Transpatena decizional

Introducere
Societatea civil a dobndit, printr-un proces anevoios, dou instrumente democratice:
legea liberului acces la informaiile de interes public i cea a transparenei decizionale n
administraia public. Acestea permit accesul att la rezultatul deciziilor anterioare ale
instituiilor publice, ct i la procesul deliberativ legat de deciziile publice viitoare. Societatea
civil este provocat s le practice n mod perseverent, s i ctige dreptul la influenarea
constant a deciziilor publice.
Legea privind transparena decizional a autoritilor publice, ne ofer ansa de a propune
ce este convenabil pentru noi, n orice proiect de act normativ al unei autoriti publice, nainte
de a se lua decizia. Ca asociaie de locatari, de exemplu sau orice alt form asociativ, putem
cere autoritii publice s organizeze o dezbatere public, n care s ne prezentm opinia, clar i
la obiect. Aceasta este obligat s organizeze evenimentul. Aadar, s exersm ceea ce deja am
ctigat, liberul acces la informaia public i s intervenim n dezbaterile publice.
Puterea noastr st n informaie i implicare!1

Principiul transparenei decizionale

Administraia public reprezint totalitatea activitilor pe care Preedintele Romniei,
Guvernul, autoritile administrative autonome centrale, autoritile administrative autonome
locale i, dup caz, ale substructurilor acestora, prin care, n temeiul puterii publice, se aduc la
ndeplinire legile i se presteaz servicii publice. Practic, din punct de vedere organizatoric,
administraia public reprezint ansamblul autoritilor publice, n timp ce, din punct de vedere
funcional, administraia public este activitatea de organizare a executrii i de executare n
concret a legilor.2

1 http://www.old.advocacy.ro/
2 Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol. I, Ediia 2, Editura C.H. Beck,
Bucureti, 2008, p. 5

Transparena urmrete asigurarea unui acces mai larg al cetenilor la informaiile i

documentele aflate n posesia instituiilor statului, participarea cetenilor la procesul decizional
i asigurarea legitimittii, eficacitii i responsabilitii administraiei fa de cetean.
Conceptul de transparen a procesului decizional derulat n instituii se refer la asigurarea
accesului cetenilor la documentele aflate n gestiunea instituiilor statului precum i la
consultarea cetenilor cu privire la adoptarea unor reglementri. Transparena, n sens larg, se
refer la accesul liber la informaie de orice fel, la posibilitatea de a opta sub orice form.3
Principiul transparenei decizionale este concretizat de setul de instrumente prin care
instituiile administraiei publice informeaz cetenii, n calitate de contribuabili i totodat de
beneficiari ai administraiei publice, cu privire la activitatea desfurat n serviciul acestora.
Avnd calitatea de contribuabili n raport cu statul, cetenii au dreptul de a fi informa i sau
consultai, precum i de a participa la deciziile luate de autorit ile administra iei publice locale
i centrale.
Legislaia existent i aplicarea acesteia n vederea respectrii i aplicrii principiului
transparenei i al consultrii n administraia public local, persoanele cu funcii de conducere
i funcionarii publici din instituiile administraiei publice locale sunt obligate s i desf oare
activitatea respectnd reglementrile privind liberul acces la informaiile publice. n continuare
voi meniona i voi sintetiza cele mai importante norme menite s asigure transparen a
decizional n administraia public local.

Declaraia Universal a Drepturilor Omului, articolul 19 : Orice persoan are dreptul la

libertatea opiniei i a expresiei, acest drept include libertatea de a susine opinii fr nicio
interferen i de a cauta, primi i rspndi informaii i idei prin orice mijloc, indiferent

de frontiere.
Constituia Romniei, articolul 31: (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice
informaie de interes public nu poate fi ngrdit; (2) Autoritile publice, potrivit
competenelor ce le revin, sunt obligate s asigure informarea corect a cetenilor asupra

treburilor publice i asupra problemelor de interes personal.

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public, Accesul liber
i nengradit al persoanei la orice informaie de interes public, definite astfel prin prezenta

3 http://www.aafdutm.ro/revista/

lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaiilor dintre persoane i
autoriti publice, n conformitate cu Constituia Romniei i cu documentele

internaionale ratificate ale Parlamentului Romniei.

Legea nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public;
Legea nr. 281/2013 pentru modificarea i completarea Legii nr. 52/2003 privind

transparena decizional n administraia public;

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la
informaiile de interes public, aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 123 din 7 februarie
2002;
Aplicarea real a principiului transparenei ar duce la o mai mare ncredere n legi i

reglementri, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesai. ncrederea n
cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu urmri pozitive asupra
dezvoltrii economice i a meninerii unor relaii de cooperare ntre aparatul guvernametal i
societate.4
Transparentizarea autoritilor publice este un proces dinamic. Pe masur ce legea este
din ce n ce mai aplicat, autoritile administraiei publice vor fi din ce n ce mai transparente,
pentru c vor avea exerciiul aplicrii legii.5
Lipsa transparenei decizionale, alturi de alte carene ale activitii de reglementare,
conduce la ncrederea sczut a societii n fora i importana actelor normative. Absena
consultrilor face ca normele s fie frecvent modificate sau nlocuite, lucru ce determin o
accentuat instabilitate legislativ i nu ofer sigurana necesar cadrului legal existent n
Romnia. De asemenea un alt efect al lipsei transparenei decizionale n administraia public
poate fi i este n tara noastra, apariia fenomenului de corupie. Standardele de transparen n
sectorul public, n sistemul administrativ trebuie accentuate. Transparena constituie una din
premisele combaterii corupiei.6
4 Alexandru I., Cruan M., Bucur S., Drept administrativ,Editura Universul Juridic,Bucureti,2009
5 Alistar, V., Transparena decizional n administraia public,Institutul Naional de Administraie. Bucureti, 2005
6 Bularda, D., Chioveanu, P., Pop,A.,Preda, O.,Presada,F., Buna guvernare la romni, Ghid de bune practici pentru
consolidarea bunei guvernri locale, Bucureti, 2008;

Concret, transparena privete aciuni care au n vedere :

a) informarea din oficiu a persoanelor asupra intereselor de ordin public care urmeaz s fie
dezbtute de autoritaile administraiei publice centrale sau locale, precum i asupra
proiectelor de acte normative;
b) consultarea cetenilor i a asociaiilor legal constituite, la iniiativa autoritilor publice,
n procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;
c) participarea activ a cetenilor la luarea deciziilor administative i n procesul de
elaborare a proiectelor de acte normative.7

Studiu de caz: Cum se aplic n instituiile publice legea 52/2003 privind transparena
decizional a autoritilot publice?

Ne propunem s analizm rspunsurile colectate de la instituiile publice care au dat curs

cererii formulate n baza Legii 544/2001 a accesului liber la informaiile de interes public.
ntrebrile formulate au avut drept scop identificarea modului n care diversele tipuri de instituii
publice aflate sub incidena Legii 52/2003 au neles s aplice i / sau s poteneze prevederile
Legii 52/2003 pentru mbuntirea deciziei publice prin participarea cetenilor i / sau a
structurilor societii civile. Informaiile solicitate prin cererea formulata in baza L544/2001 sunt
urmatoarele:
a) Persoana desemnata din cadrul institutiei responsabila pentru relatia cu societatea civila si
datele sale de contact (telefon, fax, e-mail), conform prevederilor Legii 52/2003;

7 Negoi A., tiina Administraiei,Editura Univers,Bucureti,1997

b) Procedura si/sau regulamentul de organizare al intalnirii in care se dezbate public un

proiect de act normativ, daca acest lucru a fost cerut in scris de catre o asociatie legal
constituita sau de catre o alta autoritate publica, conform prevederilor art.6 alin.7 si art.17
din Legea nr.52/2003;
c) Procedura de organizare a sedintelor publice, asa cum sunt ele prevazute a fi organizate,
conform art.7 - art.11 din L52/2003.

Analiza rspunsurilor colectate de la autoritile publice centrale (ministere).

Au fost transmise cereri personalizate catre 2 cele 21 ministere din Guvernul Romaniei. Au fost
confirmate inregistrarile de la cele 2 ministere. Reactia institutiilor la solicitarea formulata, in
termenul stabilit de L544/2001, este prezentat in cele ce urmeaza:

Ministerul Afacerilor Externe (MAE)

a) Persoana responsabila pentru relatia cu societatea civila nu este desemnata explicit,
pentru coordonarea aplicarii L52/2003, pentru proiectele de acte normative. Fiecare
directie din acest minister isi desemneaza dupa caz, persoana responsabila cu societatea
civila si/sau mentinerea relatiilor inter-institutionale pana in momentul publicarii in M.O.
al Romaniei;
b) Modalitatea de participare a cetatenilor si a asociatiilor legal constituite la procesul de
elaborare al actelor normative initiate de MAE este prin afisarea proiectelor de acte
normative prin site-ul propriu, la adresa www.mae.ro;
c) Nu a fost elaborat un regulament si/sau o procedura de organizare a intalnirilor pentru
dezbaterea unui proiect de act normativ, considerandu-se ca art. 6-10 din L52/2003
stabilesc clar modul de desfasurare al acestor sedinte. In plus nu au fost inregistrate

solicitari in scris din partea vreunei asociatii legal constituite sau a altei autoritati publice
pentru organizarea unor astfel de intalniri.
Concluzii preliminare:
Din perspectiva intensificarii participarii cetatenilor si asociatiilor legal constituite la
procesul de elaborare al actelor normative se pot extrage urmatoarele:
MAE are in vedere respectarea L52/2003, fara a interveni personalizat prin proceduri
interne de mobilizare a grupurilor societatii civile, afectate de propunerile de acte
normative, in asi exercita dreptul la opinie;
Lipsa unei persoane desemnate responsabila pentru relatia cu societatea civila, care sa
coordoneze aplicarea L52/2003 pentru toate proiectele de acte normative initiate de MAE
poate conduce la o gestionare defectuoasa a resurselor umane si materiale ale institutiei.
Persoanele desemnate din fiecare directie isi constituie propriile baze de date de
reprezentanti interesati ai societatii civile, generand redundanta si confuzie interdepartamentala. Memoria institutiei in relatia cu societatea civila este difuza si
dependenta de prezenta unui functionar sau altul la serviciu. Cetateanul sau asociatia
legal constituita interesata de un proiect de act normativ, supus consultarii publice, nu
este directionat spre o singura persoana in a solicita detalii. Va trebui sa efectueze eforturi
suplimentare pentru intelegerea organigramei institutiei spre a sti catre cine sa-si
directioneze solicitarile;
Existenta unui singur canal de consultare publica, internet-ul, prin care se posteaza doar
actul normativ, fara elaborarea unor instructiuni de formulare a opiniei, a altor informatii
utile si a modalitatilor prin care participantul sa isi poata verifica impactul interventiei
poate conduce la dezinteresul cetatenilor si asociatiilor legal constituite in a se implica;
Lipsa inregistrarii unor solicitari in scris din partea asociatiilor legal constituite sustine
imobilismul societatii civile in implicarea sa in procesul de elaborare al actelor normative
ale institutiei.
Ministerul Administratiei si Internelor (MAI).
a) activitatile privind transparenta decizionala in MAI sunt organizate si coordonate de catre
un consilier al secretarului de stat care raspunde de relatia cu Parlamentul, prin Directia
Juridica si Directia de Informare si Relatii Publice, conform OM nr. 433/2003;

b) Exista o adresa generala de e-mail dedicata colectarii propunerilor, sugestiilor si opiniilor

persoanelor interesate, legislatie@mai.gov.ro. Se specifica alocarea de adrese electronice
specifice proiectelor de acte normative supuse dezbaterii publice, prezentate prin anunturi
publice;
c) Directia Juridica si Directia de Informare si Relatii publice respecta intocmai prevederile
legii 52/2003 in ceea ce priveste informarea publicului asupra unui proiect de act
normativ supus dezbaterii publice (afisarea pe site-ul propriu www.mai.gov.ro, afisarea la
sediul institutiei, organizarea de dezbateri publica la solicitarea unei asociatii legal
consituite etc.);
d) Directia de Informare si Relatii Publice este responsabila cu informarea participantilor si
mass media asupra datei, orei si locului in care se desfasoara sedinta publica, in cazul in
care se organizeaza o dezbatere publica pe o propunere de act normativ;
e) Directia Juridica este responsabila cu redactarea si arhivarea minutelor sedintelor publice.
Din raspunsul primit nu reiese clar daca acestea sunt facute publice, cel putin prin
afisarea pe site.
Concluzii preliminare:
Din perspectiva intensificarii participarii cetatenilor si asociatiilor legal constituite la
procesul de elaborare al actelor normative se pot extrage urmatoarele:
MAI are in vedere respectarea L52/2003, fara a interveni personalizat prin proceduri
interne de mobilizare a grupurilor societatii civile, afectate de propunerile de acte
normative, in asi exercita dreptul la opinie;
Responsabilizarea consilierului secretarului de stat care raspunde de relatia cu
Parlamentul, ca persoana desemnata in organizarea si coordonarea activitatilor privind
transparenta decizionala este conforma cu prevederile L52/2003. Lipsa prezentarii datelor
de contact ale acestei persoane creeaza dificultati pentru participantii societatii civile in a
solicita informatii suplimentare;
Existenta unei adrese electronice destinate colectarii propunerilor, sugestiilor, opiniilor
provenite din randul societatii civile este salutara, dar nu sunt prezentate minime
instructiuni de formulare a propunerilor si/sau cum se vor procesa acestea ulterior, in
vederea deciziilor ulterioare;

 Respectarea intocmai a legislatiei cu privire la informarea cetatenilor asupra supunerii

dezbaterii publice a unui proiect de act normativ confirma atitudinea responsabila a
institutiei de a aplica litera legii, fara insa a stimula spiritul acesteia, prin asigurarea de
informatii si actiuni suplimentare care sa determine sectoarele societatii civile sa
intervina activ in procesul de consultare publica;
Elaborarea si arhivarea minutelor rezultate in urma dezbaterilor publice este salutara, dar
lipsa expunerii acestora in mod public creaza dificultati in masurarea impactului produs
de participanti prin implicarea lor in proces.

2. Analiza rspunsurilor colectate de la reprezentantul Guvernului n teritoriu

(Institui a Prefectului)
Au fost transmise cereri personalizate catre dou Instituii ale Prefectului, de pe teritoriul
Romaniei.
Instituia Prefectului - Municipiul Bucureti
a) Exista persoana desemnata, responsabila pentru relatia cu societatea civila, cu date
publice de contact;
b) PrevederileL52/2003 nu sunt aplicabile Institutiei Prefectului;
c) Nu au fost inregistrate cereri ale asociatiilor legal constituite pentru organizarea de
dezbateri publice.
Concluzii preliminare:
Existenta publica a datelor de contact ale persoanei responsabile pentru relatia cu
societatea civila asigura posibilitatea celor interesati in a solicita informatii suplimentare
referitor la proiectul de act normativ, supuse controlului legalitatii actelor administrative
normative a autoritatilor locale din subordine;
In baza atributiilor sale de a asigura controlul legalitatii actelor adminstrative normative a
autoritatilor locale, Institutia Prefectului nu a elaborat un instrument de verificare a
conformitatii aplicarii L52/2003 de catre autoritatile publice subordonate. In calitate de
inalti funcionari publici, prefectii au posibilitatea de a se afirma in serviciul cetateanului,
pentru nereguli care pot fi sanctionate, in primul rand, de Institutia Prefectului prin

controlul legalitatii actelor si apoi de aplicarea sanctiunilor prin instanta, prevazute de

Legea 52/2003 pentru asociatiile legal constituite.

Instituia Prefectului - judeul Cluj

a) Exista persoana desemnata, responsabila pentru relatia cu societatea civila, cu date
publice de contact;
b) Prevederile L52/2003 nu sunt aplicabile Institutiei Prefectului;
c) Nu au fost inregistrate cereri ale asociatiilor legal constituite sau ale unei autoritati
publice pentru organizarea de dezbateri publice.
Concluzii preliminare:
Existenta publica a datelor de contact ale persoanei responsabile pentru relatia cu
societatea civila asigura posibilitatea celor interesati in a solicita informatii suplimentare
referitor la proiectul de act normativ, supuse controlului legalitatii actelor administrative
normative a autoritatilor locale din subordine;
In baza atributiilor sale de a asigura controlul legalitatii actelor adminstrative normative a
autoritatilor locale, Institutia Prefectului nu a elaborat un instrument de verificare a
conformitatii aplicarii L52/2003 de catre autoritatile publice subordonate. In calitate de
inalti funcionari publici, prefectii au posibilitatea de a se afirma in serviciul cetateanului,
pentru nereguli care pot fi sanctionate, in primul rand, de Institutia Prefectului prin
controlul legalitatii actelor si apoi de aplicarea sanctiunilor prin instanta, prevazute de
Legea 52/2003 pentru asociatiile legal constituite.

Constatri generale
Toate autoritatile publice aflate sub incidenta legii nr.52/2003 privind transparenta
decizionala in administratia publica au desemnat cel putin o persoana responsabila pentru relatia
cu societatea civila, cu atributii de promovare si pregatire a dezbaterilor publice, dupa caz, si cu
date de contact publice. Aceste persoane, de la caz la caz, isi constituie baze de date de contacte
ale structurilor societatii civile si a altor autoritati publice, in vederea invitarii lor la dezbateri.

Majoritatea Institutiilor Prefectului considera ca nu sunt supuse prevederile legii nr.

52/2003, privind transparenta decizionala in administratia publica. Avand in vedere obligatia
acestora de a controla legalitatea actelor administrative normative ale autoritatilor publice care le
sunt subordonate, ar fi fost de dorit sa-si elaboreze un instrument (o procedura) de control, de
verificare a aplicarii prevederilor L 52/2003 de catre autoritatile publice subordonate. Acest
instrument poate fi utilizat si la verificarea anuala a acuratetii datelor din fisele de evaluare a
aplicarii L52/2003, elaborate de autoritatile publice subordonate, in vederea elaborarii raportului
anual pe transparenta decizionala.
Analiza raspunsurilor colectate evidentiaza ca, autoritatile publice aflate sub incidenta
legii nr.52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica aplica litera legii si mai
putin spiritul acestea. Putine din autoritatile publice investigate au descoperit avantajele produse
de aceasta lege. Acestea au elaborat masuri suplimentare de stimulare a participarii cetatenesti.

Concluzii
La finalul acestei lucrri, dup ce am plecat de la teoria i legislaia n domeniu, am
trecut prin date ce relev practica la nivelul administraiei publice locale din Romnia, putem
concluziona urmtoarele:
Pentru sntatea democraiei, relaia transparent dintre cetean i administraia
public local este vital, ntruct numai cu o comunicare facil ntre cele dou pr i activitatea
instituiilor administraiei publice locale poate fi ndreptat spre nevoile contribuabililor.
Legislaia privind liberul acces la informaiile de interes public i transparena
decizional este solid, ns aplicarea acesteia las de dorit n multe dintre unit ile administrativ
teritoriale ale Romniei, de aici rezultnd nevoia unui organism la nivel central care s
monitorizeze i s sancioneze nclcarea legilor 544/2001 i 52/2003 n teritoriu.
Chiar dac se remarc o nevoie tot mai mare a utilizrii unor mijloace moderne n
comunicarea dintre ceteni i instituiile publice locale, funcionarii publici responsabili de

transparen i comunicare sunt n continuare reticeni la utilizarea reelelor de socializare pentru

mbuntirea dialogului dintre cele dou pri.
Apare necesitatea unor programe de formare la nivel naional pentru dezvoltarea
competenelor privind utiliziarea noilor mijloace de comunicare i de implicare a cetenilor n
procesul decizional n rndul funcionarilor publici din cadrul instituiilor administraiei publice
locale.
Cu ajutorul i implicarea societii civile, insituiile administraiei publice pot comunica
mult mai uor cu cetenii, reuind totodat s i ncurajeze pe acetia s ia parte la procesul
decizional.

Bibliografie

Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol. I, Ediia 2, Editura C.H. Beck,

Bucureti, 2008
Alexandru I., Cruan M., Bucur S., Drept administrativ,Editura Universul

Juridic,Bucureti,2009
Alistar, V., Transparena decizional n administraia public,Institutul Naional

de Administraie. Bucureti, 2005

Bularda, D., Chioveanu, P., Pop,A.,Preda, O.,Presada,F., Buna guvernare la
romni, Ghid de bune practici pentru consolidarea bunei guvernri

locale, Bucureti, 2008

Negoi A., tiina Administraiei,Editura Univers,Bucureti,1997
http://www.aafdutm.ro/revista/
http://www.old.advocacy.ro/