Fiziologie (lab) 08.10.

2014

Sisteme de dispersie

Def: amestecuri alc. din cel putin 2 faze, una in cantitate mai mare numita
dispersant, si o alta in cantitati mai mici numita dispersat.
Clasificarea sis. de dispersie se realizeaza in functie de diametrul
particulelor dispersate.

1. Sis. moleculare si ionice cu particule mai mici de 0,001 m (zahar + apa)

- In lab pt. sis. de dispersie molecular se pune putin zahar intr-o
eprubeta cu 5 ml apa distilata, agitam si obtinem o solutie omogena
adevarata la care nu se vad particulele dispersate
Ex: in celula vegetala predomina in vacuola. In planta gasim sis. molecular
in vasele liberiene.
-

In lab pt sis. ionic trecem putina sare (NaCl) intr-o eprubeta cu 5 ml apa
distilata, agitam. NaCl disociaza in ioni si obtinem un sis. dispus ionic.

Ex: in solutia solului, in sucul vacuolar, vasele lemnoase.

2. Sis. disperse coloidale cu particule dispersate de la 0,001 0,1 m
Pregatim o solutie de amidon (5%), obtinem un hidrosol. O solutie
coloidala cu grad ridicat de hidratare.
Ex: citoplasma este o solutie coloidala polifazica complexa
In timpul vegetaiei citoplasma celulei este in faza de hidrosol (stare
favorabila proceselor vitale). In perioada de dormanta (pauza), citoplasma
trece in stare de hidrogel, ceea ce ii mareste rezistenta la inghet.
In lab. trecem gelatina in apa, fierbem si racim. Obtinem un hidrogel
3. Sis. grosiere cu particulele mai mare de 0,1 m
In lab. trecem putin nisip in apa distilata, acesta se depune la baza, se
vede cu ochiul liber.
Ex: graunciorii de amidon in amiloplaste, organite in citoplasma
15.10.2014
Fenomete fizice care stau la baza proceselor vitale
1. Adsorbtia
Def. este un fenomen fizic prin care moleculele, ionii, particule
coloidale sunt fixate sau adera pe suprafata particulelor dispersate cu
care vin in contact. Adsorbtia caracterizeaza mai ales sis coloidale.
Adsorbtia enzimelor pe substrat

Exp1. Demonstrarea adsorbtiei colorantilor albastru de metilen si

eosina de catre micelele de celuloza din hartia de filtru. Aratam ca
celulosa poate sa absoarba si nu la intamplare.
Mod de lucru: in 3 pahare se pune cate un stat subtire din solutiile:
ep 1: solutie de albastru de metilen 01 %.
2. Solutie de eosina 01 %.
3. Amestec din proportii egale a celor doua solutii. La fiecare pahar se
aseaza vertical cate o hartie de filtru dreptunghiulara, taiata ca o
sageata la baza

Dupa 30 min constatam: albastru de metilen fiind incarcat electric

pozitiv este puternic adsorbit de celuloza incarcata electric negativ, iar
hartia se coloreaza albastru la baza.
Eosina fiind incarcata electric negativ este mai slab adsorbita si hartia
sse coloreaza in roz pe aproape toata suprafata sa. In cazul
amestecului colorantilor hartia este albastra la baza si roz pe restul
suprafetei. Concluzia: adsorbtia depinde de sarcina electrica a fazelor.
Exp 2: demostrarea adsorbtiei ionului de catre amidon.
Mod de lucru: intr-o eprubeta se pun 5 ml solutie de amidon 1%,
adaugam o picatura de iod in iodura de potasiu. Amidonul adsoarbe
iodul si solutia devine albastra. Tinem eprubeta la flacara si observam
decolorarea solutiei. Daca expunem eprubeta imediat la un curent de
apa rece, solutia redevine albastra.
Concluzie: adsorbtia este un fenomen fizic, iar legaturile care intervin
sunt f. salbe.

2. Difuziunea
Def: este un fenomen fizic de intrepatrundere a moleculelor, a ionilor, a
doua medii de concetratii diferite aflate in contact direct. Sensul
difuziunii este de la mediul mai concentrat (in particula difuzibila),
catre mediul mai diluat (particula difuzibila). Difuzeaza si moleculele de
apa, tot de la concentrat la mai diluat. Ex: difuziunea ionilor minerali
prin porii peretelui celular. Difuziunea gazelor prin ostiolele stomatelor
(prin fotosinteza se absoarbe dioxid de carbon si se elibereaza oxigen).
Exp. 3:

Mode de lucru: intr-o eprubeta se pun 5 ml solutie de sulfat de cupru

20%, apoi se adauga cu atentie un volum egal de apa distilata.
Obtinem 2 faze colorate distinct. Se lasa 1 ora in stativ si observam ca
sulfatul de cupru a difuzat usor in apa, dispare linia de separare, deci a
difuzat de la mediul concetrat la mediul diluat. Difuziunea particulelor
mici in apa

Exp 4:
Demonstrarea difuziunii coloidelor in apa.
Intr-o eprubeta se pun 5 ml solutie de amidon 3%, se adauga , atent,
un volum egal de apa distilata. Fazele vor fi separate clar, dupa 1 ora
de mentinere in stativ observam ca amidonul nu a difuzat in apa, o
usoara difuziune are loc dupa cateva zile.
Concluzie: particulele de dimensiuni mari difuzeaza f. incet in apa.

22.10.2014
Comportarea celulei vegetale ca sistem osmotic

Osmoza un caz particular de difuziune a apei printr-o membrana

semi-permeabila care separa 2 medii de concentratii diferite. Sensul
de trecere a moleculelor apei este de la mediul cu potential al apei
mare (mediu hipotonic sau diluat in substante dizolvate), catre mediul
cu potential al apei mic (hipertonic)
Osmoza - este un proces fizic care sta la baza absorbtiei apei de catre
celula vegetala si a transportului acesteia de la celulala la celula pe
distante mici.
Exp 1. osmoza prin membrana semi-permeabila perfecta celula
artificiala Traube.
Intr-o eprubeta se trec 5 ml solutie de CuSO4 4%, adaugam un cristal
de ferocianura de potasiu, acesta caade la baza eprubetei, subst
reactioneaza chimic si in jurul cristalului se formeaza ferocianura de
cupru. Este o pelicula coloidala care functioneaza ca o membrana semipermeabila perfecta. Ea permite doar trecerea apei prin osmoza dispre
solutia de CuSO4 (potentialul apei mare), catre ferocianura de potasiu

(potential al apei mic). In timp rezulta o formatiune asemanatoare unei

alge brune, numita celula artificiala Traube.
Concluzie: s-a observat osmoza datorata prezentei a 2 medii de
concentratii diferite, separate de o membrana (semi-permeabila).
Concluzie 2: aceasta membrana este permeabila doar pt apa, in timp
ce membranele biologice permit si trecerea selectiva a subt. Minerale.

Exp 2. observarea turgescentei al plasmolizei si deplasmolizei. Daca

cel vegetala se afla intr-un mediu a carui concentratie in subst
dizolvate difera de concentratia sucululi vacuolar celular, poate avea
loc procesul de osmoza.
a. Observarea turgescentei pregatim un preparat microscopic,
trecand pe la o pic de apa distilata la un fragment din epiderma
inferioara a bulbului de ceapa.
Constatam: plasmalema este lipita de peretele celular. Datorita
edosmozei apa se indreapta catre vacuola care-si mareste volumul,
preseaza pe citoplasma si plasmalema se lipeste de peretele
celular. Acesta stare de saturare cu apa a celulei vegetale se
numeste stare de turgescenta. Este o stare favorabila celulei
vegetale.

b. Observarea plasmolizei la preparatul anterior sugativam apa si o

inlocuim cu solutie de KNO3 (azotat de potasiu).examinam la
microscop un timp. La inceput se observa o usoara desprindere a
plasmalemei de peretele celular pe la colturile celulelor. Are loc
plasmoliza, cauzata de curentul de exosmoza. Aceasta prima faza
se numeste plasmoliza incipienta. Observam apoi desprinderea mai
pronuntata a plasmalemei de peretele celular. Si apreciem faza a
doua, numita plasmoliza concava. La un moment dat, plasmalema
se desprinde total de peretele celular la capetele celulelor si
apreciem ca s-a instalat faza a treia, numita plasmoliza convexa.

c. Observarea deplasmolizei la preparatul anterior sugativam

azotatul de potasiu si il inlocuim cu apa distilata. Se va produce
endosmoza si celule vor reveni la starea de turgescenta. Spunem ca
s-a produs deplasmoliza.

29.10.2014
Determinarea presiunii osmotice a sucului vacuolar celular, prin metoda
plasmolizei incipiente
Presiunea osmotica este o forta care se genereaza in vacuola si care
declanseaza patrunderea apei in celula vegetala, daca mediu extern este
unul hipotonic comparativ cu sucul vacuolar. Se defineste ca diferenta
dintre presiunea de difuziune a apei pure si presiunea de difuziune a apei
dintr-o solutie. Valoarea acestei forte depinde de gradul de hidratare a
celulei la un moment dat. Valorile foarte mari pot indica un stres hidric
sever.
Principiul metodei: metoda se bazeaza pe gasirea dintr-un set de solutii de
concentratii diferite, in care s-a mentinut materialul vegetal acelasi
interval de timp , a solutiei care a provocat plasmoliza incipienta la circa
50 % din celule. Se apreciaza ca acea solutie este izotonica (are o
concentratie in subs dizolvate aproape egala cu cea a sucului vacuolar).
Cunoscand ca la concentratii egale corescpund si presiuni osmotice egale,
se calculeaza presiune osmotica a solutiei izotonice si valoarea obtinuta
este valabila si pt sucul vacuolar celular. Se exprima in atmosfere.
Mod de lucru - se pregatesc 4 eprubete cu solutii subpolare de azotat de
potasiu, conform tabelului. In fiecare solutie se introduce cate o foita de
ceapa, proaspat descprinsa din bulb, la interval de 5 min. dupa ultima
plasare, la 5 min, incepem observatiile microscopice pt materialul din
eprubeta 1.
Constatam ca lelulele din prima ep sunt convexe, deoarece concentratia
este mai mare. La 0,4 M observam celulele plasmolizate concav, deci
solutia este hipertonica, dar mai putin fata de cea de 0,5 M. La eprubeta
0,3 M celulele sunt in faza incipienta si apreciem ca solutia este izotonica.
La 0,2 M celulele sunt in stare de turgescenta si solutia este hipotonica
fata de sucul vacuolar. Calculul presiunii osmotice se face prin regula de 3
simpla.

05.11.2014
Influenta factorilor asupra permeabilitatii celulare pt apa si subst dizolvate
Permeabilitatea prop fiziologica a materiei vii. Peretele celular este
permeabil pt apa si subst dizolvate. Membranele biologice sunt semipermeabile, adica permeabile pentru apa si selective pt subst dizolvate.
Plasmalena si tonoplastul sunt cele mai selectiva.
Exp. 1. Plasmoliza in calota demonstrarea gradului diferit de selectivitate
a plasmalemei si tonoplastului. Betacianina este localizata in vacuola.
Mod de lucru: la cele 2 capete ale unei lame microscopice, pregatim
simultan doua preparate cu foita de ceapa plasata in:
a) Sulfocianura de potasiu 1M b) Azotat de potasiu 1M
Examinam imediat la microscop, incepuand cu preparatul a) si
observam instalarea rapida a unei plasmolize avansate numita
plasmoliza in calota. Dupa 10-15 min, in ambele cazuri remarcam
plasmoliza convexa obisnuita.
Explicatia: aparitia calotelor se datoreaza ionului SCN, care a strabatut
peretele celular, a traversat plasmalema si s-a acumulat pt un timp in
citoplasma, urmarnd ca mai apoi sa traverseze si tonoplstul, iar
calotele dispar.
Concluzia: tonoplastul este mai selectiv decat plasmalema

Exp. 2. Influenta unor cationi asupra formei si timpului de plasmoliza

Mode de lucru: pe aceeasi lama microscopica pregatim 2 preparate
plasand foita de ceapa in:
a) Azotat de potasiu 1M
b) Azotat de calciu 1M
Le examinam la microscop timp de 15 min si constatam:
a) Apare plasmoliza convexa
b) Apare plasmoliza concava
Explicatie: K este un cation monovalent foarte mobil care fluidizeaza
citoplasma si mareste viteza exosmozei, instalandu-se mai repede
plasmoliza convexa. Ca este un cation bivalent cu mobilitate f redusa,
care este retinut partial de in peretele celular, iar la nivelul
plasmalemei acumularea sa determina scadererea permeabilitatii
membranei. Exosmoza este mai lenta si apare plasmoliza concava.

Exp. 3. Determinarea vascozitatii citoplasmei prin stabilirea timpului de

plasmoliza(ora instalarii plasmolizei convexe ora pregatirii
preparatului microscopic = minute)
Mode de lucru: pregatim prep micro cu foita de ceapa in solutie de
zaharoza 1M, notam momentul cu T0. Examinam la microscop si cand
cca 50% din plasmolize sunt convexe notam T1. Timp mic, vascoziate
fluida si invers.

12.11.2014
Determinarea permeabilitatii membranelor prin metotoda
conductometrica

Exp. 1. Determinarea scurgerii de electroliti

Principiul metodei se bazeaza pe mentinerea materialului vegetal de
masa cunoscuta in 20 ml apa distilata timp de 3,5 ore. Se citeste apoi
la un conductometru, conductibilitatea electrica a solutiei (micro
siemens/gram)

Mod de lucru: se pregatesc 20 de discuri de frunze de muscata,

folosind perforatorul de dopuri. Le cantarim si le imersam intr-un pahar
cu 20 ml apa distilata si se tin 3,5 h. solutia se trece intr-o eprubeta si
cu electrodul pt lichide, conectat la conducometru, se citesc
conductibilitatea electrica a solutiei respective. La conductometru
OK.102/1, se pot folosi 12 domenii de lucru, iar citirile se pot face de la
1,5-500.000 ms. Citirile se fac pe o scala superioara, notata de la 0-5,
sau pe scara inferioara, notata de la 0 la 15 in functie de domeniul de
lucru utilizat. Se calculeaza scurgerea de electroliti prin raportare la un
gram de material vegetal.
Concluzie: valorile foarte mari indica o permeabilitate marita si o
selectivitate scazuta (impactul unor factori de stres).

Exp.2. Determinarea continutului total de electroliti

Principiul metodei: distrugerea integritatii structurale a celulelor
(omorarea acestora), pt ca electrolitii sa iasa in mediul extern,
reprezentat de apa distilata.
Mod de lucru: dupa citirea scurgerii electrolitilor, solutia cu materialul
vegetal se tin la autoclav timp de 20 min sau se fierb un timp, pt a
omori celulele. Dupa racire, se citeste conductibilitatea electrica a
solutiei respective si se calculeaza total electroliti in ms/g vegetal. Se
calculeaza, in final, indecele de permeabilitate ca raport intre
scurgerea de elector. Si total de electrol. Valoarea obtinuta ne permite
o apreciere mai aproape de realitate in legatura cu permeabilitatea
membranelor.

Exp. 3. Determinarea conductibilitatii electrice a tesuturilor

Mod de lucru: folosim un electrod specific pt tesuturi, care se
conecteaza la conductometru si se introduce direct in tesutul vegetal.
Ex: mezocarp de mar sanatos mezocarp afectat. Citim
conductibilitatea in ms/cm.

Fizio 26.11
Regimul de apa al plantelor

Cuprinde proc de : a sorbtie, transport si eliminare a apei din plante.

Absorbtia - se realizeaza prin sis. Radicula si foliar (extraradicular)
Exp 1. demonstrarea absorbtiei radiculare a apei cu ajutorul
fotometrului.
Fotometru- recipinent de sticla cu 2 orificii la part superioara. El se
umple cu apa fiarta si racita pt a elimina gazele. Orificiile se astupa cu
cate un dop de cauciuc. Prin centrul unui dop se trece tulpina unei
plante intregi, asezata cu radacina in apa. Prin celalalt dop se introduce
un tub de sticla, capilar, gradat si indoit in unghi drept. Pt a fi etans
inchis sistemul, dopurile se parafineaza. Vom observa nivelul apei in
capilar la o anumita diviziune. Cu timpul constatam deplasareai apei
din tub se deplaseaza catre recipient. Concluzie: planta a absorbit apa
din vas prin intermediul sis. Radicular.
Fig 1
Exp 2. Demonstrarea absorbtiei apei prin frunze.
Detasam o frunza de muscata si eliminam petiolul. Dupa o usoara
dezhidratare cantarim frunza si notam masa M1. Scufundam apoi
frunza intr-un vas Petri cu apa distilata. Dupa o ora scoatem frunza,
sugativam apa de suprafata si recantarim, notam masa cu M2. Pe baza
diferentei dintre m2 si m1 se calculeaza masa absorbita in procente.
Fig 2

Transportul apei in planta. Transportul se realizeaza pe doua cai:

extrafascicular( de la celula la celula), vascicular (tesut specializat).
Seva bruta prin xilem si seva elaborata prin floem.
Exp 1. Demonstrarea transportului apei de la cel la cel prin
parenchimul de cartof. Folosim un cilindru de cartof scos cu
perfarotorul de dopuri. Se aseaza vertical intr-un pahar cu putina apa.
Dupa 24 de ore se observa: zona aflata direct in apa isi pastreaza
consistenta initiala, diamentrul este putin marit, iar celulele sunt
turgescente. In rest, cel plasmolizeaza din ce in ce mai mult catre
partea superioara. Concluzie: in absenta vaselor conducatoare, apa
circula pe distanta mica, cu viteza mica, pe baza osmozei si difuziunii.
Fig 3
Exp 2. Demonstrarea transportului apei prin vasele lemnoase. metoda
solutiilor colorate
Folosim o frunza de muscata cu petiolul lung, asezata cu baza intr-un
pahar cu putina solutie rosiatica de eosina. Dupa 30 min se constata:
colorarea nervurilor in culoarea rosiatica.

Concluzie: in prezenta vaselor conducatoare lemnoase apa circula pe

distante mari cu viteza mare printr-un curent de masa.
Fig 4
Mecanismul transportului prin xilem.
Apa circula de la mediu al apei cu potential mare, catre mediul cu
potential mic pe baza mecanismului TACT, care inseamna transpiratie,
adeziune, coeziune, tensiune.
In literatura de specialitate sunt descrise:
1. presiunea radiculara (forta motrice inferioara) - forta activa (atp),
pozitiva (ascendent) si se manifesta inainte de aparitia frunzelor
2. Forta de aspiratie a frunzelor (forta motrice superioara) - forta pasiva
(fara consum atp), si determinata de transpiratie si negativa. Este
principala forta care actioneaza in cursul perioadei de vegetatie.
Exp 3 . dem fortei de aspiratie a frunzelor (+ coeziune, adeziune si
tensiune superficiala)
Fig 5

Fizio 02.12.2014 (lab)

Eliminarea apei din plante

1. Transpiratia - proc fiziologic de eliminare a apei din plante sub

forma de vapori, prin stomate, cuticula si lenticele.
2. Gutatia - proc fiziologic de eliminare a apei din plante sub forme de
picaturi prin formatiuni specializate numite hidatode.
Exp 1. Det. intensitatii transpiratiei totale stomatice si cuticulare la
nivelul unei frunze prin metoda intaririi.
Metoda: se bazeaza pe cantarirea repetata la anumite intervale de
timp a unei frunze detasata de planta si pe baza diferentelor de masa
se calc. intensitatea transpiratiei si se exprima in grame ape la 100 gr
mat. Veg la ora.
Mod de lucru: detasam o funza de muscata, o cantarim si notam masa
1 in grame. Dupa 10 min de mentinere pe masa o recantarim si notam
masa 2 in g. Dupa cca 10 min de la detasarea de plant, dat
dezhidratarii celulelor se aprecieaza ca stomatele se inchid. Valorii se
vaporizeaza prin stomate si cuticule. Dupa alte 10 min cantarim vrunza
a 3-a ora si cantarim masa 3 in g.

Exp 2. observatea miscarii de deschidere si inchidere a stomatelor.

Aceasta miscare depinde de gradul de hidratare a celulelor de garda.
Daca acestea sunt turgescente ostiolele se deschid si daca acestea
sunt plasmolizate ostiolele stomatelor se inchid.
Mod de lucru: se efectueaza un preparat microscopic trecand pe lama,
intr-o pic de apa distilata un fragmemt din epiderma inferioara a
frunzei de Trandescantia. Examinam la microscop si observam ca
ostiolele sunt deschise. Mediul ext fiind hipotonic cel. De garda au
devenit turgescente si ostiolele s-au deschis. Pt. A provoca imchiderea
ostiolelor sugativam apa si o inlocuim cu solutie de zaharoza 20%.
Mediul fiind hipertonic este det. Plasmolizarea cel. De garda si ostiolele
se inchid.
Fig 1

Exp 3. Evidentierea gutaiei. Gutatia intervine atunci cand raportul

dintre absorbtie si transpiratie este supraunitar. Folosim un ghiveci cu
plantule de grau f bine aprovizionate cu apa. Ghiveciul este acoperit cu
un clopot de sticla. Se constata dupa un timp aparitia unor picaturi in
varful frunzelor. Plantele transpira la inceput, sub clopot creste
concentratia vaporilor de apa si la un moment dat transpiratia este
blocata, deoarece absorbtia apei continua si pt a se evita
axfisierea/inundarea celulelor, excesul de apa este eliminat sub forma
de picaturi. lichidul de gutatie nu este apa pura, ci o solutie diluata
asemanatoare sevei brute.
Fig 2