Sunteți pe pagina 1din 16

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII

PROTOCOLUL TCP/IP
Suita de protocoale TCP/IP reprezint cel mai flexibil protocol de transport
disponibil i permite computerelor din ntreaga lume, rulnd sisteme de operare
complet diferite, s comunice ntre ele. TCP/IP este prescurtarea de la
Transmission Control Protocol / Internet Protocol. Dezvoltare lui a nceput n anii
1960 sub forma unui proiect finanat de guvernul SUA. Iniial ARPA (Agenia
pentru Proiecte de Cercetare Avansat) a creat protocolul TCP/IP pentru a
interconecta reelele militare, dar a furnizat pe gratis standardele de protocol
ageniilor guvernamentale si universitilor. TCP/IP nu este uor de utilizat i nu
este cel mai rapid protocol dar ofer cel mai mare grad de corecie al erorilor.
Modelul TCP/IP a fost utilizat de reteaua ARPANET si de succesorul
acesteia, INTERNET, numele provenind de la protocoalele care stau la baza
modelului: TCP (Transmission Control Protocol) , IP (Internet Protocol)
Obiectivul central avut in vedere la proiectarea retelei a fost acela de a se putea
interconecta fara probleme mai multe tipuri de retele, iar transmisia datelor sa nu
fie afectata de distrugerea sau defectarea unei parti a retelei. In plus, arhitectura
retelei trebuia sa permita rularea unor aplicatii cu cerinte divergente, de la
transferul fisierelor si pana la transmiterea datelor in timp real (videoconferinte).

Modelul TCP/IP are doar patru nivele:

1. Nivelul gazda-retea .Modelul nu spune mare lucru despre acest nivel,


esentialul fiind acela ca, printr-un anumit protocol (nu se zice nimic despre el),
gazda trimite prin intermediul retelei pachete IP. Acest protocol misterios difera de
la o retea la alta si subiectul nu este tratat in literatura de specialitate.

2. Nivelul internet Acest nivel este axul pe care se centreaza intreaga


arhitectura, rolul sau fiind acela de a permite gazdelor sa emita pachete in retea si
CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII


de a asigura transferul lor intre sursa si destinatie. Se defineste un format de pachet
si un protocol (IP), nivelul trebuind sa furnizeze pachete IP la destinatie, sa rezolve
problema dirijarii pachetelor si sa evite congestiile (lucreaza asemanator cu nivelui
retea din modelul OSI).

3.Nivelul transport .Este proiectat astfel incat sa permita dialogul intre


entitatile pereche din gazdele sursa si destinatie, pentru aceasta fiind definite doua
protocoale capat-la-capat: TCP si UDP. Protocolul de control al transmisiei (TCP)
permite ca un flux de octeti emis de o masina sa fie receptionat fara erori pe orice
alta masina din retea. TCP fragmenteaza fluxul de octeti in mesaje discrete pe care
le paseaza nivelului internet. La destinatie, procesul TCP receptor reasambleaza
mesajele primite, reconstituind datele initiale. TCP realizeaza controlul fluxului de
date pentru a evita situatia in care un transmitator rapid inunda un receptor lent cu
mai multe mesaje decat poate acesta sa prelucreze. TCP este un protocol orientat
pe conexiune,UDP ( User Datagram Protocol- protocolul datagramelor utilizator)
este un protocol nesigur, fara conexiuni, destinat aplicatiilor care doresc sa
utilizeze propria secventiere si control al fluxului si nu mecanismele asigurate de
TCP. Este un protocol folosit in aplicatii pentru care comunicarea rapida este mai
importanta decat acuratetea transmisiei, asa cum sunt aplicatiile de transmitere a
sunetuluisiimaginilorvideo.

4. Nivelul aplicatie .Nivelul aplicatie contine protocoalele de nivel inalt, cum ar


fi terminalul virtual (TELNET), transferul de fisiere (FTP) si posta electronica .
Protocolul TELNET permite utilizatorului sa se conecteze pe o masina aflata la
distanta si sa lucreze ca si cum s-ar afla intr-adevar langa aceasta. Pe parcurs s-au
adaugat alte protocoale ca DNS (serviciul numelor de domenii), pentru stabilirea
corespondentei dintre numele gazdelor si adresele retelelor, NNTP- folosit pentru
transferul articolelor (stiri), HTTP-folosit pentru transferul paginilor web, e.t.c
CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII

Zone de aplicare a protocolului TCP


TCP este folosit intens de multe din cele mai cunoscute protocoale ale
aplicatiilor Internet, dintre care fac parte The Web ( World Wide Web ), E-mail (
posta electronica ) , FTP ( File Transfer Protocol protocol de transfer de fisiere ),
Secure Shell ( protocol de comunicatie securizata ) si cateva aplicatii de media.
Aceste aplicatii vor fi prezentate pe scurt in continuare.

1.The Web ( World Wide Web ) este un sistem de documente hypertext,


interconectate ce pot fi accesate via Internet. Folosind un navigator web ( browser),
un utilizator poate sa vizualizeze pagini ce pot contine text, imagini, secvente
multimedia.
2.E-mail-ul (posta electronica ) este un mecanism de stocare, trimitere si

primire a mesajelor prin sisteme electronice de comunicatie . Termenul de e-mail


se refera la sistemul de e-mail prin internet bazat pe SMTP(Simple Mail Transfer
Protocol ) si deasemenea la sistemele X.400 si intranet.
3.FTP-ul este un protocol de transfer al fisierelor de la un computer la altul
prin internet sau prin orice retea de tip TCP/IP , fara sa se aiba in vedere ce sisteme
de operare sunt folosite.Exista o multitudine de clienti FTP si programe de servere.
4.Secure Shell-ul este un protocol de retea ce permite trimiterea datelor de
la un computer la altul printr-un canal securizat. Codarea ofera confidentialitate si
integritatea datelor. Un server SSH , foloseste de obicei portul 22 al standardului
TCP.
Deoarece este optimizat pentru acuratetea mesajelor trimise si nu a
comunicatiei rapide, protocolul TCP duce cateodata la intarzieri prin asteptarea
mesajeor nesincronizate sau pierdute ceea ce il face sa nu fie potrivit pentru
aplicatii in timp real cum ar fi Voice over IP. Pentru acest fel de aplicatii sunt mai
potrivite protocoale ca RTP ( Real-time Transport Protocol ) pe suportul UDP (
User Datagram Protocol ).
CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII


5.Voice over IP este un protocol optimizat pentru transmiterea vocii prin
internet sau a altor retele similare.
TCP este un serviciu sigur de comunicatie ce garanteaza trimiterea unui flux
de date de la un utilizator la altul fara duplicarea sau piederea acestora. Din
moment ce transferul prin pachete nu este de incredere, este folosita o tehnica de
validare cu retransmisie pentru a garanta acuratetea pachetelor transferate. Aceasta
tehnica fundamentala necesita ca destinatarul sa raspunda cu mesaj de validare la
primirea datelor.
Expeditorul pastreaza o copie a fiecarui pachet trimis si asteapta semnalul
primirii inainte sa trimita urmatorul pachet. El tine cont deasemene de timpul trecut
de la trimiterea pachetului si retransmite pachetul dupa un anumit interval. Acest
cronometru este necesar in cazul in care se pierde un pachet sau este deteriorat.

Folosirea TCP
Aplicatii aflate pe hosturi din retea pot crea conexiuni intre ele folosind
TCP, si pot schimba fluxuri de date folosind socket-uri. TCP face o diferentiere a
datelor pentru a putea exista multiple conexiuni ale aplicatiilor concurente ( ex:
server web si de e-mail ) ce ruleaza pe acelasi host.
In cazul protocoalelor de Internet, TCP este planul intermediar intre
IP(Internet Protocol) care se afla inferior si aplicatia ce se afla superior.
Programele au deseori nevoie de conexiuni sigure si IP-ul nu asigura aceste
necesitati. TCP-ul indeplineste rolul de transport in modelul OSI de retea.
Aplicatiile trimit stream-uri de octeti catre TCP pentru transmitere, iar acesta
le divide in segmenete de dimensiuni mai mici decat maximul asmis. TCP trimite
apoi pachetele rezultate catre IP pentru trimiterea catre modulul TCP de la celalalt
capat. Protocolol se asigura ca nici un pachet nu se pierde prin atasarea fiecaruia a
unui identificator, care este folosit deasemenea pentru a se asigura primirea in

CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII


ordine. Modulul TCP de la celalalt capat trimite un mesaj de validare (
acknowledgment ) pentru pachetele primite cu succes.

Adres IP
IP (Internet Protocol) este un protocol care asigur un serviciu de transmitere
a datelor, fr conexiune permanent. Acesta identific fiecare interfa logic a
echipamentelor conectate printr-un numr numit "adres IP". Versiunea de
standard folosit n majoritatea cazurilor este IPv4. n IPv4, standardul curent
pentru comunicarea n Internet, adresa IP este reprezentat pe 32 de bii (de ex.
192.168.0.1). Alocarea adreselor IP nu este arbitrar; ea se face de ctre organizaii
nsrcinate cu distribuirea de spaii de adrese. De exemplu, RIPE este responsabil
cu gestiunea spaiului de adrese atribuit Europei.
Internetul este n proces de evoluie ctre versiunea urmtoare de IP, numit
IPv6, care practic ateapt un utilizator major, care s oblige folosirea acestei
versiuni superioare i de ctre alii. Ramurile Ministerului Aprrii al SUA (DoD)
au anunat ca n decursul anilor 2009 - 2011 vor nceta relaiile cu furnizorii de
servicii Internet care nu folosesc IPv6.

IPv4

Fig.2 formatul unei adrese IP n format zecimal i binar.


CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII


Adresele IPv4 au o lungime de 32 de bii (4 octei). Fiecare adres identific
o reea (network) i o staie de lucru (work station) din cadrul reelei. Notaia
obinuit este obinut prin scrierea fiecrui octet n form zecimal, separai ntre
ei prin puncte. De exemplu, 192.168.0.1(10) este notaia folosit pentru adresa
11000000.10101000.00000000.00000001(2).

Clase de adrese
La nceputurile Internetului, adresele IPv4 se mpreau n 5 clase de adrese,
notate de la A la E. mprirea se fcea n funcie de configuraia binar a primului
octet al adresei, astfel:

Clasa

Primul

octet Prima

Ultima adres

n binar

adres

0xxxxxxx

0.0.0.1

127.255.255.255

10xxxxxx

128.0.0.0

191.255.255.255

110xxxxx

192.0.0.0

223.255.255.255

1110xxxx

224.0.0.0

239.255.255.255

Observaii

folosete 8 bii pentru reea i


24 pentru staia de lucru

folosete 16 bii pentru reea


i 16 pentru staie

folosete 24 bii pentru reea


i 8 pentru staie

folosit pentru adresarea de


tip multicast

CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII

11110xxx

240.0.0.0

255.255.255.255

Fig.3 clasele de adrese IP


Adresele reelelor au toi biii de staie 0 i nu pot fi folosite pentru o staie.
n plus, mai exist i adrese de difuzare, care au toi biii de staie 1.
Pentru identificarea staiilor se folosesc numai adresele de clas A pn la C. n
plus, exist dou intervale de adrese de clas A nefolosite n Internet:

Intervalul 0.0.0.0 - 0.255.255.255 nu se folosete, pentru a nu fi confundat


cu ruta implicit;

Intervalul 127.0.0.0 - 127.255.255.255 este folosit numai pentru


diagnosticarea nodului local (ntotdeauna acesta va fi cel care va rspunde la
apelul unei adrese din aceasta clas).

Din pcate, aceast metod risipea multe adrese IP, iar odat cu rspndirea
Internetului a aprut pericolul epuizrii spaiului de adrese. Pentru a soluiona
aceast problem, la nceputul anilor '90 au fost concepute mai multe soluii:

adrese private

CIDR

VLSM

Metodele de mai sus aveau rolul de a prelungi viaa lui IPv4. n plus, a fost
conceput i un nou protocol, IPv6.

Adrese private
Dispozitivele neconectate la Internet nu au nevoie de o adres IP unic. Pentru
aceste dispozitive au fost standardizate adresele private. Aceste adrese nu sunt
CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII


unice la nivelul Internetului i de aceea nu sunt rutate de dispozitivele de nivel 3.
n RFC 1918 au fost definite trei intervale rezervate pentru adresare privat:

Adrese rezervate pentru clasa A: 10.0.0.0 - 10.255.255.255

Adrese rezervate pentru clasa B: 172.16.0.0 - 172.31.255.255

Adrese rezervate pentru clasa C: 192.168.0.0 - 192.168.255.255

Nu este obligatoriu ca fiecare bloc de adrese s fie alocat unei singure reele. De
obicei, administratorul de reea va mpri un bloc n subreele; de exemplu, multe
rutere pentru uz personal folosesc subreeaua 192.168.0.0 - 192.168.0.255
(192.168.0.0/24).

Subreele
Att adresele IPv4 ct i cele IPv6 folosesc subnetarea, care const n
mprirea adresei IP n dou pri: adresa de reea i adresa de staie. Folosind o
masc de reea, calculatorul poate determina unde s mpart adresa IP (conform
standardului RFC 950).
Subnetarea a aprut ca soluie pentru problema epuizrii spaiului de adrese
IP. Odat cu subreelele a aprut distincia ntre adresarea "classfull" (care ine cont
de clasele de adrese) i adresarea "classless" (care ofer suportul pentru cmpul de
subreea).
n 1992 au fost introduse i mecanismele de rutare pentru adresarea
classless. Aceste mecanisme vizau att protocoalele de rutare (CIDR), ct i
protocoalele rutate (VLSM).

VLSM
VLSM (Variable Length Subnet Mask) este un procedeu care presupune
precizarea unei mti de reea pentru fiecare adres asociat unei interfee. Acest
CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII


lucru permitea mprirea unei clase de adrese n mai multe reele de dimensiuni
diferite, micornd astfel irosirea de adrese IP.
De exemplu, pentru o reea de 20 de calculatoare (staii) se puteau folosi
acum doar 32 de adrese (o reea /27), fa de 256 de adrese (o reea de clas C,
/24).

CIDR
CIDR (Classless InterDomain Routing) se refer la modul de reprezentare a
adreselor IP n tabela de rutare i la modul de trimitere a mesajelor de actualizare.
n notaia CIDR, adresa IP este reinut ntotdeauna mpreun cu masca de reea.
De exemplu, o adres IP de tipul 192.0.2.1, cu masca 255.255.255.0, ar fi scris n
notaia CIDR ca 192.0.2.1/24, deoarece primii 24 de bii din adresa IP indic
subreeaua.
Faptul c n tabela de rutare este precizat i masca de reea permite
agregarea (unirea) reelelor vecine, reducnd dimensiunea tabelei de rutare. De
exemplu, reelele 192.0.2.0/24 i 192.0.3.0/24 vor fi reinute ca 192.0.2.0/23:
192.0.2.0/24 = 11000000.00000000.00000010. / 00000000
192.0.3.0/24 = 11000000.00000000.00000011. / 00000000
----------------------------------------------------192.0.2.0/23 = 11000000.00000000.0000001 / 0.00000000

CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII

IPv6

Fig.4 o adres IPv6 n binar i hexazecimal


IPv6 este un protocol dezvoltat pentru a nlocui IPv4 n Internet. Adresele au
o lungime de 128 bii (16 octei), ceea ce este considerat suficient pentru o
perioad ndelungat. Teoretic exist 2128, sau aproximativ 3,403 1038 adrese
unice. Lungimea mare a adresei permite mprirea n blocuri de dimensiuni mari i
implicit devine posibil introducerea unor informaii suplimentare de rutare n
adres.
Windows Vista, Mac OS X, toate distribuiile moderne de Linux[1], precum
i foarte multe alte sisteme de operare includ suport "nativ" pentru acest protocol.
Cu toate acestea, IPv6 nu este nc folosit pe scar larg de ctre furnizorii de
acces i servicii Internet, numii Internet Service Providers sau ISP.
Adresele IPv6 sunt scrise de cele mai multe ori sub forma a 8 grupuri de cte
4 cifre hexazecimale, fiecare grup fiind separat de dou puncte (:). De exemplu,
2001:0db8:85a3:08d3:1319:8a2e:0370:7334 este o adres IPv6 corect.
Dac unul sau mai multe din grupurile de 4 cifre este 0000, zerourile pot fi
omise

nlocuite

cu

dou

semne

dou

puncte(::).De

exemplu,

2001:0db8:0000:0000:0000:0000:1428:57abseprescurteaz 2001:0db8::1428:57ab.
Aceast prescurtare poate fi fcut o singur dat, altfel ar putea aprea confuzii cu
CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

10

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII


privire

la

numrul

de

cmpuri

omise.

Plecnd

de

la

adresa

2001:0000:0000:ffd3:0000:0000:0000:57ab, prescurtarea 2001::ffd3::57ab ar putea


snsemne2001:0000:0000:0000:0000:ffd3:0000:57ab,2001:0000:ffd3:0000:0000:
0000:0000:57ab, sau alt combinaie similar. Zerourile de la nceputul unui grup
pot fi de asemenea omise, ca de exemplu n adresa localhost ::1.
Toate adresele de mai jos sunt corecte i echivalente:
2001:0db8:0000:0000:0000:0000:1428:57ab
2001:0db8:0000:0000:0000::1428:57ab
2001:0db8:0:0:0:0:1428:57ab
2001:0db8:0:0::1428:57ab
2001:0db8::1428:57ab
2001:db8::1428:57ab

Ultimii 4 octei ai unei adrese IPv6 pot fi scrii n zecimal, folosind ca


separator un punct. Aceast notaie este folosit n adresele IPv6 compatibile IPv4
(vezi mai jos). Forma general este x:x:x:x:x:x:d.d.d.d unde x reprezint cifre
hexazecimale din primele 6 grupuri, iar d corespunde unei numr zecimal (ntre 0
i 255), ca i n adresele IPv4. De exemplu, ::ffff:12.34.56.78 este aceeai adres
cu ::ffff:0c22:384e i cu 0:0:0:0:0:ffff:0c22:384e. Acest mod de scriere este
nvechit i nu este folosit dect de unele aplicaii.
Mai multe informaii pot fi gsite n RFC 4291 - IP Version 6 Addressing
Arhitect.

CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

11

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII

Modelul OSI
ISO (Organizaia Internaional de Standardizare), una din cele mai
importante organizaii de standardizare, a studiat diferite tipuri de reele existente
n acea vreme (DECnet, SNA, TCP/IP) i a propus n 1984 un model de referin
numit OSI - Open System Interconnection).
Acest model definete apte niveluri, mpreun cu standarde i un set de
protocoale pentru ele. Este un model teoretic, construit pentru a schematiza
comunicaia ntr-o reea de calculatoare i pentru a explica traseul informaiei
dintr-un capt n altul al reelei. Dei nu este singurul model existent, este cel mai
folosit n nvmnt, pentru c ilustreaz cel mai bine separarea ntre niveluri i
mprirea comunicaiei n bucele mai mici, mai uor de definit i n consecin
mai uor de dezvoltat. Dei exist multe protocoale care sunt mai greu de ncadrat
pe niveluri OSI, totui toi productorii de echipamente de reea i de protocoale
noi i definesc produsele cu ajutorul nivelurilor OSI.

Fig.5 Modelul OSI


Modelul OSI al Organizatiei Internationale pentru Standardizare (ISO) este
structurat pe apte niveluri: Aplicaie, Prezentare, Sesiune, Transport, Reea,
Legatur de date i Fizic. Pe parcursul acestui capitol este prezentat succint rolul
fiecrui nivel, urmnd ca mai departe s fie detaliat modul de funcionare al
fiecruia i funciile sale specifice. Memorarea nivelurilor acestui model este
absolut necesar pentru nelegerea reelelor de calculatoare i pentru a avea o
reprezentare permanent a modulelor funcionale care fac o reea s mearg. Pentru
a reine mai uor cele apte niveluri, un ajutor ar fi propoziia n limba engleza "All
People Seem To Need Data Processing", ale crei cuvinte ncep exact cu literele cu
care ncep i numele n limba engleza ale celor apte niveluri privite de sus n jos.
Alte propoziii ajuttoare sunt: "Please Do Not Throw Sausage Pizza Away" i
"Please Do Not Tell Sales People Anything" care reprezint prima litera din
nivelurile OSI privite de jos n sus. Desigur, putem forma diverse propoziii n
limba romn care servesc aceluiai scop: ``Am Plecat S Trimit Roze La Fete'',
CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

12

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII


sau ca un citat dintr-un discurs nerostit al preedintelui Ion Iliescu: ``Axiologia
Peripatetismului Sinergetic Transfigureaz Raionalitatea Logic Formal''.

Nivelul fizic
Nivelul fizic definete specificaii electrice, mecanice, procedurale i
funcionale pentru activarea, meninerea i dezactivarea legturilor fizice ntre
sisteme. n aceast categorie de caracteristici se ncadreaz nivelurile de tensiune,
timingul schimbrilor acestor niveluri, ratele de transfer fizice, distanele maxime
la care se poate transmite i alte atribute similare care sunt definite de specificaiile
fizice.
Scopul nivelului fizic este de a transporta o secven de bii de la o main
la alta. Pentru aceasta pot fi utilizate diverse medii fizice. Fiecare dintre ele este
definit de lrgimea sa de band, ntrziere, cost i uurina de instalare i de
ntreinere.
Nivelul legtur de date
Nivelul legtur de date ofer transportul sigur al informaiei printr-o
legtur fizic direct. Pentru a realiza acest lucru, nivelul legtur de date se
ocup cu adresarea fizic, topologia reelei, accesul la reea, detecia i anunarea
erorilor i controlul fluxului fizic (flow control).
Nivelul legtur de date este responsabil cu transmiterea corect a datelor
printr-o legtur fizic existent, ntre dou puncte conectate direct prin aceast
legtur fizic. Nivelul fizic nu poate realiza acest lucru, deoarece la nivelul fizic
nu putem vorbi despre nici un fel de date, ci numai despre bii i, mai exact, despre
reprezentarea fizic a acestora (niveluri de tensiune, intensitate a luminii etc.).
Nivelul reea
Nivelul reea este un nivel complex care ofer conectivitate i selecteaz
drumul de urmat ntre dou sisteme gazd care pot fi localizate n reele separate
geografic. Acesta este nivelul cel mai important n cadrul Internetului, asigurnd
posibilitatea interconectrii diferitelor reele. Tot la acest nivel se realizeaz
adresarea logic a tuturor nodurilor din Internet. La nivelul reea opereaz ruterele,
dispozitivele cele mai importante n orice reea de foarte mari dimensiuni.

CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

13

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII


Nivelul transport
Nivelul transport segmenteaz datele n sistemul surs i le reasambleaz la
destinaie. Limita dintre nivelul transport i nivelul sesiune poate fi vzut ca
grania ntre protocoale aplicaie i protocoale de transfer de date. n timp ce
nivelurile aplicaie, prezentare i sesiune se preocup cu probleme legate de
aplicaii, cele patru niveluri inferioare se ocup cu probleme legate de transportul
datelor. Nivelul transport ncearc s ofere un serviciu de transport de date care s
izoleze nivelurile superioare de orice specificiti legate de modul n care este
executat transportul datelor. Mai specific, probleme cum ar fi sigurana (reliability)
sunt responsabilitatea nivelului transport. n cadrul oferirii de servicii de
comunicare, nivelul transport iniiaz, gestioneaz i nchide circuitele virtuale.
Pentru a fi obinut o comunicaie sigur, servicii de detectare i recuperare din
erori sunt oferite tot la acest nivel. Tot aici este realizat controlul fluxului (flow
control).
Nivelul sesiune
Aa cum implic i numele su, nivelul sesiune se ocup cu stabilirea,
meninerea, gestionarea i terminarea sesiunilor n comunicarea dintre dou staii.
Nivelul sesiune ofer servicii nivelului prezentare. De asemenea, el realizeaz
sincronizarea ntre nivelurile prezentare ale dou staii i gestioneaz schimbul de
date ntre acestea. n plus fa de regularizarea sesiunilor, nivelul sesiune ofer
bazele pentru transferul eficient de date, pentru clase de servicii, pentru raportarea
excepiilor nivelurilor sesiune, prezentare i aplicaie.
Nivelul prezentare
Nivelul prezentare se asigur c informaia transmis de nivelul aplicaie al
unui sistem poate fi citit i interpretat de ctre nivelul aplicaie al sistemului cu
care acesta comunic. Dac este necesar, nivelul prezentare face traducerea ntre
diverse formate de reprezentare, prin intermediul unui format comun. Tot nivelul
prezentare este responsabil cu eventuala compresie / decompresie i criptare /
decriptare a datelor.
Nivelul aplicaie
Nivelul aplicaie este cel care este situat cel mai aproape de utilizator; el
ofer servicii de reea aplicaiilor utilizator. Difer de celelalte niveluri OSI prin
faptul c nu ofer servicii nici unui alt nivel, ci numai unor aplicaii ce sunt situate
n afara modelului OSI. Exemple de astfel de aplicaii sunt editoare de texte,
utilitare de calcul tabelar, terminale bancare etc. Nivelul aplicaie stabilete
CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

14

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII


disponibilitatea unui calculator cu care se dorete iniierea unei conexiuni,
stabilete procedurile ce vor fi urmate n cazul unor erori i verific integritatea
datelor.
Paralel ntre OSI i TCP/IP

Fig 6. Paralel ntre OSI i TCP/IP


Dei att OSI ct i TCP ncearc s defineasc/modeleze acelai lucru, i
anume procesul de comunicare ntre dou entiti, se pune firesc ntrebarea: care
din ele este mai bun? Din pcate, pe ct de simpl este ntrebarea, pe att de
complicat i controversat este rspunsul.
O important asemnare ntre OSI i TCP/IP o constituie faptul c ambele
sunt modele conceptuale ale procesului de comunicare. Din pcate aceast
asemnare simpl i evident conine i o prim deosebire fundamental: OSI este
general, permind explicarea oricrui proces de comunicare, n timp ce TCP/IP-ul
nu reuete s modeleze perfect dect procesul de comunicare folosit n Internet.
O alt important asemnare ntre cele dou modele o reprezint faptul c
ambele conin o stiv de niveluri care sunt legate ntre ele prin noiunea de serviciu
(ceea ce tie s fac un nivel), interfa (modul n care serviciile sunt oferite
nivelui superior) i protocol (modul n care sunt efectiv implementate serviciile).
Dac OSI reuete s fac o distincie clar ntre aceste trei elemente, pentru
TCP/IP ele nu reprezint deloc un element vital.
nc o asemnare ar mai putea fi identificat: ambele modele s-au bucurat de
o rspndire larg. i de aceast dat urmeaz un ``din pcate'', pentru c, dac
modelul OSI i datoreaz popularitatea faptului c permite explicarea teoretic a
oricrui proces de comunicare, TCP/IP-ul este faimos prin succesul rsuntor al
Internetului, reea care se bazeaz pe el.
Din punct de vedere tehnic o diferen evident dintre cele modele o
reprezint faptul c nivelurile superioare prezente n OSI sunt comasate ntr-unul
singur la TCP/IP. Acest lucru ns nu neag existena unor niveluri ca Sesiune sau
CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

15

COLEGIUL TEHNIC VICTOR UNGUREANU CAMPIA TURZII


Prezentare, ci doar demonstreaz c ele sunt suficient de ``personale'' pentru
aplicaii pentru a nu necesita o standardizare. Acest lucru poate fi uor pus n
eviden de analiza oricrei aplicaii Internet.
O alt diferen tot de ordin tehnic o reprezint faptul c OSI-ul descrie dou
tipuri de protocoale, orientate conexiune i fr conexiune, la nivelul reea i doar
unul, cel orientat conexiune, pentru nivelul transport. TCP/IP-ul merge exact n
direcia opus, oferind doar un protocol fr conexiune la nivel reea i ambele
tipuri de protocoale pentru nivelul transport. Acest lucru d mai mult putere
aplicaiilor care pot astfel s i aleag protocolul cel mai potrivit.
O alt deosebire de ordin tehnic care complic OSI-ul e faptul c anumite
operaii, cum ar fi de exemplu verificrile de integritate, sunt realizate de mai
multe ori n cadrul unor niveluri diferite.
n concluzie fiecare din cele dou modele i are rolul su n acoperirea
nevoilor de modelare. Sau, mai puin formal, putem zice c unul ruleaz bine pe
hrtie iar altul n realitate.

Concluzie :Efectuind lucrarea de laborator am facut cunostinta cu protocolul TCP


/IP ca cel mai flexibil protocol de transport disponibil si permite computerelor din intreaga lume rulnd sisteme de operare complet diferite
sa comunice ntre ele, ca TCP/IP are 4 nivele( gazda-retea,internet,transport si aplicatie).Am aflat ca o adresa IP este un protocol care asigura un serviciu de transmitere a datelor, fr conexiune permanent.

CATEDRA DE TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICARII

16