Instalatia de santina se compune din urmatoarele parti:

-pompe
-tubulatura magistrala
-ramificatii
-armaturi
-separatoare
Configuraia instalaiei de santin din compartimentul de maini trebuie
astfel aleas nct instalaia s ndeplineasc urmtoarele funciuni:
1) s realizeze aspiraia cu pompele de santin din orice compartiment;
2) s realizeze aspiraia cu pompele de santin direct din C.M;
3) s realizeze aspiraia din C.M. prin separatorul de santin.
In cadrul functiei de drenaj, instalatia de santina asigura evacuarea peste bord a
apei colectate in santina in conditii normale de exploatare. Ea poate proveni din:
scapari prin presetupele armaturilor de inchidere si a tubului etambou, purjarea
sticlelor de nivel, condensarea pe bordaje a vaporilor de apa din aer, spalarea
puntilor de sub linia de plutire si stingerea incendiilor.
In cadrul functiei de salvare, instalatia asigura evacuarea cantitatilor
mari de apa patrunse in caz de gaura de apa. Navele la care probabilitatea
producerii gaurii de apa este mare (remorchere de port, spargatoare de gheata,
nave militare) dispun de instalatii autonome de salvare, in afara de instalatia de
santina.
Amplasare:
De cele mai multe ori, amplasarea pompelor de santin se face n
compartimentul de maini.
Tubulatura i sorburile de santin se dispun n aa fel nct s se asigure drenarea
tuturor
compartimentelor etane cu oricare dintre dotrile instalaiei de santin, cu
excepia picurilor
drenate de pompe separate i a tancurilor permanente de combustibil i ap.
La navele care trebuie s prezinte o caracteristica bun de nescufundabilitate,
toate valvulele
instalaiei de santin se amplaseaz n aa fel nct n cazul unei inundri, una
din pompele de santin s poat drena orice compartiment inundat, fr s fie
posibil inundarea altor compartimente, iar n cazul avariei unei pompe, instalaia
de santin s rmn n funciune prin utilizarea pompelor de rezerv.
Tubulatura de santin trebuie tras, n general, n afara tancurilor din dublul fund.
Sunt situaii
cnd acest lucru nu este posibil (la mineraliere, petroliere, frigorifice, etc.) i n
acest caz, tubulatura se instaleaz prin tancuri sau prin tunele realizate ntre
fundul navei i puntea dublului fund.
Instalatia de balastare a navei
Acestea deplaseaza centrul de greutate al navei, pentru a o aduce la asieta
dorita, prin ambarcarea, deplasarea sau debarcarea balastului constituit din apa
de mare. In acest scop instalatia de balast dispune de tancuri de balast unite prin
tubulaturi prin care apa este deplasata cu pompe de balast.
Instalatia de balast a unei nave este independenta de celelalte instalatii, dar
pentru marirea sigurantei de functionare, ea se racordeaza cu instalatia de
santina. Sorburile conductelor din tancurile de balast nu au filtre, armaturile lor
de inchidere nu sunt cu retinere, pentru ca in tubulatura de balast apa circula in

ambele sensuri. Manevrarea armaturilor de inchidere poate fi facuta manual,

precum si de la distanta, prin comanda hidraulica, pneumatica sau mecanica,
solutia folosita depinzand de amplasarea echipamentului si de gradul necesar de
mecanizare sau automatizare a functionarii acesteia. Toate armaturile de reglaj si
casetele de valvule se amplaseaza de obicei in zona compartimentului in care se
monteaza si pompele de balast. Fiecare tanc este deservit de o conducta
independenta, in sistem centralizat, iar toate conductele ajung in compartimentul
masini printr-un coridor central, special construit in acest scop, sub puntea
dublului fund (la navele mari).
Tubulatura instalatiei de balast trebuie sa fie amplasata astfel incat sa
functioneze si la inclinari transversale de maximum 5 si sa nu fie expusa
inghetarii. De asemenea, ea trebuie sa aiba mijloace de golire (armaturi, dopuri).
Tevile instalatiei de balast se probeaza hidraulic, impreuna cu armaturile de
inchidere, la cel putin 4 bari.
In instalatiile de balast se utilizeaza pompe centrifugale dotate cu
mijloace de autoamorsare. Pentru dublarea pompelor de balast pot fi folosite
pompe de serviciu general, pompe de incendiu si pompa circuitului exterior de
racire a motorului principal. In cazul folosirii pompei de incendiu pentru umplerea
tancurilor de balast, presiunea de probare a tubulaturii de balast este data de
presiunea de functionare a pompei de incendiu. Este interzisa folosirea pompei
de incendiu in instalatia de balast ale carei tancuri sunt mixte, servind si pentru
depozitarea combustibilului.
INSTALATIA DE STINGERE A INCENDIULUI CU APA
Componente:
- Hidranti de incendiu
- Furtunuri de incendiu
- Tevi de refulare de mana
- Rezervorul pneumohidraulic
- Dispozitive de control si semnalizare
- INSTALATII CU PERDELE DE APA
Amplasare:
Daca pompele de incendiu se instaleaza la prova tancurilor de marfa,atunci doua
ramificatii identice de acelasi diametru ca mai sus vor fi executate de la
magistrala si in partea din pupa a puntii teugii;in acest caz pe conducta
principala,in limitate suprastructurii,dupa racorduri va fi montata o valvula de
inchidere.
Functionare:
Presiunea creata de pompele de incendiu trebuie sa fie suficienta pentru a
asigura functionarea altor instalatii de stins incendiu care consuma apa (de
exemplu ,pentru pulverizarea apei,pentru stingerea cu spuma,etc.),daca
alimentarea lor este prevazuta de la aceste pompe de incendiu.
Pompa de incendiu de avarie nu este necesara,daca pompele de incendiu si
sursele de energie pentru actionarea lor se gasesc in compartimente diferite,care
nu au in comun mai mult de o punte sau un perete,astfel incat la izbucnirea
incendiului intr-unul din compartimente,pompele dintr-un alt compartiment (sau
alte compartimente) vor asigura alimentarea cu apa a magistralei de incendiu.
Instalatia de aer comprimat are multiple utilizarii

La bordul navelor, de aceea necesit depozitarea i o reea complex de

tubulaturi care leag diverse pari complexemenite s distribuie aerul spre
consumator n anumite condiii de puritate, umiditate.
Functionare:
n principiu, grupurile de compresoare cu motoare deantrenare 1, incarc cele 3
butelii de aer comprimat 2inclusiv butelia de rezerva 3. Separatoarele de ap
i ulei 4, plasate n diferite puncte de pe tubulatur eliminmanual sau automat
apa sau uleiul din aerul comprimat.De la butelii, aerul comprimat pleac pe
circuite cupresiuni de 30 daN/cm 2, cele mai frecvent utilizate pentrupornirea
motoarelor diesel navale, sau ctre ali consumatori, trecnd prin staia de
reducere 5, unde ncazul prezentat presiunea este sczut la 6 daN/cm 2.
Maideparte, alte reductoare reduc presiunea de la 6 la 1,4daN/cm 2, folosit de
aparatele de automatizatestandardizate. Ca msur suplimentar s-au
prevazutfiltrele 6 pentru indeprtarea impuritilor i absorbia umiditii de aer.
Dup trecerea prin aceste filtre aerul comprimat mergectre consumatori (in
figura sunt indicate circuitele celemai importante).
Prile componente de baz ale compresoarelorde aer cu piston

1 Prti fixe
Carterul
Cilindrul
Chiulasa
2. Parti mobile
Supapele
Supapele cu disc de etansare
Pistonul
Arborele cotit
Instalatia de ungere a compresorului cu piston
Instalia de racire
Filtre de aer
Instalaia de ap potabil
Componente:
Instalaia se compune din tancuri, reele de tubulaturi, pompe i armturi capabile s asigure consumul
zilnic de ap potabil pentru fiecare om. Instalaia de alimentare cu ap potabil se execut dup
principiul centralizat sau n grup.
Amplasare:
Rezerva de ap potabil a navei se pstreaz n cel puin dou tancuri nestructurale, protejate n interior
cu lapte de ciment, polietilen sau vopsele din rini sintetice alimentare, n scopul evitrii oxidrii i deci
a contaminrii apei. Tancurile se amplaseaz departe de sursele de cldur sau de tancurile cu alte
lichide, n scopul prevenirii inundrii i murdririi lor.

Instalatia de spalare a tancurilor

Dup transportarea unui sort de marf, tancul se cur n vederea transportrii altor produse. Curarea
tancurilor se mai execut i pentru operaii de reparaii sau inspecii n tancuri, pregtirea magaziilor
pentru alimentarea cu ap de balast.

Curirea tancurilor se efectueaz cu abur, ap sau prin procedeul COW (Crude Oil Washing)
Curirea reziduurilor de marf se realizeaz cu maini speciale de splat care sunt coborte n magazii
prin tambuchiuri, pentru a ndrepta asupra suprafeelor de curat jeturi de ap cu temperaturi de
(40...50) grade C sau cu iei brut. Timpul de curare pentru fiecare tanc trebuie s fie de (3...4) h.
Reziduurile evacuate sunt scoase din magazii mpreun cu apa de splare s,i dupa separare, apa este
deversat peste bord cu respectarea prevederilor Conveniei internaionale pentru prevenirea polurii de
ctre nave.
Dac magaziile sunt splate cu tambuchiurile deschise, degazarea lor se realizeaz n mod natural.
Gazele mai pot fi evacuate din magazii prin aspirare cu ejectoare abur-gaz, cu turboventilatoare cu abur,
ori prin insuflare de abur direct n magazii.
Dup degazarea i uscarea magaziilor se determin prin analiz chimic concentraia de gaze, pentru a
permite accesul oamenilor n vederea curirii manuale de rugin i reziduuri solide insolubile, care nu
pot fi evacuate prin splare i pompare. Unele dane portuare de petrol dispun de staii de curire
splare i degazare a magaziilor, ceea ce scurteaz timpul de operare.
n figur este reprezentat schema de principiu a unei instalaii de splare n circuit nchis, caz n care se
folosesc dou tancuri succesive de decantare.
Aria transversal a tubulaturii de preaplin trebuie s asigure scurgerea liber a emulsiei i atunci cnd
este folosit numrul maxim de maini de splare. Pentru prevenirea formrii dopurilor de aer, n partea
superioar a tubulaturii de preaplin este prevzut un racord deschis de aerisire. Tancurile cascad de
decantare sunt dotate cu sorburi de curire.