Sunteți pe pagina 1din 3

Organele sistemului cardiovascular (systema cardiovasculare)

Veterinary Anatomy of domestic mammals


Konig-Liebich
Sistemul cardiovascular cuprinde inima, vasele de sange si vasele
limfatice. Inima constituie pompa musculara a sistemului cardiovascular.
Vasele de sange, constituite din artere, capilare si vene formeaza un sistem
continuu prin care sangele circula in corp.
Sangele livreaza oxigen si alte molecule necesare functionarii normale ale
celulelor, la tesuturi si inapoi,transporta produsul celulelor de la tesut la
ficat rinichi si plamani pentru metabolism si excretie. Vasele de sange si
compartimentele inimii formeaza o singura cavitate, prin care sangele circula
continuu pompat de catre inima. La mamiferele domestice, altele decat
pisica, volumul sangelui este aproximativ 6-8% din greutatea corporala a
animalului, in timp ce la pisica, reprezinta doar 4% din greutatea corporala
a sa.
Timpul de circulatie, este timpul in care o celula sangvina este
transportata de la o vena jugulara in jurul corpului , lungimea depinzand de
marimea animalului, dar si de factori individuali mediati de sistemul
neuroendocrin. La animalele mari ajunge la aproximativ 30 de secunde iar la
pisica doar 7 secunde.
Vasele de sange includ arterele, care transporta sangele de la inima, in
timp ce venele aduc sangele la inima. Cand ramurile arterelor se divid, ele
formeaza arteriole cu un diametru mai mic care converg in capilare, cu cel
mai mic diametru si care permite trecerea celulelor si nutrientilor in
tesuturi. Capilarele se varsa in venule, care la intoarcere se transforma in
vene si readuc sangele la inima.
Vasele de sange sunt aranjate in 2 circuite de scurgere a sangelui astfel:
-marea circulatie, conduce sangele oxigenat de la inima la toate organele
corpului si transporta sangele cu CO2 inapoi la inima.

-mica circulatie( pulmonara), transmite sange cu CO2 de la inima pentru


a-l schimba in tesuturile pulmonilor, unde este oxigenat inainte sa se
intoarca la inima.
Cu toate ca sangele are o circulatie completa in viata animalelor, este
necesar a se lua in considerare calea individuala a eritrocitelor pentru a
facilita o intelegere a debitului. Incepand cu atriul stang, sangele oxigenat
trece si in mod pasiv prin contractie atriala in ventriculul stang(VS).
Contractiile musculare ale VS descarca sange in aorta. Din aorta apar artere
care se ramifica in arteriole si in final patrund in paturile capilare ale
diferitelor organe prin care sangele circula.
Din paturile capilare, sangele dezoxigenat este colectat de mici venule care
devin vene si eventual vene mari( Vena cava craniala si caudala) care
descarca tot sangele in atriul drept al inimii(AD). Venele membrelor pelvine si
a partii caudale a trunchiului descarca in vena cava caudala, venele capului,
membrelor toracale si jumatatea craniala a trunchiului sunt colectate de
vena cava craniala. Sangele venos din organele nepereche in abdomen trec
prin vena porta fi ficat inainte de a ajunge la atriul drept cu vena cava
caudala.
Din atriul drept, sangele trece in ventriculul drept( pasiv si prin contractie
atriala) si de acolo in trunchiul pulmonar si in arterele pulmonare care
transmite sange dezoxigenat de la alveolele pulmonare unde are loc schimbul
de gaze. Venele pulmonare transporta sangele oxigenat inapoi la atriul stang.
Vasele limfatice alcatuiesc sistemul de drenare care intoarce o importanta
parte de lichid interstitial din interstitiu in sangele circulant. Drenajul
limfatic incepe cu oprirea oarba a capilarelor limfatice?? Ce formeaza mari
plexuri prin care se raspandeste cel mai mult lichid interstitial. Aceste
capilare colecteaza lichid interstitial , inclusiv molecule mari, ca proteinele,
care nu pot trece prin vasele de sange mai putin permeabile. Marile vase
limfatice iau nastere din aceste plexuri si in final converg deasupra catorva
trunchiuri mari ce descarca in venele mari in interiorul toracelui. A doua
componenta a sistemului limfatic cuprinde o varietate considerabila de
agregate imprastiate de tesut limfatic prin care limfa trece.

Inima ( cor )

Inima este organul principal al sistemului cardiovascular . Este in special


alcatuit din miocard, care formeaza un sac divizat in 4 camere: atriul drept
si stang si ventriculul drept si stang. Inima este inchisa in interiorul
pericardului, formand parte la mediastin, spatiul ce delimiteaza cele doua
foite pleurale.
Pericardul
Pericardul sau sacul inimii, este invelitoarea fibroseroasa a inimii. Este in
esenta, o invaginatie adanca in forma de sac,impreuna cu lumenul acestuia,
cavitatea pericardica fiind redusa la o deschidere capilara. Aceasta fanta
contine o cantitate mica de lichid pericardic( seros) care faciliteaza frecarea
inimii pe pericard.
Inflamarea pericardului produce o incrementare a lichidului pericardic si
ingrosarea pungii pericardice. In aceste situatii, fluidul pericardic poate fii
vazut printr-o radiografie cu ultrasunete aparand ca o camera surda.
Pericardul poate fi sistematizat intr-o fibroasa externa si o parte seroasa
interna. Seroasa poate fi subdivizata in : strat parietal si strat visceral.
Seroasa pericardica seroasa viscerala
-seroasa parietala
Fibroasa pericardica
Foita viscerala a pericardului este strans atasata de peretele inimii,
formand epicardul.Acopera miocardul, vasele coronare