Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ZBORULUI/SALTULUI
Ediia - 2013
DIRECTOR GENERAL
George ROTARU
AVIZAT
ef serviciu CPA
Dorina GHEORGHIU
ef al Activitilor de Pregtire
Cristina STENCZEL
Ediia - 2013
Ediia - 2013
Data introducerii in
manual
Pagini afectate
Semntura
CUPRINS
Pag.
Capitolul 1 Efectele incarcarii si distributiei maselor asupra caracteristicilor de zbor ale
parasutei
4
1.1. Ce este incarcarea aripii?
4
1.2. Recomandari generale privind incarcarea pe aripa
5
Capitolul 2 Aplicarea practica a parametrilor privind lansarea, aterizarea si alte
performante specifice parasutei
6
2.1. FAZELE SALTULUI CU PARASUTA
6
2.1.1. Faze premergatoare saltului cu parasuta
6
2.1.1.1. Controlul parasutelor si echipamentului
6
2.1.1.2. Echiparea si autocontrolul echiparii
6
2.1.1.2. Echiparea si autocontrolul echiparii
6
2.1.1.3. Controlul echiparii si darea misiunilor
6
2.1.1.4. Imbarcarea in aeronava si zborul pe traiect
6
2.1.1.5. Activitatea in aeronava
6
2.1.1.6. Pregatirea pentru lansare
6
2.1.1.7. Controlul parasutistului de catre instructorul de aeronava
7
2.1.2. Fazele propriuzise saltului cu parasuta
7
2.1.2.1. Parasirea aeronavei
7
2.1.2.2. Caderea libera
7
2.1.2.3. Deschiderea parasutei si socul la deschidere
7
2.1.2.4. Controlul deschiderii
7
2.1.2.5. Orientarea in aer si pilotarea parasutei
8
2.1.2.8. Strangerea parasutei si inapoierea la start
8
2.1.2.7. Aterizarea
8
2.1.2.6. Pregatirea pentru aterizare
8
2.2. PILOTAREA PARASUTEI ARIPA
8
2.2.1. Pilotarea cu comenzi 50%
13
2.2.2. Pregatirea pentru aterizare
14
2.2.3. Aterizarea.
14
2.3. EXECUTAREA GAMEI DE ACROBATIE
14
2.4. EXECUTAREA LUCRULUI RELATIV PE CUPOLA
15
2.4.1. Apropierea i prinderea
17
2.4.2. Ridicarea
18
2.4.3. Prinderea
19
2.4.4. Coborarea
20
2.4.5. Zborul in formatie
20
2.5. EXECUTAREA LUCRULUI RELATIV IN CADERE LIBERA
20
2.5.1 Saltul si caderea libera
20
2.5.2. Saltul n grup
21
2.5.3 Micare de naintare i retragere
22
2.5.4.Ajustarea ratei de cdere
22
2.5.5. Prinderea
22
2.5.6. Desprinderea
23
2.5.7. Deschiderea
23
Ediia - 2013
24
24
24
24
25
26
28
29
29
29
31
Ediia - 2013
31
31
31
Capitolul 1.
1.1.
Efectele incarcarii
si
distributiei
caracteristicilor de zbor ale parasutei.
maselor
asupra
De exemplu:
Pentru un parasutist de 70kg adaugam greutatea parasutei 14kg, greutatea
echipamentului 4kg (casca, combinezon, ghete, etc.),
in total
88kg x 2=176
10% din 176=17,6
176+17,6193,6 lb.
Pentru a afla incarcarea pe aripa impartim greutatea in livre la suprafata aripii in picioare
patrate. Asadar, acel parasutist daca zboara cu o Manta 290 va avea o incarcare de:
193,6lb / 290sq. ft. 0,66 ;
daca va zbura cu Sabre 150 va avea o incarcare de:
Ediia - 2013
1.2.
Pentru aterizari usoare, aerodroame cu inaltime mare fata de nivelul marii, sau
parasutisti care fac putine salturi pe an (>30 salturi/an) folositi o incarcare de: 0,6 pana la
0,9;
Pentru o parasuta de viteza, incarcare de 1,2 pana la 1,4. La incarcari peste 1,4
voalurile ajung la limita performantelor si pot fi folosite in salt doar de parasutisti cu foarte
multa experienta.
Ediia - 2013
Capitolul 2
Ediia - 2013
- se urmareste sa nu apara diferite nereguli care pot influenta viteza de coborare si siguranta
saltului;
- in cazul aparitiei unor nereguli, se actioneaza rapid si sigur, in functie de situatie, pentru
rezolvarea lor, fara a depasi spatiul de siguranta de 600 m.
2.1.2.5. Orientarea in aer si pilotarea parasutei:
- dupa controlul parasutei se efectueaza imediat deblocarea comenzilor si orientarea in spatiu
prin determinarea pozitiei fata de colegi si fata de locul de aterizare;
- prin folosirea metodelor de pilotare, se urmareste coborarea sigura si comoda fara a incomoda
colegii sau a crea incidente (evitarea abordajelor);
- de asemenea, se urmareste evitarea de la inaltime a obstacolelor si ajungerea in zona de
aterizare.
2.1.2.6. Pregatirea pentru aterizare:
- se realizeaza ultimele manevre pentru alegerea locului de aterizare si evitarea obstacolelor prin
pilotarea corespunzatoare. La cca. 100 m. se intra in priza directa cu fata in vant;
- sub 60 m nu se admit decat mici corectii;
- comenzile trase cca. 25%, fara miscari bruste.
2.1.2.7. Aterizarea:
- aterizarea se face in functie de caracteristicile vantului, infundand comenzile pana la franarea
totala a inaintarii, la cca. 2 - 4 m fata de sol;
- se urmareste reducerea socului la aterizare prin pasire, alunecare sau genuflexiune si
rostogolire;
- dupa aterizare, in cazul vantului puternic sau in rafale, se anuleaza imediat tararea prin
eliberarea unei comenzi si tragerea succesiva, cu amandoua mainile, a celeilalte comenzi, pana
la dezumflarea voalurii;
2.1.2.8. Strangerea parasutei si inapoierea la start:
- suspantele se strang circular in mana (fara a le incurca) iar voalura se strange pe brate, prin
deplasare spre voalura. Nu se taraste pentru a nu o agata sau rupe.
- se urmareste degajarea imediata a zonei de aterizare si prezentarea in cel mai scurt timp la
punctul de zbor.
2.2.
Ediia - 2013
Pierderea de nlime n zona de ateptare prin procedeele nvate (zig-zag, rotiri sau
trepte)
Apropierea de cercul de 100 m cu vnt de spate i executarea primului tronson cu vnt
lateral
Executarea celui de-al doilea tronson cu vnt de spate
Executarea celui de-al treilea tronson cu vnt lateral
Intrarea i pilotarea n priz direct pentru aterizarea de precizie
Este indicat ca virajele ce se execut pentru intrarea pe tronsoane s se fac cu comenzile
trase 50% pentru a se executa virajul n ax i a nu fi aruncai n afara schemei care trebuie
respectat.
Ediia - 2013
10
La
Ediia - 2013
11
intrarea n priz direct trebuie s fim perfect axai n vnt (ca reper de orientare este
mneca de vnt de la platforma de aterizare) s avem comenzile 50 % trase i s se
nceap pilotarea parautei pentru aterizarea de precizie care trebuie s se fac pe o
pant constant
Este important ca privirea s fie fixat pe discul marcat colorat (alb, galben, etc) cu
diametrul de 3 cm, in aceast situaie exist posibilitatea de a corecta orice deviaie stnga dreapta de la ax sau de a regla nlimea.
Vp
vite
za
par
asu
tei
fata
de
file
uril
e
de
aer
Vs
vite
za
par
asu
tei
fata
de
sol
Un
ghi
ul
priz
ei
dire
cte
vari
aza
in
functie de intensitatea vantului reprezentat in figura urmatoare.
Ediia - 2013
12
13
mai mult timp s-i micoreze viteza de naintare, nainte de aterizare. n condiii de vnt
mai puternic poate s nu fie necesar s aducei mnerele chiar att de mult n jos pentru
a realiza o aterizare prin tehnica frnrii totale.
Dac intr-o situaie de urgen se rupe o comand de pilotare, se poate controla voalura
trgnd n jos de chingile port-suspant spate. Voalura se va ntoarce n sensul chingii
care este tras n jos. Trebuie precautie cnd se ncearca o aterizare prin tehnica frnrii
totale cu ajutorul chingilor port-suspante spate, mai ales cnd una din comenzile de
pilotare este nc fixat. ATENIE! O frnare total cu chingile port-suspant poate
produce o nfundare foarte brusc i numai o tragere n jos de civa cm poate cauza
nfundarea. Din acest motiv, frnarea total cu chingile port-suspant spate va fi
ncercat doar ntr-o situaie de urgen n condiii meteo foarte bune.
Dup aterizare, n mod normal voalura se va dezumfla dac este un vnt slab sau deloc.
Dac vntul este puternic, exist pericolul de a fi trt de voalura umflat. Dac se
aterizeaz n condiii de vnt puternic, se elibereaz unul din mnerele comenzilor de
pilotare imediat dup aterizare, i se trage de cellalt mner (succesiv cu amndou
minile dac e necesar) pn voalura se dezumfl.
Se vor evita la aterizare curenii produi de copaci sau cldiri nalte. Obiectele mari de la
sol produc turbulene care pot fi periculoase pentru parautist la aproprierea final de sol.
Este indicat ca n zonele cu turbulen s se zboare cu voalura frnat 25%.
2.2.2. Pregatirea pentru aterizare
Aterizarea se face conform schemei de pilotare prezentat la curs. Obligatoriu se face cu vnt
din fa i cu minile pe comenzi pentru a putea controla n permanen direcia de deplasare
a parautei i frnarea acesteia, reducand viteza la aterizare.
2.2.3. Aterizarea
Dup executarea tuturor manevrelor pregtitoare, parautistul ia poziia de aterizare.
Aterizarea se face in functie de caracteristicile vantului, infundand comenzile pana la
franarea totala a inaintarii, la cca. 2 - 4 m fata de sol;
Se urmareste reducerea socului la aterizare prin pasire, alunecare sau genuflexiune si
rostogolire;
2.3. EXECUTAREA GAMEI DE ACROBATIE
Este saltul ce ncununeaz miestria parautistului, n care el reuete, strbtnd spaiul
de aproximativ 1300 m, s execute dup un program stabilit, figuri
apreciate de arbitri pentru corectitudinea
lor, in limita minima de timp. Viteza de
cdere din care se ncepe lucrul este
factorul ce imprim viteza n executarea
complexului de figuri acrobatice. Dup
prsirea avionului, parautistul este
preocupat de atingerea unei viteze ct
mai mari, iar pentru aceasta va folosi o
poziie ct mai aerodinamic, cu
precdere stilul pictur. n funcie de
parasutist, dup 10 - 15 secunde acesta se grupeaz, revenind n
poziie orizontal fa de sol pentru a ncepe lucrul.
Ediia - 2013
14
Tehnica executrii virajului nu se supune unei legi fixe din aerodinamic, privind unghiul
optim din care se poate lucra, ea se adopt n funcie de individ i de calitile fizice pe care le
posed. Poziia parautistului fa de sol este nclinat ntre 0 200. El d comand de execuie
prin schimbarea poziiei braelor. Braul ntins nfipt n aer constituie partea de sprijin, cellalt bra
ndoit i mai ridicat (paralel cu urechea) pentru mrirea suprafeei, este braul de comand ce
imprim nu numai
micare ci i mrirea vitezei pe viraj. Pentru trecerea de la un viraj la altul parautistul
realizeaz mult mai nainte de terminarea celor 360 0, n funcie de tehnica individuala, alt
comand invers.
Frnarea virajului (i comanda invers) se face cu aproximativ
450 nainte de ncheierea virajului.
Aceste micri necesit o deosebit
condiie fizic. Pe timpul executrii
virajelor genunchii trebuie s fie
adunai la piept, uor deprtai pentru
echilibru. Braele trebuie s nving
ineria iar umerii s asigure stabilitatea
n cdere. n trecerea de la viraj la
looping se folosesc aceleai manevre,
comanda realizndu-se de data
aceasta in plan vertical prin ntinderea
braelor n V i n fa, palmele avnd degetele rsfirate pentru obinerea
unei suprafee mai mari de comand. Schimbarea poziiei palmelor,
dup ce corpul a depit 1800, constituie frnare dup care se poate da
comanda pentru realizarea unui nou viraj. Pe timpul execuiei virajelor capul trebuie s stea cu
brbia n piept iar palmele s fie cu degetele rsfirate formnd o cup. Gama de acrobaie
const din 4 viraje i 2 looping-uri. Pentru cei nceptori la acrobaie se ncepe cu executarea
separat a virajelor i looping-urilor dup ce au trecut i executat bine schimbarea stilurilor de
cdere. Acrobaia se va ncepe dintr-o poziie semigrupat pentru a-i oferi parasutistului o
cdere ct mai stabil iar acesta s se obinuiasc cu rotirile n plan orizontal i vertical. O mare
importan o are concentrarea pe timpul executrii i exersarea la sol pn la automatizarea
micrilor.
2.4.
Lucrul relativ pe cupol se poate descrie ca manevra intenionat a doi sau mai muli
parautisti de a apropia/prinde/suprapune voalurile parautelor principale, dup deschiderea
acestora.
Procedura obisnuita este ca primul si al doilea din formatie sa sara primii si sa zboare in
aceeasi directie cu avionul. Asa ca, daca se va deschide pe directie, formatia se va afla in
spatele parautistului si se va intrepta catre acesta. Primul pas ce trebuie fcut este sa se
ajung mai in spate astfel incat sa se zboare in lateral si in fata formatiei. Daca parautistul este
deja aproape de formatie o simpla intoarcere in S va rezolva problema, altfel va trebui sa se
intoarc si sa zboare catre formatie iar apoi sa fac inca o intoarcere de 180 pentru a ajunge in
lateralul formatiei si sa zboare in aceeasi directie. Acum exista posibilitatea sa se fac prima
greseala. Se zboar catre formatie, iar cand se trece pe langa ea, se face intoarcerea si, n
consecin parautistul va constata c a ajuns la 200 m in spatele formaiei! Ce nu a mers bine?
Viteza de apropiere fata de formatia care zboara spre parautist poate fi de 80 km/h, iar cand se
Ediia - 2013
15
face virajul formatia nu se opreste sa l astepte, isi continua zborul. Este nevoie de anticipatie si
trebuie sa se inceap intoarcerea mai repede.
La majoritatea salturilor cea mai buna pozitie din care se asteapta randul este la
aproximativ 15 metri in lateral si usor in fata.
Parautistul nu trebuie sa se poziioneze n fata formatiei pentru ca va fi greu sa o vad si
pentru ca o parasuta din formatie s-ar putea colapsa daca intlneste in zbor turbulente ale
parautei lui, cauzand probleme serioase.
Nu trebuie sa fie deasupra formatiei pentru ca va intra din lateral sau din spate si ar trebui
sa fie aproape de aceasta pozitie in timp ce i asteapt randul.
Nu trebuie s fie mai jos decat formatia in timp ce i asteapt randul deoarece, asta l va
face sa piard avantajul altitudinii. Daca formatia face un viraj neasteptat parautistul va trebui
sa urmareasc formatia si sa o ajung din urma. Daca se afl putin mai sus, va trage de chingile
de fata si va creste viteza de inaintare, pe cand daca va fi mai jos nu va putea sa fac acest
lucru si va pierde mult timp pana va ajunge formatia.
Parautistul nu se va poziiona in spatele formatiei in timp ce asteapt, pentru ca atunci
cand va trebui sa intre i va lua mult timp pana va ajunge in pozitie. Deci, in lateral si usor in
fata este regula de urmat.
Aceste reguli trebuie adaptate formatiei pe care o urmarete. Daca este al III-lea,
inseamna ca va realiza prinderea la un biplan i atunci va trebui sa stea relativ inalt fata de baza
si pilotul-formatiei in timp ce acestia se prind. Daca va intra mai tarziu, va realiza prinderea la o
formatie mai mare si va trebui sa munceasc mult ca sa coboare la acelasi nivel cu formatia si
sa nu treac prin fata formatiei; din cauza asta este bine sa urmareasc din lateral si putin in fata
(asta daca nu planuiete sa ia locul cuiva care trebuia sa se prinda mai repede). Dac
parautistul a ajuns in lateral fata de formatie i trebuie s raman acolo, presupunand ca
formatia zboara in linie dreapta, in mod normal va depasi formatia si va ramane mai sus. Deci,
tot ce are de facut este sa piard altitudine si sa incetinesc viteza de inaintare. Daca altitudinea
fata de formatie este buna dar viteza este prea mare, in mod normal o departare in S si o
apropiere fata de formatie ar trebui sa rezolve problema. Daca trebuia sa pierd si altitudine, va
trebui sa fac o glisada, adica un viraj in S rapid. (Indiferent de manevrele pe care dorete
sa
le fac, va privi prima data in directia in care se va intoarce, ca sa se asigure ca nu este cineva
acolo). Secretul pentru o glisada buna este sa se actioneze ferm comenzile, cu o intoarcere
usoara, inapoi si inainte, nu se va pierde suficienta inaltime. Se vor evita intoarcerile de 360, cu
exceptia situaiei cand se urmaresc formatiile foarte mari; ele pierd suficienta inaltime dar au
tendinta sa lase parautistul mult in spate. Se poate face apropierea folosind chingile de fata dar
acest procedeu duce la oboseal rapid. Daca parautistul are in permanenta probleme in a
cobori la nivelul formatiei, sau daca greutatea lui este prea mica pentru parasuta folosita, ar
trebui sa-i monteze trimere sau sa-i extind chingile spate cu conectori de legatura; dar, de
obicei, este suficient s fie doar mai ferm in executarea glisadelor.
Un lucru pe care parautistul nu-l poate controla este formatia. Daca formatia se
deplaseaza pe tot cerul, atunci este nevoie de experienta, talent si noroc ca sa stea alaturi de
ea. Daca va astepta ca acest lucru sa se intample, va trebui s stea putin mai sus ca sa aib
ceva altitudine de unde sa coboare. Indiferent de modul in care formatia se comporta, se poate
vedea usor care sunt cei experimentati, acestia fiind tot timpul in prejma formatiei, in timp ce
ceilalti sunt imprastiati peste tot. La primele salturi parautistul nu trebuie s fie dezamagit daca
se va trezi departe de formatie; daca se va gandi bine la motivul din cauza caruia a ajuns acolo,
data viitoare l va elimina.
Ediia - 2013
16
Tot ce are de facut parautistul acum este sa mentin aceasta imagine pana la contact.
- Daca parautistul poate sa vad deasupra umerilor ultimei persoane din formatie inseamna
ca este prea sus i va trebui sa reduc franarea (sa mai dea drumul la comenzi).
- Daca parautistul nu mai vede capota inseamna ca este prea jos i va trebui sa franeze mai
tare.
- Daca nu se vede deloc ultimul component al formatiei, inseamn c parautistul se afla in
pericol de a se ridica direct in formatie; IMEDIAT va da drumul comenzilor si va trage de
una din chingile de FATA.
- Daca parautistul vede persoana de jos a formaiei putin in lateral fata de celula centrala a
parasutei sale, va folosi comenzile USOR pentru a se centra. Cand se va apropia pentru
prindere va putea face corectii usoare. Va exista o usoara intarziere intre actionarea
comenzii si reactia voalurii; se incearca a se anticipa aceasta. Daca parasutistul de jos al
formaiei oscileaza usor de la stanga la dreapta, nu se incearca copierea miscarilor lui (nu
se va reusi); mai bine se alege punctul de la mijlocul oscilatiilor si se tintete acolo. Daca
oscilatiile au o amploare mai mare decat o celula in lateralul centrului voalurii parautistului
care urmeaz a intra la formaie, acesta va renunta la prindere; nu mai este in siguranta.
Ca sa renunte la prindere va frana usor si apoi va vira.
Ediia - 2013
17
- In timpul apropierii de formatie parautistul va anunta ca este acolo. O tehnica comuna este
sa se strige Vine!!!!!!, cuvant care nu se poate confunda usor cu Planeaza!, Coboara!!!
sau Largheaza !!! Dar aproape orice este bine; Atentie jos! este eficient.
- Intr-o prindere ideala celula centrala a parautistului care intr la formaie, face un contact
usor cu capota ultimului parasutist din formatie, in asa fel incat suspantele s poat fi
apucate cu usurinta cu mainile chiar sub intradosul voalurii. Daca parautistul este un pic
jos, cel din formaie va face prinderea cu minile de extradosul voalurii si cu picioarele va
agata suspantele; daca parautistul care intr este un pic sus va fi prins de ctre cel din
formaie mai jos de suspante si isi va agata picioarele de acestea. Daca venirea la prindere
nu s-a fcut pe centrul formaiei, parautistul va fi ajutat prin indicaii Stanga sau Dreapta,
orientndu-l n directia in care trebuie sa se deplaseze pentru a ajunge cu celula centrala a
parautei sale la nivelul capotei ultimului parautist din formaie.
- Cateodata parasutistului de sus i va fi foarte greu sau chiar imposibil sa se agate cu
picioarele de suspantele celui care intr la formaie. Asta se poate intampla cnd priza este
pe extradosul voalurii, dar se poate intampla si cand este o priza buna pe suspante. De
obicei asta se intampla deoarece voalura celui de jos, care intr la formaie, incearca s
planeze singura si sa se desprinda de formatie. Din perspectiva parautistului de jos, ar
arata ca si cum formatia ar incerca sa i traga in jos extradosul voalurii. De fapt voalura
respectiv trage in sus si in spate formatia, si de cele mai multe ori formatia nu poate face
nimic ca sa corecteze situatia. Daca nu se face nimic, cel mai probabil voalura acelui
parautist va incepe sa se inchida, incepand de la margine, iar in cele din urma va trebui sa
i se dea drumul. Parautistul va lsa parasuta sa zboare adica va elibera comenzile.
Putina gandire este necesara acum, din moment ce aceasta manevra poate accelera
colapsarea parasutei daca deja a inceput sa se inchida. Daca formatia incepe sa aiba o
priza buna, parautistul poate folosi suficienta frana incat sa controleze inchiderea, dar fara
a ingreuna miscarile formaiei. Odata ce priza este buna o manevra de pompare va umfla
o parasuta partial colapsata.
2.4.2. Ridicarea
Din acest stadiu al pregtirii este uor acum sa se faca formatii plane (coborare la chingi),
deoarece sunt mai stabile decat formatiile stack(la voalura). Pentru o formaie plan,
parautistul se va ridica. Va primi comenzile de la persoana la care s-a prins. Cand formatia
este pregatita va striga urca. Parautistul va frana uor, formatia va aluneca pe suspantele sale
si parautistul de jos al formaiei se va agata cu picioarele de chingile portsuspante. Daca
parautitilor din formaie li se agata mainile sau picioarele in bifurcatiile suspantelor (la
parasutele care nu sunt dotate pentru Lucru Relativ pe Cupola), parautistul care intr va elibera
usor comenzile, aceasta reducnd presiunea ascendenta pe care o au suspantele lui asupra
celor din formaie i n acelai timp le va permite sa se elibereze inainte sa-si continue coborarea.
Daca formaia are probleme in a cobori, probabil ca parautistul care a intrat ultimul va trebui sa
franeze mai tare sau sa fac usoare pompari.
Dupa ce parautistul de deasupra si-a fixat picioarele in chingile portsuspante,
parautistul de jos va trebui sa se asigure ca bordul su de atac nu a fost rulat de catre
suspantele parasutei superioare.
Se va uita prin fata sliderului la voalura (este posibil sa se chinuie un pic) si va verifica
daca bordul de atac este deschis si centrat pe suspantele parasutei superioare.
Daca nu are vizibilitate sau nu poate aprecia situatia, va cere persoanei de deasupra sa
verifice situatia. S-ar putea sa trebuiasca sa i regleze bordul de atac. Pentru aceasta va trage
de comenzi usor pana cand bordul de atac se ridica si se centreaza pe suspante.
Ediia - 2013
18
Atentie mare la ct de mult se franeaz pentru ca este posibil ca franarea s fie atat de
mare incat persoana de deasupra sa fie intinsa in pozitie orizontala. Aceasta poate deranja pe
unele persoane si poate chiar sa smulga din formatie ultimul parautist intrat. Daca bordul
acestuia nu este aranjat iar o alta persoana incearca sa vina la prindere, va fi ignorat. Daca
poate veni la prindere odata o sa mai poata face si altadata, iar un bord de atac nedeschis
corect poate produce colapsarea unei parasute.
2.4.3. Prinderea
Dup poziia de ultim intrat la formaie, un parautist care parcurge cursul de pregtire
pentru LRC, inva i manevrele pe care trebuie s le execute atunci cnd vine la el un alt
parautist pentru prindere.
Prima sarcina pe care o are este sa stea linistit si sa astepte. Daca se intoarce dintr-o
parte intr-alta se pot produce oscilatii nedorite in formatie. Daca este nevoie sa priveasc in
spate, se va misca doar cu capul si va privi intr-o parte sau printre picioare. (De fapt, este
libertate de miscare destul de mare atata timp cat este facut usor, dar este de preferat s se
evite miscarile pe cat de mult posibil pana se capt experienta mai mare). In timp ce voalura
care vine la prindere se apropie, parautistul nu trebuie s se sperie de dimensiunile ei. Este
moale si in mod normal nu ranete.
Daca prinderea este cat de cat buna, parautistul va prinde orice poate si se va tine bine.
(Altfel, va da drumul ca sa nu sfasie voalura). Un parautist experimentat care vine la prindere isi
va pune suspantele direct in mainile parautistului de sus, care vor fi chiar in prelungirea corpului
lui si putin mai in spate.
Dupa aceea, parautistul respectiv va trebui sa se agate cu picioarele de suspantele din
fata voalurii, ca si in imaginea din figura urmtoare. Altfel, va trebui sa pun mana-langa-mana
(sau picior-langa-picior) ca sa ajung in pozitia care trebuie, in centrul voalurii. Se va apleca in
fata si se va uita la suspante ca sa vad unde se afl. Daca nu este sigur unde este centrul,
persoana de jos l va ajuta strigand stanga sau dreapta, indicandu-i directia in care trebuie sa
se deplaseze.
Ediia - 2013
19
2.4.4. Coborarea
La o formatie plana, coborrea se execut astfel: parautistul va prinde, cu mainile si
picioarele, suspantele din fata-centru ale voalurii celui de dedesubt si apoi va striga urca. Daca
conditiile sunt perfecte, parautistul va aluneca pur si simplu pe suspante si va prinde cu
picioarele chingile celui de dedesubt. (Aici se va vedea necesitatea purtrii mnuilor!) Se va
asigura ca voalura celui de jos s treac de capota lui in timp ce coboara; daca se agata capota
de voalura va trebui sa intind mainile si sa se va elibereze. Daca voalura are bifurcatii pe
suspantele din fata (la parasutele care nu au dotari pentru Lucru Relativ pe Cupola), parautistul
care coboar i va trece picioarele pe sub bifurcatie. Coborrea va fi ct mai uoar posibil.
Daca va trage pe rand de suspantele persoanei de jos i va produce balans.
Atenie mare pentru a nu trage in jos de suspantele din fata ale parasutei, aceasta putnd
provoca colapsarea parasutei. Daca parautistul de sus, cel care coboar, va ine ferm de
suspante in timp ce parasutistul de jos franeaza, efectul va fi acelasi. n aceast situaie
parautistul de sus va striga celui de jos las-o sa zboare, sau va cobor energic mana-pestemana pe suspante. Odata ce picioarele vor fi fixate in chingile celui de jos, coborarea s-a
terminat. Se va aminti persoanei de jos sa-si verifice bordul de atac si va fi anuntat daca un alt
parautist se pregateste sa vina la prindere.
2.4.5. Zborul in formatie
Principalul lucru ce trebuie s fac un parautist pe timpul zborului in formatie este sa
stea linistit in sistemul de echipare si sa observe comportamentul voalurii proprii si al celorlalte
parasute, dar atent la ce se intampla, astfel incat sa poat reactiona daca apar probleme.
2.5.
Parasutismul n grup, numit tradiional lucrul relativ in cadere libera LRCL, se poate
descrie ca manevra intenionat, a doi sau mai muli parautisti, de apropiere/prindere unul de
altul n cdere liber.
Coliziunile n aer i formaiile instabile nu sunt doar de nedorit, acestea pot fi i
periculoase. Coliziunea a dou corpuri n zbor poate cauza vtmri grave sau decesul.
Cel mai mare pericol exist cnd parautitii nu se vd i deschid independent ceea ce
poate duce la coliziunea unui parautist n cdere liber cu un altul cu parauta deschis sau in
timpul procedurii de deschidere.
Chiar dup deschidere, exist un posibil pericol de coliziune a parautelor dac nu se
urmeaz procedurile corespunztoare de siguran .
Zborul orizontal (Tracking) - este o aptitudine de cadere liber in grup care permite
parautitilor s obin o separare (distantare, departare) suficient in cdere liber pentru
deschiderea parautei principale n siguran. Este o aptitudine att de important nct
antrenamentul de cdere liber din aceast categorie este consacrat n ntregime tehnicilor de
zbor orizontal in cadere libera.
2.5.1 Saltul si caderea libera
Iniierea zborului orizontal cu o poziie sageata:
Mai nti se localizeaz un punct pe orizont.
Se ntindei uor ambele picioare, complet, pentru a iniia o micare de naintare
(Tracking).
Se controleaz poziia sageata i poziia de zbor orizontal:
Ediia - 2013
20
se nclin un umr uor n direcia virajului pentru a face coreciile de direcie (tehnica
instructorului poate varia);
se efectueaz doar corecii mici;
se ntinde ncet trunchiul prin ndreptarea umerilor nspre urechi i se aplatizeaz arcuirea;
se ntind complet braele n lateral i apoi se duc n spate la un unghi nu mai mare de 45
de grade de coloana vertebral i se aliniaz la nivelul oldurilor (tehnica instructorului
poate varia);
se schimb poziia sageata plata ntr-o poziie de zbor orizontal;
dup ce s-a fixat o direcie ntr-o plonjare de naintare pozitiv, se intind complet ambele
picioare cu genunchii blocai i cu vrfurile picioarelor ntinse;
se rigidizeat corpul uor ntr-o arcuire uor inversa, mpingnd n jos i nainte uor cu
umerii, n timp ce se menin minile la nivelul oldurilor;
se ajusteaz n mod continuu poziia corpului pentru a intampina efectiv curentul relativ.
21
22
Ediia - 2013
23
Capitolul 3
Planificarea zborului/saltului
Ediia - 2013
24
10m
minim
30 m
12
7
5
4
8
11
10
Ediia - 2013
25
DZ
(FETE)
DZ
Nici un panou:
TOATE AVIOANELE CUPRINSE N
ACTIVITATEA DE ZBOR/SALT SUNT
OBLIGATE S ATERIZEZE !
DZ
DZ
Ediia - 2013
26
DZ
- panou de restricie
- panou de autorizare
- sgeat de acrobaie
Ediia - 2013
SE
27
fig.1
fig.2
fig.3
4 m.
2m
0.5
Pregtirea pentru zbor sau salt cu parauta se desfoar, de regul, n dou etape:
pregtirea preliminar (Long-briefing) i pregtirea nemijlocit (Briefing) nainte de efectuarea
unei/unor misiuni de zbor/salt.
Ediia - 2013
28
Ediia - 2013
30
Capitolul 4
f. atunci cnd se cauta linii de tensiune, este mai uor s se vad stlpii i turnurile dect firele
n sine;
g. gardurile i dealurile pot fi dificil de observat de la altitudini mai mari;
h. indiferent c se aterizeaz n zona cunoscut, sau ntr-o zon alternativ, parautitii trebuie
s fie pregtii s ia decizii proprii, corecte i s aterizeze n siguran fr ajutor;
i. aterizarea mpotriva vntului este de dorit, dar nu cu riscul unui viraj jos;
j. n cadrul oricrei aterizri n afara cmpului, PROCEDEUL DE ATERIZARE DUR este o
metod bun de aprare mpotriva accidentrii, datorate suprafeei i reliefului necunoscut.
REGULI DUP ATERIZARE:
a. parasutitii trebuie s respecte dreptul de proprietate al deintorului locului aterizrii;
b. nu se deranjeaz animalele;
c. pentru ieire, se va respecta linia lanurilor de cereale sau ale culturilor, se va trece numai
prin pori i prin zonele ntrite, fr producerea de stricciuni;
d. parautitii trebuie s fie politicoi;
e. calitatea de parautist nu include asigurare pentru astfel de situaii;
f. pe orice cale de informare, parautitii trebuie s anune aeroclubul, imediat dup
aterizare, locul de aterizare, starea de sntate, posibilitatea de acces i de deplasare;
g. n situaii critice, se ateapt ajutor sau instruciuni suplimentare.
h. dac este posibil se marcheaz zona ntinznd parauta.
Ediia - 2013
32