CUPRINS

1.

Dividendele .............................................................................................................................. 3

2.

Externalizeaza tot ce se poate in loc sa angajezi ..................................................... 5

3.

Zilierii ......................................................................................................................................... 6

4.

Tichetele de masa acordate angajatilor ....................................................................... 7

5.

Tichetele cadou ...................................................................................................................... 7

6.

Tichete de cresa .................................................................................................................... 8

7.

Vouchere de vacanta ........................................................................................................... 9

8.

Pensie mai buna .................................................................................................................... 9

9.

Asigurare suplimentara de sanatate ............................................................................ 10

10.

Imprumutul administratorului de la firma ................................................................. 10

11.

Vanzare de bunuri pe firma ............................................................................................ 11

12.

Plata chiriei pe sediul social locuinta personala .................................................. 12

13.

Venituri neimpozabile ........................................................................................................ 12

14.

Barter ....................................................................................................................................... 16

15.

Cheltuieli de protocol ......................................................................................................... 16

16.

Avantaje acordate administratorilor ............................................................................ 16

17.

Cheltuielile cu diurna ......................................................................................................... 41

18.

Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit .......................................................... 43

19.

Cumpara din UE ................................................................................................................... 43

20.

Plateste la timp evita penalitatile ............................................................................. 43

21.

Contabilizeaza si regleaza mereu TVA-ul................................................................... 44

22.

Negociaza cu toti furnizorii .............................................................................................. 44

23.

Ai grija la cash flow ............................................................................................................ 45

24.

Automatizeaza in loc sa angajezi un om in plus ..................................................... 45

25.

Foloseste amortizarea accelerata ................................................................................. 45

26.

Nu tine sold la obiecte de inventar sau material consumabile .......................... 45

27.

Verifica periodic listele de inventar .............................................................................. 46

28.

Fii la curent cu promotiile ................................................................................................ 46

29.

Analiza costurilor ................................................................................................................. 46

30.

Optimizarea stocurilor ....................................................................................................... 47

31.

Semneaza personal instrumentele de plata, dupa ce au fost completate .... 47

32.

Optimizeaza aprovizionarea ............................................................................................ 48

33.

Reesalonarea la plata ........................................................................................................ 48

1.

Dividendele

Scumpele dividende, rodul muncii oricarui asociat in cadrul

unei firme, cele care creeaza starea de bunastare a oricarui asociat.
Anul 2016, cel mai bun an pentru ridicarea dividendelor, are o
impozitare redusa de 5%, fata de ceilalti ani si se acorda pentru
orice perioada anterioara pentru care nu ai ridicat dividende. Din
2017 se va plati 5.5% impozit si 5.5% contributie sociala de
sanatate. Pana la 31.12.2015 s-a platit 16%.
Astfel ca la dividende de ridicat in valoare de 10.000 lei:

Pana in 2015 (inclusiv) s-a platit 10.000*16%= 1.600 lei

In 2016 10.000*5%= 500 lei

Din 2017 10.000*10.5% = 1050 lei

Economie de 550 lei daca repartizezi anul acesta.

La 100.000 lei, economisesti 5500 lei.
Foarte important daca nu ai alte venituri: salariale,
indemnizatie de somaj, ajutor social, etc, platesti si 5,5%
contributie la sanatate.
Nu are rost sa mai astepti, ridica acum toate dividendele, altfel
de la anul vei plati dublu si nu e OK pentru tine, decat daca vrei sa
dai banii statului.
Bineinteles dividendele le poti ridica tu s-au le poti folosi
pentru a acoperi alte lucruri care nu sunt tocmai bune prin firma
sold neacoperit pe casa.

Soldul neacoperit din casierie e o problema la multe firme, dar

probabil asta o stii foarte bine, daca nu de la firma ta, atunci poate
ai ceva cunostinte
Ar trebui sa stii ca la un control fiscal, acest sold ar putea sa iti
aduca probleme destul de mari, asa ca ar fi bine sa justifici mereu
acesti bani si sa nu ii cheltui necumpatat sau sa folosesti metoda
iau toti banii ca e firma mea. Poti lua toti banii ca e firma ta, legal
sau illegal, dar dupa poti pune lacatul pe usa deoarece firma ramane
goala. E ca si cum te-ai dezbraca iarna si ai iesi afara sa vezi daca
racesti sau nu. Daca iei toti banii din firma, imbolnavesti firma si nu
mai are din ce sa produca. Desi exista metode prin care poti scoate
banii din firma legal, daca firma nu este detul de matura sa poate
sustine astfel de operatiuni, nu utiliza aceste metode.
De altfel nu exista firma cu impozite/taxe 0 (zero). Daca esti
micro esti obligat la plata de 1%, 2% sau 3% din total venituri, cu
cateva exceptii. Daca ai un singur angajat atunci trebuie sa ii platesti
contributii sociale, chiar daca este angajat cu 1 ora/zi.
Indiferent cat ai imparti veniturile, cheltuielile pe mai multe
firme, o taxa de plata undeva este.
Ca poti minimiza plata acestor taxe, asta da se poate si inca
foarte bine. Doar trebuie sa fii informat si sa gasesti persoane care
te pot ajuta.

2.

Externalizeaza tot ce se poate in loc sa angajezi

Daca firma ta are nevoie temporar de anumite lucruri pe care

nimeni altcineva nu le poate face fara sa isi perturbe activitatea,
atunci externalizarea e cea mai buna. Primesti factura, cheltuiala
este deductibila.
Poti de asemnea daca angajatii tai au firma sa faci contract de
prestari servicii cu ei.
Contractele

de

prestari

servicii,

contractele

cu

PFA-urile

angajatilor tai iti pot lasa destul de multi bani in firma.

Daca un angajat il platesti cu un salar net de 2000 lei,
cheltuiala reala a firmei este de 3494,00 lei.
Daca faci contract de prestari servicii si platesti 3000 lei pentru
serviciu tot iti raman 494 lei lunar in firma.
In 12 luni - 494,00 * 12 = 5928,00 lei
Daca poti face 5 astfel de contracte castigi anual = 29.640,00
lei

3.

Zilierii

Munca lor este impozitata cu 16% si atat. O persoana o poti

angaja ca zilier maxim 90 de zile pe an.

Daca ai angaja o persoana 3 luni pe an cu salariul minim ai

scoate din buzunarul firmei (cheltuieli totale la 1250 lei brut pentru
firma)1538*3=4614,00 lei.
Asta inseamna 3 luni la 20 zile muncite pe luna.
Un zilier platit la minimul pe economie, timp de 60 de zile te
costa:
7,382 lei/ora (minimul brut )*8 ore/zi*60 zile = 3543,36 lei.
Diferenta ramasa in buzunarul firmei = 1070,64 lei
*) 7,382 lei/h este calculat la 169,333 ore de lucru pe luna

4.

Tichetele de masa acordate angajatilor

Tichetele de masa aduc beneficii importante firmei. Desi unii

incapatanati, refuza acordarea tichetelor si mai dau cate o prima din
cand in cand pe motiv ca asa e mai bine (pentru cine ei stiu), la un
calcul simplu poti vedea exact cati bani iti raman in firma. Daca
acorzi tichete poate ai vrea sa vezi din nou suma de bani care iti
ramane in firma.
Calcul pentru 20 tichete pe luna acordate angajatilor
20 tichete pe luna * 9.57= 191.4
Impozit 16% = 30.62 lei
O prima neta de 191,40 lei luna te costa 282 lei
Diferenta ramasa in buzunarul firmei lunar per angajat = 90,6
La 30 de angajati = 90,6*30= 2718 lei/luna
Intr-un an 2718*12= 32616

5.

Tichetele cadou

Tichetele cadou sunt neimpozabile pana la 150,00 lei, inclusiv.

Regim de acordare:
Tichetele cadou care sunt acordate in baza contractului de munca
drept cadouri salariatilor, cat si cele oferite pentru copiii minori ai
acestora, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a
sarbatorilor similare ale altor culte religioase, sau drept cadouri
oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie, sunt neimpozabile din
perspectiva impozitului pe venit, in masura in care valoarea acestora
pentru fiecare persoana in parte, cu fiecare ocazie din cele de mai
sus, nu depaseste 150 de lei.
Astfel avem trei ocazii pe an pentru fiecare angajat si inca una
pentru doamne.
Impozite si contributii economisite daca acordam prima cu alta
ocazie decat sarbatorile mentionate de codul fiscal:
La 150 lei, firma cheltuie 221 lei de persoana. Astfel cu aceste
ocazii economiseste: 221-150 = 71 lei de angajat.
Pentru doamne inca 71 lei de 8 martie.

6.

Tichete de cresa

Tichetele de cresa se acorda angajatilor cu copii mici, care

doresc sa isi reia activitatea la locul de munca.
Tichetele se acorda unuia din parinti sau tutorelui dupa caz.

Deductibilitate:

in limita de 5% la impozitul pe profit

Scutire de la:

16.5% la taxele social-salariale

23% la taxele social paronale

Economisire de timp si bani pentru formarea altui angajat,

formarea profesionala, cursuri, training valoare inestimabila.
Valoare lunara a tichetelor de cresa este de 440 lei.

7.

Vouchere de vacanta

Voucherele de vacanta decontarea concediilor se poata

pana la 6 salarii minime pe economie.
Se acorda angajatilor si se retine 16% impozit. Se acorda
indiferent de durata timpului de lucru.
Conditii:

Firma sa aiba profit in anul anterior

Cheltuiala sa fie inclusa in bugetul de venituri si cheltuieli

Valoare maxima vouchere= 1250*6=7500 lei

Impozit 16% = 7500*16%=1200 lei
Valoare neta vouchere = 7500-1200=6300 lei
Valoare platita pentru o prima neta de 6300 lei= 11047 lei
Diferenta de bani ramasa in buzunarul firmei = 3547 lei
Pentru 2 angajati = 3547*2= 7094 lei

8.

Pensie mai buna

Se poate face o asigurare suplimentara pentru pilonul III de

pensii. 400 euro anual, deductibili pentru firma, neimpozabil la
salariat.
Suma este in jur de 1800 lei an
La 1800 lei impozit pe profit economisit = 1800*16%=288
lei
Presupunem ca se face asigurarea pentru 2 persoane =
288*2=576,00

9.

Asigurare suplimentara de sanatate

Din luna mai 2016 daca ai venit sub salariul minim poti sa nu
mai platesti contributie la sanatate.
Solutie te poti angaja cu mai putine ore.
Asigurarea privata deductibila este de 400 euro pe an,
deductibila si neimpozitata la salariat.
La 1800 lei impozit pe profit economisit = 1800*16%=288
lei
Presupunem ca se face asigurarea pentru 2 persoane =
288*2=576,00

10. Imprumutul administratorului de la firma

Poti sa te imprumuti de la firma cu 5000 de euro fara

probleme.
Astfel

trebuie

garantiilor,

ca

avantajelor

valoarea

cumulate

administratorului

a
sa

imprumuturilor,
fie

inferioara

echivalentului in lei a 5000 euro si operatiunea de imprumut sa fie in

conditiile exercitarii curente a activitatii firmei, sa nu fie un favor
facut administratorului. Pentru a elimina favorul, imprumutul poate fi
facut cu o dobanda mai mare decat, daca firma si-ar fi facut un
depozit la banca. Perioada de imprumut poate fi mai lunga.
Pe venitul din dobanzi se va plati impozit.
Daca sunt 2 administratori atunci se poate lua de 2 ori cate
5000 de euro.
Daca firma e saraca nu face asta.

11. Vanzare de bunuri pe firma

Bunurile personale pot fi vandute firmei.

Masina, laptop, PC, site, etc.
Pentru

masina,

laptop,

acestea

trebuie

evaluate

de

un

evaluator si se va face contract de vanzare cumparare.

Aceste metode nu pot merge la nesfarsit bineinteles. Dar pot
valora intr-un an in jur de 7000 euro, chiar si mai mult.

Daca firma e saraca nu face asta.

12. Plata chiriei pe sediul social locuinta

personala

Locuinta persoanala poate fi inchiriata pe firma contra cost. Se

face contract de inchiriere, se declara la finante si persoana fizica va
plati

impozit

si

contributie

la

sanatate.

Impozitul

pe

cladire

rezidentiala se plateste doar daca decontezi pe firma cheltuielile cu

utilitatile.
Amenajarea sediului social se poate deconta de asemenea pe
firma.
La o chirie de 200 euro/luna, intr-un an se aduna 2400 euro.

13. Venituri neimpozabile

Foloseste veniturile neimpozabile in interesul tau.

Codul fiscal ofera astfel de posibilitati. Vezi mai jos ce venituri
neimpozabile sunt si folosestele pe cele care sunt in interesul tau.
ART. 23 - Venituri neimpozabile
La

calculul

rezultatului

fiscal,

urmatoarele

venituri

neimpozabile:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana;

sunt

b) dividende primite de la o persoana juridica straina platitoare de

impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit,
situata intr-un stat tert, astfel cum acesta este definit la art. 24 alin.
(5) lit. c), cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a
dublei impuneri, daca persoana juridica romana care primeste
dividendele detine la persoana juridica straina din statul tert, la data
inregistrarii acestora potrivit reglementarilor contabile aplicabile, pe
o perioada neintrerupta de un an, minimum 10% din capitalul social
al persoanei juridice care distribuie dividende;
c) valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentand
majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente,
inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau
primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de
participare. Acestea sunt impozabile la data cesionarii, transmiterii
cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidarii persoanei
juridice la care se detin titlurile de participare, cu exceptia celor
aferente titlurilor de participare pentru care sunt indeplinite conditiile
prevazute la lit. i) si j);
d)

veniturile

din

anularea,

recuperarea,

inclusiv

refacturarea

cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din

reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobanzi si/sau
penalitati pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile
reprezentand anularea rezervei inregistrate ca urmare a participarii
in natura la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a

majorarii capitalului social la persoana juridica la care se detin

titlurile de participare;
e) veniturile din impozitul pe profit amanat determinat si inregistrat
de catre contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme
cu Standardele internationale de raportare financiara;
f) veniturile reprezentand modificarea valorii juste a investitiilor
imobiliare/activelor biologice,

ca

urmare a

evaluarii

ulterioare

utilizand modelul bazat pe valoarea justa de catre contribuabilii care

aplica

reglementarile

contabile

conforme

cu

Standardele

internationale de raportare financiara. Aceste sume sunt impozabile

concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul
scaderii din gestiune a acestor investitii imobiliare/active biologice,
dupa caz;
g)

veniturile

reprezentand

cresteri

de

valoare

rezultate

din

reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor, imobilizarilor necorporale,

dupa caz, care compenseaza cheltuielile cu descresterile anterioare
aferente aceleiasi imobilizari;
h) veniturile prevazute expres in acorduri si memorandumuri ca fiind
neimpozabile aprobate prin acte normative;
i) veniturile din evaluarea/reevaluarea/vanzarea/cesionarea titlurilor
de participare detinute la o persoana juridica romana sau la o
persoana juridica straina situata intr-un stat cu care Romania are
incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, daca la data
evaluarii/reevaluarii/vanzarii/cesionarii inclusiv contribuabilul detine
pe o perioada neintrerupta de un an minimum 10% din capitalul

social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu

intra

sub

incidenta

acestor

prevederi

veniturile

din

vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana

juridica romana de o persoana juridica rezidenta intr-un stat cu care
Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri;
j) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice romane sau
unei persoane juridice straine situate intr-un stat cu care Romania
are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, daca la data
inceperii operatiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul detine
pe o perioada neintrerupta de un an minimum 10% din capitalul
social al persoanei juridice supuse operatiunii de lichidare;
k)

sumele

colectate,

potrivit

legii,

pentru

indeplinirea

responsabilitatilor de finantare a gestionarii deseurilor;

l) veniturile aferente titlurilor de plata obtinute de persoanele
indreptatite, potrivit legii, titulari initiali aflati in evidenta Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor sau mostenitorii legali ai
acestora;
m) despagubirile primite in baza hotararilor Curtii Europene a
Drepturilor Omului;
n) veniturile inregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat
strain, in conditiile in care se aplica prevederile conventiei de evitare
a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain respectiv,
iar conventia respectiva prevede ca metoda de evitare a dublei
impuneri metoda scutirii ;

o) sumele primite ca urmare a restituirii cotei-parti din aporturile

actionarilor/asociatilor, cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit
legii.

14. Barter

Cauta sa faci cat mai multe contracte de barter. Iti pastreaza

banii in firma, mai ales daca esti la inceput. Astfel de contracte sunt
pe principiul win-win. Daca iti dai interesul si gasesti firme la fel ca a
ta cifra de afaceri, numar de angajati probabil ca si ele au
aceleasi probleme cu care te confruncti tu, iar daca au o politica
buna de administrare a banilor, vor fi foarte bucurosi sa faca un troc
cu tine.
Nu se intampla nimic daca ii intrebi. Decat sa platesti in plus si
sa iti destabilizezi firma, mai bine un barter.

15. Cheltuieli de protocol

Cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita a 2% din

profitul contabil. Daca profitul este maricel, atunci iti pot ramane
bani considerabili in firma. Protocolul este de asemenea pe langa
diurnal o discutie cateodata spinoasa la un control fiscal. Profita la
maxim de avantajul pe care ti-l poate da cheltuiala de protocol, dar
nu exagera cu facturi care nu pot avea legatura cu activitatea firmei.

16. Avantaje acordate administratorilor

Avantajele acordate administratorilor sunt strans legate de

bunurile pe care acesta le foloseste in avantajul personal si al
familiei sale. Acestea nu pot fi considerate nici venituri salariale, nici
dividende si nici nu se pot aplica contributii sociale.
De referinta este I.C.C.J., Sectia de Contencios Administrativ si
Fiscal, Decizia nr. 911/2014.

ROMANIA
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia nr. 911/2014
Dosar nr. 881/2/2009
Sedinta publica de la 25 februarie 2014
Asupra recursurilor de fata;
Din examinarea lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:
Prin actiunea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, sectia a
VIII-a contencios administrativ si fiscal, sub nr. 881/2/2009 din 30
ianuarie 2009, reclamanta SC G.I.E. SA Botosani a solicitat in
contradictoriu cu paratii Agentia Nationala de Administrare Fiscala si
Directia Generala a Finantelor Publice Botosani, ca prin hotararea ce
se va pronunta sa se dispuna anularea in parte a Deciziei nr.
365/2008 emisa de Directia Generala de Solutionare a Contestatiilor

din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala prin care a fost

solutionata contestatia formulata de societate impotriva Deciziei de
impunere privind obligatiile suplimentare de plata din 30 mai 2008,
respectiv Dispozitiei de masuri din 9 iunie 2008 si pe cale de
consecinta impotriva Raportului de inspectie fiscala din 30 mai 2008,
acte administrativ-fiscale incheiate de Directia Generala a Finantelor
Publice

Botosani

Administratia

Finantelor

Publice

pentru

Contribuabili Mijlocii Botosani, acte prin care au fost stabilite in mod

nelegal

in

sarcina

societatii

reclamante

urmatoarele

obligatii

suplimentare de plata:
1. impozitul pe veniturile din salarii si asimilate salariilor - 685.658
RON;
2. majorari de intarziere aferente impozitului pe veniturile din salarii
si asimilate salariilor - 643.137 RON;
3. contributia pentru asigurarile de sanatate retinuta de la asigurati 164.836 RON;
4. majorari de intarziere aferente contributiei pentru asigurarile de
sanatate retinuta de la asigurati -141.010 RON;
5.

varsaminte

de

la

persoanele

juridice

pentru

persoanele

cu handicap neincadrate - 161.768 RON;

6. majorari de intarziere aferente varsamintelor de la persoanele
juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate - 123.959 RON.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca Decizia nr. 365/2008
este in parte netemeinica si nelegala, organele fiscale nerespectand

decizia de desfiintare a raportului de inspectie fiscala anterior, cu

privire la varsamintele pentru persoanele cu handicap neincadrate.
S-a aratat ca Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
Botosani nu a avut in baza de date astfel de persoane, motiv pentru
care considera ca s-a aflat in imposibilitate de a aduce la indeplinire
obligatia legala.
In ceea ce priveste impozitul pe venituri din salarii, contributia la
asigurari de sanatate si accesoriile acestora, reclamanta a aratat ca
organele fiscale nu au respectat cele stabilite prin prima decizie de
solutionare a contestatiei referitoare la dubla impozitare a aceleasi
baze impozabile, sumele respective fiind constatate anterior ca fiind
cheltuieli nedeductibile.
Prin intampinarea depusa de Directia Generala a Finantelor Publice
Judetene

Botosani

s-a

solicitat

respingerea

contestatiei

ca

neintemeiata.
La dosarul cauzei au fost depuse si concluzii scrise de catre parata
Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin care s-a solicitat
respingerea cererii de chemare in judecata formulata de reclamanta,
ca nefondata, in esenta pentru aceleasi argumente precizate si in
intampinarea paratei Directia Generala a Finantelor Publice Botosani
si in Decizia de solutionare a contestatiei din 31 octombrie 2008.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri si proba cu expertiza
contabila.
Prin Sentinta nr. 1472 din 29 februarie 2012 a Curtii de Apel
Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, s-a admis

actiunea formulata de reclamanta SC G.I.E. SA in contradictoriu cu

paratii Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Directia Generala
a Finantelor Publice Botosani.
S-a anulat, in parte, Decizia din 31 octombrie 2008 emisa de
Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala de
Solutionare a Contestatiilor, in ceea ce priveste pct. 1 si 2, a fost
anulata Decizia de impunere privind obligatii suplimentare de plata
din 30 mai 2008 si Raportul de inspectie fiscala din 30 mai 2008
emise de Administratia Finantelor Publice pentru Contribuabili
Mijlocii Botosani si exonerata reclamanta de plata urmatoarelor
sume: 685.658 RON - impozit pe venituri de natura salariala,
643.137 RON - accesorii aferente impozitului pe venituri de natura
salariala, 161.768 RON - varsaminte de la persoanele juridice pentru
persoanele cu handicap neincadrate, 123.559 RON - majorari de
intarziere aferente varsamintelor de la persoanele juridice pentru
persoanele cu handicap neincadrate, 164.836 RON - contributia
pentru asigurari de sanatate retinuta de la asigurati si 141.010 RON
majorari de intarziere aferente contributiei pentru asigurari de
sanatate retinuta de la asigurati.
Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea de Apel a retinut sub
aspectul situatiei de fapt, ca impotriva Raportului de inspectie fiscala
din 30 mai 2008, Deciziei de impunere din 30 mai 2008 si Dispozitiei
de masuri din 9 iunie 2008, reclamanta a formulat contestatie, ce a
fost solutionata prin Decizia din 31 octombrie 2008 emisa de Agentia
Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala de Solutionare

a Contestatiilor, prin care a fost respinsa ca neintemeiata contestatia

pentru suma totala de 1.614.122 RON reprezentand: 685.658 RON impozit pe venituri de natura salariala, 643.137 RON - accesorii
aferente impozitului pe venituri de natura salariala, 161.768 RON varsaminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap
neincadrate si 123.559 RON - majorari de intarziere aferente
varsamintelor de la persoanele juridice pentru persoanele cu
handicap neincadrate; a fost respinsa ca nemotivata contestatia
formulata pentru suma totala de 305.846 RON reprezentand:
164.836 RON - contributia pentru asigurari de sanatate retinuta de
la asigurati, 141.010 RON majorari de intarziere aferente contributiei
pentru asigurari de sanatate retinuta de la asigurati; a fost trimisa
contestatia formulata impotriva Deciziei de masuri din 9 iunie 2008
spre competenta solutionare la Directia Generala a Finantelor Publice
Botosani.
S-a aratat in considerentele sentintei atacate ca, in ceea ce priveste
contributia la fondul special de solidaritate sociala pentru persoanele
cu handicap, reclamanta avea, in perioada august 2002 - 31
decembrie 2006, potrivit art. 42 din O.U.G. nr. 102/1999 (in forma
in vigoare pentru perioada respectiva), obligatia de a angaja
persoane cu handicap cu contract individual de munca intr-un
procent

de

cel

putin

4%

din

numarul

total

de

angajati,

nerespectarea acestei prevederi, potrivit art. 43 alin. (1) din acelasi

act normativ, fiind sanctionata cu obligatia de a plati lunar catre
bugetul de stat o suma egala cu salariul minim brut pe tara inmultit

cu numarul de locuri de munca in care nu au incadrat persoane cu

handicap.
S-a mai retinut ca, in ceea ce priveste exceptia prevazuta de art. 43
alin. (2), reclamanta nu s-a adresat agentiei judetene pentru
ocuparea fortei de munca pentru a solicita trimestrial repartizarea de
persoane cu handicap, insa s-a adresat ulterior, in luna februarie
2007, Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Botosani
comunicandu-i cu adresele nr. 3031, 3032, 3033, 3034 si 3035 din
14 februarie 2007 faptul ca in perioada 2002 - 2006 nu a avut in
evidenta persoane cu handicap calificate in meseriile societatii.
In aceste conditii, instanta a retinut ca reclamanta nu putea sa-si
indeplineasca obligatia de a angaja persoane cu handicap, chiar daca
solicita trimestrial agentiei judetene de ocupare a fortei de munca
repartizarea de persoane cu handicap, fiind nelegala obligarea
reclamantei la plata sumelor de 161.768 RON - varsaminte de la
persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate si
123.559 RON - majorari de intarziere aferente varsamintelor de la
persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate.
Cu privire la impozitul pe venituri de natura salariala, s-a retinut ca
sumele ce reprezinta plati catre comercianti sau extrageri de
numerar efectuate de E.C.R. si C.G. au fost

inregistrate in

contabilitatea reclamantei ca fiind cheltuieli de protocol, pe baza

extraselor de cont.
S-a retinut ca in urma primei inspectii fiscale s-a considerat ca
aceste cheltuieli sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit

intrucat nu au la baza documente justificative, iar ulterior, cand s-a

realizat cea de-a doua inspectie fiscala, ce formeaza obiectul cauzei
de fata, organele fiscale au considerat aceste sume ca fiind venituri
de natura salariala supuse impozitului pe venit, facand aplicarea
prevederilor art. 9 alin. (1) din O.G. nr. 7/2001 (aplicabil pana la 1
ianuarie 2004), respectiv art. 41 lit. b) si art. 55 din C. fisc.
(aplicabil dupa 1 ianuarie 2004).
Instanta a apreciat ca modul in care au procedat organele fiscale
este nelegal, intrucat au calificat aceleasi operatiuni, in mod diferit la
verificarea impozitului pe profit al societatii fata de verificarea
impozitului pe venit la salariatilor, in ambele situatii organele fiscale
intemeindu-si sustinerile pe lipsa documentelor justificative, motiv
pentru care judecatorul fondului a constatat ca acestea nu puteau fi
calificate decat ca fiind nedeductibile fiscal pentru impozitul pe profit
in temeiul art. 21 alin. (4) lit. f) din C. fisc., si nu ca si venituri de
natura salariala.
In aceeasi masura si angajarea unor consumatiuni de materiale de
constructii si servicii in cuantum total de 835.121 RON, s-a apreciat
ca au fost gresit considerate venituri de natura salariala, ele
neputand fi considerate decat cel mult avand natura unor dividende,
astfel cum sunt definite de art. 7 alin. (1) pct. 12 din C. fisc.
(inclusiv in forma initiala).
S-a apreciat ca, in conditiile in care reglementarile legale referitoare
la impozitarea veniturilor din salarii, retinute de organele fiscale, au
ramas in vigoare si dupa modificarea C. fisc., prin introducerea

dispozitiei prevazute de art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. d) din C. fisc.,

organele fiscale au calificat gresit respectivele sume ca fiind venituri
salariale, si nu dividende, neputand fi admis ca in baza acelorasi
dispozitii legale sa se poate ajunge la concluzii diferite.
Pentru aceste considerente, Curtea de apel a apreciat ca este
nelegala si obligarea reclamantei la plata sumelor de 685.658 RON impozit pe venituri de natura salariala, 643.137 RON - accesorii
aferente impozitului pe venituri de natura salariala si obligarea
reclamantei la plata sumelor de 164.836 RON - contributia pentru
asigurari de sanatate retinuta de la asigurati si 141.010 RON
majorari de intarziere aferente contributiei pentru asigurari de
sanatate retinuta de la asigurati, care au fost stabilite avand in
vedere aceleasi sume considerate nejustificat de catre organele
fiscale ca fiind venituri de natura salariala.
S-a retinut si ca reclamanta a invocat aceleasi argumente atat cu
privire la impozitul pe venitul din salarii cat si cu privire la
contributia la fondul de sanatate datorata de asigurati, astfel ca a
fost constatata neintemeiata solutia data prin Decizia de solutionare
a contestatiei din 31 octombrie 2008, de respingere a acestui capat
de cerere al contestatiei ca nemotivat.
Impotriva acestei sentinte au formulat recurs Agentia Nationala de
Administrare Fiscala si Directia Generala Regionala a Finantelor
Publice Iasi (fosta Directia Generala a Finantelor Publice Botosani),
criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Motivele de recurs invocate de autoritatile parate sunt comune

ambelor recursuri si se incadreaza in dispozitiile art. 304 pct. 9 din
C. proc. civ. invocandu-se gresita aplicare a legii in ceea ce priveste
solutia recurata prin care s-a dispus anularea in parte a Deciziei din
31 octombrie 2008 emisa de Agentia Nationala pentru Administrare
Fiscala - Directia Generala de Solutionare a Contestatiilor in ceea ce
priveste pct. 1 si 2 si prin care s-a dispus anularea Deciziei de
impunere privind obligatii suplimentare de plata din 30 mai 2008 si a
Raportului

de

Administratia

inspectie

fiscala

din

30

Finantelor

Publice

Botosani

mai
si

2008
a

fost

emise

de

exonerata

reclamanta-intimata de plata sumelor retinute in actele contestate si

a majorarilor de intarziere aferente obligatiilor principale.
Primul aspect al nelegalitatii priveste varsamintele de la persoanele
juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate in cuantum de
161.768 RON plus accesorii in cuantum de 123.559 RON.
Se arata ca instanta de fond a aplicat gresit dispozitiile art. 42 alin.
(1) si art. 43 din O.U.G. nr. 102/1999 privind protectia speciala si
incadrarea in munca a persoanelor cu handicap apreciind ca
solicitarea trimestriala repartizarii de persoane cu handicap este
formala si lipsa acestuia nu poate determina sanctionarea societatii
reclamante, in conditiile in care fapt de necontestat de catre
reclamanta nu si-a indeplinit obligatia prevazuta de art. 42 alin. (1)
si 43 din O.U.G. nr. 102/2009.
In baza acestor dispozitii egale, reclamanta-intimata avea obligatia
sa solicite agentiei pentru ocuparea fortei de munca repartizarea de

persoane cu handicap, iar nerespectarea acestei obligatii conduce la

stabilirea de obligatii reprezentand contributia la fondul special de
solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap.
Al doilea aspect de nelegalitate priveste impozitul pe veniturile de
natura salariala in cuantum de 685.658 RON plus accesorii aferente.
Recurentele-parate arata ca in mod nelegal, in raport de incidenta
dispozitiilor O.G. nr. 7/2001 privind impozitul pe venit si a Normelor
metodologice de aplicare a acesteia, H.G. nr. 54/2003, prima
instanta a apreciat ca organele fiscale nu au calculat corect impozitul
pe venit aferent bazei impozabile stabilite in plus vizand perioada
supusa calendarului - 2002 - 2006.
Recurentele arata ca instanta de fond nu a tinut cont de obiectiunile
formulate la raportul de expertiza privind modalitatea de stabilire a
obligatiei principale in cuantum de 835.121 RON - materiale de
constructii si servicii imobile din Bucuresti si Sinaia diferita de cea
mentionata in raportul de expertiza.
Se arata ca in mod corect s-a calculat impozitul pe venit aferent
bazei de calcul stabilite in plus, avand in vedere ca aceste cheltuieli
nu au fost efectuate in interesul desfasurarii activitatii economice,
imobilele

nefiind

in

proprietatea

societatii

reclamante,

ci

in

proprietatea unei persoane fizice, iar societatea reclamanta avea

obligatia sa calculeze impozitul pe venit in conditiile in care
cheltuielile au fost efectuate pentru obtinerea de catre societate a
profitului impozabil.

Se arata ca cheltuielile au reprezentat avantaje acordate persoanelor

fizice E.C. si C.G., fiind corect incadrate, in raport de dispozitiile O.G.
nr. 7/2001 si al Legii nr. 571/2003 ca si cheltuielile nedeductibile si
totodata venituri impozabile din punct de vedere al impozitului pe
venit.
Se arata ca in cadrul impozitului pe venit, dupa data de 1 aprilie
2004 sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 571/2003 privind C. fisc. se
incadreaza si veniturile din salarii diferite de art. 55, in baza art. 41
lit. b) din C. fisc.
Se arata ca prin raportul de inspectie fiscala care a stat la baza
emiterii deciziei de impunere contestata nu s-au contrazis retinerile
din Decizia nr. 27/2008 in sensul ca, prin acea decizie s-a statuat ca
acelasi venit nu poate fi tratat ca baza de impunere pe veniturile din
salarii, nicidecum faptul ca in conditiile incadrarii sumei ca o
cheltuiala nedeductibila fiscal pentru societate aceeasi suma nu
poate reprezenta venit impozabil la persoana fizica.
Aceste cheltuieli au reprezentat avantaje acordate persoanelor fizice
fiind corect incadrate, in raport de dispozitiile O.G. nr. 7/2001 si al
Legii nr. 571/2003, ca si cheltuieli nedeductibile fiscal si totodata
venituri impozabile din punct de vedere al impozitului pe venit.
In ceea ce priveste contributia pentru asigurari de sanatate retinute
de la asigurati in cuantum de 164.836 RON plus accesorii aferente
recurentele arata ca aceasta suma a fost calculata in mod corect
fiind aferenta bazei impozabile in plus, iar legalitatea stabilirii bazei

impozabile

determina

legalitatea

stabilirii

contestatiei

pentru

asigurari de sanatate.
Se arata ca obligatiile suplimentare au fost calculate corect in baza
O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului
de asigurari sociale de sanatate, modificata prin O.G. nr. 93/2004
aplicabila pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 95/2006.
Se arata ca in mod corect prin Decizia din 31 octombrie 2008 s-a
respins ca nemotivata contestatia reclamantei-intimate.
Recurentele solicita admiterea recursurilor si modificarea sentintei
atacate in sensul respingerii actiunii ca neintemeiate si mentinerii ca
legale si temeinice a actelor fiscale contestate.
La dosar intimata-reclamanta a formulat intampinare in care a
solicitat

respingerea

recursurilor

ca

nefondate

si

mentinerea

sentintei atacate ca legala si temeinica.

Analizand recursurile declarate in raport de motivele de nelegalitate,
Curtea apreciaza pentru urmatoarele considerente ca acestea sunt
nefondate, in cauza sentinta recurata fiind data cu aplicarea corecta
a legii, in raport de probele administrate, fata de toate aspectele de
nelegalitate contestate .
Situatia de fapt, care a determinat prezentul litigiu astfel cum
rezulta din probele administrate acte si expertiza contabila este
urmatoarea.
Reclamanta-intimata a fost supusa unei inspectii fiscale ce a vizat
perioada ianuarie 2002 - decembrie 2006, in urma careia s-a
intocmit Raportul de inspectie fiscala din 31 iulie 2007 si Decizia de

impunere din 31 iulie 2007 emise de Directia Generala a Finantelor

Publice Botosani.
Prin Decizia din 31 ianuarie 2008 emisa de Agentia Nationala de
Administrare

Fiscala

Directia

Generala

de

Solutionare

Contestatiilor, s-a dispus printre altele, desfiintarea raportului de

inspectie fiscala si deciziei de impunere de mai sus, pentru suma
totala de 1.968.796 RON reprezentand: 180.967 RON - varsaminte
de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate,
134.672 RON - majorari de intarziere aferente, 18.516 RON penalitati de intarziere, 685.658 RON - impozit pe venituri din
salarii, 545.920 RON majorari de intarziere aferente, 97.217 RON penalitati de intarziere, 164.836 RON - contributia pentru asigurari
de sanatate retinuta de la asigurati, 120.734 RON - majorari de
intarziere aferente contributiei pentru asigurari de sanatate retinuta
de la asigurati, 15.305 RON - penalitati de intarziere aferente
contributiei pentru asigurari de sanatate retinuta de la asigurati,
4.971 RON - penalitati stopaj aferente contributiei pentru asigurari
de sanatate retinuta de la asigurati, urmand ca organele de inspectie
fiscala sa reanalizeze cauza pentru aceeasi perioada si aceleasi
obligatii bugetare care au facut obiectul actului desfiintat in
conformitate cu cele retinute in motivarea deciziei si cu prevederile
actelor normative incidente in materie.
In urma reverificarii dispusa prin decizia de mai sus, au fost
intocmite, de catre Directia Generala a Finantelor Publice Botosani Administratia

Finantelor

Publice

pentru

Contribuabili

Mijlocii

Botosani, Raportul de inspectie fiscala din 30 mai 2008, Decizia de

impunere din 30 mai 2008 si Dispozitia de masuri din 9 iunie 2008.
Prin Decizia de impunere din 30 mai 2008 au fost stabilite in sarcina
reclamantei urmatoarele obligatii suplimentare de plata: 685.658
RON - impozit pe venituri de natura salariala, 643.137 RON accesorii aferente impozitului pe venituri de natura salariala,
164.836 RON - contributia pentru asigurari de sanatate retinuta de
la asigurati, 141.010 RON majorari de intarziere aferente contributiei
pentru asigurari de sanatate retinuta de la asigurati, 161.768 RON varsaminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap
neincadrate si 123.559 RON - majorari de intarziere aferente
varsamintelor de la persoanele juridice pentru persoanele cu
handicap neincadrate.
Pentru a stabili aceste obligatii suplimentare, organele fiscale au
considerat ca fiind venituri de natura salariala: retragerea din
conturile bancare a sumei de 2.346.579 RON de catre persoane care
au calitatea de angajat al societatii (231.851 RON de catre E.C.R.
angajata

cu

contract

individual

de

munca

inregistrat

la

16

septembrie 2009 si 2.114.728 RON de catre C.G. avand calitatea de

actionar majoritar si presedinte al Consiliului de administratie) si
angajarea unor consumatiuni de materiale de constructii si servicii in
cuantum total de 835.121 RON, la obiectivele "constructie Sinaia,
str. F." si "constructie Bucuresti, str. P.S., sector 1" la care actele de
proprietate si autorizatiile de constructie apartin persoanei fizice
C.G.

A fost supusa unei inspectii fiscale ce a vizat perioada ianuarie 2002

- decembrie 2006, in urma careia s-a intocmit Raportul de inspectie
fiscala din 31 iulie 2007 si Decizia de impunere din 31 iulie 2007
emise de Directia Generala a Finantelor Publice Botosani.
Prin Decizia din 31 ianuarie 2008 emisa de Agentia Nationala de
Administrare

Fiscala

Directia

Generala

de

Solutionare

Contestatiilor, s-a dispus printre altele, desfiintarea raportului de

inspectie fiscala si deciziei de impunere de mai sus, pentru suma
totala de 1.968.796 RON reprezentand: 180.967 RON - varsaminte
de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate,
134.672 RON - majorari de intarziere aferente, 18.516 RON penalitati de intarziere, 685.658 RON - impozit pe venituri din
salarii, 545.920 RON majorari de intarziere aferente, 97.217 RON penalitati de intarziere, 164.836 RON - contributia pentru asigurari
de sanatate retinuta de la asigurati, 120.734 RON - majorari de
intarziere aferente contributiei pentru asigurari de sanatate retinuta
de la asigurati, 15.305 RON - penalitati de intarziere aferente
contributiei pentru asigurari de sanatate retinuta de la asigurati,
4.971 RON - penalitati stopaj aferente contributiei pentru asigurari
de sanatate retinuta de la asigurati, urmand ca organele de inspectie
fiscala sa reanalizeze cauza pentru aceeasi perioada si aceleasi
obligatii bugetare care au facut obiectul actului desfiintat in
conformitate cu cele retinute in motivarea deciziei si cu prevederile
actelor normative incidente in materie.

In urma reverificarii dispusa prin decizia de mai sus, au fost

intocmite, de catre Directia Generala a Finantelor Publice Botosani Administratia

Finantelor

Publice

pentru

Contribuabili

Mijlocii

Botosani, Raportul de inspectie fiscala din 30 mai 2008, Decizia de

impunere din 30 mai 2008 si Dispozitia de masuri din 9 iunie 2008.
Prin Decizia de impunere din 30 mai 2008 au fost stabilite in sarcina
reclamantei urmatoarele obligatii suplimentare de plata: 685.658
RON - impozit pe venituri de natura salariala, 643.137 RON accesorii aferente impozitului pe venituri de natura salariala,
164.836 RON - contributia pentru asigurari de sanatate retinuta de
la asigurati, 141.010 RON majorari de intarziere aferente contributiei
pentru asigurari de sanatate retinuta de la asigurati, 161.768 RON varsaminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap
neincadrate si 123.559 RON - majorari de intarziere aferente
varsamintelor de la persoanele juridice pentru persoanele cu
handicap neincadrate.
Pentru a stabili aceste obligatii suplimentare, organele fiscale au
considerat ca fiind venituri de natura salariala: retragerea din
conturile bancare a sumei de 2.346.579 RON de catre persoane care
au calitatea de angajat al societatii (231.851 RON de catre E.C.R.
angajata

cu

contract

individual

de

munca

inregistrat

la

16

septembrie 2009 si 2.114.728 RON de catre C.G. avand calitatea de

actionar majoritar si presedinte al Consiliului de administratie) si
angajarea unor consumatiuni de materiale de constructii si servicii in
cuantum total de 835.121 RON, la obiectivele "constructie Sinaia,

str. F." si "constructie Bucuresti, str. P.S., sector 1" la care actele de
proprietate si autorizatiile de constructie apartin persoanei fizice
C.G.
Curtea apreciaza ca solutia primei instante prin care reclamantaintimata a fost exonerata de la plata sumelor de 161.768 RON,
varsaminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap
neincadrate plus majorari de intarziere aferente este data cu
aplicarea si interpretarea corecta a dispozitiilor art. 42 - 45 din
O.U.G. nr. 102/1999, in raport de situatia de fapt si de scopul
urmarit de legiuitor prin instituirea acestor obligatii in sarcina
agentilor economici in perioada august 2002 - 31 decembrie 2006.
Reclamanta-intimata avea obligatia conform art. 42 din O.U.G. nr.
102/1999, in forma in vigoare pentru perioada respectiva de a
angaja persoane cu handicap cu contract individual de munca intrun procent de cel putin 4% din numarul total de angajati, iar
nerespectarea acestei prevederi, potrivit art. 43 alin. (1) din acelasi
act normativ, se sanctioneaza cu obligatia de a plati lunar catre
bugetul de stat o suma egala cu salariul minim brut pe tara inmultit
cu numarul de locuri de munca in care nu au incadrat persoane cu
handicap.
De la aceasta obligatie art. 43 alin. (2) prevede o exceptie si anume
in situatia in care agentul economic face dovada ca a solicitat
trimestrial repartizarea de persoane cu handicap si ca agentiile de
ocupare a fortei de munca nu au repartizat astfel de persoane in
vederea angajarii.

Fapt de necontestat intimata nu s-a adresat agentiei pentru

ocuparea fortei de munca pentru a solicita trimestrial repartizarea de
persoane cu handicap, insa s-a adresat ulterior in luna februarie
2007, cand Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
Botosani a comunicat cu adresele 3031, 3032, 3033, 3034 si 3035
din 14 februarie 2007 faptul ca in perioada 2002 - 2006 nu a avut in
evidenta persoane cu handicap calificate in inscrierile societatii.
In mod corect prima instanta a contestat ca intimata nu putea sa-si
indeplineasca obligatia de a angaja persoane cu handicap chiar daca
indeplinea cerinta formulata de a solicita agentiei repartizarea de
persoane cu handicap si a apreciat corect in raport de situatia de
fapt ca intimata a fost in imposibilitate obiectiva de a-si indeplini
aceasta obligatie prevazuta de art. 42 din O.U.G. nr. 102/2009.
In cauza nu se impune sanctionarea intimatei pentru nerespectarea
obligatiei prevazute de art. 42 din O.U.G. nr. 102/1999, scopul legii
prin dispozitiile art. 42 - 43 din O.U.G. nr. 102/1999 fiind acela de a
proteja persoanele cu handicap si nu de a sanctiona agentii
economici pentru neindeplinirea obligatiei de a solicita formal
agentiei repartizarea de persoane cu handicap.
Fata de situatia concreta a reclamantei, in perioada 2002 - 2006
agentia teritoriala a comunicat ulterior in februarie 2007 ca nu a
avut in evidenta persoane cu handicap necesare activitatii. Asadar,
intimata si in situatia in care solicita trimestrial in perioada supusa
controlului repartizarea de persoane cu handicap agentia nu putea
sa-i repartizeze astfel de persoane deoarece nu le avea in evidenta.

S-a apreciat corect ca in raport de situatia de fapt, neindeplinirea

cerintei formale a solicitarilor trimestriale nu are relevanta si
aplicarea formala si excesiva a textului nu poate sa determine
sanctionarea reclamantei-intimate.
In acest sens exista si practica instantei de recurs, respectiv Decizia
nr. 2041 din 17 aprilie 2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si
Justitie, sectia de contencios administrativ si fiscal.
Aspectul de nelegalitate cu privire la impozitul pe venituri de natura
salariala nu este fondat, in cauza prima instanta interpretand si
aplicand corect dispozitiile legale incidente, respectiv dispozitiile
O.G. nr. 7/2001 privind impozitul pe venit pana la data de 1 ianuarie
2004 si dispozitiile Legii nr. 571/2003 privind C. fisc. dupa data de 1
ianuarie 2004 in raport de situatia de fapt si de probele administrate
- acte plus raportul de expertiza inclusiv raspunsul la obiectiunile
formulate de recurente.
Cu privire la impozitul pe venituri de natura salariala, instanta retine
ca organele fiscale au considerat ca fiind venituri de natura salariala,
si nu cheltuieli, suma totala de 2.346.579 RON, din care suma
1.511.458 RON plati si extrageri catre persoane care au calitatea de
angajat al societatii (231.851 RON de catre E.C.R. angajata cu
contract individual de munca inregistrat la 16 septembrie 2009 si
1.279.606,74 RON de catre C.G. avand calitatea de actionar
majoritar si presedinte al Consiliului de administratie) si angajarea
unor consumatiuni de materiale de constructii si servicii in cuantum
total de 835.121 RON, la obiectivele "constructie Sinaia, str. F." si

"constructie Bucuresti, str. P.S., sector 1" la care actele de

proprietate si autorizatiile de constructie apartin persoanei fizice
C.G.
Sumele ce reprezinta plati catre comercianti sau extrageri de
numerar efectuate de E.C.R. si C.G. au fost

inregistrate in

contabilitatea reclamantei ca fiind cheltuieli de protocol, pe baza

extraselor de cont. In urma primei inspectii fiscale s-a considerat ca
aceste cheltuieli sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit
intrucat nu au la baza documente justificative, extrasele de cont
neputand reprezenta astfel de documente intrucat in acestea nu se
pot identifica in ce au constat bunurile si serviciile achizitionate de
societate si daca acestea au fost necesare societatii in desfasurarea
activitatii.
Ulterior, cand s-a realizat cea de-a doua inspectie fiscala, ce
formeaza obiectul cauzei de fata, organele fiscale au considerat
aceste sume ca fiind venituri de natura salariala supuse impozitului
pe venit, facand aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) din O.G. nr.
7/2001 (aplicabil pana la 1 ianuarie 2004), respectiv art. 41 lit. b) si
art. 55 din C. fisc. (aplicabil dupa 1 ianuarie 2004).
Curtea apreciaza ca modul in care au procedat organele fiscale este
nelegal, intrucat au calificat aceleasi operatiuni, in mod diferit la
verificarea impozitului pe profit al societatii fata de verificarea
impozitului pe venit la salariatilor. Astfel, daca organele fiscale
considerau, pe baza documentelor verificate, ca exista probe ca
respectivele plati catre comercianti si extrageri de numerar de catre

E.C.R. si C.G., nu reprezentau cheltuieli de protocol ale societatii, ci

venituri de natura salariala ale persoanelor de mai sus, aveau
obligatia de a le califica ca fiind venituri/cheltuieli de natura
salariala, nu numai atunci cand au verificat impozitul pe veniturile
salariatilor, ci si atunci cand au verificat impozitul pe profit al
societatii.
Lipsa unor documente justificative pentru cheltuielile respective
atrage sanctiunea nedeductibilitatii fiscale pentru impozitul pe profit
al societatii in calitate de angajator in baza art. 21 alin. (4) lit. f) din
C. fisc. dar nu poate determina si justifica incadrarea lor gresita, de
catre organul fiscal ca si venituri de natura salariala, respectiv venit
impozabil la angajat.
In acest sens este si concluzia raportului de expertiza in sensul ca
sumele in cauza, reprezentand operatiuni de ridicare de numerar sau
cele de efectuare de plati cu cardurile, pentru care nu se prezinta
documente justificative cerute de lege sunt nedeductibile fiscal si nu
pot fi incluse in baza de calcul si supuse impozitului pe venit.
Expertiza nu inlatura cerinta necesitatii prezentarii documentelor
justificative astfel cum le defineste legea, insa arata faptul ca din
punct

de

vedere

fiscal

inexistenta

documentelor

justificative

intocmite potrivit legii prin care sa se faca dovada efectuarii

operatiunii

sau

intrarii

in

gestiune,

constituie

motiv

de

nedeductibilitate fiscala pentru impozitul pe profit [art. 21 alin. (4)

lit. f) C. fisc.].

Insa inspectia fiscala, desi a retinut acest fenomen ca reprezentand

cheltuieli

nedeductibile

stabilirea

diferentelor

la

calcularea

de

impozit

impozitului
pe

pe

profit,

profit,

motivul

in
de

nedeductibilitate care sa fie in concordanta cu situatia de fapt

constatata [art. 21 alin. (4) lit. f) C. fisc.] ci a incadrat constatarea
la art. 21 alin. (4) lit. e) ca reprezentand cheltuieli efectuate in
favoarea actionarilor sau asociatilor. Aceasta incadrare influenteaza
ulterior in tratarea impozitului pe venit, fiind adaugate la baza de
impozitare si asemenea sume.
In acest mod s-a marit in mod nelegal baza de impozitare si au fost
retinute in sarcina reclamantei sume care nu se incadreaza in
venituri de natura salariala supuse impozitului pe venit conform art.
9 alin. (1) din O.G. nr. 7/2001 aplicabile pana la 1 ianuarie 2004 si
respectiv art. 41 si art. 45 din C. fisc.
In mod gresit organele fiscale au considerat ca sunt venituri de
natura salariala si angajarea unor costuri de materiale si servicii in
cuantum total de 835.121 RON la obiectivele "constructie Sinaia str.
F." si "constructie Bucuresti str. P.S., sector 1" la care actele de
proprietate

si

autorizatiile

de

construire

apartin

actionarului

majoritar C.G.
In mod corect in raport de concluziile raportului de expertiza si
raspunsul la obiectiuni, prima instanta a apreciat ca respectivele
costuri angajate pentru cele doua obiective investitionale pentru
perioada 2002 - 2004 nu reprezinta venit impozabil la angajat,
respectiv actionar si nu pot fi asimilate veniturile de natura salariala

neputand

fi

supuse

impozitului

pe

venit,

ele

fiind

asimilate

dividendelor incepand cu data de 1 ianuarie 2005.

Aceste sume au fost considerate gresit de catre organul fiscal ca
fiind venituri de natura salariala, ele neputand fi considerate decat
cel mult avand natura unor dividende, astfel cum sunt definite de
art. 7 alin. (1) pct. 12 din C. fisc. (inclusiv in forma initiala) si anume
"o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o persoana juridica
unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii
unor titluri de participare la acea persoana juridica".
De altfel, organele fiscale califica astfel de cheltuieli pentru anii 2005
- 2006 ca fiind dividende, invocand dispozitiile introduse incepand cu
1 ianuarie 2005 in art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. d) din C. fisc., potrivit
carora "daca suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau
serviciile furnizate in favoarea unui actionar sau asociat al persoanei
juridice este efectuata in scopul personal al acestuia, atunci suma
respectiva este tratata ca dividend".
In conditiile in care reglementarile legale referitoare la impozitarea
veniturilor din salarii, retinute de organele fiscale, au ramas in
vigoare si dupa modificarea C. fisc., prin introducerea dispozitiei de
mai sus, rezulta ca organele fiscale au calificat gresit respectivele
sume ca fiind venituri salariale, si nu dividende, neputand fi admis
ca in baza acelorasi dispozitii legale sa se poate ajunge la concluzii
diferite.
In consecinta instanta de recurs apreciaza ca prima instanta facand
o aplicare corecta a legii si valorificand concluziile raportului de

expertiza contabila a constatat ca este nelegala obligarea intimatei

la plata sumei de 685.658 RON impozit pe venituri de natura
salariala plus accesorii aferente de 643.137 RON.
Al treilea aspect de nelegalitate privind obligarea reclamanteiintimate la plata sumei de 164.836 RON contributia pentru asigurari
de sanatate retinuta de la asigurati plus majorari de intarziere
aceste categorii de venituri.
In mod corect prima instanta a apreciat nelegalitatea solutiei
administrative dispusa prin Decizia din 31 octombrie 2008 prin care
contestatia privind aceasta categorie de debit a fost respinsa ca
nemotivata.
S-a retinut ca reclamanta-intimata a invocat aceleasi argumente
atat cu privire la impozitul pe venitul din salarii cat si cu privire la
contributia la fondul de sanatate avand in vedere interdependenta
dintre cele doua categorii de obligatii la bugetul de stat stabilite in
sarcina intimatei.
Plecand de la premisa ca suma principala retinuta de 685.568 RON a
fost considerata si stabilita nelegal ca fiind impozit suplimentar pe
venituri de natura salariala de catre organele fiscale, cu ocazia celui
de-al doilea control, in mod corect prima instanta a apreciat ca
neegala si obligarea intimatei la plata sumei de 164.836 RON
contributia pentru asigurari de sanatate retinuta de la asigurati plus
accesorii aferente, sume care au fost stabilite avandu-se in vedere
aceleasi sume considerate gresit si nelegal de catre organele fiscale
ca fiind venituri de natura salariala.

Fata de cele expuse mai sus, Curtea in baza art. 312 alin. (1) si (2)
din C. proc. civ. va respinge recursurile ca nefondate, mentinand ca
legala si temeinica sentinta pronuntata de instanta de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I DE
Respinge recursurile declarate de Agentia Nationala de Administrare
Fiscala si Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi (fosta
Directia Generala a Finantelor Publice Botosani) impotriva Sentintei
nr. 1472 din 29 februarie 2012 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a
VIII-a contencios administrativ si fiscal, ca nefondate.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi 25 februarie 2014

Spete sunt foarte multe. Aceasta este una din cele mai cunoscute si
mediatizate. Pe google gasesti destule.
Aici calculezi tu singur ce avantaje personale ai din urma firmei, caci
tu le stii cel mai bine.

17. Cheltuielile cu diurna

Cheltuielile cu diurna, controversate la inspectiile fiscale de

altfel sunt o sursa foarte buna pentru unii patroni de a diminiua
profitul contabil.
Diurna se poate acorda pentru deplasare. O persoana este
considerata in deplasare sau delegatie in momentul in care se

deplaseaza la 5 km distanta de localitatea unde se afla locul

permanent de munca.
Conform codului fiscal art. 76, diurna este netaxata in
urmatoarele cazuri:

in Romania cand este sub plafonul de 2.5 ori plafonul legal

stabilit: 2,5*17lei = 42.5 lei atat pentru salariatii din domeniul privat
cat si din cel public.

in strainatate cand este sub plafonul de 2.5 ori plafonul legal

stabilit, pentru personalul roman trimis in afara pentru indeplinirea

unor misiuni cu caracter temporar, atat pentru salariatii din
domeniul privat cat si din cel public.
*) 35*2.5=87.5 euro plafon netaxabil
In domeniul privat conditiile delegarii se negociaza intre
angajat si angajator.
Conform cu normele legale in vigoare pe perioada deplsarii nu
se vor acorda tichete de masa.
Codul fiscal prevede ca diurna este netaxata in urmatoarele
cazuri:
in

Romania cand este sub plafonul de 2.5 ori plafonul legal

stabilit: 2,5*17lei = 42.5 lei atat pentru salariatii din domeniul privat
cat si din cel public;
in

strainatate cand este sub plafonul de 2.5 ori plafonul legal

stabilit, pentru personalul roman trimis in afara pentru indeplinirea

unor misiuni cu caracter temporar, atat pentru salariatii din
domeniul privat cat si din cel public.

Pentru sumele ce depasesc plafoanele stabilite de lege, acestea

vor fi considerate asimilate salariilor/indemnizatiilor si se va retine
impozit si contributii sociale conform contractelor de munca, de
management, de mandat.

18. Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit

Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit poate aparea in
urmatoarele cazuri:
Echipamente tehnologice achizitionate
Echipamente tehnologice facute in regie proprie
Perioada de scutire este 1 iulie 2014 31 decembrie 2016.
Pentru a face calcule asupra acestei scutiri trebuie sa iti rogi
contabilul sa te ajute. Calculul nu este complicat, dar un contabil se
pricepe mai bine.
In functie de valoarea utilajului sigur ai putea pastra in firma in
jur de 1000 lei.

19. Cumpara din UE

Achzitioneaza cat mai mult din afara. Nu platesti TVA.

La achizitii de 50.000 lei an scutesti sa plece din buzunarul
firmei 50.000*20%= 10.000 lei. Intradevar poti deduce TVA-ul daca
esti platitor. Dar e o solutie buna de a nu scoate banii din firma si de
a rentabiliza cash flow-ul.

20. Plateste la timp evita penalitatile

Plata la timp a impozitelor si taxelor e foarte bine venita.
Penalitatile sunt destul de ridicate, iar la bugetele locale daca
platesti la timp ai parte si de o bonificatie.
Penalitati 2016

valoarea dobanzii este de 0,02% pentru fiecare zi de

intarziere

penalitatea de intarziere este de 0,01% pe fiecare zi de

intarziere

penalitate de nedeclarare de 0,08% pe fiecare zi.

21. Contabilizeaza si regleaza mereu TVA-ul

Ai grija mereu de TVA.

In jurul datei de 20 a fiecarei luni

verifica starea TVA-ului de plata si regleaza-l. Da drumul la

aprovizionare sau oprestefacturarea pentru a nu plati prea mult la
bugetul de stat.nu are rost sa platesti in plus cand poti sa
economisesti.

22. Negociaza cu toti furnizorii

Negociaza cu toti furnizorii. Daca reusesti sa scazi din facturi

cate 10 lei la 10 furniozri, intr-o luna ramai cu 100 lei in buzunarul
firmei.
La sfarsit de an ramai cu 1200 lei.

23. Ai grija la cash flow

Fa un tabeal si monitorizeaza fluxul de numerar. Este sangele

afacerii tale, daca e pe minus, te afunzi in datorii si nu e bine. Tine-l
mereu pe plus.
Gasesti modele cate vrei si cum vrei pe google.

24. Automatizeaza in loc sa angajezi un om in plus

Foloseste de tehnologia moderna si automatizeaza tot ce poti.

Daca reusesti sa economisesti salariul minim pe economie
pentru un angajat atunci intr-un an ai ramas cu 18.456,00 lei.
Daca softul te costa cateva mii de eruo, in 2-3 ani ai amortizat
investitia si ramai cu softul.

25. Foloseste amortizarea accelerata

Foloseste amortizarea accelerata, e deductibila si treci mai

mult pe cheltuieli im primul an. Plateti mai putin impozit pe profit.

26. Nu tine sold la obiecte de inventar sau material

consumabile

Nu sta cu sold la obiecte de inventor si materile consumabile.

Fa bon de consum, le treci pe cheltuieli, sunt dedutibile, platesti la
impozit mai putin.
La obiecte de inventor care nu sunt date in consum de 2000
lei, ai un impozit de platit in plus de 2000*16%=320 lei.

27. Verifica periodic listele de inventar

Daca lucrezi cu productie si cam faci manual bonurile de

consum dupa retetare, necesare de materiale, verifica periodic lista
de inventar. Vei avea o surpriza mare referitor la bunuri care nu sau dat in consum, si cate poti trece pe cheltuieli.

28. Fii la curent cu promotiile

Daca ai nevoie de bunuri pe firma, verifica promtiile, unele

promotii de genul Black Friday iti pot lasa in buzunar cateva mii de
lei.

29. Analiza costurilor

Analizeaza toate costurile, daca se poate automat, vei sti de

unde pleaca banii. Fa o lista cu activitatile tale, lucrari, prestari de
servicii si un tabel de calcul in excel unde sa treci toate cheltuielile
efectuate.
Vei vedea pe unde se pierd banii.
Daca faci o economie de 2% pe luna la 10.000 lei, iti raman in
firma 200 lei. Intr-un an economisesti 2400,00 lei.

30. Optimizarea stocurilor

Otptimizeaza stocurile, nu cumpara doar de dragul de a avea
pe stoc. Platesti doar de dragul de a avea si fara sa te folosesti de
marfurile respective.

31. Semneaza personal instrumentele de plata,

dupa ce au fost completate

Nu semna in alb, vei avea surprize cati bani pot sa ramana in

firma.
Unii semneaza instrumentele de plata in alb si se mai lauda cu
asta, ca vai ce lucru interesant face eu. Ba chiar mai semneaza si in
timpul interviului de angajare si intreaba mandri viitorii posibili
angajati: Stii ce fac?. Nu fa asa ceva. Instrumentul de plata

trebuie sa fie completat cu suma si data. Poate bani ai, dar daca iti
intra in cont dupa data scadentei instrumentului, nu prea e de bine.

32. Optimizeaza aprovizionarea

Functie de cash flow, optimizeaza cumparaturile. Nu trimite pe

Costica de 10 ori lamagazin, sa cumepre nimicuri. Uzura masinii si
benzina aface mai mult ca produsul cumparat. Nu mai calculam
timpul lui Costica. La 2 zile medie pierdute pe luna, la salriul minim
de 1250 lei brut, pierzi cu tot cu cheltuielile angajatorului 153,80
lei.
La 12 luni 153,8*12=1845,60 lei.

33. Reesalonarea la plata

Daca ai datorii, mergi si fa reesalonare la plata. Trebuie sa te

organizezi sa iesi din sfera datoriilor, penalitatile pot creste foarte
mult si iti afecteaza activitatea. Daca ai datorii la fisc, oriunde ai
nevoie de un certificat de atestare fiscala: licitatii, banca, etc, un
certificate cu datorii nu te ajuta absolut deloc.

Studiu de caz
Cum poti scoate legal banii din firma fara sa ai problem cu
fiscul?

1.

Imprumutul administratorului de la firma

Poti sa te imprumuti de la firma cu 5000 de euro fara

probleme.
Astfel
garantiilor,

trebuie

ca

avantajelor

valoarea

cumulata

administratorului

a
sa

imprumuturilor,
fie

inferioara

echivalentului in lei a 5000 euro si operatiunea de imprumut sa fie in

conditiile exercitarii curente a activitatii firmei, sa nu fie un favor
facut administratorului. Pentru a elimina favorul, imprumutul poate fi
facut cu o dobanda mai mare decat, daca firma si-ar fi facut un
depozit la banca. Perioada de imprumut poate fi mai lunga.
Pe venitul din dobanzi se va plati impozit.
Daca sunt 2 administratori atunci se poate lua de 2 ori
cate 5000 de euro.

2.

Vanzare de bunuri pe firma

Bunurile personale pot fi vandute firmei.

Masina, laptop, PC, site, etc.
Pentru

masina,

laptop,

acestea

trebuie

evaluate

evaluator si se va face contract de vanzare cumparare.

Aceste metode nu pot merge la nesfarsit bineinteles.
Dar pot valora intr-un an in jur de 7.000 euro.

de

un

3.

Plata chiriei pe sediul social locuinta

personala

Locuinta persoanala poate fi inchiriata pe firma contra cost. Se

face contract de inchiriere, se declara la finante si persoana fizica va
plati

impozit

si

contributie

la

sanatate.

Impozitul

pe

cladire

rezidentiala se plateste doar daca decontezi pe firma cheltuielile cu

utilitatile.
Amenajarea sediului social se poate deconta de asemenea pe
firma.
La o chirie de 300 euro/luna, intr-un an se aduna 3600
euro.

Total suma de bani care pot fi scosi din firma 20.600 euro.
Dar nu trebuie sa faci acest lucru daca este afectatea starea de
sanatate a firmei tale.

Studiu de caz
Cum poti economisi aproximativ 10.000 euro intr-un an

Exemplul este calculat pentru o firma cu 10 angajati, care are un profit

net la 2015 de 50.000 lei.

1. Repartizare dividende
In 2016 50.000*5%= 2500 lei
Repartizare in 2017 50.000*10.5% = 5250
Diferenta 2750 lei

2. Externalizare servicii a 2 angajati

Daca un angajat il platesti cu un salar net de 2000 lei, cheltuiala reala

a firmei este de 3494,00 lei.
Daca faci contract de prestari servicii si platesti 3000 lei pentru
serviciu tot iti raman 494 lei lunar in firma.
In 12 luni - 494,00 * 12 = 5928,00 lei
Pentru 2 angajati = 5928,00*2 = 11.856,00 lei

3. 2 zilieri

Asta inseamna 3 luni la 20 zile muncite pe luna. Daca ai angaja o

persoana 3 luni pe an cu salariul minim ai scoate din buzunarul firmei
1538*3=4614,00 lei.

Un zilier platit la minimul pe economie, timp de 60 de zile te

costa
7,382 lei/ora (minimul brut )*8 ore/zi*60 zile = 3543,36 lei.
Diferenta ramasa in buzunarul firmei = 1070,64 lei
2 zilieri 1070,64*2= 2141,28

4. Tichete de masa
Calcul pentru 20 tichete pe luna acordate angajatilor
20 tichete pe luna * 9.57= 191.4
Impozit 16% = 30.62 lei
O prima neta de 191,40 lei luna te costa 282 lei
Diferenta ramasa in buzunarul firmei lunar per angajat = 90,6
La 10 de angajati = 90,6*10= 906 lei/luna
Intr-un an 906*12= 10872,00 lei

5. Tichete cadou
Avem trei ocazii pe an pentru fiecare angajat si inca una pentru
doamne.
Impozite si contributii economisite daca acordam prima cu ocazia
sarbatorilor mentionate de codul fiscal:
La 150 lei, firma cheltuie 221 lei de persoana. Astfel cu aceste
ocazii economiseste: 221-150 = 71 lei de angajat.
10 angajati 710 lei*3=2130,00 lei
Pentru doamne inca 71 lei de 8 martie
4angajate = 71 lei*4=284,00 lei
Total = 2414,00 lei

6. Vouchere de vacanta

Valoare maxima vouchere= 1250*6=7500 lei

Impozit 16% = 7500*16%=1200 lei
Valoare neta vouchere = 7500-1200=6300 lei
Valoare platita pentru o prima neta de 6300 lei= 11047 lei
Valoare taxe

- diferenta bruta suplimentara = 11047,00-6300,00 =

4747,00
Diferenta de bani ramasa in buzunarul firmei = 4747,00-1200,00 =
3547,00 lei
Presupunem ca pleaca patronul cu sotia

- angajata a firmei in

vacanta. In rest mai greu am vazut vouchere de vacanta.

Pentru 2 angajati = 3547*2= 7.094,00 lei

7. Pensie asigurata

Se poate face o asigurare suplimentara pentru pilonul III de

pensii. 400 euro anual, deductibili pentru firma, neimpozabil la
salariat.
Suma este in jur de 1800 lei an
La 1800 lei impozit pe profit economisit = 1800*16%=288 lei
Presupunem ca se face asigurarea pentru 2 persoane =
288*2=576,00

8. Asigurare suplimentara de sanatate

Din luna mai 2016 daca ai venit sub salariul minim poti sa nu mai
platesti contributie la sanatate.
Solutie te poti angaja cu mai putine ore.
Asigurarea

privata

deductibila

este

de

400

euro

pe

an,

deductibila si neimpozitata la salariat.

La 1800 lei impozit pe profit economisit = 1800*16%=288 lei
Presupunem ca se face asigurarea pentru 2 persoane =
288*2=576,00

9.

Negociaza cu toti furnizorii

Negociaza cu toti furnizorii. Daca reusesti sa scazi din facturi cate

10 lei la 10 furniozri, intr-o luna ramai cu 100 lei in buzunarul firmei.
La sfarsit de an ramai cu 1200 lei.

10.

Analiza costurilor

Analizeaza toate costurile, daca se poate automat, vei sti de

unde pleaca banii. Fa o lista cu activitatile tale, lucrari, prestari de
servicii si un tabel de calcul in excel unde sa treci toate cheltuielile
efectuate.
Vei vedea pe unde se pierd banii.
Daca faci o economie de 2% pe luna la 10.000 lei, iti raman in
firma 200 lei.
Intr-un an economisesti 2400,00 lei.

11.

Optimizeaza aprovizionarea

Functie de cash flow, optimizeaza cumparaturile. Nu trimite pe

Costica de 10 ori la magazin, sa cumpere nimicuri. Uzura masinii si
benzina aface mai mult ca produsul cumparat. Nu mai calculam timpul
lui Costica. La 2 zile medie pierdute pe luna, la salriul minim de 1250
lei brut, pierzi cu tot cu cheltuielile angajatorului 153,80 lei.
La 12 luni 153,8*12=1845,60 lei.

Suma totala de bani care poate sa iti ramana in firma este

42.654,24 lei