Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
2. legende culte
- in versuri Alecsandri, Bolintineanu,
- in proz Clin Gruia, Dumitru Alma.
B. Clasificare in funcie de coninutul lor
1. etiologice < gr. etios = cauz. Se mai numesc i explicative sau mitologice, intrucat trimit la
originea unor fenomene naturale, plante i animale a cror apariie este explicat prin povestirea
unor intamplri miraculoase.
2. istorice, in care se povestesc anumite evenimente istorice, deformate prin intervenia
miraculosului sau a inveniei poetice. Ex: Toma Alimo, Novac i Corbul, C-tin Brancoveanul etc.
3. hagiografice sau religioase, in care se descriu vieile sfinilor.
Legendele au ptruns de timpuriu in literature cult: legendele istorice din Iliada i Odiseea l-au
inspirit pe Ion Neculce in O sam de cuvinte, care le-a aezat in fruntea Letopiseului su. Primul
poet roman care a prelucrat atat legende mitologice, cat i legende istorice a fost V. Alecsandri, in
ciclurile Legende i Legende nou.
ASEMANARI LEGENDA -BASM:
tematica
acelorai motive:
- cstoria mitic dintre frate i sor Soarele i Luna;
- lupta dintre voinic i balaur - Iovan Iorgovan;
- nevoia sacrificiului uman care asigur durabilitatea i valoarea creaiei Meterul Manole;
folosirea
istorice sau despre istoria civilizaiei;Voievozi, domnitori: Vlad Tepes, Stefan cel Mare
Legende
mitologice (sau despre fiine i fore supranaturale); soarta omului, moarte, strigoi, stafii,
strmoi, despre locuri rele, bantuite de spirite:
Legende
SNOAVA
In general, snoava este definit drept specie a literaturii populare, cu multiple i strvechi
infiltraii in cea cult, constand intr-o scurt naraiune cu intenii umoristico-satirice, in care
elementele realiste (i, uneori, naturaliste) sunt impinse cateodat pan la limita verosimilului, fr
ins a se trece decat rareori in fantastic.
In sens larg, snoava este numit poveste glumea, poveste cu mscrici, cu minciuni, bazaconii.
- dimensiunea redus n comparaie cu basmul,
- demasc aspecte negative din societate, defecte umane, vicii sociale, intind efecte
- moralizatoare n sensul ndreptrii rului
- caracterul lor satiric i moralizator,
- snoavele se refer nu la oameni ca persoane, ci la caracterul acestora, la slbiciuni i defecte, nct
din coninutul lor, se poate constitui un manual de moral popular, n care leneii, protii,
mincinoii, beivii, lacomii, hrpreii, linguitorii .a. sunt biciuii cu armele rului i ridicolului.
Umorul ia forme variate: de la rsul sntos i inofensiv, n cascade, pn la cel sarcastic.
Prima colecie de snoave este cea a frailor Grimm din 1812.
Dup personajul principal din ele, snoavele au fost clasificate de ctre cercettorii strini in patru
mari grupe:
snoave
despre proti;
snoave
despre cstorii;
snoave
Nu azi, nici ieri, hei! de-atuncea apa-a curs pe Olt cam mult Undeva, pe-aici, sub cerul scumpei
neastre Romanii...
Prezena elementului miraculos se remarc in dou capitole:
Fluierul fermecat i Moara dracilor. Cadrul, populat cu elemente ale mitologiei cretine, rmane
ins preponderent realist. Versificaia cu msuri lungi i ritmuri variate, adecvate coninutului de
idei, rima imperecheat, repetiiile, inversiunile etc., imprim versului cursivitate, muzicalitate i
dinamism.
Personajele sunt situate la antipod, avand caliti i defecte caracteristice: inelepciune,
generozitate, omenie sau dimpotriv: prostie, lene, egoism etc.
Cel care anim lumea satului romanesc este Pcal, eroul snoavelor i autorul atator isprvi. El este
compus pe contrastul dintre aparen i realitate.
In aparen pare un prost, un nerod, ins cititorul ii d seama repede c Pcal utilizeaz arta
prefctoriei, a disimulrii. El mimeaz prostia i buimceala pentru a-i prinde potrivnicii in
capcan, pedepsindu-i dup greelile comise.
Ciclul snoavelor lui Pcal se incheie rotund, prin revenirea personajului, dup ce a rscolit lumea cu
isprvile lui, evideniindu-I pcatele i strambtile, in sat ca s vieuiasc asemntor unui
gospodar obinuit.
Prin suita de intamplri hazlii, prin umorul dens, ca i prin deosebita verv satiric se realizeaz o
oglindire a vieii i spiritualitii caracteristice poporului, din vremi imemorabile pan astzi.
Caracterul satiric i educativ al snoavelor lui Petre Dulfu
Valori cognitive i morale
Atat snoava popular cat i cea cult evideniaz o serie intreag de antinomii: bun-ru; inteligentprost; cinstit-ho; harnic-lene;
moral-imoral; stpan-slug; bogie-srcie; dreptate-injustiie .a.
Aceste concepte i principii etice, trsturi de caracter i defecte general-umane nu sunt prezentate
abstract i nici sub forma unor propoziii moralizatoare, plate i plicticoase. Ele transpar din spusele
i conduita persoanelor, puse in situaii comice care stimuleaz rasul i motiveaz satira.
Cele mai multe snoave vizeaz viciile i defectele oamenilor ca indivizi sau ale anumitor colectiviti
in ansamblul lor.
In snoava lui Petre Dulfu se ridiculizeaz:
- Prostia omeneasc ce apare in diferite ipostaze pentru c povestitorul contureaz, pe o scen
imaginar, o galerie de proti aflai in grade felurite, ceea ce provoac deopotriv o reacie de
respingere din partea cititorului i o stare de bun dispoziie cand descoper manifestrile acestuia.
Protii sunt iniiatorii unor aciuni fr noim.
Fie masculin, fie feminin, prostia intreine hazul i, prin contrast, purific spiritul i lumineaz
mintea.
- Lenea masculin sau feminin care are un loc privilegiat
- Zgrcenia i lcomia ce sunt trsturi ale unor boieri sau preoi.
Un preot se roag s fie lungit ziua de lucru a secertorilor pentru a munci cat mai mult pe moia sa
- Femeia necredincioas care pune la cale diferite farse pentru a-i inela brbatul
- Relaia stpn-slug ce pune in eviden trsturile pozitive de caracter fa de cele negative. Pe deo parte avem: inteligena, inelepciunea, cinstea, spiritul practic, aspiraia spre adevr i
dreptate, iar pe de alt parte avem: prostia, lenea, stangcia, rutatea. Personajele cu defecte fac gafe,
sunt incapabile de a judeca in mod corect faptele i cad uor in ridicol.
5
LITERATURA DE AVENTURI
ROMANUL: Specie a genului epic de mare intindere, avand un coninut complex, desfurat in
cursul unei anumite perioade, populat de personaje numeroase, presupunand o anumit profunzime a
observaiilor, complicate prin aciuni numeroase i neobinuite,
consemnate in cele mai inedite spaii.
b) Tematica.
Coninutul romanului de aventuri se intemeiaz pe dorul aventurii, nostalgia inuturilor necunoscute,
pe gustul surprizei i al intamplrilor extraordinare, care s probeze curajul, iscusina,
perspicacitatea eroilor.
J. Verne: Cpitan la 15 ani Johnatan Swift; Cltoriile lui Gulliver; C. Collodi: Aventurile lui
Pinocchio; Radu Tudoran: Toate panzele sus; M. Sadoveanu: Taurul mrii. Uneori romanul
de aventuri aduce accente inedite de meditaie filosofic pe tema relaiei matur-copil ca in romanul
lui A. de S-Exupery: Micul Prin:
episoadele dramatice care evolueaz gradat intr-un ritm rapid ( inandu-l pe cititor intr-o tensiune
permanent ) i care se incheie intr-un deznodmant fericit pt. eroii pozitivi.
c) Real i ficiune.
Spre deosebire de basme, in romanul de aventuri cadrul fantastic este inlocuit cu locuri necunoscute,
tainice. Succesul eroului se va datora nu miraculosului, nu unor puteri sau obiecte magice ca in
basme, ci propriile lui caliti sufleteti i trupeti: inteligen, curaj,
vigoare. Deci, miraculosul a fost strmutat din afar in sufletul eroului. De aceea literatura de
aventuri a devenit o lectur pasionant i o cale de trecere normal, de la basm la literatura realist.
Din realitatea inconjurtoare elementele care se regsesc in universul referenial al literaturii
de aventuri sunt diverse: mijloace fizice de deplasare corespunztoare evoluiei tehnice (vaporul,
corabia, pluta, barca, trenul, maina, balonul) sau metafizice (visul, gandul), mijloace uzuale de
comunicare (focul, pota, telefonul), obiecte utile explorrii i vestimentaie deosebit. Eroii
realizeaz fapte ieite din comun, dar nu cu ajutorul fantasticului ci prin curaj,
perseveren, ingeniozitate.
6
d) Spaiul epic.
Ineditul aciunii apare acolo unde, aproape de spaiul explorat, mai exist mister i neprevzut: insula
pustie la D. Defoe, insula cu ccomoar la R. Stevenson, Petera Neagr la C. Chiri, umanitatea
periferic la M. Twain sau C. Dickens
Cititorul intr in contact direct cu realitile explorate de personaje, in care descifreaz un peisaj real,
un climat caracteristic, de obiceiuri i tradiii, valori, idei, triri.
Eroii pozitivi degaj optimism i siguraan, inspir incredere i simpatie fr rezerve.
Personajele negative respingtoare fizic i moral starnesc pe de-o parte dezaprobare i dezgust, iar pe
de alt parte satisfacia c in final sunt invinse.
Limba i stilul abund in neologisme constituind o bun achiziie pt. fondul lexical activ al
cititorului.
Valoarea educativ- Literatura de aventuri
-