Sunteți pe pagina 1din 760
STEPHEN ‘TURNUL INTUNECAT Steeen Eowwn Kine s-a ndscut in Portland, Maine, in 1947, fiind al doilea fi al lui Donald si Nellie Ruth Pillsbury King. Cand avea doar doi ani, tatal sau si-a abandonat familia, iar micul Stephen a avut o copilérie grea, marcaté de repetate mutari dintr-un oras in altul, A indragit matineele anilor ’S0, unde se proiectau mai ales filme de groazé si SF, iar in 1960 La descoperit pe H-P. Lovecraft, care a avut o influent decisiva asupra lui —s-a apucat s8 astearna povesti la o magina de scris careia fi lipsea tasta ,.N”, pe care o vor intalni mai tarziu in Misery. Intre 1962 si 1966 a frecventat Liceul Lisbon Falls, iar intre 1966 si 1970 2 urmat cursu- rile Universitatii Maine din Orono. In aceasta perioada a lucrat la biblioteca facultatii si a publicat primele sale povestiri in revista Maine Campus, unde a tinut si o rubrica perma- nenta. in iunie 1970 a obtinut licenta in literatura, un certificat de profesor de liceu si o diploma pentru elocutiune si arta dramatics, In 1971 s-a cSsatorit cu Tabitha Jane Spruce, viitoarea scrlitoare si poeta T. King, si impreuna au trei copii. O vreme a trait ntr-o rulotd si a lucrat intr-o spalatorie industriala, apoi a devenit profesor de engleza la Hampden Academy, Maine. O viata grea, plina de lipsuri, care-l va duce {a alcoolism. A inceput sé scrie Carrie, dar, fiindc8 romanul nu avansa deloc, La aruncat la gunoi, Tabitha insd, care nu se indoia de talentul lui, a recuperat ma- nuscrisul si I-a convins sa-| ducd fa bun sfarsit, In 1973 declicul s-a produs: concernul editorial Doubleday a acceptat spre publicare Carrie, iar New American Library a cumparat dreptutile editiei de buzunar cu suma-record de 400 000 de dolari. in 1975 familia sa si-a ‘cumparat prima casa la Bridgton, Maine, iar Stephen King a publicat Salem’s Lot. De acum nainte igi va consacra viata exclusiv creatiei literare si, intr-o mai mica masur8, productiei cinematografice. Aproape toate romanele lui au fost ecranizate si King acord permisiu- nea studentilor la regie s8 adapteze povestirile sale pentru suma simbolica de un dolar. ‘Autor a peste patruzeci de romane si dous sute de povestiri, a doborat toate recordutile de vanzari si a primit numeroase premii, printre care si prestigioasa Medalie pentru Con- tributii Deosebite in Domeniul Literaturii Americane oferitd de National Book Foundation. {in 2006 venitul sau anual a fost estimat la 40 de milioane de dolari STEPHEN VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL ‘Traducere din limba englezd ‘MircEA PRICAJAN Traducerea versurilor din poemul Infantele Roland la Turnul Intunecat sosit-a, de Robert Browning ANa-VERONICA MIRCEA NEMIRA Coperta colectiei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU llustratia copertel:® Whelan, Michael via Agentur Schick GmbH, Descriewea CIP a Bibloteci Nationale a Romniei KING, STEPHEN \rajtorl si globul de cistal/ Stephen King; trad. Mircea Prcajan; post: Stephen King Bucuresti: Nemira Publishing House, 2011 SBN 978-606-579-200-5, | Pricajan, Mircea (trad) 1 King, Stephen (post) 821.111073)31 135.1 Stephen King WIZARD AND GLASS © by Stephen King, 1997, 2003 Al rights reserved © Nemira, 2011 Redactor: Adriana BADESCU Tehnoredactor: Corneliy ALEXANDRESCU Tiparul executat de Monitorul Oficial RA. rice reproducere, totalé sau patias, a acest! lucri, £818 acordulscris al editorulu, este strict nterasa $315e pedepseste conform Legi dreptului de autor ISBN 978-606-579-200-5, La pet de vinzare se adoug8 2% reprezentind valoares Uinbrol itera ces wreaza Uniun Seritorlr dia Romana, Aceasti carte le este dedicat lui Julie Eugley si Marsha DeFilippo. Ele se ocupa de corespondents ji, in cea mai mare parte, tn ultimii doi ani, aceasta s-a referit la Roland de Gilead ~ pistolarul. Julie si Marsha m-au convins si mi intore la procesorul de cuvinte pur gi simplu batindu-mi la cap. Julie, tu m-ai sicit cu cea mai mare eficienyé, asa c& numele tau apare primul. ARGUMENT Vrajitoral si globul de cristal este al patrulea volum dintr-o poveste mai lungi, inspirata de poemul epic al lui Robert Browning Infantele Roland la Turnul Intunecat sosit-a, in primul volum, Pistolarul, se povesteste cum Roland de Gilead il urmareste si, fntr-un sfarst, il prinde pe Walter, omul in negra, care se preficuse a fi prietemul tatalui lui Roland, dar care fl slujise de fapt pe Marten, un mare vrajitor. ‘Telul lui Roland nu este si-l prinda pe semi-omul Walter, ci si ajungé la Turnul fntunecat, unde el spera ca va putea pune capit acceleratei distrugeri a Lumii de Mijloc, poate chiar so inverseze. Roland e un fel de cavaler, ultimul din stirpea sa, iar Turnul, atunci cand facem cunostinya cu el, e obsesia ui, singura lui rajiune de a trai. Aflam despre o timpurie proba de barbatie la care il supune Marten, care a sedus-o pe mama sa. Marten se asteapta ca Roland si nu treaca proba si si fie ,trimis la Vest", astfel incat armele tatalui su sisi fie pe veci inaccesibile, Roland ins& z4darniceste planurile lui Marten, trecind testul... datorita, in principal, modului inteligent in care isi alege arma. Descoperim ci lumea pistolarului se inrudeste cu a noastra intraun chip teribil, dar fundamental. Aceasta legiturd ni se araté atunci cind Roland fl intlneste pe Jake, un baiat din New Yorkul anului 1977, la o halta din desert. Exista usi intre lumea lui Roland si a noastr4; una dintre ele este moartea, si-n felul acesta ajunge Jake prima ari in Lumea de Mijloc, impins in fata unei masini pe 43% Street. Criminalul era un om pe nume Jack Mort... doar cé fiinta care se ascundea in mintea lui Mort, ghi- dandu-i mainile criminale in acel moment, era Walter, vechiul dusman al lui Roland. inainte ca Jake si Roland sil prind’ pe Walter din urmé, Jake moare a doua ari... acum deoarece pistolarul, pus in fata unei teribile alegeri intre fiul siu sim- bolic si Turnul intunecat, alege Turnul. Ultimele cuvinte ale lui Jake, inainte sé plonjeze tn abis, sunt: ,Du-te, atunci ~ exista alte lumi in afari de astea.* 8 STEPHEN KING Confruntarea finala dintre Roland si Walter are loc in apropierea Marii Vestului. fn cursul unei lungi nopfi de palavre, omul in negru fi prezice lui Roland viitorul folosind sun ciudat pachet de carti de Tarot. Trei cirqi - Prizonierul, Stapna Umbrelor si Moar- tea (,dar nu pentru tine, pistolarule’) — sunt aduse in mod special in atentia lui Roland. Al doilea volum, Alegerea celor trei, incepe pe malul Marii Vestului, nu la mult timp dupa ce Roland se trezeste in urma confruntarii cu vechiul siu dusman si descoper’ ci Walter a murit de mult, nemairimanind din el decit oase intr-un loc plin de oase. Istovit, pistolarul este atacat de o multime de ,homarosenii* carnivore si, inainte si poata scipa de ele, este grav ranit, pierzind aratatorul si degetul mijlociu de la mana dreaptd. Mai mult, muscatura lor la otrivit si, pe cand isi reia drumul spre nord de-a lungul Mari Vestului, Roland e din ce in ce mai bolnav... poate pe moarte. in drumul siu intilneste trei usi care stau de la sine in picioare, pe plaja. Acestea se deschid in orasul New York, in trei cénd-uri diferite. Din 1987, Roland il aduce pe Eddie Dean, prizonier al heroinei. Din 1964, 0 aduce pe Odetta Susannah Holmes, 0 femeie care si-a pierdut partea inferioara a picioarelor intr-o nefericita intamplare la metrou... una care n-a fost deloc un accident. Ea este de fapt stapina umbrelor, avind 0 a doua personalitate maleficé ascunsa inauntrul tinerei femei de culoare de- votate cauzelor sociale, pe care o cunosc prietenii ei. Aceasti femeie ascunsé, violenta si abila Detta Walker, e hotarita sti ucida pe Roland si pe Eddie, atunci cind pis- tolarul o aduce in Lumea de Mijloc. intre situarea temporal a acestora doi, din now in 1977, Roland intra in mintea diabolic& a lui Jack Mort, care i-a facut rau Odettei/Dettei nu o data, ci de dow’ ori. »Moartea", fi spusese omul in negru lui Roland, ,dar nu pentru tine, pistolarule." Mai mult decit atit, Mort nu este cel de al treilea despre care vorbea profetia lui Walter; Roland il impiedicd pe acesta sil ucid’ pe Jake Chambers si, la scurt timp dup aceea, Mort isi giseste sfarsitul sub royile aceluiasi tren care a lasat-o pe Odetta fara picioare in 1959. Astfel, Roland nu reugeste si-l aduci pe psihopat in Lumea de Mij- loc... insé, se intreaba el, chiar si-ar fi dorit ca asta s& se int&mple? ‘Totusi, z4darnicirea implinirii viitorului prezis are un pret, ca intotdeauna, Ka, vierme, ar fi spus Cort, batranul invazator al lui Roland; Aceasta-io roatd mare care se tnvarteste neincetat. Nu sta-n fata ei atunci, c-alifel vei fi zdrobit sub ea, si asa se va zice cu al tau creier prost si ale tale inutile mate. Roland crede c& a adus de fapt trei, aducdindw-i doar pe Eddie si Odetta, dat fiind cc aceasta are personalitate dubli, inst atunci cind Odetta si Detta se imbina, trans- formandu-se in Susannah (gratie in mare parte iubirli si curajului lui Eddie Dean), pistolarul ingelege ci nu este asa. $i mai intelege un lucru: cé chinuiesc ginduri le- gate de Jake, baiatul care, murind, a vorbit de alte lumi. De fapt, jumatate din logica pistolarului spune c& baiatul n-a existat niciodata. Impiedicindw-l pe Jack Mort sil VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL 9 ‘impinga pe Jake in fata masinii care ar fi trebuit si-l ucidi, Roland a creat un para- dox temporal care il sfasie. $i care, in lumea noastri, il sfisie si pe Jake Chambers. Tinuturile pustii, al treilea volum din serie, incepe cu acest paradox. Dupa ce ucid un urs urias pe nume Mir (dupa vechii oameni care au plecat de teama lui) sau Shardik (dupa Marii Strabuni care lau construit... fnerucat ursul se dovedeste a fi un cyborg), Roland, Eddie si Susannah merg pe urmele bestiei si descopera Calea Grinzii. Exist sase astfel de grinzi care leaga cele dowasprezece portaluri ce marcheaza marginile Lumii de Mijloc. La punctul de intersectie a grinzilor - in mijlocul lumii lui Roland, poate centrul tuturor lumilor - pistolarul crede ci el si prietenii lui vor gasi in sfarsit Turnul fntunecat. De acum Eddie si Susannah nu mai sunt prizonieri in lumea lui Roland. indragostiti si deveniti ei ingisi pistolari aproape desavarsiti, sunt participanti de- plini la cdutare si il urmeazi de bunivoie de-a lungul Caii Grinzii, intraun cerc al vorbelor, nu departe de Portalul Ursului, timpul este indreptat, paradoxul ajunge la sfarsit si adevdratul al treilea este in sfarsit adus. Jake reintra in Lumea de Mijloc in urma unui periculos rit clnd toyi patru - Jake, Eddie, Susannah si Roland ~ tsi amintesc chipul tarilor lor si se ridica la inalyimea asteptarilor. Nu la mult dupa aceea, cvartetul devine cvintet, atunci cand Jake se imprieteneste cu un billy-bumbler. Bumblerii, care par o combinatie intre bursuc, raton si cdine, detin © limitata abilitate de vorbire. Jake isi boteaz4 noul prieten Ete. Calea pelerinilor fi duce spre Lud, un pustiu urban unde supravietuitorii dege- nerati din doua vechi factiuni, Puberii si Caruntii, Intretin mai departe un vechi con- flict. fnainte si ajungg la oras, intra intr-un orisel numit River Crossing, in care mai trtiesc cltiva locuitori batrani. Acestia recunosc in Roland un vestigiu al zilelor vechi, dinainte ca lumea si meargi mai departe, si-i onoreaza pe el si pe tovarasii lui. Dupa aceea, batranii Je spun de un vechi tren monorai care ar mai putea inca si circule de la Lud in tinuturile pustii, de-a lungul Caii Grinzii si citre Turnul fntunecat. Jake e speriat de aceasta veste, ins nu intru totul surprins; inainte de a fi scos din New York, el a obtinut dou’ carti dintr-o librarie detinutd de un om purtind sus- pectul nume de Calvin Tower. Una este o culegere de ghicitori cu paginile cu rispun- surile rupte. Cealalts, Charlie, trenulejul Un-uu, este o carte pentru copii despre un tren, O povestioari amuzanti, ar spune cei mai multi... inst lui Jake i se pare c& Charlie are ceva ce nu este deloc amuzant. Ceva infioritor. Roland mai stie un lucru: in Limba NobilA din lumea sa, cuvantul char inseamn’ moarte. ‘Tusa Talitha, conducttoarea locuitorilor din River Crossing, ti da lui Roland o cruce de argint pe care si 0 poarte, iar calatorii isi vad de drum. fnainte de a ajunge la Lud, ei descoper’ un avion prabusit din lumea noastra - un avion de lupta german 10 STEPHEN KING din anii 30. in carlinga este ingramadit cadavrul mumificat al unui gigant, aproape sigur proscrisul David Quick, figur4 semimitologic. Pe cind traverseaza darapanatul pod peste raul Send, pugin lipseste ca Jake si Ete st piard intr-un accident. fn vreme ce Roland, Eddie si Susannah sunt preocupati de aceasta, grupul lor este atacat de un proscris muribund (i foarte periculos) pe nume Gasher. Acesta fl ripeste pe Jake si il duce sub pimant la Omul Tic-Tac, ultimul conductor al Caruntilor. Adeviratul nume al lui Tic-Tac este Andrew Quick; el e strnepotul omului care a murit incercdnd si aterizeze cu un avion dintr-o alta lume fn timp ce Roland (ajutat de Ete) pleaca dupa Jake, Eddie si Susannah gasesc Leaginul din Lud, unde Monoul Blaine se trezeste. Blaine este ultima component de deasupra solului a unui vast sistem computerizat aflat sub orasul Lud si doar un singur lucru fl mai intereseaza: ghicitorile. Promite s&-i ducd pe calatori la ultima statie a monoraiului, daca ei reusesc si rezolve 0 ghicitoare pe care le-o spune. Alt- fel, ameninta Blaine, singura calatorie pe care o vor face va fi spre locul unde poteca se sfarseste in luminis... spre moarte, cu alte cuvinte. In cazul acesta, nu vor fi deloc singuri, deoarece Blaine plinuieste si elibereze rezervele de gaz paralizant care-i vor ucide pe toyi cei rimasi in Lud: Puberi, Carunti si pistolari deopotriva. Roland fl salveaza pe Jake, lisindu pe Omul Tic-Tac mort... inst Andrew Quick nue mort, Pe jumatate orb, desfigurat, acesta e salvat de un om care isi spune Richard Fannin, Fannin se prezinta inst si ca Strdinul Fara Varsta, un demon cu privire la care Roland a fost pus in garda de Walter. Roland si Jake se reintdlnesc cu Eddie si Susannah la Leaginul din Lud, iar Susan- nah - cu putin ajutor din partea ,jigodiei aleia“ de Detta Walker ~ reuseste si rezolve ghicitoarea lui Blaine. Li se permite s& urce, ignorand de nevoie avertismentele ingro- zite ale constiintei lucide si totusi extrem de slabite a lui Blaine (Eddie numeste vocea aceasta Micul Blaine), doar pentru a descoperi ci Blaine intentioneaza si se sinucida cu ci la bord, Faptul cX adevarata minte care opereaz’ monoul se afl in computere ce rimin din ce in ce mai mult in urma lor, functionind sub un oras transformat fntr-un tare de abator, nu va avea nicio importanya atunci cind glontul roz va sari de pe sine undeva dea lungul liniei, cu o viteza de aproape o mie trei sute de kilometri la or’. Exist o singura sans de supraviepuire: pasiunea lui Blaine pentru ghicitori. Roland de Gilead propune, in disperare, un tirg. Cu acest tirg se incheie Jinuturile pustii si tot cu acest tang incepe Vedjitorul si globul de cristal. Romeo: Copila, jur pe sfanta Lund care Chenar de-argint pe varf de pomi brodeazs... VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 11 Julieta: O, au jura pe Lunaenselatoare, Cessi schimba discu-n fiecare luna, Nu vreau si fii situ din cei ce mint... Romeo: Pe ce si jur, dar? Julieta: Nu jura deloct Sau jura doar pe nobilul tau suflet! Pe sfintul idol din altarul meu, Si te voi crede... WILLIAM SHAKESPEARE, Romeo gi Julieta! fatr-a patra zi, spre marea ei bucurie, Oz o chemi la el, iar cind fetiga intra in Sala Tronului, omuleyul o salura amabil: ~Ta loc, draga mea, Cred ct am gisit 0 cale si te scot din acest yinut, ~ $isa ma duci inapoi in Kansas? tatreba ea cu nerabdare. ~ Ma rog, nu stiu daca chiar in Kansas, zise Oz, cici n-am nici cea mai vagi idee unde se afla. Dar mai inthi trebuie si traversezi deservul. Tar dup’ aceea ar trebui si fie jor sii gisesti drumul spre casi. L. FRANK Baum, Vrdjitorul din Oz? Eu am chemat din urma-un chip senin Pentru.a spera ci fac ce se cuvine. Gindeste-ntii, apoi te bati mai bine, Cand gusti trecutul, totul e deplin. RogERT BROWNING, Infantele Roland la Turnul Intunecat sosita " Traducere de $t. O. Iosif, editia Adevarul Holding, 2009. 2 Traducere de Cristiana Visan, Ed. Univers, ediia Cotidianul, 2008. 19 RESPECT PROLOG BLAINE - SPUNETEMI O GHICITOARE, fi invita Blaine. ~ Duste-n mata, zise pistolarul. - CESPUR Evident nevenindwi si creada, vocea Marelui Blaine se apropiase din nou foarte mult de vocea nebanuitului siu geaman. ~ Am zis s te duci in mi-ta, repeta Roland cu calm, dar daca asta nu pri- cepi, o pot spune mai clar. Nu. Raspunsul este nu. Un timp foarte, foarte lung nu veni rispuns de la niciunul dintre cei doi Blaine, iar cind Marele Blaine raspunse totusi, n-o facu in cuvinte. in schimb, peretii, podeaua si tavanul incepura si-si piarda din nou culoarea si solidita- tea. In interval de zece secunde, Vagonul Baroniei incetase iardsi sa existe. Monoul zbura acum prin langul muntos pe care il vizuseré la orizont: pis- curi gri-fier goneau spre ei cu o viteza sinucigas4, apoi ramAneau in urma, dezvaluind vai sterile prin care carabus gigantici se tirau aidoma unor festoase de uscat. Roland vazu ceva ce aducea cu un sarpe urias descolicindu-se pe neasteptate din gura unei pesteri, Apucd unul dintre c&rabusi sil trase inapoi in barlogul sau, Roland nu vazuse niciodatd in viaja lui asemenea animale ori asemenea peisaj sii se ficuse pielea de gaina pe tot corpul. Erau amenintitoare, 16 STEPHEN KING {nsi nu asta era problema. Erau nemaivazute - si asta era problema. Era ca sicind Blaine i-ar fi transportat intr-o alta lume. - POATE AR TREBUI SA DERAIEZ AICI, spuse Blaine. Vocea lui era meditativa, dar dincolo de ea pistolarul auzi o profunda, zvacnitoare ura. ~ Poate asa ar trebui si faci, rosti pistolarul cu indiferenta. Nu se simpea insa indiferent gi stia cd era posibil ca Blaine sa-i poata deslusi sentimentele in voce - le spusese doar ci avea un astfel de echipa- ment si, chiar dacd era sigur cd monoul putea si minta, Roland nu avea motive si se indoiasca in cazul de fata. Daca Blaine intr-adevdr citea anu- mite accente in vocea pistolarului, jocul probabil cd ajunsese deja la sfargit. Era o masina incredibil de sofisticata... si totusi era doar 0 masina, Exista posibilitatea si nu poata intelege ca fiintele umane sunt deseori capabile sa mearga intr-o directie chiar si atunci cind toate emotiile si instinctele le spun s& n-o faca. Daca depista in vocea pistolarului accente care indicau teama, probabil ci avea si presupunt ca Roland blufa. O asemenea greseala putea insemna moarte pentru toti. - ESTI OBRAZNIC $I AROGANT, spuse Blaine. POATE CA ASTEA. ‘IE TISE PAR TRASATURI INTERESANTE, MIE iNSA NU MISE PAR. Eddie afisa 0 expresie exasperata. Rosti pe muteste cuvintele Ce crezi ot FACT? Roland il ignora; era ocupat cu Blaine si stia foarte bine ce facea. - O, pot sa fiu gi mai obraznic. Roland de Gilead isi desfacu mainile gi se ridica incet. Statu aparent in gol, cu picioarele departate, cu mana dreapta pe sold si cu stinga pe minerul de santal al revolverului. Statea asa cum mai statuse de atAtea ori inainte, pe strazile prafuite ao suta de orase uitate, in zeci de canioane sterpe, in nenumarate ba- ruri cu mirosurile lor de bere acra si carne prajita. Nu era decat o alta con- fruntare pe o altd stradi pustie. Atita tot, si asta era suficient. Era bef ka si kactet. Faptul ci intotdeauna se ajungea lao confruntare era elementul central al vietii sale si axul pe care se invartea ka-ul su, Ca batalia era purtata cu vorbe in loc de gloante nu avea nicio importanta; avea sd fie, chiar si asa, o lupta pana la moarte. Duhoarea mortii in aer era la fel de clara si de precisa precum putoa- rea de stirvuri putrede intr-o mlasting. Atunci fl cuprinse furia luptei, cum se intimpla mereu... si intra intr-o altd stare a fiintei proprii. VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL ~ Pot spune ca esti o masina aroganta, cu capul sec, neroada, imbecila. Pot spune ca esti o creatura proasta, care nu judecd mai mult decat suflul vantului de iarna fntr-o scorbura de copac. -INCETEAZA. Roland continua pe acelasi ton senin, ignorindu-l complet pe Blaine. - Din nefericire, puterea mea de a fi obraznic are o limita, dat fiind c& nu esti decit o masina... ceea ce Eddie numeste ,flecuster*. - SUNT MULT MAI MULT DECAT ATAT... ~ Nu-ti pot spune muist, de pilda, fiinded n-ai nici gura, nici madular. Nu pot spune ci esti mai infect decit cel mai infect vagabond care s.a tarit vreo- data prin sanqurile celei mai jegoase strizi, intrucit chiar si o astfel de creatura e mai buna decit tine; tu n-ai genunchi pe care si te tarasti si n-ai cadea in ei daca ai face-o, cici tu mu cunosti conceptul de mila, aceasta slabiciune ome- neasci. Nu-ti pot spune nici macar s4-ti fugi mama, pentru cd n-ai avut asa ceva. Roland pregeta cit sisi tragt risuflarea. Cei trei tovardsi ai lui erau inmarmuriti, De jur imprejurul lor, sufocanta, era ticerea trasnita a Mo- noului Blaine. ~ ft pot spune creaturd perfida care si-a lasat propria partenera sa se sinu- cida, un las care s-a distrat torturdindu-i pe nerozi si ucigindwi pe inocenti, un spiridus mecanic pierdut si smiorcait care... - ITLPORUNCESC SA TE OPRESTI SAU VA UCID PE TOJIPE LOC! tn ochii lui Roland scapara un foc albastru atit de salbatic, incdt Eddie se feri de el. Vag, fi auzi pe Jake si Susannah icnind. = Ucide-ne daca vrei, dar nu-mi porunci nimicl ricni pistolarul. Ai uitat chipurile celor care te-au facut! Acum, fie ne ucizi, fie iti tii gura si ma asculfi pe mine, Roland de Gilead, fiul lui Steven, pistolar si lord al tinuturilor strétvechil Neam strabatut atdtia kilometri si atdtia ani ca sa-ti ascult balivernele copilarestil Ai ingeles? Acum ascult-md tu pe MINE! Urma un moment de liniste socata. Nimeni nu respira. Roland privea aprig inainte, cu fruntea sus, cu mana pe manerul pistolului. Susannah Dean isi duse palma la gura si pipai surdsul slab de pe buze asa cum o femeie pipaie un articol nou de imbraciminte ~ 0 palirie, poate - pen- tru ase asigura cai sta drept. Se temea ca acesta era sfarsitul vietii ei, si totusi sentimentul predominant nu era teama, ci mandria, Arunca o privire in 7 18 STEPHEN KING stinga si vazu ci Eddie se uita la Roland cu un suras nauc. Expresia lui Jake era si mai simpl&: adorare, nici mai mult, nici mai putin. —Spune-i! rosti Jake cu risuflarea taiata. Arata tul Asal ~ Ai face bine sa fii atent, aproba Eddie. Chiar fl doare in cot, Blaine. Nu de pomana i se zicea Cainele Turbat din Gilead. Dupa un moment prelung, Blaine intreba: - ASA TISE ZICEA, ROLAND, FIUL LUI STEVEN? ~Se poate, incuviint’ Roland, stind calm in aer, deasupra dealurilor sterpe. ~LA CE-MISUNTETIBUNI DACA NU-MI SPUNETI GHICITORP intreba Blaine. Acum pirea un copil imbufnat caruia i s-a permis sa stea treaz dincolo de ora lui normala de culcare. ~ N-am spus ci 1-0 vom face, zise Roland. ~ NU? ficu Blaine descumpinit. NU INTELEG. TOTUSI, ANALIZA AMPRENTEI VOCALE INDICA UN DISCURS RATIONAL. TE ROG, EXPLICA. ~ Ai spus ci le vrei acum, raspunse pistolarul. Eu asta refuzam. Neribdarea te-a ficut necuviincios. -NU iNTELEG. ~ Te-a facut obraznic. Asta intelegi? Urmi o tacere lunga, incrcata. Apoi: -DACA CE AM SPUS TIS-A PARUT OBRAZNICIE, iMI CER SCUZE. - Se accept, Blaine. Avem insd o problema mai mare. - EXPLICA. Blaine prea acum nesigur pe sine si Roland nu era tocmai surprins. Trecuse mult timp de cind computerul nu mai primise alte rispunsuri din partea oa- menilor in afara ignorantei, neglijarii si servilismului superstitios. Daca expe- rimentase simplul curaj uman, asta se intimplase cu mult timp in urma. ~ fnchide compartimentul din nou si o voi face. Roland se aseza ca si cind orice alt argument ~ si perspectiva mortii ime- diate ~ ar fi fost acum de negindit. Blaine se executa. Peretii se umplura de culoare si peisajul cosmaresc de jos fu din nou ascuns vederii, Luminita de pe harta rutier’ clipea acum aproape de punctul pentru Candleton. VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 19 ~ Prea bine, spuse pistolarul. Obriznicia se poate ierta, Blaine; asa am fost invatat in copilarie, iar lutul s-a uscat in forma lasata de mana olarului. Am fost invatat insa si cd prostia e de neiertat. - CAND AM DAT EU DOVADA DE PROSTIE, ROLAND DE GILEAD? Vocea lui Blaine era moale si retinutd. Susannah se gindi imediat la o pisic’ ghemuita in faga unei gauri de soarece, dind din coada, cu ochii verzi stralucind. ~ Noi avem ceva ce-ti doresti, spuse Roland, dar singura rasplata pe care ne-o oferi este moartea. Asta-i o prostie foarte mare. Urmi o pauzi foarte, foarte lunga, in timp ce Blaine cumpani. Dupa care, rosti: - CE SPUI TU E ADEVARAT, ROLAND DE GILEAD, NUMAICA INCA N-ATIFACUT DOVADA CALITATII GHICITORILOR. N-AM SA VA RECOMPENSEZ CU VIETILE VOASTRE PENTRU NISTE GHICITORI PROASTE. Roland incuviinga. ~ fngeleg, Blaine. Asculta, acum, si intelege-ma si tu. O parte din ce-ti voi spune le-am spus-o deja prietenilor mei. Cand eram mic in Baronia Gilead, erau sapte Sarbatori in fiecare an - a Iernii, a PamAntului Larg, a Semanarii, a Mijlocului Verii, a Pamantului Plin, a Secerisului si a Sfarsitului de An. Ghicitorile erau o parte importanté a fiecdrei Sarbatori, insa erau atractia principala la Sarbatoarea Pam 4ntului Larg si la aceea a Pamintului Plin, intru- cat se credea cA pot aduce recolte bogate sau, dimpotriva, sarace, ~ ASTA-I O SUPERSTITIE FARA NICIUN SUPORT REAL, spuse Blaine. O GASESC SUPARATOARE $I ENERVANTA. ~ Sigur ce o superstitie, fu Roland de acord, dar ai fi surprins cit de bine prevesteau ghicitorile recoltele. De pilda, ghiceste asta, Blaine: Care este di- ferenta dintre o bunica si o budinea? - ASTA-I FOARTE VECHE $I NU FOARTE INTERESANTA, rosti Blaine, care parea totusi bucuros ci avea ceva de rezolvat. BUDINCA POATE FI BUNICICA, DAR BUNICA NU POATE FI BUDINCICA. O GHICITOARE BAZATA PE REZONANTA FONETICA. {NCA UNA DE GENUL ASTA, UNA SPUSA LA NIVELUL IN CARE SE 20 STEPHEN KING AFLA BARONIA NEW YORK, ZICE ASA: CARE E DIFERENTA DINTRE UN GENERAL $I UN OROLOGIU? ~ Asta o stiu, siri Jake. Orologiul are tic-tacul lui si generalul tactica lui. -DA, aproba Blaine. O GHICITOARE DINTRE CELE MAIPROSTESTI. ~ in sfarsit sunt de acord cu tine, batrane Blaine, spuse Eddie. - VREAU SA-MIMAI POVESTESTI DESPRE CONCURSURILE DE GHICITORI DIN GILEAD, ROLAND, FIUL LUI STEVEN. MI SE PARE DEOSEBIT DE INTERESANT. = La pring, cu ocazia Pamintului Larg si a Pamantului Plin, cam intre saisprezece gi treizeci de concurenti se strangeau in Sala Strabunilor, care era deschisa pentru eveniment, Atunci erau singurele momente din an cand plebea - negutatorii si fermierii si altii asemenea ~ avea voie si intre in Sala Strabunilor, si in ziua aceea se ingramadeau tofi acolo. Ochii pistolarului erau distangi si visitori; era expresia pe care Jake 0 vazuse pe chipul lui in acea innegurata cealalta viata, cand Roland ti poves- tise cum el si prietenii lui, Cuthbert si Jamie, se strecurasera odata in balco- nul aceleiasi Sali pentru a urmari un fel de dans ritualic. Jake si Roland urcau pe munti cind Roland fi vorbise despre episodul acesta, erau aproape pe urmele lui Walter. Marten sedea Langa mama si tata, spusese Roland. fi recunosteam chiar si de La inalimea aceea ~ si o data ea si Marten au dansat, incet si invantindu-se, si cei- lalti lean facut loc pe ring si an aplaudat cénd dansul sa incheiat. Pistolarii nu au aplandat insa.. Jake se uitd curios la Roland, intrebindu-se din nou de unde venea omul acela ciudat si distant... si de ce. ~ fn mijlocul podelei era asezat un butoi mare, urma Roland, si in el fie- care concurent arunca o mana de pergamente cu ghicitori scrise pe ele. Multe erau vechi, ghicitori pe care le primiserd de la strabuni - chiar si din carti, in unele cazuri - dar multe altele erau noi - scornite cu acea ocazie. Trei arbitri, unul intotdeauna un pistolar, dadeau verdictul atunci cind ghi- citorile erau spuse cu voce tare, Nu erau acceptate decit daca arbitrii le con- siderau corecte. - DA, GHICITORILE TREBUIE SA FIE CORECTE, aprobi Blaine. ~ Asa incepea concursul de ghicitori, spuse pistolarul. VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 21 Un zimbet vag ti atinse buzele, gindindu-se la zilele acelea, zile cind avea varsta baiatului plin de vanatai care sedea in fata sa, cu billy-bumble- rul in brate. ~ Spuneau ghicitori ore in sir. Se forma un rind in centrul Salii Strabu- nilor. Pozitia in rand era hovarata prin tragere la sorti si, cum era mult mai bine si te afli la coada decit in capatul randului, tori sperau la un numar mare, desi c4stigatorul trebuia s4 raspunda corect la cel putin o ghicitoare. - CATEGORIC. ~Fiecare barbat sau femeie - intrucat unii dintre cei mai buni concurenti din Gilead erau femei - se apropia de butoi, extrigea o ghicitoare si i-o didea Maestrului. Maestrul o citea si, daci ghicitoarea nu primea réspuns dupa ce nisipul din clepsidra de trei minute se scurgea, concurentul trebuia si paraseasca randul. - $I ACEEASI GHICITOARE I SE SPUNEA URMATORULUI DIN RAND? Da. ~ ACELA AVEA, DECI, MAI MULT TIMP DE GANDIRE. -Da. - INTELEG. SUNA STRASNIC. Roland se incrunta. ~ Stragnic? ~ Vrea si spuna ca suna distractiv, ti explicd Susannah imediat. Roland ridica din umeri. ~ Era distractiv pentru spectatori, presupun, dar concurentii tratau pro- blema cu toata seriozitatea, si deseori se iscau certuri si lupte cu pumnii dupa incheierea concursului si dupa premiere. ~ CARE ERA PREMIUL? ~ Cea mai mare gisca din Baronie. Si an de an, invatatorul meu, Cort, ducea gisca aceea acasi. - INSEAMNA CA ERA UN CONCURENT REDUTABIL, zise Blaine plin de respect. M-AR PLACEA SA FIE AICI, DE FATA. Suntem doi, deci, gandi Roland. ~ Acum ajung la propunerea mea, zise apoi pistolarul. ~ TE ASCULT CU MARE INTERES, ROLAND DE GILEAD. 22 STEPHEN KING ~ Sa zicem cA urmatoarele ore vor fi Sarbatoarea noastra. Cum tu doresti s& auzi noi ghicitori, nu ne vei spune niciuna din milioanele pe care deja le sti... - CORECT. ~ Pe cele mai multe oricum au le-am putea rezolva, continua Roland. Sunt sigur ca tii ghicitori care L-ar fi lasat masca si pe Cort, daca ar fi fost extrase din butoi. Nuera deloc sigur de asta, insi trecuse vremea folosirii pummnului si venise timpul pentru palma deschisa. = DESIGUR, accepta Blaine. ~ Propun ca, in loc de gisca, vieyile noastre s& fie premiul, zise Roland. fi vom spune ghicitori pe traseu, Blaine. Daca, atunci cind vom ajunge la Topeka, tu vei fi rezolvat toate ghicitorile noastre, vei avea voie si-ti pui in aplicare planul dintai si si ne ucizi. Asta este gisca ta. Dar daca noi te blocim pe tine - daca existd o ghicitoare fie in cartea lui Jake, fie in mintea vreunuia din- tre noi, la care tu s& nu stii sf rispunzi - trebuie si ne duci la Topeka si apoi s& ne lasi liberi si ne vedem mai departe de drum. Asta este gisca noastrd. Tacere. - Ai ingeles? -DA. ~ Esti de acord? Din nou ticere din partea Monoului Blaine. Eddie stitea rigid, cu bratele fn jurul lui Susannah, uitindu-se spre plafonul Vagonului Baroniei. Mana stingy a femeii alunecase peste pAntece, gandindu-se la un secret care era po- sibil si creasca acolo. Jake mangdia usor blana lui Ete, ocolind portiunile incdlcite si insingerate, unde bumblerul fusese injunghiat. Asteptara cit timp Blaine - adevaratul Blaine, acum departe in urma lor, ducindu-si simulacrul de viata sub un oras in care toti locuitorii ziceau morti de mAna sa - cumpinea la propunerea pistolarului. =DA, zise el intr-un tarziu. SUNT DE ACORD CA, DACA REZOLV TOATE GHICITORILE PE CARE MILE SPUNETI, SA VA DUC CU MINE {N LOCUL UNDE CARAREA SE TERMINA {N LUMINIS. DACA UNUL DINTRE VOI SPUNE O GHICITOARE PE CARE EU NU OPOT REZOLVA, VA VOI CRUTA VIETILE SI VA VOI DUCE LA. TOPEKA, UNDE VETI PARASI MONOUL SI VA VETI CONTINUA VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL 23 DRUMUL SPRE TURNUL INTUNECAT. AM INTELES CORECT TER- MENII SI LIMITELE PROPUNERII TALE, ROLAND, FIUL LUI STEVEN? -Da. ~PREA BINE, ROLAND DE GILEAD. PREA BINE, EDDIE DIN NEW YORK. PREA BINE, SUSANNAH DIN NEW YORK. PREA BINE, JAKE DIN NEW YORK. PREA BINE, ETE DIN LUMEA DE MIJLOC. Ete ridica scurt ochii la auzul numelui siu. - VOI SUNTETI KA-TET; UN TOT FORMAT DIN MAI MULTI LA FEL SIEU. ACUM VOM DOVEDI CARE KA-7ETESTE MAI PUTERNIC. Urmio clips de liniste, intrerupta doar de pulsatia grea si egal a turbinelor cu transmisie lenta, care ii purtau pe deasupra tinuturilor pusti, fi purtau spre Topeka, locul unde Lumea de Mijloc se sfarsea si incepea Lumea de Capit. ~ DECI, striga vocea lui Blaine. ARUNCATI-VA NAVOADELE, RATA- CITORILOR! PUNETI-MA LA INCERCARE CU INTREBARILE VOASTRE. SA {NCEAPA CONCURSUL. PARTEA iNTAI GHICITORILE I SUB LUNA DEMONULUI (I) Orasul Candleton era o ruina otravita si iradiata, ins’ mort nu era; dupa atatea secole, in el inca misunau forme de viata tenebroase - carabusi mari cit yestoasele, pasiri cu aspect de libelule mici si diforme, citiva roboti impie- dicati care intrau si ieseau din cladirile darapanate ca niste zombie din inox, cu incheieturile sc4ryaind, cu ochii nucleari palpaind. ~ Arati-ti permisul de trecere, partenerel striga cel care era blocat de dowd sute treizeci si patru de ani intr-un colt al holului de la intrarea in Hotelul Calatorilor. tn rombul ruginit al capului su era stantata o stea cu sase colfuri. Dea lungul timpului, reusise si addnceasca superficial peretele imbracat in otel care fi tinea calea, dar asta era tot. ~ Arata-ti permisul de trecere, partenere! Posibil nivel ridicat de radiatii la sud gi est de oras! Arata-ti permisul de trecere, partenere! Posibil nivel ridicat de radiagii la sud si est de oras! Un sobolan umflat, orb si tragindu-si magele dupa el intr-un sac ca de placenta putreda, se capara anevoie peste picioarele robotului de poli 28 STEPHEN KING Robotul nu-l observa, ci continua si dea cu scafarlia+i de otel in peretele de ofel. ~ Arat&-ti permisul de trecere, partenere! Posibil nivel ridicat de radiatii, fir-ar mama ei a naibii! fn spatele lui, tn barul hotelului, tigvele celor care intrasera pentru 0 ultima bautura fnainte si-i prinda cataclismul rinjeau ca si cand ar fi murit rizind. Poate ca unii dintre ei aga Ricuser’. CAnd Monoul Blaine strabatu noaptea pe sus, ca un glont iesind pe feava armei, geamurile se sparsera, praful se scutura si mai multe cranii se dezin- tegrara precum niste oale antice de Jut. Afara, un uragan scurt de pulbere ra- dioactiva se isca pe strada si coloana lui spiralata inghiti bara de legat caii din faya restaurantului Elegant Beef & Pork. fn piata oragului, Fantina Candle- ton se rupse in doua, imprastiind pe jos nu apa, ci doar praf, serpi, scorpioni muti gi ciiva carabusi-testoase orbi. Apoi fantoma ce se avantase pe deasupra oragului disparu ca si cand nici nar fi existat, Candleton revenind la activitatea lenega care-i tinea loc de viata de doua secole si jumatate... si atunci bumul sonic veni din urma, bu- buind deasupra oragului pentru intaia oara in sapte ani, provocind vibratii destul de puternice ca si naruiascé merceria din spatele fantanii, Robotul de politie incerea si mai dea glas unui ultim avertisment: ,Posibil nivel...*, dup’ care ticu pe vecie, intorcdndu-se cu fata spre coltul siu, ca un copil care a fost rau. La dou’ sau trei sute de rogi de la iesirea din Candleton, pe directia Caii Grinzii, nivelul de radiafii si concentratiile de DEP3 din sol scideau brusc. Acolo, sina monoului cobora pans la mai putin de trei metri de pamint si, tot acolo, o c4prioara ce parea aproape normala iesi elegant din padurea de pin pentru a se adapa dintr-un pardu ale cArui ape se curagaser pe trei sferturi. Caprioara nu era normala - un al cincilea picior nedezvoltat fi atarna din mijlocul pantecelui ca un uger, balanginindu-se nevertebrat de la stanga la dreapta in timp ce pisea, si un al treilea ochi orb se holba laptos din partea stinga a botului. $i totusi, era un animal fertil, iar ADN-ul ei era relativ or- donat, tinand cont de faptul ci era un mutant de a douasprezecea generatie. in cei sase ani de viata ai ei, cAprioara daduse nastere la trei pui vii. Doi din- tre ei fusesera nu doar viabili, ci chiar normali ~ altoi bun, i-ar fi numit Tusa VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 29 ‘Talitha din River Crossing, Al treilea, o oroare jupuita si urlitoare, fusese ucis degraba de parintele lui. Lumea ~ acea parte a ei, in orice caz - incepuse si se vindece. Caprioara isi vart botul in apa, incepu si bea, apoi ridica privirea, cu ochii largi, cu apa picurindu-i de pe bot. in departare putea auzi un zumzet jos. O clipa mai tarziu, acestuia i se alaturd o geana de lumina. Un semnal de alarma strabatu nervii cdprioarei, ins, desi reflexele ei erau bune si lumina, cand o Zari, se afla inca la multe roti distant peste tinutul sterp, nu avu nicio clip’ sansa de a scapa. {nainte si apuce macar sé-si fncordeze muschii, scdnteia indepartata crescuse, devenind o lumina patrunzatoare ca un ochi de lup, care isi revarsa orbirea peste parau si poiana. Odata cu lumina veni vuietul innebunitor al motoarelor cu transmisie lenta ale lui Blaine, functionand la capacitate maxima. Ceva roz fulgera pe deasupra muchiei de beton care sustinea sina; imediat se iscd o volbura de praf, pietre, animale mici dezmembrate si frunze impristiate, o volbur& precum coada unui cocos. Caprioara fu ucis’ pe Joc de socul trecerii lui Blaine. Prea mare pentru a fi tras’ dupa mono, fu smu- citi totusi aproape saptezeci de metri in fata, cu apa picurindu-i de pe bot si copite. O buna bucata din piele (si acel al cincilea picior fara oase) ti fu smulsa de pe corp si tras dupa Blaine ca o hain abandonata. Urmi o tacere scurta, subtire ca un strat nou de piele sau prima gheata pe un iaz la Capatul Anului, dupa care bumul sonic navali din urmé ca 0 crea- turd sonora intarziata lao petrecere de nunta, spulberdnd ticerea, doborand din vazduh o pasare-mutant solitara - era posibil sa fi fost un corb. Pasirea c&zu ca o piatra si ateriza in pardu. tn departare, un ochi rosu tot mai mic: farul din spate al lui Blaine. Pe cer, o luna plina iesi de dupa o patura de nori, zugravind poiana $i pa- raul in tonurile tipatoare ale unor bijuterii de amanet. Era un chip pe luna, ins nu unul la care amangii si-ar dori sé-si intoarca privirea. Parea a fi chi- pul supt al unui craniu, precum cele din Hotelul Calatorilor; un chip care ve- ghea, amuzat ca un lunatic, peste acele cateva fiinte aflate inca in viaya si care misunau pe pamant. in Gilead, inainte ca lumea si fi mers mai departe, luna plina a Capatului de An fusese numita Luna Demonului gi se credea cd aduce ghinion si te uiti direct la ea. Acum, ins, aceste lucruri nu mai contau. Acum, erau demoni peste tot. 30 STEPHEN KING Susannah se uita la harta rutierA si vazu c4 punctul verde care le marca pozitia actuala se afla acum aproape la jumatatea distantei dintre Candleton si Rilea, urmitoarea statie a lui Blaine. Dar cine se mai opreste acum? se intreb’ ea. De la harta rutiera se intoarse spre Eddie. Privirea lui era inc& indreptat& spre plafonul Vagonului Baroniei, O urmé si vizu un pitrat ce nu putea fi decdt un chepeng (doar c4, atunci cind era vorba de o bazaconie futurista ca un tren vorbitor, banuia cé-i spuneai trap’ ori cumva si mai beton). Pe el era gra- vat un desen simplu in rosu, care infatisa un om iesind pe acolo. Susannah incerca si-si imagineze cum ar fi si urmeze instructiunea sugerata si sd ias4 pe tren la aproape o mie trei sute de kilometri la ora. O vizita iute imaginea clara a unei femei cdreia fi este srmuls capul de pe umeri cao floare de pe tulpin’; vizu scafarlia zburdnd in spate de-a lungul Vagonului Baroniei, poate saltind o data si apoi dispardnd in intuneric, cu ochii holbagi si parul falffind. {ndeparta imaginea cit putu de repede. Oricum, chepengul de sus era aproape sigur bine inchis. Monoul Blaine nu avea nicio intentie sii lase si plece. fsi puteau castiga dreptul de a pleca, ins& Susannah tot nu credea ca va fiiasa, chiar daci reuseau sil incuie cu vreo ghicitoare. Scuze ca-fi zic asta, da' mi se pare cd vorbesti fix ca o fata palidd boratd, scumpule, isi spuse pe 0 voce mentala care nu era intru totul a Dettei Walker. N-am incredere in curu' tau mecanic. Infrant ai putea fi mai periculos decat cu panglica albastra de cdstigator agdpata de bancurile tale de memorie. Jake fi intindea pistolarului culegerea sa ponosita de ghicitori, ca si cand n-ar mai fi vrut rispunderea de a o purta. Susannah stia cum se simyea pustiul; viata lor era foarte probabil sa stea in paginile acelea soioase, indelung frunzarite. Nici ea nu era sigura ca si-ar fi dorit raspunderea de ao tine, ~ Roland! sopti Jake. Nu vrei asta? ~ Ata! zise Ete, aruncindu-i pistolarului o privire tncrancenata. Olan-ei-atal Bumblerul prinse cartea intre dint, i-o lua lui Jake din mAna si igi intinse gitul disproportionat de lung spre Roland, oferindu-i Ghici ghicitoare ce-i! Roland privi cartea un moment, cu un chip distant si preocupat, dupa care clatina din cap. - Nu inca. VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL Se uita spre harta rutiera. Blaine nu avea un chip, aga ca harta trebuia si le foloseasca drept punct de referinga. Acum, punctul verde palpaitor era mai aproape de Rilea. Susannah se intreba in treacat cum arata zona pe care © strabateau si decise si nu voia, de fapt, sa stie. Nu, dupa ce vazusera cand paraseau orasul Lud. ~ Blaine! rosti Roland. -DA. ~ Poti si ne lasi singuri? Trebuie si ne sfatuim. Esti nebun dacd crezi c-o sd facd asta, gandi Susannah, dar rispunsul lui Blaine fa prompt si sincer. - DA, PISTOLARULE. {MI VOI INTRERUPE TOTI SENZORII DIN VAGONUL BARONIEI. CAND SFATUL VOSTRU SE VA {NCHEIA SI VETI FI PREGATITI SA INCEPEM CONCURSUL DE GHICITORI, MA VOI {NTOARCE. ~ Mda, tu si generalul MacArthur, baigui Eddie. ~ CE AI SPUS, EDDIE DIN NEW YORK? ~ Nimic. Vorbeam singur, nimic mai mult. - PENTRU A MA CHEMA, ATINGETI DOAR HARTA RUTIERA, spuse Blaine. ATAT TIMP CAT HARTA ESTE ROSIE, SENZORII MEI SUNT OPRITI. PA $I PUSI TUTUROR, RAMAS-BUN, NU UITATI SA-MI SCRIETI. © pauzi. Dupa care: ULEI DE MASLINE, DAR NU DE CASTOR. Dreptunghiul harpii rutiere din partea din fara a vagonului deveni deodatat de un rogu atat de puternic, incdt Susannah nu se putu uita la el fara si stranga din ochi. = Ulei de masline, dar nu de castor? intreba Jake. Ce naiba inseamn’ asta? - Nu conteaza, raspunse Roland. Nu avem mult timp. Monoul inain- teazi la fel de repede spre punctul terminus indiferent daca Blaine e sau nu cu noi. = Doar nu crezi ci ne-a lasat cu adevarat singuri, nu? chestion’ Eddie. Un viclean ca el? Haide, fii serios. Trage cu ochiul, iti garantez. ~Ma indoiesc foarte tare, spuse Roland si Susannah hotar! ca era de acord cu el, Pentru moment, cel pufin. $-a auzit in glasul lui cat a fost de emorionat de ideea unui concurs de ghicitori dupa atatia ani de pauza. $i... 31 32 STEPHEN KING - Sie increzator, spuse Susannah, Nu se asteapta s aiba mari probleme din partea unora ca noi. = Va avea? fl intreba Jake pe pistolar. Va avea probleme din partea noastra? ~ Nu stiu, recunoscu Roland. Nu am un as ascuns in maneca, daci asta intrebi, E un joc cinstit... ins e macar ua joc pe care |-am mai jucat inainte. Toti |-am mai jucat inainte, cel putin intr-o anumit’ masur’. $i mai e aia. tnclina din cap spre cartea pe care Jake o Iuase inapoi de la Ete. ~ Aici actioneaza niste forte, unele mari, si nu toate actioneazA pentru a ne tine departe de Turn. Susannah jl auzea pe el, ins’ de gandit se gindea la Blaine - Blaine care ple- case siri lisase singuri, ca la v-ati ascunselea, cAnd copilul care trebuie si caute {si acoper4 ascultator ochii in timp ce colegii lui de joaci se ascund. $i nu asta erau ei, de fapt? Colegii de joaca ai lui Blaine? Gndul era cumva mai rau decit imaginea pe care o avusese cu descipatanarea sa in timpul incercérii de a fugi pe chepeng. ~ $i atunci, ce facem? intreba Eddie. Probabil ai o idee, altfel nu Lai fi pus st plece. ~ Uriasa lui inteligenta ~ cuplata cu lunga perioada de singuratate si in- activitate forgata - s-ar putea sil fi facut mai uman decat crede. Asta sper eu, cel putin. inainte, trebuie si stabilim un fel de geografie. Trebuie sa stabilim, daca putem, care este punctul lui slab i care este punctul puternic, cind e sigur de joc si cind nu e sigur. Ghicitorile nu tin doar de istetimea celui care le re- zolva, nici pe departe. Tin si de punctele slabe ale celui care le spune. ~ $i el are puncte slabe? intreba Eddie. ~ Daca nu are, raspunse Roland cu calm, ne vom pierde viata in acest tren. ~ {mi place cum stii tu si ne linistesti la greu, facu Eddie cu un zambet subtire. Aceasta-i una dintre multele tale calitati fermecatoare. ~ Pentru inceput ti vom spune patru ghicitori, zise Roland. Una usoara, una nu asa de usoara, una destul de grea si una foarte grea. Va raspunde la toate patru, de asta sunt sigur, numai ci noi vom fi atenti cum va raspunde el. Eddie tncuviinta, iar Susannah simti un licir palid, aproape inexistent, de speranta. Parea a fi maniera potrivita de abordare, intr-adevar. ~ Apoi {I vom trimite iar de aici si vom sta la palavre, grai pistolarul. S-ar putea si ne vina vreo idee incotro s& ne trimitem caii, Aceste prime ghicitori VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL pot veni de oriunde, dar - apleca din cap spre carte - pe baza povestii lui Jake despre librarie, raspunsul de care avem cu adevarat nevoie ar trebui si se giseasci acolo, nu in vreo amintire pe care o pastrez eu din timpul con- cursurilor de ghicit de la Ziua Sarbatorii. Trebuie sa fie acolo. - O intrebare, rosti Susannah. Roland se uita la ea, cu sprancenele ridicate deasupra ochilor sai spalaciti, peticulosi. - O intrebare ne intereseazi pe noi, nu un raspuns, spuse ea. De data aceasta rispunsurile sunt cele care ne-ar putea pricinui pieirea. Pistolarul aproba din cap, Prea nedumerit frustrat, chiar, si aceasta nu era o expresie care lui Susannah sé-i placa si 0 vada pe chipul lui. Dar de data asta, cand Jake intinse cartea, Roland o lua. O tinu pentru o clipa tn maini (coperta ei rosie, stearsa, dar inca veseli, arita ciudat tn mainile lui mari si arse de soare... mai ales in cea dreapta, scurtata asa cum era de doua degete) si i-o dadu lui Eddie. ~ Tu 0 iei pe aia usoara, zise Roland, intorcdndu-se spre Susannah. —Poate, rispunse ea, cu urma unui zAmbet, insi nue un lucru foarte fru- mos de spus unei doamne, Roland. El se intoarse catre Jake. - Tu vei fi al doilea, cu cea putin mai grea. Eu voi fi al treilea. Tu vei fi ultimul, Eddie. Alege una din culegere care pare grea... ~Cele grele sunt citre sfarsit, sugerd Jake. ..dar fara prostii, ai grija. Acum e pe viata si pe moarte. A trecut tim- pul prostiilor. Eddie se uit’ Ja el - lunganul aprig si urd, care Dumnezeu stie cate lucruri urite facuse in numele ajungerii la Turn ~ si se intreba daci Roland avea vreo idee cat de tare durea asta. Acel banal avertisment de a nu se comporta ca un copil, rinjind si facind glumite acum, c& miza era viata lor. Deschise gura pentru a spune ceva - o replica speciala Eddie Dean, ceva ce sa fie in acelasi timp comic si inyepator, genul de remarca acida care-l sco- tea intotdeauna din minti pe fratele lui, Henry - si o inchise la loc. Poate ca lunganul aprig si urdt avea dreptate; poate ci era timpul si-si lase deoparte poantele. Poate c& era in sfarsit timpul si se comporte ca un adult. 33 34 STEPHEN KING Dupé inca trei minute de consultari murmurate si frunzariri grabite ale culegerii Ghici ghicitoare ce-i! din partea lui Eddie si Susannah (Jake stia deja cu ce ghicitoare voia si-l incerce inainte pe Blaine), Roland se duse in partea din fay a Vagonului Baroniei si puse palma pe dreptun- ghiul ce stralucea violent acolo. Harta rutiera reaparu pe data. Desi senzatia de miscare lipsea, acum, ci vagonul era inchis, punctul verde era mai aproape ca oricdnd de Rilea. - DECI, ROLAND, FIUL LUI STEVEN! facu Blaine. Lui Eddie i se paru ci era mai jovial; parea aproape vesel. E PREGATIT KA-TET-UL TAU SA INCEPEM? ~ Da. Susannah din New York va deschide prima runda. Se intoarse citre ea, cobori usin vocea (nu ca asta ar fi ajutat cine stie cdt, credea ea, daca Blaine voia si auda) si spuse: ~ Tu nu va trebui sé faci un pas in fata, ca noi ceilalti, din cauza picioa- relor, dar trebuie s4 vorbesti sincer si s4 i te adresezi pe nume de fiecare data cand fi vorbesti. Daca - si cdnd - iti raspunde corect la ghicitoare, zici: »Multam-sai, Blaine, adevarat e al tau rispuns.“ Atunci, Jake va iesi la interval si isi va spune ghicitoarea. Bine? ~ $idac4 nu nimereste raspunsul sau daci nu raspunde deloc? Roland surase perfid. ~ Cred ca pentru asta nu trebuie sa ne facem griji inca. Ridica din nou vocea: ~ Blaine? ~ DA, PISTOLARULE. Roland inspira adanc. ~ Acum incepem. - EXCELENT! Roland incuviingé spre Susannah, Eddie o stranse de o mana si Jake o mingiie pe cealalta. Ete se uita vrajit la ea, cu ochii lui incercuigi cu auriu. Susannah le adresi un surds crispat si ridica privirea spre harta rutier’. - Bun, Blaine. ~ SAL'TARE, SUSANNAH DIN NEW YORK. VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL 35 Inima ii bubuia, se umezise la subsuori si redescoperi ceva ce aflase demult, in clasa intdi: era greu si incepi. Era greu si te ridici in fata clasei si sa fii pri- mul care cAnta, spune o glumé, citeste compunerea despre cum i-a petrecut vacanta de vara... sau spune o ghicitoare, in cazul de faya. Cea asupra careia se oprise era una din aiuristicul eseu la englezi al lui Jake Chambers, pe care baiatul lil recitase aproape ad litteram in timpul lungilor lor palavre, dupa cei lasasera fn urma pe bitranii din River Crossing. Eseul, purtand titlul Cum inteleg eu adevarul*, continuse dou’ ghicitori, dintre care pe una Eddie iso spusese deja lui Blaine. - SUSANNAH? ESTI PREZENTA, VACARITA MICA? Tar o tachina, insi acum 0 facea degajat, afabil. Amuzat. Blaine putea fi fer- mecitor atunci cand obyinea ce-si dorea. Ca unii copii risfayapi pe care ea fi cunoscuse, ~Da, Blaine, aici sunt gi iat ghicitoarea mea. Ce zboari pe sus si nu-l vezi? Se auzi un plescait straniu, ca si cind Blaine ar fi imitat sunetul facut de un om care loveste cu limba in cerul gurii, Fu urmat de o pauzi scurti. Cand Blaine replica, o buna parte din jovialitate fi disparuse din glas. - VANTUL, DESIGUR. © GHICITOARE PENTRU COPIL. DACA CELELALTE GHICITORI ALE VOASTRE NU-S MAIBUNE DE ATAT, IMI VA PAREA FOARTE RAU CA V-AM SALVAT VIATA FIE SI NUMAI PENTRU PUTIN TIMP. Harta rutieri pilpdi, nu rosu de data aceasta, ci roz palid, ~ Nv infuriati, implora vocea Micului Blaine. De fiecare data cind se facea auzita, Susannah se trezea imaginandw-si un chelios mic si asudat, care prea si se screama la fiecare migcare. Vocea Ma- zelui Blaine venea de peste tot (precum vocea lui Dumnezeu intr-un film de Cecil B. DeMille, credea Susannah), insi a Micului Blaine venea dintr-o sin- gura directie: difuzorul aflat direct deasupra lor. - Va rog si nw infuriati, oameni buni; deja a adus monoul in zona rosie, din cauza vitezei, iar compresoarele de sina abia mai fac fay. Reteaua fero- viari s-a degradat mult de ultima data cind am trecut pe aici. Susannah, care cakitorise destul la viata ei cu troleibuze si metrouri hur- ducaitoare, nu simyea nimic ~ mergeau in continuare la fel de lin ca atunci cand iesisera din Leaginul din Lud - si totusi il credea pe Micul Blaine. Banuia 36 STEPHEN KING ca, daca aveau sd simta o hurducatura, acela avea si fie ultimul lucru pe care {l vor simti cu totii. Roland o inghionti cu cotul in coaste, aducdind-o inapoi la realitatea prezenti. ~ Multam-sai, zise ea, si, ca si cind abia si-ar fi amintit, isi atinse de trei ori, repede, gatul cu degetele de la mana dreapta. Asa facuse si Roland cind vorbise cu Tusa Talitha prima dati. ~MULTUMESC PENTRU POLITETE, spuse Blaine. Parea amuzat din nou, iar Susannah socotea ca asta era de bine, chiar daca el se amuza pe so- coteala ei. NU SUNT INSA FEMEIE. DACA AR FI SA AM SEX, AS FI BARBAT. Susannah se uitd la Roland, nauca. ~ Pentru barbati e mana sting, spuse el. Pe stern. Se atinse demonstrativ. -O! Roland se intoarse spre Jake. Baiatul se ridica, il puse pe Ete pe scau- nul lui (ceea ce nu ajuta la nimic; Ete sari imediat jos si se duse dupa el, cand baiatul iesi la interval cu faya spre harta rutierd) si isi indrepta atentia spre Blaine. ~Buni, Blaine, aici Jake. $tii tu, fiul lui Elmer. ~ ROSTESTE-TI GHICITOAREA. ~ Cine umbla, dar n-are picioare; cine are gura, dar nu vorbeste; cine are pat, dar nu doarme; cine are brate, dar n-are mini? -NU-IRAU! SPER CA SUSANNAH VA INVATA DIN EXEMPLUL TAU, JAKE, FIUL LUI ELMER. RASPUNSUL TREBUIE SA FIE DE LA SINE EVIDENT PENTRU ORICE PERSOANA CAT DE CAT IN- TELIGENTA, {NSA TREBUIE SA PRESUPUNA UN OARECARE EFORT DE GANDIRE. RAUL. — Multam-sai, Blaine, adevarat e al tau raspuns. Se lovi cu degetele de la mana stang’, stranse laolalta, in osul sternului si se ageza. Susannah {I cuprinse cu bragul si-l strnse scurt. Jake se uita la ea recunoscator. Atunci se ridicd Roland. ~ Heil, Blaine, zise el. - HEIL, PISTOLARULE. VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 37 Din nou, Blaine parea amuzat... probabil de salutare, pe care Susannah n-o mai auzise inainte. Heil ce? se intreba ea. fi veni in minte Hitler, si asta o duse cu gindul la avionul prabusit pe care il gisisera Ja intrare in Lud. Un. Focke-Wulf, afirmase Jake. Ea nu stia daca era asa, dar stia cd induntrul lui se aflase un haitas perfect mort, prea batrin pentru a mai puti, macar. - ROSTESTE-TI GHICITOAREA, ROLAND, SI FIE CA EA SA MA iNCANTE. ~ Te incdnta doar ce-i pe masura ta, Blaine. {n orice caz, poftim: Ce are patru picioare dimineata, dou picioare dup’-amiaza si trei picioare noaptea? - {NTR-ADEVAR {NCANTATOR, admise Blaine. SIMPLA, DAR CHIAR ST.ASA INCANTATOARE. RASPUNSUL E FIINTA UMANA, CARE SE TARASTE iN MAINI SI GENUNCHI iN PRUNCIE, UMBLA. PE DOUA PICIOARE CAND E ADULT $I MERGE SPRIJINIT IN BAS- TON LA BATRANETE. Blaine parea categoric mandru de sine si atunci, deodat’, Susannah desco- peri un fapt destul de interesant: dispretuia creatura aceea criminala si ingim- fat. Masinarie ori nu, ef sau ea, il dispretuia pe Blaine. Banuia ci la fel ar fi simtit si daca nu le-ar fi cerut sé-si puna viata la bitaie intr-un concurs de ghicitori. Roland ins nu parea citusi de putin deranjat. - Multam-sai, Blaine, adevarat e al tau raspuns. Se asezA fara a-si atinge sternul si se uita la Eddie. Acesta se ridica si iesi la interval. ~Ce se intimpla, bitrane Blaine? intreba el. Roland se stramba si clatina din cap, ridicdnd iute mana dreapta mutilata pentru a-si umbri ochii. Tacere din partea lui Blaine. ~ Blaine? Esti aici? ~DA, DARN-AM CHEF DE FRIVOLITATI EDDIE DIN NEW YORK. ROSTESTE-TI GHICITOAREA. PRESUPUN CA VA FI DIFICILA, iN CIUDA ATITUDINI TALE NEGHIOABE. ABIA ASTEPT SA O AUD. Eddie aruncé o privire spre Roland, care fluturi o mana catre el - Haide, pentru numele tatalui tau, haidel - $i apoi intoarse privirea la harta rutiera, unde punctul verde tocmai trecuse de locul care marca Rilea. Susannah vazu ca Eddie suspecta ceea ce ea insasi stia aproape sigur: ca Blaine intelegea 38 STEPHEN KING c& ei Incercau si-i testeze abilitatile cu o gama variata de ghicitori. Blaine stia... si primea. Atunci, cand toate sperantele c4 vor gasi o modalitate usoard si rapida de a scpa cu viaya se volatilizara, Susannah ‘gi simi inima grea. ~ Pai, ficu Eddie, nu stiu cat de grea o si ti se para tie, ins mie mi s-a parut una dificila rau. Si nici macar nu-i cunostea raspunsul, dat fiind c& acea sectiune din Ghici ghicitoare ce-i! fusese rupta, dar nu credea ci asta avea vreo importanta; fap- tul ca ei si cunoasc raspunsurile nu facuse parte din regulile de principiu. -SAO AUD SIO VOI REZOLVA. = Daca imi spui pe nume, nu mai sunt aici ~LINISTEA. $I TU NU VEI FI NICIODATA ASTA, EDDIE DIN NEW YORK, zise Blaine fara nicio pauza, iar Eddie simi c4-i st putin inima in loc. ine sunt? Nu era nevoie si se consulte cu ceilalyi; raspunsul era evident de la sine. Tar cea ce-l descumpanea era faptul cil primise atat de repede. Eddie n-ar fi recunoscut-o niciodata, dar intretinuse speranta- aproape o convingere secret — c& va pune pe Blaine cu botul pe labe cu o singura ghicitoare, uite asa, una-doud. Aceeasi convingere secreta, binuia, pe care o intretinuse de fie- care data cand lua in mana o pereche de zaruri in cine stie ce odaie dosnica, de fiecare data cind mai cerea 0 carte la blackjack, desi avea deja saptespre- zece puncte in mana. Sentimentul acela cd nu poti da gres, pentru ci esti tu, cel mai bun, singurul si inimitabilul. ~ Mda, zise el, suspinand. Linistea, un lucra cam strain mie. Multam-sai, Blaine, adevarat e al tau raspuns. - SPER CA ATI DESCOPERIT CEVA CARE SA VA AJUTE, spuse Blaine si Eddie gindi: Mincinos mecanic nenorocit. Tonul autosuficient reaparuse in glasul lui Blaine si Eddie gasi de un oa- recare interes faptul c& 0 masindrie putea exprima o asemenea varietate de emotii, Oare Marii Strabuni fl prevazusera cu ele sau Blaine isi crease singur VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 39 un curcubeu emotional la un moment dat? O mica framusete dipolar’ care si-i pind companie de-a lungul deceniilor si secolelor? ~ VRETISA PLEC DIN NOU, CA SA VA PUTETI CONSULTA? - Da, raspunse Roland. Harta lumina rosu-intens. Eddie se intoarse spre pistolar. Roland isi lua repede un chip serios, dar inainte de asta Eddie vazu ceva oribil: o expresie scurté de dezmadejde totalé. Nu mai vizuse niciodata asa ceva pe chipul lui Ro- land, nici atunci cand pistolarul era pe moarte din pricina muscaturilor de ho- marosenii, nici cand Eddie tinea pistolul lui Roland indreptat spre el, nici chiar atunci cind hidosul Gasher fl luase pe Jake prizonier si dispiruse in Lud cu el. - Ce facem acum? intreba Jake. Mai jucim o tur’? ~ Cred c& asta nu ne-ar ajuta mult, zise Roland. Blaine precis stie mii de ghicitori — poate milioane ~ si asta e rau. Mai rau, mult mai rau e ca intelege mecanismul ghicitorilor... locul unde trebuie si meargi mintea pentru ale con- cepe sia le rezolva. Se intoarse spre Eddie si Susannah, care stateau din nou cu bratele unul pe dupa celalalt. - Am dreptate in privinga asta? ii intreba. Sunteti de acord? — Da, rispunse ea si Eddie incuviinyi cu fereala. El mu voia si fie de acord... insi era. ~ $i atunci? chestiona Jake. Ce facem, totusi, Roland? Adica, trebuie sa existe o cale de iesire... mu? Minte-l, nenorocitule, isi rimise Eddie gandul in directia lui Roland, care, probabil auzindu-l in minte, facu tot ce putu, Atinse parul lui Jake cu mina sa imputinata gi il ciufuli. - Cred ca intotdeauna exista un raspuns, Jake. Adevarata intrebare este daca vom avea sau nu timp sa gasim ghicitoarea potrivita. Spunea ca-i ia putin sub noua ore ca s4 facd tot traseul... = Opt ore, patruzeci si cinci de minute, completa Jake. ...$i asta nu mai inseamna mult, Suntem pe drum deja de aproape 0 ori... ~ Si daca harta aceea arata bine, aproape am ajuns la jumatatea distantei spre Topeka, rosti Susannah cu o voce pierit’. $-ar putea ca amicul nostra meca- nic si ne fi mingit cu privire la lungimea traseului. $i-a dat un mic avantaj. ~ Posibil, aprobi Roland. 49 STEPHEN KING ~ Si atunci, ce facem? repet Jake. Roland trase aer in piept, il tinu acolo, apoi il scoase. — Lasapi-ma si joc singur cu el, pentru moment. li voi spune cele mai grele ghicitori pe care mi le amintesc din Zilele de Sarbatoare ale tineretii mele. Dupa aceea, Jake, daca ne apropiem de punctul... dacd ne apropiem de To- peka cu aceeasi viteza si Blaine e in continuare ferm pe pozitie, cred c4 ar tre- bui ca tu sii spui ultimele ghicitori din cartea aceea. Cele mai grele. isi masa distrat obrazul si se uita la sculptura de gheati. Acea copie infioratoare a infatisarii sale se topise acum, devenind ceva de nerecunoscut. ~ Eu continui si cred ca raspunsul trebuie si fie in carte. Altfel, de ce si fi fost tu atras spre ea fnainte si te intorci in lumea aceasta? ~ $i noi? Intreba Susannah, Eu si cu Eddie ce facem? ~ Génditi, zise Roland. Génditi, pentra numele tatilor vostri. ~ yNu trag cu mana mea“, recita Eddie. Deodata, se simti departe, un striin pentru sine insusi. Asa se simise cind vazuse prima data prastia si mai tirziu cheia in bucatile de lemn, asteptind doar ca el si le elibereze, cioplindwle... si, in acelasi timp, sentimentul de acum nu semiina deloc cu acela. Roland se uita ciudat la el. ~ Da, Eddie, adevar graiesti. Un pistolar tage cu mintea. La ce te-ai gindit? - Lanimic. Ar fi putut spune mai mult, dar atunci, pe nepregatite, o imagine stranie - © amintire stranie ~ interveni: Roland stand pe vine lang Jake tn timpul uneia dintre opririle lor in drum spre Lund. Amandoi in fata unei vetre stinse. Roland tinand din nou una dintre nesfarsitele lui lectii. Acum era tim- pul lui Jake. Baiatul cu amnarul, incercind sa arate focul, Scnteie dupa scin- teie scApardnd gi stingandu-se in {ntuneric. $i Roland spusese cA se prostea. Ca pur si simplu... ei bine... se prostea. ~ Ba nu, zise Eddie. N-a spus deloc asta. Cel putin, nu i-a spus-o pustiului. ~ Eddie? Susannah. ingrijorata. Aproape speriata. Pai, de ce nul intrebi pe el ce a spus, frate? Aceasta era vocea lui Henry, vocea Tlustrului Narcoman Eminent si Docent. Prima data in mult timp. /ntreaba'l, VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 41 e chiar linga tine, dai drumul si intreabitl ce a spus. Nu te mai fastdci ca un prunc cu scutecul plin, Doar ci asta era o idee proasta, intrucdt nu asa functionau lucrurile in lumea lui Roland. in lumea lui Roland totul era o ghicitoare, nu trigeai cu mana, ci cu mintea, fir-ar mama mé-sii, cu mintea, si ce-i spuneai cuiva care nu reusea si atte vreascurile? Tine piatra mai aproape, desigur, si exact asta spusese Roland: Tine piatra mai aproape si tine-o nemiscatd. Numai ca acum nu era vorba despre nimic de felul acesta. Era aproape, da, dar aproape e deja prea departe, cum ii placea lui Henry Dean s spuna inainte sa devina Ilustral Narcoman Eminent si Docent. Lui Eddie, memo- ria ti dadea putin rateuri, pentru ci Roland il stanjenise... il rusinase... ficuse o glum pe socoteala sa. Probabil nu intentionat, dar... ceva. Ceva ce- facuse si se simt& asa cum i] facea Henry si se simtd mereu, sigur ci da, cum altfel s-ar explica prezenta lui Henry acum, dupa o absenta asa de indelungata? Se uitau toti la el, acum. Chiar si Ete. ~ Dai drumul, i se adresa el lui Roland pe un ton nitel taios. Voia sé ne gandim si noi asta facem. Deja. El insugi se gindea atat de intens (Trag cu ména mea) incdt aproape ci-i luasera foc creierii, inst refuza st-i spuna lunganului aprig si urit asta. - Di-i drumul si spune+i lui Blaine niste ghicitori. Fa-ti partea. ~ Cum tie vrerea, Eddie. Roland se ridica de pe scaunul sau, avansa si puse mAna din nou pe dreptun- ghiul stacojiu. Harta rutierd reaparu pe data. Punctul verde se indepartase si mai mult de Rilea, insa lui Eddie ti era clar ca monoul redusese semnificativ viteza, fie dnd ascultare unui program incorporat, fie pentru ci Blaine se dis- tra prea bine ca si se grabeasca. ~ ESTE PREGATIT KA-TET-UL TAU SA NE CONTINUAM CON- CURSUL SARBATORESC DE GHICITORI, ROLAND, FIUL LUI STEVEN? ~ Da, Blaine, rispunse Roland si lui Eddie vocea sa i se para ci suna grea. O vreme, iti voi spunea doar eu ghicitori. Dac& mu ai vreo obiectie. 42 STEPHEN KING - {N CALITATE DE DINH SI PARINTE AL KA-TET-ULUI TAU, AL ACEST DREPT. ESTE VORBA CUMVA DE GHICITORI DE LA ZIUA. SARBATORII? -Da. ~ BUN. (O satisfactie dezgustatoare tn acea voce.) VREAU SA MAI AUD DIN ACELEA. ~ Prea bine. Roland inspira adinc si incepu: ~ Alimenteaza-ma si voi trai. Di-mi de baut si voi muri. Cine sunt? - FOCUL. Fara ezitare. Toata acea autosuficienta insuportabila, un ton care spunea Asta era veche pentru mine cand bunica-ta era tandra, mai incearcd o data! De secole fntregi nu m-am distrat mai bine, asa cd incearcd din nou! ~ Trec prin fata soarelui, Blaine, si totusi nu am umbra. Cine sunt? - VANTUL. Fara ezitare. - Adevar graiesti, sai. Urmatoarea. Desi ¢ usoari ca fulgul, nimeni n-o poate tine mult timp. - RESPIRATIA. Fara ezitare. Si totusi a ezitat putin, gandi Eddie imediat. Jake si Susannah il priveau pe Roland cu o concentrare teribila, cu pumnii inclestayi, indemndndu-l sa-i spun lui Blaine ghicitoarea corecta, incuietoarea, cea care s4 ascunda bilevul salvator. El igi cobor! privirea spre mAini, inclegtate gi ele, si le foryi sa i se deschida in poala. Era surprinzator de greu de facut. De la interval il auzi pe Roland cum continua si recite ghicitorile din tineretea sa. ~ Raspunde-mi la asta, Blaine: Daci mi fringi, eu merg totusi mai de- parte. Daci ma poti atinge, menirea mea s.a implinit. Daci ma pierzi, trebuie sA mA gasesti degraba c-un inel. Cine sunt? Susannah {si tinu respiratia un moment si, desi se uita in jos, Eddie stiu ci se gindea la ce se gandea si el: aceea era o ghicitoare buna, una a naibii de buna, poate... - SUFLETUL OMENESC, raspunse Blaine, tot far cea mai mica ezitare. GHICITOAREA ACEASTA SE BAZEAZA iN MARE PARTE PE VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 43 CONCEPTE POETICE OMENESTI; VEZI DE PILDA JOHN AVERY, SIRONIA HUNTZ, ONDOLA, WILLIAM BLAKE, JAMES TATE, VERONICA MAYS SI ALTII. REMARCABIL MODUL {N CARE FIINTELE OMENESTI SE INALTA PRIN IUBIRE. LUCRUL ACESTA E O CONSTANTA DE LA UN NIVEL AL TURNULUI LA URMA- TORUL. CHIAR SI iN ACESTE ZILE DEGENERATE. CONTINUA, ROLAND DE GILEAD. Susannah isi rec4pata suflul. Mainile lui Eddie voiau sa se inclesteze din nou, insa el le impiedica. Tine piatra mai aproape, gindi el cu vocea lui Roland. Tine piatra mai aproape, pentru numele tatdlui tau! $i Monoul Blaine gonea mai departe, spre sud-est, sub Luna Demonului. II CASCADA OGARILOR Jake nu stia cat de usoare sau de dificile avea Blaine si considere ultimele zece ghicitori din Ghici ghicitoare ce-il, insi lui i se pareau destul de grele. Sigur, isi aminti, el nu era o masinarie ganditoare care sA poata apela la re- sursele unui banc de computere mare cit un oras. El nu putea decat si fack o incercare; Dumnezeu uraste lasii, cum spunea uneori Eddie. Daca ultimele atingeau tinta, avea si incerce ghicitoarea cu Samson a lui Aaron Deepneau (Din cel ce mandnca a iesit ce se mandncd $i asa mai departe). Daca nici aceasta nu avea succes, probabil ci... la naiba, habar nu avea ce va face, ori macar cum se va simi. Adevdrul e, gandi Jake, cd m-am fript. $i de ce nu? fn ultimele aproximativ opt ore, trecuse printr-un vartej extraordinar de emotii. Intai, teroarea: de a fi sigur ca el si Ete vor cddea de pe podul in suspensie, aflindu-i sfarsitul in raul Send; de a fi impins prin la- birintul dement, care era Lud, de catre Gasher; de a trebui si se uite in teri- bilii ochi verzi ai Omului Tic-Tac gi a rispunde la imposibilele lui intrebiri despre timp, nazisti si natura circuitelor tranzitive. Interogatoriul lui Tic-Tac seménase cu un examen final in Tad. VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL 45 Apoi euforia de a fi salvat de Roland (si Ete; fara Ete, aproape sigur acum ar fi fost fript), mirarea privind tot ceea ce vazusera sub orag, uimirea star- nitd de felul in care Susannah rezolvase ghicitoarea portii lui Blaine gi ultima goand nebuneasca de a urca la bordul monoului inainte ca Blaine si elibereze stocurile de gaz, paralizant depozitate sub Lud. Dupi ce supravietuise tuturor acestor incerciti, il coplesise un soi de cer- titudine comoda - sigur c& Roland il va incuia pe Blaine, care tsi va respecta atunci partea de invoiala si-i va lisa si coboare teferi si nevatdmati la ultima lui statie (care se numea Topeka in lumea aceea). Dupa care ei vor gasi Turnul {ntunecat si vor face orice ar fi ceea ce trebuiau si facd, vor indrepta ce trebuia {indreptat, vor repara ce trebuia reparat. Si apoi? Apoi aveau si triiasca fericiti pana la adanci batraneti, desigur. Ca niste personaje de basm. Numai ca... {si stiau unul altuia gandurile, spusese Roland; in parte, asta inseamni ha-tet, si imparti khef-ul. lar ceea ce patrundea in gindurile lui Jake inca de cand Roland iesise la interval si incepuse si-l tncerce pe Blaine cu ghicitori din zilele tineretii lui era un sentiment al osandei, $i nu venea doar din directia pistolaruluis Susannah trimitea acelasi fel de vibratie sumbri, albastri-neagra. Doar Eddie n-o emana, iar asta datorita faptului ca plecase cu mintea un- deva, pe urmele propriilor lui ganduri. Asta putea fi de bine, ins nu exista nicio garantie gi... .si Jake incepu si fie iar speriat. Mai ru, se simtea disperat, ca 0 creatura impinsa tot mai tare in ultimul coly de un dusman neobosit. Degetele lui se miscau neincetat in blana lui Ete si, cand se uita in jos la ele, ingelese un lucru uimitor: mana in care Ete isi infipsese dintii ca sa nu cada de pe pod nu-l mai durea. Vedea giurile lisate de coltii bumblerului si tnc& avea crusta de snge {in palma si la incheieturi, dar mAna in sine nu-l mai durea. O indoi precaut. Simyea o urma de durere, insd era slabi si indepartata, aproape inexistenta. ~ Blaine, ce poate urca pe un horn in jos, dar nu poate cobor! pe un horn in sus? - O UMBRELA, raspunse Blaine pe tonul acela de satisfactie vesela pe care si Jake incepea si-l urasca la culme. -Mukam-sai, Blaine, inca o data adevarat e al tau raspuns. Urmatoarea... ~ Roland? 46 STEPHEN KING Pistolarul intoarse capul spre Jake si expresia sa de concentrare se lumina putin. Nu fu tocmai un zambet, insa-n acea directie merse, cel putin, si Jake fu mulyumit. - Ce este, Jake? ~ Mana mea. Ma durea ca naiba, iar acum nu ma mai doare! - BLESTEMATIE, rosti Blaine cu vocea taraganata a lui John Wayne. N-AS PUTEA INDURA SA VAD UN OGAR SUFERIND ASA, CU LABA DIN FATA STRIVITA, DARAMITE UN MIC COWBOY DEIS- PRAVA CA TINE. ASA CA TE-AM VINDECAT. ~ Cum? intrebi Jake. - UITA-TE PE BRATUL SCAUNULUI TAU. Jake se uita si vazu o retea vagi de linii. Semana putin cu difuzorul ra- dioului cu tranzistori pe care fl avusese la sapte sau opt ani. -UNALTBENEFICIU AL CALATORIEI LA CLASA BARONIE, urm Blaine pe vocea lui autosuficienta. Lui Jake fi trecu prin minte ca Blaine s-ar fi integrat perfect la Piper School. Primul tocilar dipolar, cu transmisie lenta, din lume. SC&ANOMANOGRAFUL CU LUPA SPECTRALA ESTE UN APARAT DE DIAGNOSTICARE CAPABIL TOTODATA SA ADMI- NISTREZE PRIMUL AJUTOR, ASA CUM AM FACUT EU PENTRU TINE. ESTE fN ACELASI TIMP UN SISTEM DE DISTRIBUIRE A SUB- STANTELOR NUTRITIVE, UN DISPOZITIV DE {NREGISTRARE A UNDELOR CEREBRALE, UN ANALIZATOR DE TENSIUNE $I UN AMPLIFICATOR DE EMOTII CARE POATE STIMULA {N MOD NA- TURAL PRODUCTIA DE ENDORFINE. SCANOMANOGRAFUL ESTE DE ASEMENEA CAPABIL SA CREEZE VIZIUNI $I HALU- CINATII FOARTE VEROSIMILE. TI-AR PLACEA SA AI PRIMA EX- PERIENTA SEXUALA CU O CELEBRA ZEITA A SEXULUI DE LA NIVELUL TAU AL TURNULUI JAKE DIN NEW YORK? MARILYN MONROE, POATE, RAQUEL WELCH SAU EDITH BUNKER? Jake rase. Banuia ca a rade de Blaine putea fi riscant, dar de data aceasta chiar nu se putu abrine. - Edith Bunker mu exist’, spuse el. E doar un personaj intr-un serial TV. Pe actritd o cheama, hm, Jean Stapleton. Pe langi asta, seamina cu doamna Shaw, care e menajera noastra. Frumoasa, dar nu... intelegi, o frumusete rapitoare. VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL 47 O lungi tacere din partea lui Blaine. Cand vocea computerului reveni, 0 anumit raceal4 inlocuise tonul ei jovial. ~ tT CER IERTACIUNE, JAKE DIN NEW YORK. iMI RETRAG TOTODATA OFERTA UNEI EXPERIENTE SEXUALE. Asa 0 sd mé-nvat minte, gandi Jake, ridicnd o mana pentru a-si ascunde zam- betul. Cu voce tare (gi pe un ton care spera si fie cuviincios de umil) spuse: - Nu face nimic, Blaine. Oricum, cred ca sunt incd prea mic pentru asta. Susannah si Roland se priveau reciproc. Susannah nu tia cine era Edith Bunker - All in the Family nu se difuza in cind-ul ei - dar banuia ca price- pea, totusi, esenta situatiei. Jake ti vazu buzele pline formand un cuvant mut si trimirandul spre pistolar ca un mesaj intr-o bul de spun: Greseala. Da. Blaine facuse o greseala. Mai mult, Jake Chambers, un baiat de un- sprezece ani, il prinsese cu ea. Iar daca Blaine facuse una, putea face si altele. Poate ci exista totusi o speranta. Jake decise sa trateze aceasta posibilitate asa cum tratase graful la River Crossing si si-si ingiduie o portie mica. Roland inclina imperceptibil din cap spre Susannah si se intoarse tn par- tea din fafa a vagonului, probabil pentru a relua sirul ghicitorilor. {nainte de a putea deschide gura, Jake ‘si simti corpul impins inainte. Era ciudat; nu simjeai nimic atunci cind monoul rula constant, dar in clipa cand incepea sa decelereze, stiai. - TREBUIE NEAPARAT SA VEDETI CEVA, spuse Blaine. Parea din nou vesel, numai ci Jake nu avea incredere in acel ton; de citeva ori il auzise pe taral lui incepand discutii telefonice in felul acela (de regula cu vreun subordonat care o ZCD, Zbarcise Ca Dracu’) si pana sa le incheie, Elmer Chambers era in picioare, aplecat peste masi ca un om suferind de crampe la stomac si urland cét fl tineau bojocii, cu obrajii rosii ca ridichile si cu semicercurile de carne de sub ochi purpurii ca o vanata. 48 STEPHEN KING - ORICUM TREBUIE SA OPRESC AICI, INTRUCAT TREBUIE SA TREC PE BATERII DIN ACEST PUNCT SI ASTA iNSEAMNA CA TREBUIE SA LE {NCARC. Monoraiul se opri cu o zdruncinatura abia sesizabila. Culoarea se scurse iar din pereti, care se facura apoi transparenti. Susannah icni de teamé si ui- mire, Roland se duse in stnga, pipai peretele vagonului ca si nu loveasca cu capul, dup’ care se aplec tnainte cu mainile pe genunchi si ochii micsorapi. Ete reincepu si latre. Numai Eddie prea indiferent la privelistea uluitoare pe care le-o oferea sistemul de vizualizare al Vagonului Baroniei. Se uit in jur o data, cu o mina preocupata si intr-un fel ingindurata, dupa care cobori ochii inapoi spre maini. Curios, Jake fl privi scurt, dupa care isi intoarse ochii la priveliste. Erau la jumatatea distantei deasupra unui abis urias si planau, parca, in aerul plin de praf selenar. fn spatele lor, Jake vedea un rau larg, involburat, Nu Send, decat daca raurile, in lumea lui Roland, puteau cumva si curga in directii di- ferite in locuri diferite ale cursurilor lor (si Jake nu stia destule despre Lumea de Mijloc, incit si inlature complet aceasta posibilitate); pe deasupra, raul nu era calm, ci furios, un torent care se rostogolea violent de pe munti, ca o fiinya infuriata, cautind prilej de sfada. Un moment, Jake se uita la copacii care imbracau pantele abrupte de pe malurile acelui rau, observand ugurat c& ardtau cit de cit normal - genul de brazi pe care te-ai astepta si-i vezi in munyii din Colorado sau in Wyoming, si spunem ~ si atunci privirea fi fu atrasé inapoi la marginea prapastiei. Acolo, torentul se imprastia si cAdea intr-o cascada arat de larga si de adanci, incat lui Jake i se prea ca facea ca Niagara, unde el fusese cu parintii (una dintre cele trei vacange cu familia pe care si le aducea aminte; dou fusesera intre- rupte de apeluri telefonice de urgent din partea Rejelei tatalui su), si semene cu o cascada pe care ai putea-o vedea intr-un parc de distractii tematic de mina a treia. Aerul din semicercul cascadei era incircat de o negura care Yasnea de jos in sus si aducea cu aburul; in el, o jumatate de duzin’ de curcubeie lunare luminau aidoma unor coliere tipatoare, inlintuite. Lui Jake fi aminteau de cercurile suprapuse care formau simbolul olimpi Din mijlocul cascadei, poate la saizeci de metri mai jos de punctul unde raul se varsa peste margine, se inaltau doi pinteni uriasi de piatra. Cu toate VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL 23 Jake nu stia cum un sculptor (sau o echipa intreag’ de sculptori) ar fi putut avange acolo jos, i se parea de-a dreptul imposibil si creada cA stanca fusese ver si simplu erodata in felul acela. Pilonii semanau cu capetele unor uriagi <4ini care maraiau. Cascada Ogarilor, isi spuse in gind. Mai era o singura oprire dupa aceasta ~ Dasherville - si urma Topeka. Ultima statie. Toata lumea jos. - UN MOMENT, spuse Blaine. TREBUIE SA AJUSTEZ VOLUMUL limba de foc albastra, facind marginile gaurii din perete si sfardie, inne- zrindwle. Din adancul acelui perete, dinspre botul bont, sub forma de glont, 2 lui Blaine, se auzi un scragnet gros. ~ A trecut drumul pentru ci era capsat de pui, idiotu' dracului! tip’ Eddie. Se ridica si o lua spre gaura fumeganda unde fusese harta rutier. Susannah iadu si-] prinda de spatele cAmasii, ins Eddie nici nu baga de seama. De fapt, bia daca stia unde se afla. Focul luptei se pogorise asupra sa, arzAndwi intreaga iinta cu dogoarea dreptatii ni, orbindw, frigindu-i sinapsele si parlindu-i taima in lumina lui sfanta. Pe Blaine il avea in citare si, cu toate ci aritarea din spatele vocii era deja ranita mortal, el nu se putea convinge sd ia degetul de pe tragaci: Eu trag cu mintea. ~ Care-i diferenta dintre un camion cu bile de popice si un camion cu cmarmote moarte? deliri Eddie. Un camion cu bile de popice nu poate fi descarcat cu furcal Un gipat teribil de furie si agonie, amestecate, iesi din gaura ce aparuse in locul haryii rutiere. Fu urmat de o limba de foc albastru, ca si cand undeva in partea din fata a Vagonului Baroniei un dragon electric ar fi expirat vio- lent. Jake strigi o avertizare, desi Eddie nu avea trebuinta de ea; reflexele sale fusesera inlocuite cu lame de ras. Se eschiva si sdgeata de electricitate trecu pe deasupra umarului sau drept, facindu-i firele de pe acea parte a gi- tului sd se ridice, Scoase apoi pistolul pe care fl purta - un calibru 45 greu, cu maner uzat din lemn de santal, unul dintre cele doua revolvere pe care Roland le adusese cu el din ruinele Lumii de Mijloc. Apropiindu-se de partea din fata a vagonului, nu incetini pasul... si, desigur, nici nu tacu. Cum spusese Roland, Eddie voia si moard vorbind. Asa cum ise intimplase ve- chiului sau prieten, Cuthbert. Eddie putea gisi multe moduri mai rele de ao sfecli - si doar unul mai bun. ~ Spune, Blaine, pocitanie sadica ce esti! Daca tot vorbim de ghicitori, care-i cea mai mare ghicitoare a Orientului? Multi chinezi fumeaza, numa’ Fu Manchu, nu! Te-ai prins? Nu? Pale lau, stlaine! Ce zici de asta? De ce si-a numit femeia fiul Sapte Jumate? Pentru ca i-a scos numele dintr-o palirie! 5 76 STEPHEN KING Ajunsese la pitratul pulsatil. Acum ridic& pistolul lui Roland gi tunetul umplu pe dat’ Vagonul Baroniei. Trase toate cele sase gloante in gaura din perete, actionand percutorul cu podul palmei asa cum le aritase Roland, stiind doar c& asa era bine, asa era corect... asta era ka, fir-ar si fie, nenoro- citul de ka, asa puneai capat hucrurilor daca erai pistolar. Sigur, el facea parte din tribul lui Roland, sufletul ii era menit s4 ajunga in cea mai adanca hruba a iadului, i totusi n-ar fi schimbat asta nici pe toata heroina din Asia. - VA URASC! striga Blaine cu vocea lui de copil. Nu mai era nesigura, acum; devenea curgitoare, maleabila. VA URASC PE VECI! - Nu moartea te enerveaza, nu-i asa? intreba Eddie. Becurile din gaura unde fusese harta incepeau sa se stinga. Tsnira noi limbi de foc albastru, insa nici nu trebui sa-si fereascd mana; flacarile erau mici si slabe. fn scurt timp, Blaine avea sa fie mort ca Puberii si Caruntii din Lud. — Ce te enerveaza este faptul ca pierzi. - URASC... PE VECIIliii.. Vorba degenera intr-un tanguit. Tanguitul deveni un soi de bocet. Apoi se stinse. Eddie se itd in jur. Roland era acolo, tinand-o pe Susannah cu un brat pe dupa fundul ei, asa cum ai tine un copil. Coapsele ei ti strangeau mijlocul. Jake statea de o parte a pistolarului, cu Ete la picior. Din gaura unde fusese harta rutiera iesea un miros ciudat de ars, ins4 nu foarte neplicut, Lui Eddie ti mirosea a frunze de octombrie arse. Altfel, gaura era moart si intunecatd precum ochiul unui cadavru. Se stinseseri toate becurile din ea. Te-ai fript cu gésca, Blaine, gindi Eddie, iar din curcan ti-am fitcut friptana. O Zia Recunostintei frumoasé, idiotule! ‘Tiuitul de dedesubtul monoului incetd. De sus se mai auzi un ultim bufnet scrignit, dup’ care incetara si sunetele acelea, Roland isi simti picioarele gi sol- durile miscandu-se usor inainte si intinse mana liber pentru a se echilibra. VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 77 Corpul siu stiu inaintea mingii ce se intimplase: motoarele lui Blaine se opri- sera, fnaintau acum doar din inertie. {nsi... ~ {napoi, spuse el. Pana in spate. Mergem fara motor. Daca ne aflim destul de aproape de punctul terminus al lui Blaine, s-ar putea totusi si ne ciocnim. fi conduse pe lang balta ramasi din sculptura in gheata de bun venit a lui Blaine, catre partea din spate a vagonului. ~ $i nu va apropiati de chestia aia, spuse ardtind instrumentul ce aducea cuo incrucisare dintre un pian si un clavecin, Era urcat pe o platforma mica. S-ar putea migca. Pe tofi zeii, mi-as dori si pot vedea unde ne aflam! La pamént. Mainile deasupra capului. Ei fi dadura ascultare. Roland proceda la fel. Se intinse la pamant, cu barbia tnfipta in covorul albastru regal, cu ochii inchisi, gindindu-se la cea ce tocmai se intimplase. ~ Tarta-mé, rogu-te, Eddie, rosti el. Cum se tnvarte roata ka-ului! Odati a trebuit st-i cer acelasi lucru prietenului meu Cuthbert... si din acelasi motiv. Sufar de un soi de orbire. O orbire datorata arogantei mele. ~ Nu cred ci nevoie si-ti ceri iertare, ficu Eddie, pe un ton stanjenit. ~ Ba eu cred ci este. Am facut haz de glumele tale, iar ele, acum, ne-au sal- vat viafa. Iarvé-ma, rogu-te. Am uitat chipul tatalui meu. ~ Numi datorezi nicio scuza si n-ai uitat chipul nimanui, intari Eddie, Nu te poi opune firii tale, Roland. Pistolarul cugetd atent si descoperi ceva deopotriva minunat si cumplit: ideea aceea nu-i trecuse niciodata prin gand. Nici macar o data in viata. Ca era cap- tiv al ka-ului ~ asta stia din frageda pruncie. Dar firea sa... insigi firea sa... ~ Muljumesc, Eddie. Cred ci... fnainte ca Roland s4 poata spune ce credea, Monoul Blaine isi incheie cursa intro larma implacabila. Toti patru fura aruncati violent pe culoarul central al Vagonului Baroniei, Ete tn bragele lui Jake, latrand, Peretele din fata al compartimentului se curba si Roland intra cu umarul in el, Chiar si captusit (peretele era acoperit cu mocheta gi, la atingere, parea matlasat pe dedesubt cu un material elastic), socul fu destul de puternic ca sil amorteasca. Lustra, sub efectul smuciturii, se desprinse din plafon, presirind peste ei pandantive de sticla. Jake se rostogoli intr-o parte, ferindu-se la timp din zona de impact. Pianul-clavecin zburi de pe podium, se lovi de o sofa gi se risturna, oprindu-se 78 STEPHEN KING cu un brrannggg discordant. Monoul se inclina pe dreapta $i pistolarul isi aduni fortele, intentionand si-i protejeze pe Jake si pe Susannah cu propriul si corp, daca trenul avea si se rastoarne complet. Dar apoi acesta se reechilibri, podeaua rimanand inca putin inclinata, dar nemiscata. Calatoria se incheiase. Pistolarul se ridicd. Umarul tnci-i era amortit, tnsi bratul fi sustinea greu- tatea, iar acesta era un semn bun. fn stinga sa, Jake se ridica in sezut gi isi cu- legea cioburi de sticla din poala cu o expresie nauca. in dreapta, Susannah badijona o taietura de sub ochiul sting al lui Eddie. ~E bine, spuse Roland, Cine e ra. Deasupra lor se inregistri o explozie, un Bum! sec care fi aminti lui Ro- land de petardele pe care Cuthbert si Alain le aprindeau uneori si le aruncau pe gurile de scurgere sau in latrinele din spatele spalatorului, ca si se distreze. Si odati Cuthbert aruncase niste petarde cu prastia. Aceea nu fusese o pozna, 0 prostie copilareascd. Aceea fusese... Susannah scoase un strigit scurt - mai mult de surprindere decit de mi- rare, socoti pistolarul - dupa care peste fata lui se revars’ lumina cefoasd a zilei. Era bine. Gustul aerului care intra pe usa explodati a iesirii de urgenta era si mai bun - inmiresmat de ploaie si de pamAntul jilav. Se auzi un rapait ca de oase si o scara - parea dotata cu trepte facute din cabluri rasucite de ofel - cazu dintr-o fanta de sus. = fnainte dau cu lustra dupa tine, apoi {ti arata usa, zise Eddie. Se opinti in picioare, dupa care o ajuta si pe Susannah sa se ridice. Bine, stiu cand nu sunt dorit. Hai s-o stergem, ca buretele. - Foarte de acord. Ea intinse iar mana spre tlietura de pe fata lui Eddie. Eddie ii lua degetele, le sdruta si fi spuse s4 nu mai ating’ exponatele. = Jake? intreba pistolarul. Esti bine? = Da, rispunse baiatul. Dar tu, Ete? ~ Ete! ~ Cred ci gi el e bine, confirma Jake. Ridicd mana ranita gi fi arunca o privire mahnita. = Tar te doare, nu-i aga? intreba pistolarul. VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL 79 ~ Mda. Nu stiu ce i-a facut Blaine, dar efectul dispare. Nu-mi pasi, insi... ma bucur doar ca sunt inca in viata. = Da. Viata e buna. La fel ca astina. Au mai rimas cateva. = Aspirina, vrei sa zici. Roland incuviinya. Pilula avea proprietati magice, insi numele ei era un cu- vant din hamea lui Jake pe care el niciodata nu va fi in stare sil pronunte corect, ~ Noud din zece doctori recomanda Anacin, scumpule, faicu Susannah si cand Jake nu reaction§, ci doar fi arunci o privire intrebatoare, adauga: Sa-ngeleg ca nu se mai foloseste asta in cand-ul tau, ha? Nu conteaza. Suntem aici, dulceaya, chiar aici si suntem bine, si asta conteaza. fltrase pe Jake in bratele ei si-i aplicd un sirut intre ochi, pe nas, dupa care unul drept pe gura. Jake rase i se facu rogu ca racul. ~ Aga e, iar acum asta-i singurul lucru din lume care conteaza. ~ Primul ajutor poate si astepte, spuse Eddie. Cuprinse umerii lui Jake cu brayul sil conduse citre scar’. = Te poti folosi de mana aia ca si urci? ~ Da. Dar nul pot lua si pe Ete. Roland, il iei tu? -Da. Roland il ridicd pe Ete si-l indesa in cimasa, asa cum ficuse si cind cobo- rise tn puyul de sub oras, aflat pe urmele lui Jake si Gasher. Ete il scruti de acolo pe Jake cu ochii lui luminosi, inconjurati cu auriu. ~ Hopa sus. Jake urct, Roland fl urma atat de aproape, incat Ete putu mirosi calcaiele dustiului, intinzdindu-si gitul hing, ~ Suze? intreba Eddie. Ai nevoie de ajutor? = $i sa-qi pui méinile murdare pe fundulezul meu fagney? Nici nu ma zindesc, albule! Apoi ii ficu cu ochiul si incepu si urce cu usurinta, folosindu-se de brayele+i :anjoase si pistr’ndu-si echilibrul cu cioturile picioarelor. Urea repede, ins 80 STEPHEN KING nu prea repede pentru Eddie, care intinse mina in sus gi o ciupi usor acolo unde fi place femeii si fie ciupita. —O, nepribinirea mea! se planse Susannah, riz4nd si dandu-si ochii peste cap. Si disparu. Doar Eddie mai ramase, stand la piciorul scarii gi uitandu-se in jur la luxosul vagon despre care crezuse ca va fi, cel mai probabil, sicriul ka-tet-ului lor. Ti-a iesit, tdcd, spuse Henry. L-ai facut sa-si dea singur foc. Stiam c-o sa iti iast, bravos, Ti-amintesti cénd leam spus asta golanilor dlora din spatele lui Dablie's? Lui Jimmie Polio si celorlalti baiepi? $i ce bine au ras? Dar ti-a iesit. Futwi, Lai bagat in service la reparatii. Ei, a functionat, atat, gandi Eddie si atinse manerul pistolului lui Roland fara a sti macar ce ficea. A functionat destul de bine cat noi sd mai scdpam o data teferi si nevatamati. Urca dou trepte, apoi se witd peste umar in jos. Vagonul Baroniei parea deja mort. Mort de mult, la drept vorbind, doar un alt artefact dintr-o lume care mersese mai departe. - Adios, Blaine, saluta Eddie. Ramas-bun, partenere. Dupé care isi urm prietenii, ajungand la lumina pe iesirea de urgenta din plafon. IV TOPEKA Jake stitea pe acoperigul usor inclinat al Monoului Blaine, uitandu-se spre sud-est pe directia Caii Grinzii, Vantul ti flucura parel (acum destul de hung casi incalce categoric regulile de la Piper School) de la tample gi de pe frunte {in valuri, Avea ochii mari de surprindere. Nu gtia ce se asteptase si vada - 0 versiune mai micd si mai provincial a Ludului, poate - insi categoric mu se asteptase la ceea ce se profila deasupra arborilor unui parc din apropiere. Era un indicator ratier verde (pe funda- Iul gri anost al cerului de toamna, culoarea lui era aproape tipitoare) pe care Vo) Roland veni langi el, il scoase cu blandete pe Ete din cémasa gi il puse era fixata o emblemé albastra: jos. Bumblerul adulmeca suprafata roz.a acoperisului lui Blaine, apoi se uité 82 STEPHEN KING spre partea din fafa a monoului. Acolo, netezimea de glont a trenului era pangarita de bucayi de metal incretit sub forma unor aripi zimyate. Doua rupturi negre - incepeau la botul monoului si se intindeau pina la aproximativ zece metri de locul unde stateau Jake si Roland - strabateau acoperisul in linii paralele. {n capatul fiecareia era cite un stalp lat de metal vopsit tn dungi galbene si negre. Acestea pareau sd iasd din acoperisul monoului cu putin inainte de Vagonul Baroniei. Lui Jake i se pirea ci aduceau putin cu doi stilpi de poartd pe un teren de forbal american. ~ Acelea sunt opritoarele de care spunea ci se va lovi, murmur Susannah. Roland aproba din cap. ~ Am scpat ugor, uriasule, iyi dai seama? Daca dracia asta mergea mai repede... ~ Ka, rosti Eddie din spatele lor. Glasul lui trada un zambet. Roland incuviinta. - tntocmai. Ka. Jake lisa opritoarele fixe si se intoarse spre indicator. Era pe jumatate convins ca va fi disparut ori cd pe el va scrie altceva (PUNCT DE PLATA LA INTRA- REA IN LUMEA DE MIJLOC, poate, sau ATENTIE LA DEMON), insi tot acolo era si pe el scria acelasi lucru. ~ Eddie? Susannah? Vedeti aia? Se uitard amndoi in directia indicata de degetul siu. Un moment - unul destul de lung pentru ca Jake si se teama ci are o halucinatie - niciunul dintre ei nu spuse nimic. Apoi, incet, Eddie rosti: ~ Fir-ar si fie. Ne-am intors acasi? Daca da, unde-s toti oamenii? $i daca ceva precum Blaine ficea opriri in Topeka - Topeka noastrd, cea din Kansas ~ cum e posibil si nu fi vazut nimic despre asta la Sixty Minutes? — Ce este Sixty Minutes? intreba Susannah. Tinea mina streasina la ochi, uitindu-se spre sud-est, la indicator. - O emisiune de televiziune, explicd Eddie. Ai ratat-o cu cinci sau zece ani, Niste batrani albi cu cravat. N-are importanta. Indicatorul ala... ~ Kansas e, categoric, zise Susannah. Kansasul nostra. Presupun. Mai zarise un indicator, abia vizibil pe deasupra copacilor. Arata apoi spre el pand cand Jake, Eddie si Roland il observara si VRAJITORUL $1 GLOBUL DE CRISTAL ~ Exista un Kansas si-n lumea ta, Roland? ~ Nu, rispunse pistolarul, uitindu-se la indicatoare, ne aflam departe de sranifele lumii pe care o cunosc eu. Eram departe de o buna bucati din lumea pe care © cunosc cu mult fnainte sa va intalnesc pe voi trei. Locul ast: Se opri si lisi capul pe o parte, ca si cand ar fi ascultat un sunet prea inde- partat pentru a fi auzit, lar expresia de pe chipul siu.... Lui Jake nui plicea. ~ Sava vad, copilasi! rosti Eddie zglobiu, Astizi studiem Geografia Bizara 2 Lumii de Mijloc. Vedeti voi, biieyi si fete, in Lumea de Mijloc incepegi in New York, calatorii pe directia sud-est spre Kansas, apoi mergeti de-a lun- sul Caii Grinzii pana cdnd ajungeti la Turnul {ntunecat... care, intamplator, se afla taman in mijlocul tuturor lucrurilor. fnt4i, luptati-va cu homarii uriasi! Dup’ aceea, hopa sus in trenul psihotic! Iar apoi, dup’ o vizitd la bufetul aostru pentru un pituns ori dou: - Voi nu auziti ceva? il intrerupse Roland. Niciunul? Jake asculta. Auzea vantul suflind printre copacii parcului din apropiere - sunzele lor tocmai fncepuseri si se usuce ~ si auzea ticditul ghearelor lui Ete in timp ce bumblerul se intorcea spre ei pe acoperisul Vagonului Baroniei. Atunci Ete se opri, aga incat chiar gi acel sunet... O mani il apuca de brat, facandu-| si tresara. Era Susannah. Tinea si ea sapul inclinat pe o parte, avea ochii cascati. Eddie asculta gi el. La fel si Ete; urechile lui erau ciulite si scotea un scancet din fundul gatului. Jake isi simpi bratele acoperite de pielea-gainii. {n acelasi timp, isi simi gura Sunetul, desi foarte slab, era echivalentul au- strimbandu-se intr-o grimas ditiv al muscarii dintr-o limdie. $i mai auzise ceva aseminator inainte. Pe cind nu avea decat cinci sau sase ani, era un tip nebun in Central Park care se credea muzician... ei, erau mulji tipi nebuni in Central Park care se cre- deau muzicieni, insi acesta era singurul pe care Jake il vazuse cintand la o unealta de lucru. Individul avea un cartonas lang’ palaria sa intoarsa cu susul in jos, un cartonas pe care scria: CEL MAl MARE CANTARET LA FIERASTRAU DIN LUME! Al ZICE CA-] MUZICA HAWAIIANA! VA ROG, CONTRIBUITI LA BUNASTAREA MEA! 83 84 STEPHEN KING Greta Shaw era cu Jake prima data cind il intalnise pe cintaretul la fierastrau siJake isi amintea de felul in care ea grabise pasul pe langa individ. Sedea acolo, pur si simplu, ca un violoncelist intr-o orchestra simfonica, doar c& peste pi- cioarele departate tinea un fierastrau manual patat de rugina; Jake isi aducea aminte expresia comica de oroare de pe chipul doamnei Shaw si tremurul bu- zelor ei stranse, ca si cind... da, ca si cand tocmai ar fi muscat dintr-o lamfie. Sunetul acesta nu era exact ca acela (AI ZICE CA-I MUZICA HAWAIIANA) pe care il scotea tipul din pare, facind si vibreze lama fierdstraului, inst era pe aproape: un sunet valurit, tremurat, metalic, care iti lisa senzatia c& ti se infunda sinusurile si ci-n scurt timp din ochi fi se va revarsa api. Venea oare din faa lor? Jake nu-si dadea seama. Parea si vind de peste tot si de nicaieri; in acelasi timp, era att de slab, incat ar fi fost tentat sa creada cA totul era doar in imaginatia sa, numai ca ceilalti... ~ Atentie! strigi Eddie. Ajutati-ma, oameni buni! Cred ca va lesina! ca branza, ceea Jake se rasuci spre pistolar si vazu cA acesta se albise la fat ce contrasta cu nonculoarea pamintie a cimasii sale. Un colt al gurii ti zvac- nea spasmodic, ca gi cind ar fi fost agitat cu un cirlig de pescuit invizibil. — Jonas si Reynolds si Depape, glasui el. Mari Vanatori ai Cosciugului. Si ea. De pe Céos. Ei au fost. Ei au fost cei care... Stind pe acoperisul monoului in cizmele lui colbuite si scalciate, Roland se clatina, Pe chipul sau se citea cea mai profunda expresie de durere pe care Jake 0 vazuse vreodata. - O, Susan, rosti el. O, iubita mea. {l prinsera, formara un cere protector tn jurul siu gi pistolarul simti c&-l arde sentimentul de vinovatie si dezgust de sine. Ce facuse s& merite niste protectori atat de devotati? Ce, in afara de a-i smulge din vietile lor co- mune si comode cu aceeasi cruzime cu care un gradinar smulge buruienile din gradina? VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 85 incerca sa le spuna ca-i este bine, ca se pot da la o parte, fi este bine, insi aicio vorba nu: iesi pe gura; acel teribil sunet valurit fl transportase cu ani in urmi la rapa aflata la vest de Hambry. Depape si Reynolds si schiopul acela batran de Jonas. Cel mai mult, insi, pe femeia de pe deal o ura, iar sen- simentul avea profunzimile negre pe care doar un om foarte tinir le poate tinge. Ah, dar cum ar fi putut simti altceva pentru ea, decat ura? Ea {i frin- sese sufletul. Jar acum, dupa atatia ani, traia impresia c& cel mai cumplit fapt al existengei umane era ca inimile frinte se vindecau. Intéi gandit-am c-amagiri sunt toate / Vorbele spuse de un schilod ca el, / Carunt, cu ochii rai, privind misel... Ce vorbe? Ce poem? Nu stia, dar stia c& femeile puteau mintis femei care jopaiau si ranjeau si ve- deau prea multe cu coltul ochilor lor batrdni si urdurosi. Nu conta cine scrisese versurile; vorbele erau vorbe adevirate, si asta era tot ce conta. Nici Eldred Jonas sinici cotoroanta de pe deal nu se ridicau la inaltimea lui Marten ~ si nici micar ‘aa lui Walter ~ in privinga afuriseniei, insa gi ei fusesera indeajuns de afurisiti. Apoi, dupa... in rapa de la vest de oray... sunetul acela... acela, si strigitele oamenilor si cailor raniti... o dat8 in viata, chiar si de regula volubilul Cuthbert ramdsese mut. Toate acestea insa fusesera tare demult, fntr-un alt cénd; aici si acum, su- netul modulat fie se stinsese, fie sczuse pe moment sub pragul audibilului. Aveau sa-] auda din nou, totusi. $tia asta la fel de bine cum stia c4 drumul pe zare apucase ducea la osinda. Ridica privirea spre ceilalti si izbuti sa schiteze un zimbet. Tremurul de Ja colyul gurii disparuse, si asta era ceva. ~ Sunt bine, spuse. Dar ascultari-ma cu atentie: suntem foarte aproape de capatul Lumii de Mijloc, foarte aproape de inceputul Lumii de Capat. Prima mare etap& a ciutarii noastre s-a incheiat. Ne-am descurcat bine; ne-am amin- tit chipurile tatilor nostri; am ramas uniti si ne-am fost loiali. Dar acum am ajuns la o desirare. Trebuie s& fim foarte atenti. ~ Degirare? intreba Jake, uitindu-se speriat in jur. ~ Sunt locuri unde pinza existenyei s-a uzat aproape complet. Sunt mai multe de cind forza Turnului fntunecat a inceput sa scada. Va amintiti ce am vazut sub noi cand am iegit din Lud? 86 STEPHEN KING fncuviintar’ solemn, amintindu-si solul care se topise devenind sticla neagr’a, conductele stravechi care imprastiau sclipiri de un turcoaz malefic, monstruoasele pasari diforme cu aripi aidoma unor uriase vele de piele. De- odata, Roland nu mai putea indura si-i aiba strinsi in jurul lui, uitandu-se in jos la el cum se uitau oamenii la un bataus cdzut la pamant in timpul unei incaierari intr-un bar. Ridica mainile spre prietenii sti - spre noii si prieteni. Eddie le lua si-] ajuta sd se ridice. Pistolarul isi concentra enorma sa voinyé pentru a nu se chitina si isi pastra echilibrul. ~ Cine a fost Susan? intreba Susannah. Ridul care-i brazda fruntea sugera cd era nedumerita, si probabil nu doar de intamplatoarea asemanare onomastica. Roland se uita la ea, apoi la Eddie, apoi la Jake, care se lasase intr-un ge- nunchi ca s&1 poata scarpina pe Ete dupa urechi. — Va voi spune, rspunse el, dar nu acum si nu aici. - Asta zici mereu, il dojeni Susannah. Sper ca nu vrei doar s ne amani din nou, nu? Roland scutura din cap. = Veti auzi povestea ~ cel putin partea aceasta din ea - dar nu pe carcasa asta de metal. - Mda, facu Jake. Cum stam aici, parca ne-am juca pe un dinozaur mort sau altceva. Ma tot astept ca Blaine sa revina la viata gi sa inceapa, stiu eu, s& ne incurce iarasi mintile. ~Sunetul acela a disparut, zise Eddie. Chestia aia suna ca o pedala. ~ Mi-a amintit de un batrin pe care il tot vedeam in Central Park, spuse Jake. ~ Tipul cu fierdstraul? intreba Susannah. Jake ridica spre ea ochii cascari de uimire, iar ea incuviinya. Doar cd nu era batr4n cind |-am vazut eu. Aici, nu doar geografia e aiurea, ci si cronologia. Eddie 0 cuprinse cu brarul pe dup3 umeri gi o stranse scurt. - Amin. Susannah se intoarse spre Roland. Desi privirea nu era acuzatoare, ochii ei aveau ceva deschis gi sincer, ceva ce pistolarul nu putea si nu admire. - N-am si te las s4-ti uiti promisiunea, Roland, Vreau sa aflu totul despre tiza mea VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 87 ~ Si vei afla, repeté Roland. Pentru moment, insa, hai s& coboram din spi- narea monstrului astuia. Usor de zis, greu de facut. Blaine se oprise putin de-a curmezisul unei versiuni in clmp deschis a Leaginului din Lud (0 trena de bucati metalice roz contorsionate se intindea pe o parte, marcind capitul ultimei cilatorii a lui Blaine), si erau mai bine de sapte metri de pe acoperigul Vagonului Baroniei pina la betonul pero- nului. Dac& exista o scari de coborare, precum cea care iesise, convenabil, pe rapa de urgent, aceasta se blocase atunci cind trenul se oprise foryat. Roland isi lua desaga de pe uma, scotoci in ea si scoase harnasamentul din velur in care o transportaser pe Susannah atunci cand drumut devenise prea accidentat pentru scaunul cu rotile. Macar acum nu mai trebuia si-si bata capul cu scaunul, reflect pistolarul; il abandonasera in goana lor nebuna de aurca la bordul lui Blaine. - La ce-ti trebuie aia? intreba Susannah cu agresivitate. Agresivitatea ei iesea mereu la suprafaya odata cu reaparitia harnasamen- tului. Urdse fetele alea palide bordte dan Miss'ippi mai tare decat urase harnasamentu' dla, ti spusese odata lui Eddie cu vocea Dettei Walker, da’ uneori, dulceata, aproape ca nu pot face diferenta. ~ Usurel, Susannah Dean, usurel, o potoli pistolarul, zimbind timid. Desficu increngatura de chingi care alcituiau harnasamentul, puse sezu- tul deoparte, apoi le impleti la loc gi le lega de ultima sa bucata solida de frin- ghie cu un nod simplu, de moda veche. Lucrind, asculta trilul desirarii... asa cum tofi patru ascultasera tobele zeilor; asa cum el si Eddie asteptasera ca homaroseniile si-si inceapa tirada intrebarilor (,Dad-a-cham? Did-a-chee? Dum-a-chum?*) in vreme ce se rostogoleau afara din valuri in fiecare noapte. Ka este o roatd, gandi el. Sau, cum fi placea lui Eddie si spuna, totul circula-n natura, Cand se termina friinghia, ficu o bucla in partea de jos a portiunii imple- tite. Jake introduse un picior in ea cu toata increderea, prinse franghia cu o 98 STEPHEN KING mina girl aseza pe Ete in scobitura celuilalt brat. Animalul se uit agitat in jur, scinci, lungi gitul sil linse pe Jake pe fata. ~ Doar nu te temi, nu? jl intreba baiatul pe bumbler. - Temi, aproba Ete, insi vorbi incet in timp ce Roland si Eddie il cobo- rau pe Jake pe o parte a Vagonului Baroniei. Fringhia nu era destul de lunga incit sil duc pana jos; totusi, Jake reusi fara probleme sa-si scoata piciorul, rasucindu-, si sa sara de la un metru si ceva inaltime. fl puse jos pe Ete. Bumblerul se indeparta cu pas tantos, adulmecind si ridicdnd piciorul la peretele cladirii terminalului. Gara nu era deloc mareaya precum Leaganul din Lud, avea ins un aer demodat care-i placea lui Roland - scdnduri albe, stresini proeminente, ferestre inalte si inguste, acoperis cu sin- drila. Avea un aer de western. Cu foita de aur, pe o pancarta agatata deasu- pra sirului de usi al terminalului scria: ATCHISON, TOPEKA SI SANTA FE Orase, banuia Roland, iar cel din urma fi suna cunoscut, intrucat nu exis- tase oare un Santa Fe in Baronia de Mejis? Asta fl ducea ins& cu gandul fnapoi la Susan, minunata Susan la geam, cu parul impletit si lasat pe spate, miro- sul ei ca de iasomie gi trandafiri si caprifoi si fan vechi, dulce, mirosuri pe care oracolul din munti le reprodusese doar vag, Susan lisindu-se pe spate si pri- vindu-l solemn, apoi surizdnd ¢i intinz4nd bratele, astfel incit snii ei se ri- dicasera, tanjind parci dupa atingerea sa. Daca ma iubesti, Roland, iubeste-ma... pasare si urs, iepure si peste... = ..urmatoarea? intoarse capul spre Eddie, nevoit sa-si foloseasca toata puterea vointei pentru ase extrage din cind-ul Susanei Delgado. Existau desirari acolo, in To- peka, fara doar si poate, desirari de multe feluri. ~ tmi ratacea mintea, Eddie. Iarté-ma, rogu-te. ~ Susannah e urmatoarea? Asta am intrebat. Roland clatina din cap. ~ Urmezi tu, apoi Susannah, Eu voi fi ultimul. = O s& te descurci? Cu mina ta... - Fara probleme. VRAJITORUL $I GLOBUL DE CRISTAL 89 Eddie incuviinta si tsi varl piciorul in lat. Cand tanarul venise in Lumea 3¢ Mijloc, Roland Lar fi putut cobor! el insusi cu usurinta, cu sau fara cele oud degete de la mina, insi Eddie mu se mai drogase de luni bune si pusese 2e el sase sau sapte kilograme de muschi. Roland accepti bucuros ajutorul hui Susannah $i il coborara impreuna. ~ Acum tu, doamn, zise pistolarul si-i adres un zambet. fi venea mai sor s& zambeascé in ultimele zile. ~ Da, raspunse ea, $i totusi, pe moment ramase locului, musc4ndu-si buza de jos. ~ Ce este? Ea duse mana la stomac si se masa, ca si cand ar fi durut-o. Roland crezu n, Massachusetts, in crematorii, furnale industriale si gropi de gunoi publice. Aici, in Topeka, supravieyuitorii aflati inca in putere sunt indemnati si-si zac mortii intr-unul dintre urmatoarele trei locuri: instalagia de distrugere + deseurilor radioactive aflata la nord de Oakland Billard Park; terenul de curse de la Heartland Park; groapa de gunoi de pe Southeast 61* Street, la est 22 Forbes Field, La groapa de gunoi accesul se face pe Berryton Road; fn California, surse autorizate informeaza ci circulatia a fost blocati de masinile sxcidentate si de cel putin o aeronava de transport a Fortelor Aeriene, prabusit Jake ridica speriat ochii spre prietenii sii, se uita in spate la gara tacuta, Supa care cobor! privirea la ziar. =Dr. April Montoya de la Centrul Medical Regional Stormont-Vail svertizeaza ci totalul victimelor de pind acum, oricat ar fi de oribil, consti- suie doar o parte a acestei teribile povesti. «La fiecare persoana care a murit pana acum ca urmare a acestei noi tulpini de grip», a spus Montoya, «sunt cel putin alte sase care zac bolnave in casele lor, poate chiar 0 duzina. Pe de- asupra, din cate am putut stabili pina in clipa de faya, rata de vindecare este zero.» Tusind, a mai declarat reporterului urmatoarele: «in ce ma priveste, au-mi fac niciun plan pentru weekend.» Alte informatii pe plan local: Toate zborurile comerciale cu plecare de la Forbes si Phillip Billard au iost anulate. Toate cursele Amtrak au fost suspendate, nu doar in Topeka, ci pe tot cuprinsul statului Kansas. Gara Amtrak de pe Gage Boulevard a fost inchisa pana la noi dispozitii. De asemenea, toate scolile din Topeka au fost inchise pana la noi dis- pozitii. Aici sunt incluse districtele 437, 345, 450 (Shawnee Heights), 372 si 96 STEPHEN KING 501 (centrul Topeka). inchise sunt si Colegiul Luteran si Colegiul Tehnic din Topeka, precum si Universitatea Kansas din Lawrence. fn zilele si saptamAnile urmatoare, locuitorii oragului Topeka se pot astepta la intreruperi temporare sau chiar permanente ale curentului electric. Com- pania de Electricitate din Kansas, Power & Light, a anuntat o «usoara redu- cere a activitatii» a centralei nucleare de pe raul Kaw din Wamego. Desi nimeni de la biroul de relagii publice al KawNuke n-a raspuns apelurilor ve- nite din partea ziarului nostra, un mesaj fnregistrat ne linisteste cd nu exist’ o situatie de urgenya, c& aceasta este doar o masura de siguranya. KawNuke {gi va relua functionarea la putere maxima, se incheie mesajul, «dupa ce criza prin care trecem se va fi sfarsit». Orice sentiment de calm insuflat de acest co- municat este in bund parte alungat de ultimele cuvinte inregistrate pe banda, care nu sunt nici «Ramas-bun», nici «VA mulfumim de telefon», ci «