Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Papirusul, primul material asemntor hrtiei, era folosit de egipteni nc din anul
4000 .Hr. Planta de papirus era transformat n hrtie printr-un procedeu simplu.
Din tulpina plantei se extrgeau straturile fibroase, care erau apoi aezate unul
lng altul i acoperite de un alt strat, dispus perpendicular pe fibrele primului.
Aceast foaie era udat i apoi presat. Dup uscare, seva plantei aciona ca un
adeziv ce lipea cele dou straturi, obinndu-se astfel un material pentru scris
relativ neted i, judecnd dup numrul mare de papirusuri ce mai exist i n
prezent, destul de trainic.
Din cuvntul papirus deriv hrtia modern n plan lingvistic. Din latinescul papyrus
s-a format papier (francez), papier (german), paper (englez). n limba romn
denumirea respectiv nu a derivat din latin, ntruct cuvntul hrtie are ca etimol
slavul vechi chartij.
Papirusul era hrtia obinut din plante. Cea dinti hrtie din deeuri a fost
inventat n China n anul 105 de un secretar de la Curtea Imperial, pe nume Tsailun. nainte de aceast inventie, chinezii scriau pe mtase, care era foarte
costisitoare, sau pe tblie de bambus, care erau prea grele. Tsai-lun a inventat o
Mult vreme hrtia era obinut din haine vechi, zdrene i alte materiale textile,
numai c, treptat, cei care o produceau s-au confruntat cu o lips a acestor materii
prime la nivel mondial. n aceast situaie, devenea imperios necesar inventarea
unei noi metode de obinere a hrtiei. Francezul Antoine Ferchault de Reaumur a
sugerat folosirea lemnului, dup ce observase felul n care viespile i construiesc
stupii. Astfel i-a fcut apariia pasta de lemn. Curnd, procesul de obinere a pastei
de lemn avea s elibereze definitiv industria hrtiei de dependena sa fa de
zdrenele de bumbac i in. nlbirea hrtiei pentru producerea unor coli imaculate a
fost introdus n procesul de producie curnd dup descoperirea clorului n 1774. n
felul acesta se ntea hrtia modern, tehnologia de producere rmnnd aproape
neschimbat timp de peste 150 de ani.
sursa: Tom Philbin, 100 cele mai mari invenii dintotdeauna, traducere Octav Ciuc,
Bucureti, Lider, 2005