Sunteți pe pagina 1din 7

Literatura pentru copii desemneaz o parte a literaturii naionale, incluzand totalitatea creaiilor

care prin profunzimea mesajelor, gradul de accesibilitate i nivelul realizrii artisitice se


dovedete capabil s intre in relaie afectiv cu cititorii lor.
Caracterul ei aparte reiese din specificul receptrii la varsta precolar i colar mic, conform
factorilor:
1. gradul mai redus al dezvoltrii psihice (gandire, limbaj, emoii i sentimente estetice),
2. sfera de interese, trebuinele i preocuprile centrate in jurul jocului, al lipsei de griji,
3. posibilitile reduse de identificare a mesajului artistic copiii trebuie iniiai.
Funcia artistic a operelor pentru copii are 3 coordonate principale (I. Pascadi Niveluri
estetice):
1.informativ- opera ce comunic informaii organizate intr-un mesaj artisitic.
2. estetic graiosul, duiosul, miniaturalul
3. formativ mesajul artistic al operei.
Particulariti ale textelor aparinand literaturii pentru copii:
existena unor conflicte puternice la care particip personajele grupate in pozitive i negative
provenite din lumea basmului.
prin intermediul literaturii pentru copii se va realiza o binevenit dedublare, cand cititorul copil se va
reunoate in altul sau va refuza identificarea cu un model negative
valorificandu-se atat virtuile cognitive i estetice, cat mai ales cele morale trasmise de text.
Teme: in literatura pentru copii
1. universul copilriei (familie, coal)
2. natura i vieuitoarele,
3.trecutul istoric,
4. personaliti, modele, exemple.
LEGENDA, SNOAVA , LITERATURA DE AVENTURI
Legenda
1.Definiie, clasificare, valori morale in legende
Legenda este o specie a literaturii populare, mai ales in proz,dar i in versuri, de obicei redus ca
dimensiune, care, utilizand evenimente miraculoase i fantastice, tinde s dea explicaie genetic
i in genral cauzal unor fenomene, intamplri, caracteristici ale plantelor, animalelor, omului, etc.
Dup basmul fantastic i poveti, legenda ocup locul al doilea in proza epic popular i cult
pentru copii.
Dicionarul de terminologie literar definete astfel legenda: ... o specie a genului epic, o
naraiune in versuri sau in proz, amestec de adevr i ficiune cu privire la originea unor fiine,
lucruri, momente istorice, inut sau fapte aleunor eroi.
Legenda provine din latinescu lego, legere a citi, legenda insemnand ceea ce trebuie citit. A existat
intai sub forma popular, in versuri i in proz, fiind apoi prelucrat in intregime sau parial, in
literatura cult, ca de exemplu Legenda Florii Soarelui, Legenda Randunicii, Legenda Cucului.
Clasificarea legendelor dup vechimea i originea lor:
1.legende populare, anonime, v. volumul Din legendele romanilor,
1

2. legende culte
- in versuri Alecsandri, Bolintineanu,
- in proz Clin Gruia, Dumitru Alma.
B. Clasificare in funcie de coninutul lor
1. etiologice < gr. etios = cauz. Se mai numesc i explicative sau mitologice, intrucat trimit la
originea unor fenomene naturale, plante i animale a cror apariie este explicat prin povestirea
unor intamplri miraculoase.
2. istorice, in care se povestesc anumite evenimente istorice, deformate prin intervenia
miraculosului sau a inveniei poetice. Ex: Toma Alimo, Novac i Corbul, C-tin Brancoveanul etc.
3. hagiografice sau religioase, in care se descriu vieile sfinilor.
Legendele au ptruns de timpuriu in literature cult: legendele istorice din Iliada i Odiseea l-au
inspirit pe Ion Neculce in O sam de cuvinte, care le-a aezat in fruntea Letopiseului su. Primul
poet roman care a prelucrat atat legende mitologice, cat i legende istorice a fost V. Alecsandri, in
ciclurile Legende i Legende nou.
ASEMANARI LEGENDA -BASM:
tematica

variat, relevant in lupta dintre bine i ru, adevr-minciun, dreptate-nedreptate,


srcie-bogie;
prezena

acelorai motive:
- cstoria mitic dintre frate i sor Soarele i Luna;
- lupta dintre voinic i balaur - Iovan Iorgovan;
- nevoia sacrificiului uman care asigur durabilitatea i valoarea creaiei Meterul Manole;
folosirea

acelorai modaliti artistice de compoziie i stil: personificarea i hiperbola, pe fondul


antitezei, merg pan la fantastic, devenind modaliti estetice generale pentru realizarea
speciei i pentru nuanarea trsturilor umane ale personajelor (de exemplu, in legendele despre
Negru-Vod, tefan cel Mare, Vlad epe, Mihai Viteazul sau Cuza-Vod).
Deseori, in legende sunt prezeni trei eroi care sunt supui la trei incercri, dup care, mezinul, fiind
cel mai iscusit, mai inzestrat, invinge situaiile dificile (Romana).
Valori morale i estetice ale legendei
Lectura sau povestirea legendelor imbogete fondul cognitiv i afectiv al copiilor de varst
precolar sau colar.
ii ajut pe copii s descifreze mesajul estetic, simplitatea i expresivitatea limbii i stilului, le
dezvolt capacitile intelectuale i verbale, trsturile de voin i de caracter.
Structur i compoziie
Legende etiologice (unii le numesc i cosmogonice); creator i facerea lumii,despre lume, geneza
lucrurilor, fenomene naturale, deluri, stanci coline, peteri, trectori, poieni, lacuri, rauri, mri,
Legende

istorice sau despre istoria civilizaiei;Voievozi, domnitori: Vlad Tepes, Stefan cel Mare
Legende

mitologice (sau despre fiine i fore supranaturale); soarta omului, moarte, strigoi, stafii,
strmoi, despre locuri rele, bantuite de spirite:
Legende

religioase. sfinii i srbtorirea lor, obiceiuri i srbtori


2

Legenda etiologic Povestea Florii Soarelui


Dintre legende, cele etiologice sunt cele mai accesibile pentru colari i pecolari
cu o structur complex, asemntoare basmului, Aciunea e structurat pe dou planuri ce se
intreptrund: planul concret i cel transfigurat, care pstreaz datele existeniale.
Naraiunea legendei Povestea florii-soarelui incepe aducand in prim plan imaginea fetei lui
tefan Vod. Fata, dei este de o frumusee unic, e mut, fapt ce provoac o tristee
copleitoare voievodului. Acesta caut leac, sftuindu-se cu crturarii i vracii cei mai vestii ai
timpului, dar fr rezultat. Intr-un tarziu, o btran aude de necazul domnului i se prezint in faa
acestuia cu gand s-l ajute.
De la episodul venirii btranei la domnul intristat, intriga se nuaneaz. Btrana il povuiete pe
tefan s cheme Soarele la un osp, unde odrasla sa avea s prind grai, dac il va sruta pe alesul
invitat. Acest moment determin imprevizibilul intamplrilor i al
episoadelor. Sfatul btranei prea, pentru moment, c adduce o raz de speran in sufletul
voievodului. Dar Piaz-Rea, personaj malefic, for a rului, symbol al intrigii i vicleniei, prin
vorbe meteugite incurc i zdrnicete dezlegarea fetei de bluestem, annand Luna de
necredina Soarelui.
Reaciile Lunii zan rea Reaciile Lunii zan rea sunt surprinse in imagini intunecoase,
exprimate in stil direct i indirect, cu tonalitate de ur bocet i imprecaie. Ea ii blestem condiia
de zan, Jur c se va rzbuna pe voda.
Punctual culminant al naraiunii se realizeaz prin suprapunerea planurilor i a forelor
conflictuale: Cand la sfarit, veni la osp i fata Domnului, ea cade in genunchi in faa Soarelui i-I
cere
o gur de mantuire, dar Luna furioas s-a aruncat asupra fetei ca o ploaie de bluestem, i i-a topit
chipul in floarea glben. Vod i mesenii plang pentru povestea trist a fetei.
Deznodmantul legendei e infiat prin impletirea planului fantastic cu cel real. Astfel, Soarele
furios face vant Lunei, iar pe copil o ia in palm i-o sdete in grdin, ca s-o aib aproape i ca
s se mai mangaie tatl ei.
In finalul legendei, cititorul este redus in planul concret, explicandu-se cu maxim precizie i
simplitate, originea i metamorfoza florii soarelui, trsturile ei: De atunci, floarea-soarelui,
cu faa ei galben i infiorat de durere, ii intoarce chipul intristat inspre strlucirea craiului zilei,
cerandu-I srutarea mantuitoare.
Legenda popular Condeiele lui Vod
Aceasta legenda infieaz cu concizie i simplitate un fapt istoric semnificativ: politica de prietenie
a lui Mircea cel Btran cu rile vecine (aici Lehia) i pregtirea ranilor pentru aprarea rii
impotriva dumanilor vremelnici.
Subiectul creaiei este simplu, expoziiunea i intriga sunt dispuse circular. Trsturile personajelor
se desprind din acumularea unor fapte i situaii suggestive, evocate prin naraiune i dialog.
metode i procedee de prelucrare a mesajului textelor istorice harta personajelor, reeaua
personajelor, discuii-reea.
Aa cum ne amintesc de intamplri din propria noastr via, o oper literar se poate corela cu altele
pe aceeai tem. Elevii ineleg mai mult din ceea ce citesc dac i-au cultivat capacitatea de a sesiza
3

intertextualitatea, capacitatea de a se gandi la mai multe texte simultan in timp ce exploreaz o


anumit problem / tem literar.

SNOAVA
In general, snoava este definit drept specie a literaturii populare, cu multiple i strvechi
infiltraii in cea cult, constand intr-o scurt naraiune cu intenii umoristico-satirice, in care
elementele realiste (i, uneori, naturaliste) sunt impinse cateodat pan la limita verosimilului, fr
ins a se trece decat rareori in fantastic.
In sens larg, snoava este numit poveste glumea, poveste cu mscrici, cu minciuni, bazaconii.
- dimensiunea redus n comparaie cu basmul,
- demasc aspecte negative din societate, defecte umane, vicii sociale, intind efecte
- moralizatoare n sensul ndreptrii rului
- caracterul lor satiric i moralizator,
- snoavele se refer nu la oameni ca persoane, ci la caracterul acestora, la slbiciuni i defecte, nct
din coninutul lor, se poate constitui un manual de moral popular, n care leneii, protii,
mincinoii, beivii, lacomii, hrpreii, linguitorii .a. sunt biciuii cu armele rului i ridicolului.
Umorul ia forme variate: de la rsul sntos i inofensiv, n cascade, pn la cel sarcastic.
Prima colecie de snoave este cea a frailor Grimm din 1812.
Dup personajul principal din ele, snoavele au fost clasificate de ctre cercettorii strini in patru
mari grupe:
snoave

despre proti;
snoave

despre cstorii;
snoave

care au ca personaj central femeia;


snoave care au ca personaj central brbatul.
Isprvile lui Pcal, de Petre Dulfu
Tematic i compoziie
Opera sa se remarc printr-o tematic variat: relaii sociale, familiale etc, intamplrile gravitand
in jurul lui Pcal, care este secondat de tipuri caracteristice din mediul rural: preotul hapsan,
boierul lipsit de omenie, femeia necredincioas, soul incornorat .a.
Umorul, ironia, zemflemeaua, satira sunt doar cateva din modalitile artistice folosite pentru
sancionarea rului, sub orice form ar aprea acesta.
Un Cuvant inainte de dimensiuni reduse subliniaz frumuseea snoavelor, rolul lor de-a amuza
i de-a instrui: Ce ne-am face tot cuamaruri, dac n-ar mai fi pe lume i cate-o poveste plin denveselitoare glume.
Compoziia ciclic a operei evideniaz, in cele XXIV de episoade, care se succed intr-un ritm alert,
calitile omului simplu, capacitatea de a invinge greutile vieii, pstrandu-i nealterate cele
mai alese insuiri sufleteti.
Aciunea este plasat in spaiul geografic romanesc, intr-un timp nedeterminat.
Vechimea povestirii, farmecul ei arhaic sunt sugerate cu ajutorul formulei introductive:
4

Nu azi, nici ieri, hei! de-atuncea apa-a curs pe Olt cam mult Undeva, pe-aici, sub cerul scumpei
neastre Romanii...
Prezena elementului miraculos se remarc in dou capitole:
Fluierul fermecat i Moara dracilor. Cadrul, populat cu elemente ale mitologiei cretine, rmane
ins preponderent realist. Versificaia cu msuri lungi i ritmuri variate, adecvate coninutului de
idei, rima imperecheat, repetiiile, inversiunile etc., imprim versului cursivitate, muzicalitate i
dinamism.
Personajele sunt situate la antipod, avand caliti i defecte caracteristice: inelepciune,
generozitate, omenie sau dimpotriv: prostie, lene, egoism etc.
Cel care anim lumea satului romanesc este Pcal, eroul snoavelor i autorul atator isprvi. El este
compus pe contrastul dintre aparen i realitate.
In aparen pare un prost, un nerod, ins cititorul ii d seama repede c Pcal utilizeaz arta
prefctoriei, a disimulrii. El mimeaz prostia i buimceala pentru a-i prinde potrivnicii in
capcan, pedepsindu-i dup greelile comise.
Ciclul snoavelor lui Pcal se incheie rotund, prin revenirea personajului, dup ce a rscolit lumea cu
isprvile lui, evideniindu-I pcatele i strambtile, in sat ca s vieuiasc asemntor unui
gospodar obinuit.
Prin suita de intamplri hazlii, prin umorul dens, ca i prin deosebita verv satiric se realizeaz o
oglindire a vieii i spiritualitii caracteristice poporului, din vremi imemorabile pan astzi.
Caracterul satiric i educativ al snoavelor lui Petre Dulfu
Valori cognitive i morale
Atat snoava popular cat i cea cult evideniaz o serie intreag de antinomii: bun-ru; inteligentprost; cinstit-ho; harnic-lene;
moral-imoral; stpan-slug; bogie-srcie; dreptate-injustiie .a.
Aceste concepte i principii etice, trsturi de caracter i defecte general-umane nu sunt prezentate
abstract i nici sub forma unor propoziii moralizatoare, plate i plicticoase. Ele transpar din spusele
i conduita persoanelor, puse in situaii comice care stimuleaz rasul i motiveaz satira.
Cele mai multe snoave vizeaz viciile i defectele oamenilor ca indivizi sau ale anumitor colectiviti
in ansamblul lor.
In snoava lui Petre Dulfu se ridiculizeaz:
- Prostia omeneasc ce apare in diferite ipostaze pentru c povestitorul contureaz, pe o scen
imaginar, o galerie de proti aflai in grade felurite, ceea ce provoac deopotriv o reacie de
respingere din partea cititorului i o stare de bun dispoziie cand descoper manifestrile acestuia.
Protii sunt iniiatorii unor aciuni fr noim.
Fie masculin, fie feminin, prostia intreine hazul i, prin contrast, purific spiritul i lumineaz
mintea.
- Lenea masculin sau feminin care are un loc privilegiat
- Zgrcenia i lcomia ce sunt trsturi ale unor boieri sau preoi.
Un preot se roag s fie lungit ziua de lucru a secertorilor pentru a munci cat mai mult pe moia sa
- Femeia necredincioas care pune la cale diferite farse pentru a-i inela brbatul
- Relaia stpn-slug ce pune in eviden trsturile pozitive de caracter fa de cele negative. Pe deo parte avem: inteligena, inelepciunea, cinstea, spiritul practic, aspiraia spre adevr i
dreptate, iar pe de alt parte avem: prostia, lenea, stangcia, rutatea. Personajele cu defecte fac gafe,
sunt incapabile de a judeca in mod corect faptele i cad uor in ridicol.
5

Discutarea reaciilor cititorului


INTREBARI PENTRU ELEVI:
Ce ai observat in textul snoavei citite? Ce pri din text ai reinut in mod deosebit? De ce? La ce vau fcut s v gandii aceste pri reinute?Cum v-au fcut s v simii aceste pri?
Reeaua personajelor Este o metod grafic de descriere a personajelor
i de argumentare a descrierii. Elevii scriu numele personajului intr-un cerc in mijlocul paginii. Apoi,
in cercuri satelit in jurul cercului cu nume, scriu cuvinte care caracterizeaz acel personaj:
caietul de impresii de lectur. Se cere elevilor simpart paginile caietului in dou: in partea stang
se vor scrie fragmentele din text care le-au atras atenia, iar in partea dreapt, elevii vor scrie un
comentariu despre fragmentul respective.

LITERATURA DE AVENTURI
ROMANUL: Specie a genului epic de mare intindere, avand un coninut complex, desfurat in
cursul unei anumite perioade, populat de personaje numeroase, presupunand o anumit profunzime a
observaiilor, complicate prin aciuni numeroase i neobinuite,
consemnate in cele mai inedite spaii.
b) Tematica.
Coninutul romanului de aventuri se intemeiaz pe dorul aventurii, nostalgia inuturilor necunoscute,
pe gustul surprizei i al intamplrilor extraordinare, care s probeze curajul, iscusina,
perspicacitatea eroilor.
J. Verne: Cpitan la 15 ani Johnatan Swift; Cltoriile lui Gulliver; C. Collodi: Aventurile lui
Pinocchio; Radu Tudoran: Toate panzele sus; M. Sadoveanu: Taurul mrii. Uneori romanul
de aventuri aduce accente inedite de meditaie filosofic pe tema relaiei matur-copil ca in romanul
lui A. de S-Exupery: Micul Prin:
episoadele dramatice care evolueaz gradat intr-un ritm rapid ( inandu-l pe cititor intr-o tensiune
permanent ) i care se incheie intr-un deznodmant fericit pt. eroii pozitivi.
c) Real i ficiune.
Spre deosebire de basme, in romanul de aventuri cadrul fantastic este inlocuit cu locuri necunoscute,
tainice. Succesul eroului se va datora nu miraculosului, nu unor puteri sau obiecte magice ca in
basme, ci propriile lui caliti sufleteti i trupeti: inteligen, curaj,
vigoare. Deci, miraculosul a fost strmutat din afar in sufletul eroului. De aceea literatura de
aventuri a devenit o lectur pasionant i o cale de trecere normal, de la basm la literatura realist.
Din realitatea inconjurtoare elementele care se regsesc in universul referenial al literaturii
de aventuri sunt diverse: mijloace fizice de deplasare corespunztoare evoluiei tehnice (vaporul,
corabia, pluta, barca, trenul, maina, balonul) sau metafizice (visul, gandul), mijloace uzuale de
comunicare (focul, pota, telefonul), obiecte utile explorrii i vestimentaie deosebit. Eroii
realizeaz fapte ieite din comun, dar nu cu ajutorul fantasticului ci prin curaj,
perseveren, ingeniozitate.
6

d) Spaiul epic.
Ineditul aciunii apare acolo unde, aproape de spaiul explorat, mai exist mister i neprevzut: insula
pustie la D. Defoe, insula cu ccomoar la R. Stevenson, Petera Neagr la C. Chiri, umanitatea
periferic la M. Twain sau C. Dickens
Cititorul intr in contact direct cu realitile explorate de personaje, in care descifreaz un peisaj real,
un climat caracteristic, de obiceiuri i tradiii, valori, idei, triri.
Eroii pozitivi degaj optimism i siguraan, inspir incredere i simpatie fr rezerve.
Personajele negative respingtoare fizic i moral starnesc pe de-o parte dezaprobare i dezgust, iar pe
de alt parte satisfacia c in final sunt invinse.
Limba i stilul abund in neologisme constituind o bun achiziie pt. fondul lexical activ al
cititorului.
Valoarea educativ- Literatura de aventuri
-

cultiva in cititor sentimentul patriotic, dragostea fa de cuceririle omului.


ofera modele de comportament
contribuie la dezvoltarea imaginaiei copiilor
trsturi pozitive de caracter: curaj, dorina de cunoatere i explorare, perseveren.

Bibliografie : Eva Monica SZEKELY, LITERATURA PENTRU COPII I


TINERI,Ediia a 2 a revzut i adugit, Editura Universitii Petru Maior
Trgu Mure, 2006