Sunteți pe pagina 1din 52

EXEMPLE DE PROIECTAR

EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

DIN O EL

Exemplul 2: Structura duala multietajata cu cadre contravantuite


centric articulatii plastice in grinzi

ECM 2-1

Cuprins
1. INTRODUCERE .................................................................................................. 3

2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE ..................................................... 3

3. EVALUAREA STARII FIZICE A CLADIRII ANALIZATE ............................ 8

4. EVALUAREA CANTITATIVA (PRIN CALCUL) .......................................... 16

5. E

ORMULAREA CONCLUZIILOR .................... 35

6. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE) ........................................ 35

7. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA ...................................................... 36

8. CONCLUZII ....................................................................................................... 52

ECM 2-2

1. INTRODUCERE
Se prezinta un Exemplu de calcul care contine toate etapele de realizare a consolidarii
unei constructii existente in conformitate cu prevederile din P100/3-2008. In urma unui
cutremur s-a constatat ca in patru grinzi au aparut articulatii plastice la ambele capete.
Grinzile in care au aparut articulatii plastice se afla pe cadrele longitudinale de pe axele 1
intre B-C, E-F si 2 intre B-C, E-F la nivelul parterului (fig.2 si 3).
Calculul structural al structurii analizate s-a realizat pe structura deformata si a fost
efectuat cu programul spatial ETABS.

2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE


Documentatia de proiectare si de executie originala si completa a fost gasita in Cartea
Tehnica a constructiei.
dimensiunile in plan de:
-

1 deschidere de 13,05m + plansee iesite in consola pe 3,10m.

5 travei de 5,80m
Regimul de inaltime considerat in calcule este P+3
Hetaj = 3,5m, inaltimea totala la atic fiind de 15,40m.

format din cadre contravantuite centric si cadre necontravantuite.


+ 3 cadre
necontravantuite. Pe directia longitudinala exista doua cadre necontravantuite.
.
amplasate intre axele 1-2/B si 1-2/F

rotunde

Sistemul de prindere al contravantuirilor modeleaza o articulatie teoretica prin


prevederea unui singur bolt.
profile laminate HEA si IPE
punct de vedere al
de

, realizata din table sudate,

nesimetrica, astfel:
la Parter:
- pe directia axei Y (intre axele 1-2) - talpi 30x370; inima 18x540
- pe directia axei X (intre axele B-F) - talpi 30x300; inima 18x658
ECM 2-3

la celelalte etaje:
- pe directia axei X (intre axele 1-2) : talpi 20x330; inima 15x560
- pe directia axei Y (intre axele B-F) : talpi 30x300; inima 15x655
Protectia la foc a stalpilor metalici este realizata cu torcret.
Grinzile secundare sunt dispuse paralele cu traveea (latura scurta) si asigura
conlucrarea cu placa din beton armat. Grinzile secundare se comporta asemenea unor nervuri
si au rolul de a mari
a unei placi
de grosime redusa. Grinzile secundare au schema statica simplu rezemata si sunt calculate ca
grinzi compozite (cu conlucrarea placii de beton in zona comprimata).
iala intre cadre este realizata, la fiecare nivel, de placile din beton
armat cu grosimea de 15cm.
Toate imbinarile elementelor structurale de tip grinda stalp sunt realizate in sistem
rigid, cu flanse si scaune. Prinderea este realizata cu suruburi de inalta rezistenta IP gr. 10.9
pretensionate 50%.
nivel B de acceptare conform C150 / 99.
si stalpii au
.
-a realizat cu
programul ETABS printr-un calcul static liniar. Modelarea structurii: Stalpi si grinzi element
finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat - element
finit de tip membrana.
Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a
placii din beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu
infinit rigid denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din
grinzile solicitate axial.

ECM 2-4

Fig.1-Vederi 3D

ECM 2-5

Fig.2

Elevatie ax 1

Fig.5

Elevatie ax B

Fig.4
Fig.3

Elevatie ax 3

Elevatie ax 2

Fig.6 Elevatie ax C

Fig.7 Elevatie ax D
ECM 2-6

Fig.10

Fig.8

Fig.11

In figurile 1

Elevatie ax E

Plan etaj 1

Fig.9

Plan parter

Elevatie ax F

Fig.12

Plan etaj 2

Fig.13 Plan etaj 3

3 este prezentata configurarea geometrica a structurii.


ECM 2-7

3. Evaluarea starii fizice a cladirii analizate


-au strans datele necesare din surse cum sunt:
In urma analizarii factorilor de cunoastere (verificarii vizuale in situ si studierii amanuntite
a Cartii Tehnice a constructiei) s-a constatat ca nivelul de cunoastere al structurii, conform tabel
4.1 (pag. 16) din P100/3-2008, este KL3 cunoastere completa, factorul de incredere fiind
CF=1.
Pentru evaluarea structurii de rezistenta prin calcul, in conformitate cu P100-3/2008 capitolul
6, se vor utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru
constructii obisnuite de orice tip) si 3 (metodologie ce utilizeaza calcul neliniar pentru constructii
de o importanta deosebita si constructii curente).

4. Evaluarea calitativa
4.1.1. Evaluarea gradului de indeplinire a conditiilor de conformare structurala( R1 )
Pentru efectuarea analizei calitative se calculeaza punctajul dupa Lista de cerinte a
metodologiilor de nivel 2 si 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, pag.71, P100/3-2008, care
cuprinde conditiile de alcatuire a structurii de otel analizate.
Tabel 1
Criteriul
este

Criteriu

(i)

Condi ii privind configura ia structurii

moderat
Punctaj maxim:

major
50 puncte

Conform criteriu (i) din Tabelul C.1


Punctaj total realizat

(ii) Condi ii privind interac iunile structurii

40 puncte
Punctaj maxim:

10 puncte

Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1


Punctaj total realizat
(iii) Condi ii privind alc tuirea elementelor structurale

10 puncte
Punctaj maxim:

30 puncte

EMC2-8

(b)
- Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor structurale
asigur dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice astfel
s se produc
iilor plastice sau de
pierderea stabilit
grinzi

- Prinderile grind cu sau f r


ac iunea seismic
au ie it din lucru.

prelua cel pu in 25% din

30 puncte

ea

1.3

>

- Zvelte

Condi ii referitoare la plan eu


Punctaj maxim: 10 puncte
Placa plan eelor au grosimea de 150mm 100 mm si este
realizat din beton armat monolit. Arm turile distribuite
plac asigur rezisten a necesar
i for a t ietoare
pentru for ele
eului
For ele seismice din planul plan eului pot fi
transmise

la

10 puncte

elementele structurii

(grinzi principale i secundare) prin intermediul


conectorilor elastici (gujoane) sau rigizi
eu sunt bordate cu arm turi
Punctaj total realizat

(i)
nivel

R1 = 90 puncte

Tabelul C1-P100-3)
Conditii privind configurarea structurii (conf. criteriu
Traseul incarcarilor este continuu
Sistemul este redundant
Nu exista niveluri slabe din punctul de vedere al rezistentei
Nu exista niveluri flexibile
Exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la un

la altul (plansee in consola).


Planseele in consola descarca prin intermediul contravantuirilor si grinzilor pe stalpii
principali din axul 2.
Exista o mica modificare a dimensiunilor in plan de la etajul 1 pana la etajul 3 fata de
parter , zona dintre axele 2 si 3 este in consola.
Nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50% pentru parter si etajele 1-3.
Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse.
-

EMC2-9

Legatura intre suprastructura si infrastructura are capacitatea de a asigura transmiterea


eforturilor
n concluzie criteriul (i) este indeplinit partial, iar punctajul acodat este de 40 puncte.
(ii)
-

Conditii privind interactiunile structurii (conf.


Distantele pana la cladirile vecine depasesc dimensiunile minime de rost
Nu exista supante
Peretii nestructurali sunt legati flexibil de structura principala

-P100-3)

n concluzie criteriul (ii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.
-P100(iii) Conditii privind alcatuirea elementelor structurale
3)
Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din cadre
contravantuite centric + cadre necontravantuite pe directie transversala si cadre necontravantuite
pe directie longitudinala.
Structura este conformata astfel incat asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de
disipare a energiei seismice, zonele disipative fiind situate la capetele grinzilor in vecinatatea
imbinarilor grinda-stalp.
Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea grinzilor sunt indeplinite.
Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea stalpilor sunt indeplinite.
Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea contravantuirilor sunt indeplinite
n concluzie criteriul (iii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este de 30 de
puncte.
(iv)
Conditii referitoare la planseu (conf.
-P100-3)
Placa planseelor are grosimea de 15 cm si este realizata monolit.
Fortele seismice din planul planseului se transmit la elementele structurii prin
intermediul conectorilor elastici.
Golurile in planseu sunt bordate corespunzator
In concluzie criteriul (iv) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.
Punctajul total pentru ansamblul conditiilor de alcatuire a structurii de otel analizate (gradul
de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica) este R1=90 puncte.
Conform Tabel 8.1 structura se incadreaza in clasa de risc seismic III.
4.1.2. Evaluarea gradului de afectare structurala ( R2 )
Evaluarea st rii de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului obtinut in
tabelul 2 (realizat conform tabel C3 - P100/3-2008) pentru diferitele tipuri de degradari
identificate.

EMC2-10

Tabel 2.
F r
degrad ri

Tipul de degradare
(i) Degradari produse de actiunea cutremurului

Degradare
Moderata
Sever
Punctaj maxim: 50 de puncte

1. Grinzi: deforma ii extinse, voalarea pere ilor sec iunii,


formarea de articula ii plastice, fisuri i ruperi par iale
articulatii plastice la capetele a 4 grinzi

2.

ii moderate, voal ri ale t lpilor,

3. Prindere grind / bare disipative

deforma ii
pronun ate, ruperi ale mijloacelor de prindere cu
diminuarea rezisten ei capabile (f r
mijloacele de prindere care transmit for a t ietoare)

4. Nodul de cadru: deforma ii pronun ate,


domeniul plastic, fisuri i ruperi par iale ale sudurilor

5.

i grinzilor:
domeniul plastic f r ruperi ale elementelor
de continuitate sau a mijloacelor de prindere

6.

20

ii plastice,

cedarea prinderilor

7.

ii plastice ale pl cii de baz ,


traverselor, deforma ii plastice / ruperea uruburilor de
ii
8. Diafragme orizontale:
metalice: deforma ii pronun ate, flambajul unor bare
mijloacelor de prindere a
barelor
i /sau panourilor metalice de structur de
rezisten
din beton armat: fisurarea sau ruperea plan eelor.
Distrugerea prinderii pl cii din beton armat de structur
metalic (smulgerea din conectori / ruperea
conectorilor)
(ii) Degradari produse de incarcari verticale
Nu exista fisuri si degradari in placile planseelor.
Nu exista pierderea stabilitatii locale a stalpilor si
grinzilor

Punctaj maxim: 20 de puncte


20
Punctaj maxim: 10 puncte

(iii) Degradari produse de incarcarea cu deformatii


(tasarea reazemelor, contractii, actiunea temperaturii,
curgerea lenta a betonului)

10

(v)
Degradari produse de o executie defectuoasa
(dezaxari ale stalpilor, contravantuirilor, defecte in
imbinari sudate, defecte in imbinari cu suruburi)

10

(vi)
Degradari produse de factori de mediu: agenti
corozivi chimici sau biologici etc., asupra otelului
(coroziune , exfolieri)

Punctaj maxim: 10 puncte

10

EMC2-11

Punctaj total pentru ansamblul conditiilor de lucru

Punctaj maxim: 100 puncte


Punctaj realizat R2: 70puncte

NOTA :
2

urma

produse de coroziune, de i

cum sunt cele din tasarea

corecta
efectelor diferitelor

In urma evaluarii calitative a structurii s-a constatat :


Grinzile situate in axele 1 si 2 intre axele B-C si E-F la parter sunt deformate datorita
aparitiei articulatiilor plastice la ambele capete.
Conform tabel 2, gradul de afectare structurala este R2=70 de puncte.
Rezulta, conform tabel 8.2 - P100-3/2008, structura se incadreaza in clasa de risc seismic II.
4.1.3.

R3 )

Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare
din elementele structurale cu expresia :

Ed ,Rd -

q - factorul de comportare specific al elementului structural j


P100-3/2008.
4.1.4. Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza
datelor obtinute in tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3).

EMC2-12

TABEL 3
Element structural

Grinzi:
-- Comportare ductil

1)

clasa 1 de sec iuni

clasa 2 de sec iuni

clasa 1 de sec iuni

clasa 2 de sectiuni

Bare disipative:
-- Comportare ductil

-- Comportare ductil
clasa 2 de sec iuni

X
-6
-1)

4
-

tipuri de structuri.
disipare a energiei printrproiectare a structurilor noi.

Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se


ia din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu
precizie ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situatii se va considera coeficientul de ductilitate pe element q=1
deoarece nu se pot decela toate elementele structurale care au avut incursiuni in domeniul
elasto-plastic. Elementele sunt deformate si raman cu tensiuni.
Pentru exemplul analizat valoarea factorului de comportare q al elementului a fost estimat la
valoarea q=1, deoarece in patru grinzi situate la planseul de peste parter, la capetele
grinzilor s-au format articulatii plastice.
Calculul starii de eforturi pentru structura reala cu deformatii remanente (cu articulatiii
plastice aparute la capetele grinzilor situate in axele 1 si 2 intre B-C si E-F) s-a realizat cu
coeficientul de comportare global q=1.

EMC2-13

In modelul de calcul cu structura avariata s-au articulat grinzile (situate in axele 1 si 2 intre B-C si
E-F) la capete.
Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul
8.2.b.-P100-3/2008) pentru elementul structural cel mai solicitat (ax 2D) (vezi fig.14 si fig.15),
rezulta:

unde :
Rd efortul capabil al elementului;
Ed efortul sectional de proiectare al elementului;
rezulta clasa de risc seismic II conform P100-3/2008, tabel 8.3 pag. 46.

Fig. 14

VERIFICARE CONFORM EC3-2005

EMC2-14

Ed/Rd

Fig. 15

VERIFICARE CONFORM EC3-2005

Ed/Rd

EMC2-15

5. EVALUAREA CANTITATIVA (prin calcul)


5.1. Evaluarea incarcarilor conform normelor in vigoare
5.1.1.
4.
TABEL 4

Valoarea caracteristica

de calcul

1.1 greutatea proprie a structurii

[kN/m 2]

---

Norme

determinata automat cu ajutorul programului de


calcul utilizat

---

1.2 pardoseala

estimat

1,00

---

1.3 spatiu tehnic

estimat

0,25

---

1.4

estimat

0,50

---

1.5 termoizolatie pe terasa

estimat

1,20

---

1.6 granit pe terasa

estimat

0,75

1.7 sapa pe terasa

estimat

1,50

is

we(ze) =

iw x

c e ct

sk

1,28

---

CR 1-1-3/2012

cpe x qp(ze)

CR 1-1-4/2012

EMC2-16

- utila pe terasa

2,0
---

STAS 10101/2A1-87
si 5,0 pe zonele situate in B-C/2-3; E-F/2-3

3.1 seism

---

Fb ,k

3,0

Sd Tk mk

STAS 10101/2A1-87

P100-1/2006

EMC2-17

5.1.2. Evaluarea incarcarilor variabile

-1-3/2012)

sk :

is

C e Ct

((4.1)- CR-1-1-3/2012)

sk

in care:
is

- coeficient de importanta si expunere la zapada


-

=00 (Tabel 3.1, pct. 3.1);

=0,8 -

Ce Ce = 0,8 Ct - coeficientul termic;


Ct = 1,0
2

sk -

], in amplasament;

sk=2,0 kN/m - amplasament municipiul Bucuresti (tabel A1, Anexa A);

1,0 0,8 0,8 1,0 2,0 1,28kN / m 2

(CR 1-1-4/2012)

we(ze) =

iw x

cpe x qp(ze)

((3.1)

CR 1-1-4/2012)

in care:

EMC2-18

iw

- coeficient de importanta si expunere la vant

qp
qref=0,5kPa amplasament Bucuresti (Anexa A, harta de zonare figura A.2)
z deasupra terenului;

ce(z)
ce(z) = cg(z) x cr(z) (pct.11.1)
cg(z)

factorul de rafala

cr(z)

factorul de rugozitate

cg(z)=1+g[2I(z)]
in care:
g=3,5
2I(z) =2 x 0,24 = 0,48
amplasament Bucuresti (Anexa A, tabelul A1)
cg(z)=1+3,5 x 0,48=2,68
cr ( z )

k r2 ( z 0 )(ln

z 2
)
z0

kr(z0) = 0,22
zona urbana dens construita (pct. 8.2, tabelul 2)
z =15,0m
z0 = 0,3m

lungimea

zona urbana cu densitate redusa a constructiilor


si zone impadurite (pct. 7.2, tabelul 1)

c r ( z ) 0,22 2 (ln

15,0 2
)
0,3

0,74

ce(z)=2,68x0,74=1,98
cp coeficientul aerodinamic de presiune
cp=0,8 (presiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)
cp=-0,3 (suctiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)
Presiune : w(z)n = 0,5 x 1,98 x 0,8=0,80kPa = 0,80kN/m2
Suctiune: w(z)n = 0,5 x 1,98 x 0,3=0,80kPa = 0,30kN/m2

EMC2-19

4.

Pentru evaluarea

5.1.3.
-1/2006)

-1/2006.
Fb,k
k este
Fb ,k

Sd Tk mk

((4.8 P100)-1/2006)

unde:
k;

mk

k;

Tk

in care :
=1,2 este factorul de importantaclasa de importanta II (Tabel 4.2);
2

Sd T

Tc=1,6s si TB=0,16s amplasament Bucuresti (pct. 3.1, fig. 3.2);

Sd (T)

ag

(T )
deoarece T>TB (T perioada fundamentala este estimata la 0 ,75 s 0 ,85 s );
q

ag =0,24g=0,2x9,81=2,16m/s2 amplasament Bucuresti ( fig. 3.1);


S-a considerat in calcul :
q=1 - structura avariata (P100-3/2008)
q=3 - structura consolidata (tabelul 6.1 din P100/3-2008)
(T ) -

16);

EMC2-20

Fig.16

Spectrul normalizat

este in fig.16 pentru Tc=1,6s.

In programul de calcul utilizat se introduce spectrul de proiectare Sd(T) conform pct. 3.2 din
P100-1/2006.

5.2. Modelarea structurii


Se realizeaza un calcul static liniar si neliniar in starea deformata actuala a structurii (pozitie
stabilita in urma unui releveu amanuntit), cu structura in stare avariata prin modelarea structurii in
stare deformata (se stabileste capacitatea portanta a structurii).
-a realizat cu programul ETABS printr-un calcul static liniar.
Modelarea structurii: Stalpi si grinzi element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de
tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana.
Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din
beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid
denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate
axial.
Structura se modeleaza cu grinzile articulate la capete (cele 4 grinzi amplasate in axul 1 intre B-C,
E-F si axul 2 intre B-C, E-F la nivelul parterului).

5.3. Efectuarea unui calcul modal bazat pe spectrul de raspuns (MRS)


5.3.1. Evaluarea maselor
tabel 4.1 din CR 0-2005:

EMC2-21

TABEL 5

Greutatea proprie
Spatiu tehnic
Pardoseala
Termoizolatie
Granit pe terasa
Sapa pe terasa
Utila

Factor
1,0
1,0
1,0
1,0
1,0
1,0
1,0
0,4

Pentru structura analizata masele au fost stabilite conform Tabel 5.

structurale.
5.3.2. Analiza modala
5.3.2.1.

Modelul elastic

Pentru structura analizata modelarea structurii selemente finite de tip membrana (in programul ETABS).
5.3.2.2.

Etapele analizei modale:

1. Configurarea geometrica a structurii ;


2. Definirea materialelor (greutate specifica, masa, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poison,
rezistenta la curgere si rezistenta la rupere);
steia);
4. Discretizarea structurii toate barele structurii au fost definite cu elemente
finite de tip beam;

- se introduce in cazul structurii analizate spectrul de proiectare


Sd(T) (conform punctului 3.2 din P100-1/2006) functie de spectrul normalizat de raspuns elastic
dat in fig. 16;
7. Definirea sursei maselor (conform Tabel 2);
8. Atribuirea legaturilor structurii cu terenul;

EMC2-22

9. Atribuirea legaturilor intre elemente (legaturi articulate daca exista);

11. Atribuirea incarcarilor pe elemente;


13.

14. Definirea ipotezel


principale (UX si UY) se definesc in aceasta faza ele fiind necesare pentru calculul
static echivalent;

proprii, factorii de participare a maselor).


Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 6.

EMC2-23

5.3.2.3.

Rezultatele analizei modale

STRUCTURA AVARIATA
TABEL 6

Suma maselor modale de


Mod

structurii (%)

Perioada
UX

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

0.77
0.35
0.27
0.25
0.20
0.15
0.14
0.13
0.12
0.10
0.10
0.10

81.45
0.00
0.01
0.07
11.61
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.23

UY
0.00
83.15
0.00
0.00
0.00
0.20
0.20
12.20
0.51
3.18
0.06
0.00

Mase
principale ale structurii (%)

SUM

SUM

UX

UY

UZ
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

81.45
81.45
81.46
81.53
93.14
93.14
93.14
93.14
93.14
93.14
93.14
93.37

0.00
83.15
83.15
83.15
83.15
83.35
83.55
95.74
96.25
99.43
99.50
99.50

SUM
UZ
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

RX
0.00
99.28
0.00
0.00
0.00
0.01
0.01
0.06
0.00
0.61
0.01
0.00

RY

RZ

99.69
0.00
0.02
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.02

0.03
0.00
84.07
0.20
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
12.92

Comentarii :
81.45% ;

a)
b)
c)

principale ale structurii (%)

principale ale structurii (%)

83.15%;
1.46

15

d)

EMC2-24

SUM RX
0.00
99.28
99.28
99.28
99.28
99.29
99.30
99.36
99.36
99.97
99.98
99.98

SUM RY
99.69
99.69
99.71
99.71
99.71
99.71
99.71
99.71
99.71
99.71
99.71
99.73

SUM RZ
0.03
0.03
84.10
84.30
84.30
84.30
84.30
84.30
84.30
84.30
84.30
97.22

5.4.
(cu grinzile din axul 1/B-C; 1/E-F; 2/B-C; 2/E-F modelate articulat la ambele capete)
Cu elementele definite la pct. 5.3.2

Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura in stare avariata
prin modelarea structurii in stare deformata conform releveucu grinzile ce prezinta articulatii
plastice la capete (ax 1/B-C; ax1/E-F, ax2/B-C, ax 2/E-F) modelate articulat.

- GF),
- GS)

- doua combinatii de incarcari in gruparea normata (S.L.S.)

-2005 sunt date in Tabelul 7.


TABEL 7

Starea Limita Ultima (S.L.U.)

GRUPAREA FUNDAMENTALA

Ipoteze

Gruparea fundamentala
de calcul
(SLU)

(SLU-U-vx)

Gruparea fundamentala

(SLU-u-Vx)

Tipul ipotezei

greutate proprie

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static
Static

utila

1,5

spatiu tehnic

1,35

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

1,35

Static

despartitori

Gruparea fundamentala

Factor

greutate proprie

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static

utila

1,5

Static

spatiu tehnic

1,35

Static

termoizolatie pe terasa

1,05

Static

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

1,35

Static

greutate proprie

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static

utila

1,05

Static

spatiu tehnic

1,35

Static

EMC2-25

termoizolatie pe terasa

Gruparea fundamentala

(SLU-U-vy)

Gruparea fundamentala

Starea Limita Ultima (S.L.U.)

GRUPAREA SPECIALA

(SLU-u-Vy)

Gruparea speciala pe

1,5

Static

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

1,35

Static

greutate proprie

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static

utila

1,5

Static

spatiu tehnic

1,35

Static

termoizolatie pe terasa

1,05

Static

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

1,35

Static

greutate proprie

1,35

Static

pardoseala

1,35

Static

utila

1,05

Static

spatiu tehnic

1,35

Static

termoizolatie pe terasa

1,5

Static

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

1,35

Static

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static
Static

utila

0,4

spatiu tehnic

1,0

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

seism X

1,0

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

1,0

Static

(SLUSX)

Gruparea speciala pe
(SLUSY)

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static
Static

utila

0,4

spatiu tehnic

1,0

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

EMC2-26

1,0
1,35

Spectru
Static

1,0

Static

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static
Static

utila

0,4

Gruparea speciala pe
0.3 pe
directia Y

spatiu tehnic

1,0

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

(SLUSX0.3Y)

granit pe terasa

1,35

Static

seism X

1,0

Spectru

seism Y

0,3

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

1,0

Static

Gruparea speciala pe
directia X
(SLUSY0.3X)

Gruparea fundamentala
Starea Limita de serviciu (S.L.S.)

seism Y
sapa pe terasa

-VX)

Gruparea fundamentala
-VY)

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static

utila

0,4

Static

spatiu tehnic

1,0

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

seism Y

1,0

Spectru

seism X

0,3

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

1,0

Static

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static
Static

utila

1,0

spatiu tehnic

1,0

Static

vant X

0,7

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

sapa pe terasa

1,35

Static

1,0

Static

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static
Static

utila

1,0

spatiu tehnic

1,0

Static

vant Y

0,7

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

pamant pe terasa

1,0

Static

1,0

Static

EMC2-27

5.4.1.

STRUCTURA AVARIATA

P100-1/2006.
ds

q de

0 ,0075 h (Exemplul de calcul la P100-1/2006

Anexa - pct. F6 Tabel F8)


P100-1/2006.
ds

c q de

0 ,025 h

(P100-1/2006 - Anexa E pct. E2).

in care: dsq = 1 - factorul de comportare structura avariata;


de sub incarcari seismice de proiectare;
=0.4 asociat

-2006);

h inaltimea de nivel
c = 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)
In Fig.17
Y.

Fig.17

Fig. 24

Deplasarea SLU-SX-structura avariata


la parter, ax 1F - dx, ax1F=15,19cm

Fig.18

Deplasarea SLU-SX-structura avariata


la parter, ax 1F - dx, ax 1F=11,85cm

EMC2-28

Fig.19

Deplasarea SLU-SY-structura avariata

Fig.20

la etaj 3 ax 1F - dy,ax1F=3,21cm

Deplasarea SLU-SY-structura avariata


la etaj 3 ax 1F - dy, ax1F=2,70cm

Rezulta :
dex=15,19cm - 11,85cm =3.34cm ;
dey=3,21cm - 2,70cm =0.51cm
unde :
de x ; dey

deplasarea nivelului inferior


Verificarea la SLU
dr X

dr y

c q de X

c q d eY

0,0334m

0,025h

0,1225m

1 1 0,0051 0,0051m

0,025h

0,1225m

1 1 0,0334

Verificarea la SLS
dr X

dr y

q de X

q deY

0,4 1 0,033

0,013m

0,0075h

0,4 1 0,0051 0,0020m

0,037m

0,0075h

0,037m

EMC2-29

Fig.21 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru


structura avariata [m]
Conform fig.19 rezulta : dex,max=17,6cm

Fig.22 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru


structura avariata [m]
Conform fig.20 rezulta : dey,max=3,85cm

EMC2-30

Fig.23 - Deformata structurii gruparea speciala SLUSX

Fig.24 - Deformata structurii din gruparea speciala SLUSY

EMC2-31

5.4.2. Starea de eforturi structura in stare avariata

Fig.25 - Diagrama de moment Ax 1

Fig.26 - Diagrama de forta axiala Ax 1

din gruparea speciala

din gruparea speciala

SLUSX0.3Y [kNm]

Fig.27 din gruparea speciala

SLUSX0.3Y [kN]

EMC2-32

SLUSX0.3Y [kN]

5.4.3. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005


exprimata ca raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
STRUCTURA AVARIATA

Fig.28 Ax 1- Sef/Scap

Fig.29 Ax 2- Sef/Scap

EMC2-33

Se constata depasirea capacitatii portante a stalpilor de la parter in axele 1 si 2 cu aproximativ 50%


(vezi fig.28 si fig.29).
5.4.4. VERIFICARE stalpi parter ax1/B-C - din combinatia cea mai defavorabila

unde:
NRd; MRd efortul capabil la compresiune , respectiv la incovoiere a stalpului
NEd; MEd efortul de proiectare

Fig. 30

VERIFICARE STRUCTURA CONFORM EC3-2005


Ax 3- Sef/Scap
Verificare stalpi parter - conform EC3-2005

EMC2-34

6.
Pe baza rezultatelor obtinute din evaluarea cantitativa si din evaluarea calitativa, in urma
verificarilor conditiilor de rezistenta si deformabilitate structurala s-a constatat vulnerabilitatea
constructiei in raport cu cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor probabile
ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra constructiei analizate, fiind imperios
necesara inlocuirea integrala a grinzilor de la planseul peste parter din axele 1 si 2 intre B-F si
consolidarea stalpilor de la parter.
Ca urmare constructia analizata se incadreaza in Clasa Rs II
cutremurului de proiectare pot
.

7. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE)


7.1. SOLUTIA 1 (solutie analizata in modelul de calcul)
- Inlocuirea integrala a grinzilor deformate de peste parter cu altele noi avand aceeasi sectiune
(HEA360) deoarece structura a avut o comportare foarte buna la seismul major.. Se va efectua cu
rigurozitate un releveu amanuntit stabilindu-se lungimea grinzilor in situatia nou aparuta.
- Imbinarile fiind cu suruburi, se inlocuiesc suruburile.
- Consolidarea stalpilor de la parter prin completarea crucei de Malta cu platbande sudate de
grosime 30mm pe toata inaltimea parterului (vezi fig.31). Se va efectua cu rigurozitate un releveu
amanuntit in vederea stabilirii cu exactitate a dimensiunilor platbenzilor. Consolidarea rezulta
necesara deoarece structura in urma miscarii seismice asa cum s-a aratat si anterior a ramas in
pozitie deformata, apar eforturi de ordinul 2 in elementele solicitate axial (stalpi) motiv pentru care
s-a propus si marirea eforturilor capabile ale acestora.

Fig. 31

SECTIUNE CRUCE DE MALTA CONSOLIDATA

EMC2-35

8. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA


8.1

Rezultatele analizei modale

STRUCTURA CONSOLIDATA
TABEL 8

Suma maselor modale de


principale ale structurii
(%)

Mod Perioada
UX
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

0.70
0.35
0.27
0.25
0.19
0.15
0.14
0.12
0.12
0.10
0.10
0.09

77.93
0.00
0.02
0.05
13.28
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.04

UY
0.00
81.47
0.00
0.00
0.00
0.14
0.11
9.16
1.95
0.08
5.95
0.00

principale ale structurii (%)

SUM

SUM

UX

UY

UZ
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

77.93
77.93
77.94
77.99
91.27
91.27
91.27
91.27
91.27
91.27
91.27
91.31

0.00
81.47
81.47
81.47
81.47
81.61
81.72
90.87
92.82
92.91
98.85
98.85

SUM
UZ

RX

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

RY

0.00
99.14
0.00
0.00
0.00
0.01
0.01
0.04
0.02
0.02
0.71
0.00

RZ

99.37
0.00
0.03
0.00
0.15
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

0.04
0.00
81.97
0.29
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
11.65

Comentarii :
e)

a maselor 77,93% ;

f)
g)

principale ale structurii (%)

ale structurii (%)

81,47%;
94

81,47

h)

EMC2-36

SUM RX
0.00
99.14
99.14
99.14
99.14
99.16
99.16
99.21
99.22
99.24
99.95
99.95

SUM RY
99.37
99.37
99.40
99.40
99.55
99.55
99.55
99.55
99.55
99.55
99.55
99.55

SUM RZ
0.04
0.04
82.01
82.30
82.30
82.30
82.30
82.30
82.30
82.30
82.31
93.96

8.2
consolidata
Solutia de consolidare aleasa consta in inlocuirea grinzilor din axele 1/B-C, 1/E-F, si 2/B-C,
respectiv 2/E-F si consolidarea stalpilor de la parter).
Cu elementele definite la pct. 5.3.2
Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.
Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii cu structura consolidata.

-2005 sunt date in Tabelul 7 punctul 5.4.


Suplimentar pentru structura consolidata mai avem doua combinatii din gruparea speciala de incarcari
si anume:

Starea Limita Ultima (S.L.U.)

GRUPAREA SPECIALA

TABEL 9

8.3

Gruparea speciala pe

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static
Static

utila

0,4

spatiu tehnic

1,0

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

seism X

3,0

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

1,0

Static

(SLU3SX)

greutate proprie

1,0

Static

pardoseala

1,0

Static
Static

utila

0,4

spatiu tehnic

1,0

Static

termoizolatie pe terasa

1,35

Static

granit pe terasa

1,35

Static

seism 2Y

1,0

Spectru

sapa pe terasa

1,35

Static

1,0

Static

Gruparea speciala pe
(SLU2SY)

Verificarea deformatiilor - STRUCTURA CONSOLIDATA


-

1/2006.
ds

q de

0 ,0075 h (Exemplul de

calcul la P100-1/2006

Anexa - pct. F6 Tabel F8)

EMC2-37

P100-1/2006.
ds c q de

0 ,025 h

(P100-1/2006 - Anexa E pct. E2).

in care:
ds- deplasarea unui
Valoarea coeficientului q de ductilitate al structurii consolidate se va lua din Tabelul 6.3 din
P100-1/2006, diminuat intre 25% si 50% functie de nivelul de amploare al incursiunilor in
domeniul elasto-plastic ce pot fi cuantificate prin valorile deformatiilor remanente.
Pentru calculul structurii consolidate se alege q=3 - factorul de comportare structura
consolidata (vezi tabel 6.1 din P100-3/2008)
S-a ales valoarea q=3 deoarece elementele structurale au avut incursiuni in domeniul elastoplastic, structura are deformatii remanente si deci ductilitatea este scazuta fata de o structura
noua.
de seismice de proiectare;
=0,4 -2006);
h inaltimea de nivel
c = 1,0 factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)
In Fig.32 Fig.37

Fig.32

Deplasarea SLU-SX-structura consolidata


la etaj 3 ax1F - dx, ax1F = 4,24cm

Fig.33 Deplasarea SLU-SX-structura consolidata


la etaj 2 ax 1F - dx, ax 1F = 3,17cm

EMC2-38

Fig.35
Fig.34

Deplasarea SLU-SY-structura consolidata

Deplasarea SLU-SY-structura consolidata


la etaj 2 ax 1F - dy, ax1F = 0,91cm

la etaj 3 ax 1F - dy,ax1F = 1,19cm

Rezulta :
dex=4,24cm 3,17cm =1,07cm ;
dey=1,19cm

0,91cm =0.28cm

unde :
de x ; dey

deplasarea nivelului inferior


Verificarea la SLU
dr X

dr y

c q de X

1 3 0,0107

0,0321m

c q d eY

1 3 0,0028

0,0084m

q de X

0,4 3 0,0107

0,025h

0,025h

0,1225m

0,1225m

Verificarea la SLS
dr X

dr y

q d eY

0,01284m

0,4 3 0,0028 0,00336m

0,0075h

0,0075h

0,03675m

0,03675m

EMC2-39

Fig. 36 structura consolidata

[m]

Conform fig.36 rezulta : dex,max=5,04cm

Fig. 37 structura consolidata - [m]


Conform fig.37 rezulta : dex,max=1,27cm
EMC2-40

8.4

Starea de eforturi STRUCTURA CONSOLIDATA

Fig.38 - Diagrama de moment Ax 1

Fig.39 - Diagrama de forta axiala Ax 1

din gruparea speciala

din gruparea speciala

SLU3SX0.3Y [kNm]

Fig.40 din gruparea speciala

- SLUSX0.3Y [kN]

EMC2-41

pe di

- SLUSX0.3Y [kN]

8.5

Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata ca


raport Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
STRUCTURA CONSOLIDATA -

Fig.41 Ax 1- Sef/Scap

EMC2-42

Fig.42 Ax 2- Sef/Scap

8.6

Verificare - STRUCTURA CONSOLIDATA

unde:
Rd (Scap) momentul capabil
Ed (Sef )

efortul de calcul

Verificarile de rezistenta si stabilitate conform SR N 1993-1-1 efectuate cu eforturile determinate


printr-un calcul static liniar sunt toate indeplinite (vezi fig. 41 si 42). Elementele structurale
indeplinesc conditiile de rezistenta si stabilitate in domeniul elastic.

EMC2-43

8.7 Calcul static neliniar STRUCTURA CONSOLIDATA.


8.7.1 Elemente generale
aplica, folosind rezultatele analizei modale, dupa fiecare mod propriu de vibratie in parte. De regula,
se aplica dupa modurile proprii de vibratie care au factorii de participare ai maselor maximi pe doua
directii ortogonale. Incarcarea din fiecare mod propriu de vibratie se aplica monoton crescator pana la

orizontale pana la atingerea coeficientului 1,1

ov

(Tabel F.2, Anexa F din P100-1/2006), amplificat

cea indusa de seism.

ra pe structura;

a de ansamblu a structurii.

8.7.2 Etapele analizei statice neliniare:


element:
-M2-M3
(2) grinzi

-moment

re element ;
fata nodului grinda

EMC2-44

3. Definirea ipotezele de calcul static neliniar


(1) Ipoteza 1

- este ipoteza care cuprinde incarcarile permanente si

(2) Ipoteza 2

(3) Ipoteza 3
e

43.
Coordonatele punctelor A, B, C, D si E
Pentru zonele cu comportare ductila s-au luat valorile implicite din programul ETABS care coincid cu
FEMA 273.

plastice se definesc la capetele barei.


plastica amplasata la unul dintre capetele barei.
3

conformitate cu FEMA 273 (vezi Fig. 43).

a)

b)
Fig.43 -

- deplasare (generalizata):
CE)

b)

CE)

y;

y; sau

h)

EMC2-45

unde:
- rotire
deplasare
44).

Fig. 44 - Criterii de performanta

(1) IO - Utilizare Imediata (Immediate Occupancy)


(2) LS (3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention)

din FEMA 273.


s-au luat valorile implicite furnizate de programul ETABS care coincid cu cele date de FEMA273.
pierderea stabilitatii generale (flambaj) sunt date in Fig.45, conform valorilor stabilite experimental si
prezentate in FEMA273 cap.5 functie de tipul sectiunii si supleti. Pentru compresiune valoarea data in
FEMA273 se amplifica cu coeficientul de flambaj ( calculat conform SR EN 1993-1-1).

EMC2-46

Fig. 45

Curba de interactiune caracteristica

pentru o bara dublu articulata cu comportare nesimetrica la

coordonatelor E, D, C, B conform FEMA273)

8.7.3 Rezultatele analizei statice neliniare STRUCTURA CONSOLIDATA

Fig.46 - Curba de capacitate P -

din ipoteza PUSH X [kNm]

ax,X = 50cm

EMC2-47

Fig.47 - Curba de capacitate P -

din ipoteza PUSH Y [kNm]

ax,Y = 48cm

Fig.48 - PUSH X - pasul 12

EMC2-48

Fig. 49 - PUSH X - pasul 20

Fig. 50 - PUSH X - pasul 22

EMC2-49

Fig. 51 - PUSH Y - pasul 12

Fig. 52 - PUSH Y - pasul 20

EMC2-50

Fig. 53 - PUSH Y - pasul 28

8.7.4

R3 )

Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare din
elementele structurale cu expresia :

Ed ,Rd -

q - factorul de comportare pentru fiecare element


Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q pe element) se face pe baza
datelor obtinute din tabelul 6.1 (vezi tabel C4 pag. 75, pag.76, P100-3/2008).
Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se ia
din tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3/2008) daca din expertiza se poate stabili cu precizie
ca elementul nu a avut incursiuni in domeniul elasto-plastic.

EMC2-51

Pentru toate celelalte situatii se va considera q=1 deoarece nu se pot decela toate elementele
structurale care au avut incursiuni in domeniul elasto-plastic. Elementele sunt deformate si
raman cu tensiuni.
Se alege q=1

Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul 8.2.b.P100-3/2008) pentru stalpul cel mai solicitat din axul 2/E rezulta:
Din calculul static a rezultat (conform Fig. 42)

rezulta:

unde :
Rd efortul capabil al elementului ;
Ed efortul sectional de proiectare al elementului;
rezulta R3 > 100 conform P100-3/2008.

9.

CONCLUZII

Structura consolidata indeplineste cerintele de conformare in cazul aparitiei unui nou cutremur
conform cerintelor de cod.

EMC2-52