Apicultura ~~ in RomaniaIndru metodologicy apicolé editati de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’. Romania AL RECEANU : Momente hotaritoare ale luptei popor ial demné Jn rindul ii. Aniversa- rea a 4( ani de la victoria asupra fas- ee ast ul de jeeretare gh proiuctie pen: La a zecea anive navelor: \ 19 do pen ShvuLESC Imbunitstiri aduse echi- pamentulul de arog a muncii in apicul- a PROGNOZA INFLORIRIE SALCIMULUE IN 1985 5 DIN ACTIVITATEA ORGANIZAqTEI - See ** O: Sedinja statutara, a Consiliutui “tiel rilor de Albine. ie Apicultura — 9 indeletnicire a pio- nierilor din Banie. Es * * *: Initiative cu care ne mindrim. APICULTORI NE REAMINTESC : 3 un roi pe Asocia- ‘del valoroase Ia indemina tuturor 5. SCHUSTER : La fiecare stop — 6 rame, is: fe Fitscaraads ae = $0. MILEA: Brazilia — noile coordonate ale. j dezvoltarii apicole. 27 § CALENDARUL APICULTORULUI 30 DOCUMENTAR APICOL ) INTREBARI SI RASPUNSURI Galante ry Salaadimalemeanaival lin culesuri, fiind intens cercetat de albine. “foto: arh. C. MAIMADUC) a. q principalele ae Pua Coe Cen em Uren? ee eet Ce ore Tee aoe ee ee Polvo. u ae PSM Laces ae ts Geotcra — Maa SMetENAniversarea a 40 de ani de la victoria asupra fascismului si sarbatorirea ,,Zili independentei Roméaniei MOMENTE HOTARITOARE ALE LUPTE! POPORULUI ROMAN PENTRU AFIRMAREA LIBERA $I DEMNA IN RINDUL NATIUNILOR LUMII Asa cum se arat& in Hot&rtrea Comi- tetului’Executiv al Comitetului Cen- tral al Partidului Comunist Roman din 15 februarié 1985, privind aniversarea a 40 de ani de la victoria asupra fas- cismului si s&rbatorirea ,Zilei_inde- pendentei Roméaniei, ,poporul roman va sarbitori aceste evenimente ca doud momente hotritoare pentru afirmarea sa liber& si independent in rindul na- tiunilor lumii Printr-o fericita coinciden{a, ziua de 9 mai, aduna fn istoria rom&nilor doud momente de adincd semnificatie, dou& date aniversare care ne prilejuiese de fiecare dat& \intoarcerea recunostintei noastre spre acei fii ai acestui pamint care s-au jertfit pentru libertatea si independenta patriei lor, pentru elibe- rarea altor popoare apisate de asupri- rea straind. La 9 mai 1985 se implinese patru de- cenii de la victoria asupra fascismului, eveniment de covirsitoare insemnatate in istoria universala, in lupta popoare- lor pentru afirmare de sine statdtoare, pentru libertate si pace. Tot la 9 mai, poporul nostru sarba- toreste ,Ziua independentei Romén! ziua in ‘care cu 108 ani in urma (9 Mai 1877), parlamentul tarii, dind glas voin- tei intregului popor, a proclamat neatirnarea patriei, insctiind o noua pagina de glorie si lumin& in multimi- lenara sa istorie. Aceasti coincident’ are pentru natiunea noastra valoare de simbol, ilustrind cu stralucire adevarul c& intreaga istorie a poporului roman s-a desfasurat statornic sub semnul idealurilor de libertate si unitate na- tional, al vointei sale nestramutate de a fi singur stapin in tara strabun’, de a-si orindui viata potrivit legitimelor sale interese si aspiratii. Implinirea a 40.de ani de la victoria asupra fascismului este sirbatorité de poporul roman cu simtAminte de pro- funda satisfactie si legitima mindrie pentru insemnata sa contributie la in- fringerea celei mai grave dintre pri mejdiile la adresa libertatii si democra~ tiei, a pacii si progresului popoare- lor — fascismul. Participind cu intregul su potential militar, economic si uman la uriasa ba- talie impotriva fascismului, poporul ro- man incununa in chip stralucit boga- tele sale traditii de lupta antifascist, dadea expresie starii sale de spirit profund ostilA fascismului, setei sale de libertate. Intr-adevar, inca de la in- tiile manifestéri ale fascismului pe arena politicé a lumii, poporul roman, s-a ridicat cu hotarire in primele rin- duri ale luptei impotriva acestuia. Prin amplele sale demonstratii si ac- tiuni revolutionare, clasa muncitoare a ficut si se vorbeascd in intreaga lume despre steagul de lupté ridicat de po- porul roman, despre pilda muncito- rimii romane. Un asemenea moment l-a reprezentat activitatea Comitetului Na~ tional -Antifascist, care, sub conducerea Partidului Comunist Roman, a confe- rit miscarii antifasciste si antirdzboi- nice, o ampla structura organizatoricd, antrenind la lupta largi forte sociale, in frunte cu clasa muncitoare. Astfel, marea demonstratie antifascist’ si anti- razboinicd de la 1 Mai 1939 a dat glas cu putere vointei clasei noastre mun- citoare, a intregului popor de a se im- potrivi cu orice pret fascismului si razboiului, dé a apara libertatea si in- tegritatea patriei.Acoperindu-se de glorie, armata ro- mana a participat, aldturi de trupele sovietice, la eliberarea Transilvaniei de nord, iar apoi la cliberarea Ungariei, Cehoslovaciei si a unei parti din teri- toriul Austriei, pind la victoria deplina asupra faselsmului. Prin efectivele prezente pe front, prin uriagul stu efort economic Roma- nia s-a situat, aga cum $-a, subliniat chiar fn epoci, pe a patra pozitie in cadrul coalitiel antihitleriste, contri- buind la scurtarea razboiului cu circa 200 de zile. La a 4 riei, experienta istoric’, inclusiv a ce- lui de-al doilea rizboi mondial, intere- sele'vitale ale popoarelor cer s& se puna cu desavirgire capit tuturor cauzelor care indreaptA cursul evenimentelor spre confruntare si razboi, s& se ac- tioneze in mod perseverent pentru de- moeratizarea relatiilor internationale, pentru stingerea tuturor focarelor de incordare si conflict existente in lume, pentru solutionarea exclusiv pe cale pasnic&, prin tratative, a tuturor pro- blemelor litigioase, ca si oricdror alte probleme dintre state. La 40 de ani de la mareata zi a vic- toriei, poporul roman, faéurindu-si con stient prezentul si viitorul, actioneaza cu inalt& responsabilitate pentru api- rarea picii, pentru oprirea cursei inar- marilor, pentru dezarmare, conferind © noua stralucire vocatiei sale de pace, jlustraté pregnant de-a lungul intregii sale istorii. Este acesta supremul oma- giu adus celor care au luptat pentru zdrobirea fascismului, pentru bunurile cele mai de pret ale fiec&rui popor — libertatea si pacea. in perioada celor 40 de ani-s-a in- fiintat Asociatia Creseftorilor de Al- bine (anul 1957) care desfagurind 0 ac- tivitate rodnici, contribuie la dezvol- tarea apiculturii in tara noastra si mo- dernizarea acesteia la nivelul cerinte- lor actuale ale economiei noastre. Preocuparile si activitatea principal a Asociatiei Crescdtorilor de Albine a fost concentraté in atragerea oameni- lor muncii de diferite profesii la prac- 2 -a aniversare a Zilei victo- ticarea apiculturii, in prezent numarul acestora ajungind la peste 80 000, s&-i pregateasca si sé-i indrume in vederea cresterii numarului familiilor de albine si sporirea productiei de miere, ceara si alte produse apicole. Numarul fami- liilor de albine dup datele statistice ale anului 1948 era de 472000 iar la recensémintul din luna februarie a.c. acesta depaseste 1 300 000. In activitatea sa, Asociatia Cresca- torilor de Albine colaboreazA cu orga- nele de stat, precum gi cu alte organi- zatii obstesti pentru indeplinirea masu- , rilor prevazute in planul de dezvoltare a apiculturii, contribuie la prevenirea si combaterea bolilor la albine, protec- tia familiilor de albine impotriva in- toxicatiilor cu pesticide, organizarea pe plan central a stuparitului pastoral, po- Jenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor, aplicarea dife- rentiaté a tehnoiogiilor de crestere si intretinere a familiilor de albine pe zone bioapicole si tipuri de cules. Partidul si statul nostru au luat o de m&suri menite sA creeze con- favorabile dezvoltarii apiculturii, stuparii beneficiind azi de credite pen- tru dezvoltarea stupinelor sau crearea de noi stupine, scutiri de impozite asu- pra veniturilor realizate, precum si de 0 serie de inlesniri ca: ‘asigurarea aprovizionarii apicultorilor cu unelte si materiale apicole, preluarea produselor de la locul de productie, gratuitatea valorificdrii resurselor nectaro-poleni- fere, acordarea de vetre de stupina in folosinta gratuita, plata actiunii de po- Jenizare a culturilor agricole entomo- file cu ajutorul albinelor, asistenta teh- nic& calificaté gratuita ete. La a 40-a aniversare de la victoria asupra fascismului si sirbatorirea_ 4Zi- let independentei Romaniei* apicultorii patriei noastre intimpind aceste mo- mente hotdritoare ale luptei poporului roman pentru afirmarea libera si demn cu noi succese in activitatea lor si obtinerea unor rezultate cit mai bune in practicarea acestei utile si frumoase indeletniciri — apicultura. ‘Ing. I. RECEANULa a zecea aniversare INSTITUTUL DE CERCETARE S$! PRODUCTIE PENTRU APICULTURA nea anual de referate si comunicdri stiintifice a Institutului de cercetare si pro- ductie pentru apicultura s-a bucurat de data aceasta de o conjunctura festiva, lucrarile sale desfisurinda-se in contextul aniversirii a zece ani de la infiintarea acestei_uni- titi — pilot a cercetarii apicole romanesti. La sesiunea lor festiva, cercet&torii au avut oaspeti distinsi in persoana tovarasi lor: prof. dr. Tiberiu Muresan — presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, Jon Moldovan — vicepresedinte al A.S.A. directorul Institutului de biologie si nutritie animal, Mihai Pocorschi — reprezentant al Consiliutui National pentru Stiinta si Teh- nologie, precum si reprezentanti ai Institu- tuluj Agronomic ,N. Balcescu", Departanien- tuiui Agriculturii de Stat, Ministerului Sil- vieulturii i ai altor institutii centrale cu care _LCP.A. are relatii_ de colaborare. Conducerea Asociatiei Crescatorilor de Al- bine a fost reprezentata de tovaragii : prof. dr. Eugen Muresan, ing. N. Foti, prof. Costache Paiu, vicepresedinti ai Comitetului Executiv si ing. Pugen Mérza, secretar al Comitetului Executiv. Au fost prezenti, de asemenea, re- prezentanti ai Combinatului apicol, Liceului ‘ol, pregedinti gi secretari ai filialelor ju- detene A.C.A., activisti ai Asociatiei, apicul- fori. Directorul institutului a adus la cu- nostinfa adunarii si salutal adresat de prof. dr. ing. V. Harnaj, presedintele APIMONDIA. Pentra participantii. mai tineri_s-a facut mii inti o scurta trecere in revisti a activi- tatii de cercetare apicolé in Romania, rele- vindu-se faptul c& actualul Institut de cer- cetare si productie pentru apiculturé repre- zint& Jalonul de virf al unui drum inceput cu mai bine de o jumatate de secol in urmi continuat cu valente noi, in conditii noi, op- time, in ultimele decenii. Ca data de debut a cercetrii organizate in apiculturs este so- cotit anul 1930 cind dr. FI. Begnescu, unul din inaintasii de seam& ai_apiculturii romanesti a infiintat, in cadrul Institututui National de Zootehnie, sectia de apicultura fn perioada postbelict, un moment de coti- turd a fost marcat in anul 1957 cind ia fiinta Statiunea central de apicultura si sericicul- turd, form organizatoried superioara in care se continui de altfel o activitate ce se desfasurase sub diferite forme, dup elibe- rarea {frii de sub jugul fascist. Primul di- rector al acestei statiuni a fost ing. Ni- colae Foti, prezent in prezidiul actualei se- siuni stiintifice, prilej cu care a fost oma- giat si pentru implinirea virstei de 75 de ani. Dezvoltarea impetuodsi a activitatii Aso- ciatiei Cresciitorilor de Albine a impus per- fectionarea activititii de cercetare, strict ne- cesaré pentru introducerea progresului teh- nic si crearea unlui organism propriu destinat transpunerii in practicd a acestui scop. Ast- fel, in 1971 ia fiin{a Centrul de studi, proiec- tari si invatamint apicol al" A.C.A. (CSP.LA.). Dupa trei_ani, prin unificarea acestui centru cu sectia de apicultura din cadrul S.C.A.S. ia nastere actualul institut de cercetare, sub conducerea ing. N. Foti. Acualal director al institului, ing. Aurel Malaiu, a fZeut apoi o scurt’ prezentare a LGP.A., evidentiind semnificative comparatii. Daci la inceputul activitatii in institut Tu- crau 10 cerceatori, astzi numérul acestora a crescut la 54, cadre cu studi superioare de diverse specialitati. In urma cu zece ani numirul temelor de cercetare era doar de 7. In 1984, cercetStorii institutului Iucrau ta 25 de teme de cercetare, cu peste 42 de faze anuale. In paralel si ca 0 consecinta a ef cientei muncii depuse, s-a dezvoltat si acti vitatea cconomica. Cele 31 milioane lei reali- zate in anul 1984, reprezinta 0 cifra de peste zece ori mai mare decit ceea ce se reali- za in anul infiintarii institutului. Vom incheia aceasta succinta prezentare remarcind in mod deosebit baza materiala de exceptie de care s-a bucurat si se bucurd LC.P.A., bazi material unici in ume pen- tru o activitate de genul celei pe caré o desfisoara. Firesc, datorii sporite ale celor care iucreaza aici pentru obtinerea unor re- zultate superioare, cali strinsi corelatie cu cerinfele stringente ale dezvoltarii apiculturit_ romanesti, De alffel lucrarile prezentate in continua- rea sesiunii s-au constituit in réspunsul pe care il dau cercetitorii la conditiile create. Debutul a fost facut de geneticieni si amelio- ratori care prin purt&torii lor de cuvint, Mihaela Serban, Stelian Onea si Maria Dra- gan au expus rezultatele obtinute de colec- tivele din care fac parte in cercetrile pri vind: biometria albinei romAnesti, sporirea productivitatii in cresterea intensiva a mat- cilor, dezvoltarea si comportamentul repro- ductiv al trintoritor. La sectia de tehnologia cresterii albinelor © interesanti expunere a facut-o directorul institutului, privind obfinerea veninului de albine, cercetare ale carei rezultate sint deo- sebit de utile pentru marea practic apicola. Alte comunicari, prezentate de Vasile Ale- xandru si Nicolae Borcescu, au cuprins re- zultatele Iucrarilor privind 'sporirea randa- 3SESIUNE AEFERATE Aspect din timpul lucrdrilor sestunii. In prezidiu (de la stinga Ia dreapta) STUNIIEIEA TOMURICAR) ACTIVI TALE ing. Nicolae Foti, vicepresedinte al Asociatiei Cresciitorilor de Albine, biol. Despina Grecu, ing. Aurel Malaiu, directorul Institutului de cercetare si productie pentru apicultura, prof. dr. Tiberiu Muresan, presedintele Academiei de Stiinte Agricole gi Silvice, Ion Moldovan, vicepresedinte al A.S.A.S., divectorul Institutului de bio- logie si nutrifie animala si ing. Eugen Marza, secretarul Asogjajici Cresedtorilor de Albine. t mentului Ja extractia cerii din fagurii re- formati si comportamentul familiilor de al- bine in pavilioanele apicole, Rezultate partiale ale unor cercetiri de lunga durat&, neinchiate inci, au fost comu- nicate de cercetatorii implicati in problemele di stizi, in condi- care le lifere. Identificarea si studiul unor speci de plante cu producti mari de nectar si polen, cu referiri speciale 1a Evodia sp, a fost subiectul comunicdrii fieute de seful colec- tivului de resurse melifere si polenizare, ing. Ilie Balana. Grigore Fota a facut cunoscute rezuliatele cercetirilor privind selectia si ameliorarea saleimului in scopuri apicole, iar Elena Grosu pe cele privind valoarea me- lifer a soiurilor si hibrizilor de floarea-soa- relui, cultivafi si de perspectiva. Cu mult interes au fost urmirite referatul si comunicarile cu care s-au prezentat 1a se siune cercetitorii de la colectival de patolo- gie apicol. In timp ce dr. Paul Agache a expus rezultatele cercetirilor privind com- Ponen{a’florei bacteriene si micotice a in- testinului mijlociu al albinelor aduite, dr. ing. Ion Rusu a prezentat studiul efectuat de co- 4 lectivul din care face parte, privind bacte- riologia micologia fagurilor si ceri in veulerea stabilirii tehnologiei de obtinere a cerii lipsite de germeni patogeni viabili. De- terminarea tolerantei albinelor fata de ier- bicidele utilizate mai freevent in culturile entomofile din R. S. Romania, subiect de mare actualitate pentru apicultura noastra, constituit con{inutul expozeului sustinut de dr. Dan Ionescu. Subiectele comunicdrilor de tehnologia pro- duselor apicole au constat in: determinarea cantitativa a flavonoizilor din propolis si din Preparate cu propolis (expus de farm. Fi- lofteia Popescu) si realizarea unui extract total de polen in vederea folosirii Iui ca ma- terie prima activa la obfinerea de produse medicamentoase apiterapice (expus de bio- chimist Cristina Mateescu). Dr. Lucia Serafim si dr, Mircea Popescu din cadrul sectorului de apiterapie, au susti nut interesante comuniciiri privind fect tratamentului cu Lecipol 1a bolnavii cardi vasculari cu hipercolesterolemie si respectiv rezultatele terapeutice obtinute prin utiliza- rea unor produse apicole in unele afectiuni eculare pe pol anterior in raport cu carac- teristicile modificarilor clinico-functionale.Comunicirile prezentate de ing. Mihai Lisovschi: ,Contributii la mecanizarea transporturilor in apieulturai si ing. Con- stantin Culea: Noi _utilaje pentru apicultura, dup’ cum arati insesi tillurile, reflect preocupiirile pe aceasta li- nie ale ‘cercetatorilor institutului sirbatorit, Pentru domeniul ine nu indeajuns explo- rat, col al organizirii si economiei apicole, S-a preventat 9 singuri lucrare, de citre unul din autorii ei, ing. Elise: Tarja si anume »Influenfa polenizarii cu albine asupra bi- Jantului energetic al culturii de floarea-soa- relui". A fost apoi rindul apicultorilor-experimen- tatori si-si expuna in acest cadru de elevatd finut& stiintificd rodul eforturilor si cAutiri- lor asidue. Iosif Oros, secretar al filialei A.C.A. jud Silaj a prezentat colectorul de Polen saldjan si tehnologia de folosire in Scopul recoltarii intensive a ‘acestui produs apreciat al stupului care este polenul. O co- municare plin& de substan{&, relevind impli- ‘catii economice valoroase a fost ficutd de ing. Claudiu Ocrain, secretarul filialei A.C.A. jud. Buziu privind influenta polenizérii sa- turate cu albine asupra productiei de se- minfe la floarea-soarelui De un succes deosebit s-a bucurat contri- butia renumitului apicultor-inventator Nico- lae V. Hliesiu. $i de data aceasta tinuta sti- infifici, profesional’, au fost atributele ce aut caracterizat atit referatul expus privind tehnologia producerii, recoltarii, conservarii si_valorificdrit apilarnilului cit gi filmele brezentate: ,Apilarnil — a opta sansa rApilarnil — cereetari si determinari", ,Api- larnil — medicament ? Aliment 2 si ,,Apite- rapia ° Interesul pe care I-au prezentat referatele si comunicarile expuse a fost demonstrat si de discutiile care au urmat. Printre cei care au apreciat valoarea lucratilor ficind toto- data si valoroase sugestii pentru munca vii toare mentionim pe tovarisii: prof. Eugen Muresan, prof. Paiu Costache, conf, Maria Suciu de la Facultatea de biologié, Gheorghe Puseasu, presedintele filialei A.C.A. jud. Tul- cca precum $i Dumitru Sofronie, vechi si cunoscut apicultor si activist voluntar al Asociatici. Vom incheia aceste succinte insemniri de- spre evenimentul pe care I-au triit cerce- tatorii Institutului de cercetare si productie pentru apicullura in zilele de 28 februarie si 1 martie ac. cu urarea ca la viitoarelo aniversiri si fie prezentate noi loroase Iucrari consemnind inserierea activi tatii cercotatorilor pe coordonatele inaltei ti nute stiintifice, a effcientei pentru intreaga apiculturd, LLL LLOOO LLLLOOOD OQQQOOOD: OOOOOOOO VIND pavilion apicol cu 60 familii, Visoiu, Tulcea, telef. 11898, (a2y simbata, duminica, luni, VIND stupind (50 familii), stupi, caband si unelte apicole. Telef. 15.03.94, virieri, (a3) reasca. Telef. 79.65.53, VIND bidoane galvanizate 50 kg inchidere ermetici. Banul Antonache 63 Flo! (4) oO 1972, 1973, Telef. 921/3127 Brasov. telef. 941/33868, Craiova. LLL L OS: OOOOOO ‘Tirgusorul Nou, jud. Prahova. VIND reviste ,Apicultura® anii 19651984. Cumpér revista ,Apicultura" anii 1970; (a5) VIND pavilion apicol cu. 60 1izi orizontale si 30 familii albine. Albu Alexandru, (16) VIND ‘pavilion apicol pentru 72 stupi verticali fara albine. Panait C. Petre, sat a7) 57 INTRODUCEREA MATCII IMPERECHEATE Biol. Mihaela SERBAN Institutul de cercetare si producrie pentru apiculturdi Pentru multi apicultori introducerea mAtcii este poate una din cele mai di- ficile lucrari curente ale stupinei. Pe buna dreptate, pentru cd incepatorul incearcA nu numai parere de rau pen- tru matca gasiti moarta la citeva zile dupa introducerea in stup, ci chiar o indoiald cu privire la indeminarea sa, la aptitudinile pe care le are pentru apicultura si, de ce nu, la perspectivele sale ca apicultor. Principala indoiala vizeazd metoda folosita pentru intro- ducere. Apicultorul ‘experimentat, fie el profesionist sau amator, a trecut si el la vremea sa prin asemenea indoieli, dar le-a depasit si ca urmare pune in balanta costul pierderilor de matci da- torate metodei expeditive (dar riscanta) pe care o foloseste si costul unei me- tode mai sigure dar laborioasa. Con- cluzia lui este de regula acceptarea ris- cului (1—20/,, inevitabil). Cum succesul introducerii se expri- ma in acceptare, cred cd inainte de a sugera citeva metode de baz& (dar nu retete), este bine sd inventariem fac- torii » care influenteazi acceptarea mateii : 1, Colonia trebuie s& fie sigur or- fana. De multe ori, chiar daci in fa- guri nu se afl ou sau puiet necdpa- cit, poate exista o mate tindra, neim- perecheaté. De aceea, colonia banuita orfand trebuie verificaté riguros, fa- gure cu fagure si numai daca nu existd nici matca tindrd nici botci este decla- rata ca atare*. 2. Un cules abundent confera’ sigu- rant4 acceptarii, indiferent de metoda de introducere. Orice perioadi de in- trerupere a culesului, oricit de scurta, sesizaté prompt de apicultor, poate fi contracarata cu hraniri de stimulare pe care le administreaz’ incepind cu ci- teva zile inainte de a introduce matca 6 si le continua pina cind ea oud constant, Deci pentru inlocuirea planuité a mat- cii stupului cu alta, tindrd, si/sau cu potential genetic superior, se alege o perioada de cules sau se simuleazd acesta prin hraniri de stimulare. 3. Conditia miteii care se introduce trebuie .si fie ,,sincronizata cu cea a lucratoarelor care urmeazi a 0 ac- cepta. Dintre dowd matci egale ca virsta, inte- gritate morfofunctionalé (inclusiv grad de imperechere) si vigoare, albinele o prefer pe ,,a lor* — cel putin pentru ua scurt timp, dupa care au o, atitudine bilateral toleranta iar in final se hotardsc pentru una din ele. Situatia ne intereseazi deocamdata cu titlu informativ practic’, cel putin unul din cei trei parametri sus-mentionati este infe- rior la matca stupului (altfel inlocuirea ei nu ar avea rost). In anumite conditii albinele fac singure aceasti alegere — atunei cind la unificare se uitd ambele métci in stup, sau toamna tirziu, in septembrie—octombrie, cind pentru inlocuire uaii apicultori dau par gi simplu drumul pe urdiniy unei matci ti- nere, oudloare, viguroas&, in stupul respectiv ined fanctionind matca batrind ** si nu daw gres. Discriminarea se face pe baza faptului cA feromonii mitcii desi identici ca structur’ chimica, variazi cantitativ de la o mated la alta si sint perceputi ca atare de lucriitoare, cirora le provoaca reactii diferite. Probabilitatea existentei_unui_ uni- son intre matca oferita si albinele pri- mitoare este foarte redusa. In cazul co- loniei ramas& fara mate’, dacd in stup existd larve tinere albinele trag botci de salvare — deci nu se mai pune pro- blema introducerii/acceptarii unei mat- ci; uneori accidentul se constata pe loc * Pentru incepatori, H. H. Laidlaw jr. re- comanda chiar o ,cernere” a intregii popu- latii de albine printr-o gratie separatoare asezaté deasupra unui corp de stup plin ct rame (in care albinele au fost in prealabil scuturate) si dedesubtul corpului de puiet in care au fost lasati strict fagurii cu puiet, fara nici o albind adulta : toate albinele urcd in corpul superior, la puiet, matca insé nu le poate urma, rémine sub gratie; sau, fi- xind la urdinig 0 fisie de gratie separatoare si obligind albinele scuturate in fata stupu- Jui si treacd prin ea pentru a ajunge la fa- gurii cu puiet aflati in stup — matca se re- pereaz& usor in aceasté situatie. ** N. Foti, comunicare personala, si apicul- tori profesionisti in Australia si Noua Zee- Janda.(matea omorité de apicultor, prin ne- glijenta manipulare a ramelor, de e- xemplu) si daci stupina dispune de matei de rezerva se introduce una ime- diat — fie intr-o cusc& cu dop de ceard, fie bine naclaité cu miere si de- pusA ca atare pe chiar fagurele de pu: ei se face tot in functie de abunden{a culesului si implicit de gradul de ocu- pare a lucratoarelor : cu cit mai pate, cu atit mai bi Fi tatea slabi/disparitia matcii si simultan absenta puictului tind sint constatate cu intirziere (lucru frecvent intilnit la inceptori), in scurtul interval cit co- lonia mai poate fi tinut{ orfana fard a se bezmetici trebuie stimulata activi- tatea lucratoarelor introducind in cuib cite un fagure cu puiet si oferindu-le sirop de zahar. Dar deja exist incom- patibilitati intre aceste lucrdtoare si matca ce le va fi curind oferit&. Pentru a se conditiona in vederea primirii ei, colonia trebuie s& se afle intr-o stare de dezorganizare avansata (incorect dar sugestiv desemnatA ca ,demoralizare“ in mai toate cirtile de apicultura cla- sice precum si in limbajul curent) : atunci este ea predispusi acceptarii. Cum se explicd esecurile introducerii ? Uneori esecul este imediat (1): in- seamna cA sau (a) in stup existau botci ori mated (neatenfia apicultorului), sau (bo) matca a suferit un transport prea indelungat si in conditii neprielnice (vina furnizorului), sau (c) pregatirea celor trei condi{ii sus-mentionate ale acceptarii a fost neglijata (vina/neprice- perea apicultorului), sau (d}matca are un defect corporal care implicit afec- teaza functiile sale (vina productitoru- lui). Alteori esecul se vadeste cu intir- ziere (2): miatci acceptate de albine sint curind dupa aceea inlocuite linis- tit, degi’ aparent oud bine. Se bin ieste cA reluarea mai greoaie a pontei tinde s4 provoace aceastA inlocuire. Desi pierdere, nu mai este vorba de introducere propriu-zis, iar explicatia Fig. 1, C&pacel: A — tubul pentru serbet ; B — peretele perpendicular pe fagure poate fi identicA cu Ja, b sau d, vina stabilindu-se pe baza examenului de laborator. : Situatia Ic este mai greu de preve- nit. Dintre cei trei factori care influ- enteazA acceptarea, siguranta orfaniza- rii_se poate realiza de catre orice api- cultor sirguincios ; simularea sau su- plimentarea la timp a unui cules abun- dent: intrebind pe cei mai priceputi, inv&tind prevenirea furtisagului (acci- dent, si el freevent reclamat in lega- turd cu pierderea matcilor la introdu- Fig. 2. Cusc& tip Benton romAneasc’, din jemn. 3 si 4. Custi tip Benton nord-americane, din Iemn ; se remarcd fanta de aerisire si lama metalicd pentru sustinere (sus) si res- pectiv faljul care asizura aerisirea in custile stivuite (jos). cere), poate fi si ea deprinsi de orice apicultor; dar sincronizarea conditiei mateii cu cea a lucrdtoarelor astfel in- cit s& se ,adopte* reciproc nu este la indemina oricui. Matca tinar§ trimis& de o pepinierd/un producéitor semi-pro- fesionist intrerupe ouatul in timpul transportului (1—8 zile), este alimen- tata si ingrijitA in tot acest interval de numai 8—12 lucrdtoare — este, sub unele aspecte, sfracitA *. Iar in momen- tul primirii ei, colonia poate fi orfand de prea curind sau de prea multe zile (de aceea cel mai sigur este introduce- rea matcii intr-un stup cu puiet exclu- siv c&pacit, dar nu pe cale de bezme- ticire **) ; colonia poate fi prea slab’ — si mai bine ar fi sortité unificdrii cu o alta; nu orice apicultor are rabdare sé lase in pace fosta colonie orfand pina Ja injghebarea unui cuib — sa zi- cem zece zile: or, colonia orfand, iri- 37 tabila, nu-si pierde aceasta calitate de- cit dupa aparitia in cuib a puietului de toate virstele ; pe de alta parte, mat- ca este si ea mai nelinistitA pind la re- luarea pontei; dacd in 2—3 siptimini de la introducerea matcii, in ciuda pre- gatirilor facute de apicultor, apar botci, ele trebuie distruse — se inldtur& ast- fel tendinta de inlocuire ; nu stiptnim prea bine conditiile in care si motiva- tiile pentru care feromonii provoaca la albine comportamente uneori favora- bile si alteori adverse acceptarii mAt- ci: de exemplu, cum disting albinele matea imperecheat& de cea neimpere- cheaté, sau matca activ oudtoare de cea care a intrerupt ouatul, si in ce fel se comporta ‘diferit. Or, de toate aceste variante posibile, care concur& la acceptarea matcii, pregitirea ar tre~ bui s& tin’ seama. Deocamdata, ca de multe ori in via’ in fata unui feno- men al naturii incomplet inteles, cu- noasterea este suplinita in practica de subiectiva pricepere. Tot H. H. Laid- * Feromonii (,substanta de mate’, dar nu numai ea), mijloace principale de comuni- care a informatiei, sint sintetizati perma- nent in glandele mandibulare ale matcii si tot permanent oferiti albinelor. Stim cA el sint metabolizati rapid fn intestinul albine- lor, iar scheletul carbonic al moleculei lor este cedat de doici fnapoi mateii — care face astfel economie de energie: Deci, chiar daci pentru insotire pe timpul transpor- tului sint suficiente cele citeva albine, matca este totusi privaté de o parte din cantita- tea de substanté si de energie recuperabile. (Este 0 explicatie pe care imi permit sa © sugerez pentru unele intirzieri ale insta- lari pontei_uneori.) ** Lueratoarele percep foarte repede prezenfa/absenta matcii in stup (este una din adaptirile de supraviejuire a speciei) : in 15—30 minute de la disparitia matcii ele se agit ; dupa 2—3 ore incep transformarea In botei a citerva celule hexagonale in care se afl larve tinere ; iar dup& 24 ore incepe dezyoltarea ovariolelor la lucratoarele din stup. Imensa cantitate de comunicare pre- supusi de declansarea "acestui comporta- ment se realizeazA prin feromoni — a c&ror actitine se exercité practic asupra crganelor de miros si gust si asupra hormonului gona- dotrop (neurosecretie); in afara de acest stimul, dezvoltarea ovariolelor la lucriitoa- rele orfane mai este declansata ‘si indirect, prin absenta puietului necapacit,Jaw scrie c& ,acceptarea unei mitci, sai chiar a unei botci, intr-o aglome- rare de albine care la momentul res- pectiv pot sA aiba structura de colonie sau nu, este atit de mult influentata de factori variabili incit aproape cA orice procedeu poate functiona impe- cabil in_anumite ocazii gi sd esueze fn altele. Cind aleg metodele de a oferi albinelor o mate’, apicultorii trebuie s& se bazeze pe propria lor pricepere de a folosi metoda cea mai potrivita." Metode de introducere Cind se urmareste inmultirea coloni- ilor de pe vatra, matca tindra abia pri- mit de la producator se introduce (pe fagure cu puiet) intr-un roi pe 3 rame format cu putin inainte, si ajutat apoi s& se dezvolte pirlé ajunge la putere de colonie normala ; dac& insi.matca se pastreaz& in vederea inlocuirii, din ace- lagi roi (in acest caz, nucleu de pas- trare) ea mai suferd o introducere — in colonia a cdrei matca trebuie inde- partatd : cind vine momentul, matca din nucleu se transfera in colonie si- multan cu ‘scoaterea/omorirea matcii batrine, si chiar pe fagurele de pe care aceasta este luata (se poate unifica nu- cleul intreg cu colonia — metoda cu ziar si/sau stropirea ambelor populatii cu sirop slab de zahar). Pentru posesorii unor colonii foarte puternice, si care folosesc stup verti- cal, metoda cea mai sigura este elibe- rarea matcii pe un fagure cu puiet la Fig. 5. Cusc&i de expeditie nord-americana, din plastic alb mat ecloziune intr-un corp de stup (care mai contine 1—2 faguri cu miere si pastura) asezat pe un podigor Snel- grove deasupra cuibului. Albinele. ti- Fig. 6. Cusc tip Benton sovietic’, din lemn nere accepté spontan matca si o in- grijesc. Deindata ce mica populatie este in masura a-si apara teritoriul, se des- chide urdinisul din podisor orientat cdtre spatele stupului. In continuare, mica unitate se int&reste cu faguri cu puiet c&pacit, si se lasi si se dezvolte — colonie ajutatoare, deci — sau se unificd cu cea de baz (matca acesteia fiind indepartata). Introducerea cu cused are variante nenuméarate, dintre care : 1. sub ,ctipticel (fig. 1), rotund ca o cupola (© 10 cm, h—=2cm), sau patrat (8X8%X2) cm), din plasa de sirma obis- nuit’ (8—5 ochiuri/em), sub care se izoleazi matea, pe celule cu puiet gata de ecloziune, celule goale, celule cu miere necApiciti, pe un fagure fn co- Jonia orfanizata/orfana. Suprafata in- ferioard a c&picelului este liber’, ca- petele verticale pe fagure ale sirme- lor infigindu-se in cearé. Matca este finut& captiva cel putin 4—5 zile. Me- toda prezint{ avantajul cA in timpul captivit&tii matca oud si este repede ac- ceptata de albinele ce eclozioneaz’ sub c&pacel.f Se foloseste yi o variant, cu rezerv’ de hrand, a c&pacelului; un tubulet cu serbet pe care albinele din stup il consama in dowd zite, si patrund prin tub sub ca- piel, oferind astfel captivelor cale libera spre exterior. 2, Folosim, si mai ales vorbim frec- vent de cusca Miller; dar citi din noi stim cum arati ea? Ca principiu, re- prezintA un pas clar in avans fat’ de c&pacel : accesul temporizat al albine- lor din stup la matca (singurd) din cused. Este un paralelipiped de 8X4x 1 cm, din plasi de sirm{, inchis la un capt cu un bloc de Jemn iar la cela- lalt-cu un altul, traversat de un tubu- let plin cu hrand; o variant’ mai precauti a celui de al doilea bloo are doud canale prin care trec dou’ tubu- lete pline cu serbet — unul de 5 cm si altul de 2,5 cm : cel scurt are Ja capi- tul exterior gratie de matc3. Albincle consum mai repede serbetul din tu- bul scurt si p&trund in cusc4, dar matca ramfine captivd ping la deblocarea tu- bului lung. Suspendata intre doi faguri cu puiet astfel neit cele doud supra- fete mari sA fie accesibile albinelor din stup, cugca ofera sigurantd acceptirii. Fig. 7. Cusc& de expeditie sovietic3, din plas- tic transparent rosu 16 In anul 1922 ,,C&liuza stuparului* roman explica si recomanda cusca Miller, st alte tipuri de custi. Variante ale ei impinzese gi astazi tara, uncle mai complicate, cu tot felul de sertarase si tragatori, altele mai simple, derivate nu numai din ea ci si din surorile sale custile Asprea si Titov. 3. Folositi cusca de transport (fig. 2-7), mai ales cind ea este conceputa si pentru aceasti functie, cum este cazul tip Benton, din care o varianta este folosit’ de pepinierele I.C.P.A. Spatiul cilindric de la extremitate, des- tinat depunerii serbetului se izoleazd cu celofan, celelalte doua constituie spatiul pentru mated si insofitoarele ei; spa- tiul opus serbetului comunic& cu exte- riorul ; prin respectivul orificiu de co- municare se introduce matca si albi- nele la populare, dupa care se blo- cheaz& cu un dop sau prin prelungitea plasei de sirma acoperitoare Pentru introducerea matcii, se des- copera pe jumAtate suprafata serbetu- lui — prin indoirea plasei de sirma. Cusca se asaz apoi intre doi faguri de cuib cu coroan’ de miere (suprafata lata a custii perpendicular& pe faguri), accesul albinelor din stup fiind astfel asigurat. Albinele stupului consuma serbetul descoperit, croindu-si_astfel drum c&tre mated, in paralel cu accep- tarea ei inlesnita de contactele directe (prin ochiurile plasei) cu ea si cu inso- titoarele ei. Dacd orfanizarea si cele- lalte conditii au fost respectate, totuk decurge in siguranta. BIBLIOGRAFIE 1, * * *: Manualul apicultorului, Ed. V, 1979 2. BEGNESCU, Fl.: Cultura albinelor,’ 1925, p. 207—208 3. DRAGAN, Maria: Recomandare pentru introducerea matcit (pentru uzul_benefi- ciarilor pepinierelor I,C.P.A.), 1980 4. HRISTEA, C. L.: Stupdritul nou, 1977 5. JOHANSSON, T. S. K, si JOHANSSON, L. T. : Queen introduction, in Am. Bee J. 1971 (serial in 9 numere) 6. LAIDLAW, H. H.: Queen introduction, in Bee Wid 1981, p. 98—105 _ 7. NICOLAESCU, N. si STOENESCU, G.: Catauza stuparului, 1948, 209—212 8. PERRET-MAISONNEUYVE, A.: L’Apicul- ture intensive (et V'élevage des reines), Paris, 1949 9. POPESCU, Gh.: Practica stupiiritului, 1941TMBUNATATIREA INTRETINERII FAMILHLOR DE ALBINE IN STUPI MULTIETAJATI Ing. T. CULITA Introducerea in’ practica ‘apicold din tara noastré a stupului multietajat a reprezentat un real progres. Pe parcurs in timpul folosirii acestui tip -de stup s-a evidentiat necesitatea unor imbu- natatiri in activitatea de intretinere a familiilor de albine. In continuare se incearcd a se prezenta unele dintre so- lutiile care au dat rezultate bune in practic’. HRANITOR COMBINAT CU SITA DE VENTILATIE Pentru toti apicultorii a devenit i dispensabil hranitorul pentru hrémirile stimulente sau de completare a rezer- velor cit si necesitatea ventilarii supli- mentare la deplasarea in pastoral. Stupul multietajat standardizat are prevazute in acest scop doua piese se- parate care indeplinese in parte aceste cerinte. In practic s-au evidentiat to- tusi uncle inconveniente cum ar fi pre- luarea grea a siropului in perioadele mai reci din hranitorul cu toatd supra- fata deschisi. Aceasta este amplificata si de faptul c& se foloseste pentru con- structia hr&nitorului tabla. Mai mult ‘cu toate c& se folosese gratare din lemn, totusi ridicarea albinelor pe marginea tavilor de tabla este greoaie si multe albine se inneaca. in plus, hranitorul existent in do- tarea stupului vertical. multietajat nu permite aplicarea unor hraniri stimu- lente la care preluarea siropului s& se -efectueze in doze reduse. Prin folosirea sitei de ventilatie din dotarea stupului multietajat practica a evidentiat o bund ventilare a cuibului pe timpul transportului datorita exis- tentei unei suprafete mari prin care albinele pot veni in contact cu aerul exterior. Cum suprafata deschisa este ~ foarte mare a reiesit necesar ca aceasti sitd si fie montatA imediat fnaintea stransportului si scoasi imediat dupa terminarea descrcarii stupilor, altfel ‘find pericol de a raci puietul din cuib. Combinind aceste doua functiuni in- tr-o singura piesi se realizeazi o mai buna folosire a hranitorului si respec- tiv a sitei de ventilatie reducind consu- mul de tablA cit si inaltimea de con- ’structie a stupului cu circa 4 em. Hranitorul combinat cu sita de ven- tilatie se executé corespunzdtor sche- mei din fig. 1. Prin introducerea piesei de dirijare a albinelor la hranitor se elimina ne- cesitatea prevederii gratarului cit si posibilitatea innecdrii albinelor in si- rop. Aceeasi piesa, prin introducerea unei sipci de obturare partial a spa- tiului de acces a albinelor la suprafata siropului din hranitor asigura prelua- rea in doze mici a siropului corespun- z&tor necesitatilor de stimulare. Pe parcursul hranirilor in spatiul dintre cele dowd ‘plase de sirma ale spatiului de ventilare se monteazd o salteluta izolatoare. In acest caz cal- dura cuibului se dirijeazé in mare parte in zona piesei de dirijare spre sirop deci se poate fncdlzi intr-o anumitd masura siropul, iar hranirile se pot efectua si in perioade mai reci. Dupa cum rezulté din fig. 1 hranito- rul propriu-zis este realizat din Jatera- lele de scindura ale cdtuletului inalt de 10 cm cit si dintr-o placa orizontala de PFL montata in faltul practicat la partea inferioara a lateralelor din scin- dura. Imbinarea in falt si incleierea cu aracet cit si parafinarea, ceruirea sau chiar vopsirea asiguraé etansarea co- respunzitoare a hranitorului. Suprafata sitei de'ventilatie prin sis- temul adoptat (fig. 1) se mentine ace- casi ca in varianta initial a stupului multietajat standardizat. La fel se me tine si Volumul spatiului de refugiu. In cazul efectuarii unor transporturi in perioade excesiv de calde prin ridica- aoerea piesei de dirijare a albinelor spre hranitor se poate mari de citeva ori spatiul de refugiu al albinelor, acestea au _astfel acces liber fn tot spatiul din hr&nitor. . Prin pravederea usitel de inchidere a spatiului de ventilatie sita de venti- latie combinatd cu hranitor se poate monta inainte de ziua transportului. In momentul efectuarii transportului se deschide usifa si se tnchide dupa terminarea transportului. Se impune a pe timpul transportului saltelufele care au fost introduse intre cele doua plase dé sirma ale sitei de ventilatie pe par- cursul hranirilor si fie scoase. In practica s-a evidentiat c& familiile de albine au o bund dezvoltare daci se mentine fa continuare sita si tava hr&nitor pe stup pe parcursul verii. “Aceasta nu influenteazd in sens nega- tiv dezvoltarea cuibului ci dimpotrivé favorizeazi o mai bund ventilare a a- cestuia in timpul zilelor foarte cildu- roase si indeosebi pe timpul culesurilor. Aceasta solutie experimentat’ cu succes’ in practicd are si un efect eco- nomic direct, reducind consumul de Fig. 1, Hranitor combinat (cu ‘sita de ventilatie: a) sipci limitare spatin acces Ta sirop ; b) — piesa dirijare i £ — sipci limitare spatiu acces la sirop ; i — sité ventilatie. 12 2 — sita ventilatie ; d — usita & — spatiu hrdnitor ; j€ — spatlu acces la sirop ; h — pies& dirijare;Jemn fata de varianta standardizaté cu 40%. si cu 100% a consumului de tabla zincata si respectiv numai cu 30% a consumului de tabld dac4 se foloseste si! piesa de dirijare. AINCHIZATOR DE URDINIS DIN BURETE Prin constructie, pentru inchiderea urdinisului la stupul multietajat s-a prevazut folosirea unei sipci ce se prinde fn cuie de corpul inferior si fi- ind lipité de fundul stupului. Acest sistem in afari de dificulta- tile de prinderea, respectiv desprinde- rea din cuie a sipcii respective nu per- mite 0 etansare corespunzatoare si de multe ori pot iesi albinele. Dup& experimentarea si a altor sis- teme de inchidere a urdinisului pe tim- pul transportului sau chiar pe durata aplicdrii unor stropiri cu substante chimice s-a evidentiat a da cele mai bune rezultate inchiderea cu burete. Pentru aceasta se foloseste burete de tipul celui folosit la covoarele de baie sau la mobila, gros de circa 4 cm, lung de 45 cm si lat de 5—6 cm. Buretele astfel pregatit Ja dimen- siune se introduce in spatiul dintre corp si fund, dupa ce fn prealabil a fost scos blocul de urdinis. Introduce- rea buretelui se face eu capitul drept neascutit al daltii apicole astfel ca doua treimi s& fie indesat in spatiul dintre corp si fund. Deschiderea se face foarte usor ca de altfel si inchiderea, ceea ce usureaz’ mult transportul in pasto- ral al stupilor. Buna reusitd a sistemului este evi- dentiaté daca blocul de urdinis care se foloseste in mod curent este de tipul unei sipci decupata corespunzAtor pen- tru spatiul prin care circula albinele ce se asaz in faté pe fundul stupului, li- pita de peretele corpului inferior si nu introdusi sub acesta. Prin alcdtuirea in acest fel a blocului de urdinis, a- cesta se poate inlatura usor in momen- tul in care se monteazi buretele care va {nohide urdinisul pe parcursul transportului sau pe durata stropirilor cu substante chimice. DIAFRAGMA ORIZONTALA* Daca in perioada de iarnd nu se jm- pune atit de acut necesitatea de a se conserva cdldura in euibul familiei de albine, prim&vara o dat& cu dezvolta- rea depunerii de puiet problema are o importanta primordiala. Stupul multietajat in acest sens ofera unele avantaje incontestabile. Pentru a fi puse in evidenta aceste avantaje, trebuie asigurata iernarea familiilor de albine in doua corpuri ocupate com- plet cu faguri claditi, dintre care cei plini cu rezerva de miere se asazA in corpul superior. Daca Ja inceputul toamnei cuibul se poate plasa partial siin corpul inferior pe parcurs acesta se ridicd’ in sus ast- fel cA prim&vara ocupd numai partea superioara a fagurilor din corpul supe- rior. Se evidentiazi cu aceasté ocazie necesitatea ca spatiul liber dintre ra- mele din cele doud corpuri s& fie in limita inferioara celei previzuta spre a se asigura trecerea albinelor din cor- pul inferior in corpul superior. Pentru evitarea unor accidente este bine ca fa- tre cele doua corpuri si se ageze trans- versal fagurilor 2—3 straifuri de faguri de circa 1 cm latime. Prin acest mod de organizare a cui- bului, prin prevederea iernarii fami- liilor de albine pe doua corpuri se pre- intimpina pe parcursul iernarii s& in- tre direct in cuib curentii reci de la urdinis. Primavara timpuriu in scopul im- bundtatirii regimului termic in cuibul familiei de albine se intercaleazi o dia- fragma orizontala intre cele dowd cor- *Ideea folosirii diafragmei orzontale a fost initiaté de ing. N. Foti. 13puri. Diafragma orizontalé acopera toati suprafata corpului inferior si se realizeazd din carton asfaltat sau folie de polivinil. Pentru o mai buna fixare folia are dimensiunile cu circa 1 cm mai mare decit conturul exterior al corpului pe care se asazi. In partea centrala si in apropierea peretelui de deasupra urdinisului se practicd fn, diafragma orizontala o fant de 2X12 em cu latura lung pa~ ralela cu peretele din fata al corpului (tig. 2), La agezarea diafragmei orizontale se are in vedere ca in ziua in care sé executi lucrarea si nu fie prea frig, astfel ca eventualele albine care mai sint in corpul inferior s& se poata re- trage prin fanta din diafragma ori- zontal sus in cuib. Prin aceasta se imbunat&teste sub- stantial regimul termic in cuib deoa- rece accesul curentilor veci direct in cuib, chiar si asa diminuat prin trece- rea printre fagurii corpului inferior se diminueaza si mai mult. In legiiturd cu acest mod de asezare a diafragmei orizontale se intensificd ridicarea de catre albine a resturilor de miere ce au ramas in fagurii corpu- lui inferior. Se creeazd astfel un sis- diafragma orfzontala fanta 2x12cm | folie potietilond Fig. 2. Schema realizérii si amplasérii dia- fragmei orizontale. 14 tem de autostimulare naturald folo- sind miere si nu sirop de zahar. Pen- tru amplificarea autostimularii la re- stringerea cuibului la primul control ramele disponibile cu putind miere se asaza in corpul inferior. Se evidentiazi faptul c& acest feno- men de autostimulare se dezvolti na- tural in concordanté cu dezvoltarea fa- miliei de albine si cu evolutia vremii, ceea ce are un efect foarte favorabil. In legatura directé cu imbundtatirea regimului termic in cuib prin folosirea diafragmei orizontale si cu amplifica- rea autostimulrii se produce o foarte puternicd dezvoltare a cuibului. Un alt efect determinat de folosi- rea diafragmei orizontale este si acela cA suprafetele de faguri ocupati cu pu- iet se extind pe aproape toata supra- fata fagurilor spatiului ocupat de al- bine care in aceasta situatie este mai bine incalzit. Bxistenta diafragmei ori- zontale face ca in perioada unor cule- suri abundente de polen primavara, acesta sa fie depozitat partial in fagurii corpului inferior de unde este ridicat treptat pe masura consumului fn cuib. Acest mod de grupare a polenului nu favorizeaza blocarea cuibului si intr-o anumitd masura amplificd autostimula- rea prin ridicarea in cuib a polenului in timpul noptii. Diafragma orizontalé se mentine in- tre corpuri pind ce cuilul ocupa inte- gral fagurii corpului superior, puietul dezvoltindu-se pe 8 faguri. Dupa a- ceast etapa exist tendinta, ca dupa ridicarea diafragmei orizontale, cuibul sf se extinda In ramele corpului infe- rior, etap& in care se poate trece la in- versarea corpurilor. Ca 0 concluzie general se poate evi- dentia faptul cé stupului multietajat i se pot imbunatati caracteristicile si ar fi indicat ca in acést scop s& se intre- prindd o actiune de revizuire atit a sistemului de alcatuire cit si a celui de intretinere a familiilor de albine spre a se putea folosi eficient toate posibi- litatile ce le ofer& acest stup.SA PREVENIM GOLURILE DE CULES PRIN CULTIVAREA FACELEI Dr. ing. I, V. CIRNU Dup’ cum sublinia tovarisul Nicolae Ceausescu in cuvintarea rostité 1a Con- gresul al Uif-lea al Frontului Democratici si Unititii Soc obiectivul fundamental in agriculturé urmieazi s& marchez in viitorii a nuarea revolutiel agrare prin transformarea radical a felului de mune’, de viata si de gindire a {Zrinimii, prin antrenarea faranilor cooperatori sia’ celor cu gospodiirii individuale, in yederea realizirii de producti agricole vegetale si ani- male superioare, De aici deriva si sarcinile co revin Asociatiei Cresatorilor de Albine si api- rogramului special de dezvoltare a api~ (990, pentru sporjrea continua a efectivului familiilor de albine si a productiei de miere ca si a celorlalte produse apicole de mated, venin de albine, propolis, apilarnil — tot mai cultorilor din intreaga tara, potrivit Pi calturii in perioada 19811985 si 1986—1: — ceara, polen, lapti mult solicitate intern gi Ia export. Pe aceasta directie urmeazi ca in viitorii ani si sie pus un accent deosebit be dezvoltarea intensivi a resurselor melifere care si -ePROGNOZA INFLORIRI| SALCTMULUI IN 1985-------; In cone Ja orele de amiazh si 14—20°C noaptea. insofite de descarciri electrice. cules mai bune decit in anii precedenti. steterererererereserorosoreres: nie vor inflori in perioada 25—28 mai. AL MH. ‘eterereroresesorosorerororeses: ile specifice prim&verii anului 1985 inflorirea saleimului se va declanga mai tirziu decit media multianuala a datei de declangare a acestei fenofaze, Durata inflorirli salcimutui va fi mai scurta decit in mod obignuit, cu 2—4 zile, datorits temperaturilor ridicate ce se vor inregisira in perioada respectiva, 25—30°C Precipitatiile vor fi reduse iar vinturile slabe chiar inexistente indeosebi in sud gi vest $i mai freevent in centrul si nordul (aril. ‘Umiditatea relativA a aerului va fi sciizuté ducind chiar la o usc&ciune a aerului indeosebi in Dobrogea si Bardgan. Precipitatiile ce vor cidea vor avea caracter de ploi calde de scurti durata ‘Vremea se va caracteriza prin inseniniri persistente si va oferi condijli de Jn aceste condifii declansarea infloririi salcimului se va produce in pe- rioada 15—17 mai in partea de vest a Banatului si sudul Olteniei 5i Munteniei. Va urma apoi declansarea fazei de inflorire a salcimului in partea centrali a Olteni Munteniei si jumitatea de vest a Dobrogei si sudul Moldovei precum si partea de vest a {Urii inclusiy masivele din Satu-Mare si Carei in perioada 18—22 mai. In continuare vor inflori masivele din zona colinar’ si premontand a Oite- si Munteniei si partea de mijloc a Moldovei, in perioada 23—25 mai. Masivele din partea de nord-est a Moldovei si cele din vestul Transilvanici {nflorirea cea mai tirzie se va inregistra Ia masivele din nordul si vestul Moldovei si estul Transilvaniei in perioada 29 mai—3 iunie. INTOCMIT DE COLECTIVUL RESURSE MELIFERE DIN 1.C.P.A. IN COLABORARE CU LABORATORUL AGROMETEOROLOGIC Leseseresese+eresererereresorere+ererererererorerererere ‘ i 8SEDINTA STATUTARA A CON. SILIULUI ASOCIATIEI CRESCA- TORILOR DE ALBINE Ta ziua de 27 februarie 1985 s-au desti- surat la sediul Comitetului Executiv al Aso- Ciatiel, din Bucuresti, lucrarile sedintei sta~ tutare a Consiliului Asociatiei Crescatorilor de Albine. Consiliul a dezbatut si aprobat darea de Seama asupra activitatii Asociatiei pe anul 1984 si a dat desctireare de gestiune Co- mitetului Executiv pe aceeasi perioada, Darea de seama prezentata de secretarul Comitetului Executiv al Asociatiei, tovara- sul inginer Eugen Marza, s-a referit la: a tivitatea organizatorica $i tehnicdi; progd- tirea cadrelor; organizarea stuptritului pa- storal si polenizarea culturilor agricole ento- mofile cu _ajutorul albinelor ; combaterea bolilor si prevenirea intoxicatiflor 1a albine ; activitatea editorial si de propaganda ; cer cetarea stiinfiticd si introducerea in’ pro- APICULTURA: O NOUA INDELETNICIRE A PIONIERILOR DIN BANIE In urmé cu doi ani am con- numar de pionieri si se in- ductie a progrestilui tehnic ; activitatea eco- nomico-financiara si de investifii; relatii internationale, Consiliul a adoptat o hotirire si un plan de mésuri privind realizarea sarcinilor de plan pe anui 1985, sporirea numarului fa- miliilor de albine'si a productiei apicole, atit In sectorul socialist cit si in gospoda- rile populatiel, precum si realizarea previ derilor din programm de dezvoltare al api culturii, Jn numele apicultorilor pe care-i repre- zint au luat cuvintul 15 tovartisi membri ai Consiliului, care s-au angajat de a nu pre- cupetl nici un efort si dea se stradur sa raspunda cu dragoste, fermitate si incredere, cheméarilor conducerii de partid si de stat, Personal ale tovarasulut Nicolae Ceausescu, de a munci mai mult si mai bine, pentru contribui efectiv la realizarea programu- lui de dezyoltare a apiculturii si alaturi de toli camenii muncii, Ia mareata opera de dezvoltare revolujionard a agriculturid, Ing. LR. surate la nivelul Casei_pio- nierilor si soimilor _patriei. As aminti: gala de filme pe teme apicole, Intilnirea cu to- varaga_ ing. FI IONESCU, vins directorul unei scoli din municipiul Craiova s& cum- pere citiva stupi, pentru ini- jflerea_unui cere de apicul- turd. De la Fillala judejeand ACA, am_ primit. detalii despre organizarea unei mici stupine scolare, iar materia- Tele _necesare le-am procurat de Ja magazinul apicol. Intr-o incdpere a scolii am amendjat bioatelicrul de api- cultura, montind pe unul din pereti o expozitie permanenté cu unelte apicole, planse, foto- grafii, ete. Pe peretele’ opus am montat citeva panouri cu date despre istoricul albine- Jor, citeva marturii ale vechit ocupatii de stupar, curiozitati din lumea albinelor si citeva indicatji_metodologice pentra tinerii mei apicultori, Nu am uitat nici biblioteca, formata la inceput din 20'de carti despre albine si produsele or, si colectia revistel ,Apl- cultura in Romania‘, Aparitia stupilor in gradina scolil a determinat un mare 24 serie la cercul nou apfrut, De curind, cu sprijinul Consiliului judetean Doij al Organizatici Pionierilor, care @ aprobat fondurile necesare, am Inflintat si la Casa pio- nierilor si soimilor patriei din Craiova un cere apicol, Popularizarea noului profil am aceentuat-o prin actiunile telinico-propagandistice desfi- Pioniert ai cereuriloy pionerilor si ~sotmilor apicole scolare din cadrul Caset patrick secretar tehnic al Filialei ju- defene, excursia de documen- fare Ia Combinatul apicol de la Baneasa-Bucuresti 5.a, Sintem la fnceputul unut drum frumos pe care am vrea s& pageascé citi mai thulfl viitori apicultori. Prof. V. LAZAR din “Craiova in vizitd Ja Combinatul apicol.INITIATIVE CU CARE NE MINDRIM Despre activitatea si realizirile cercului apicol din Faget s-a mal scris in urma cu doi ani, Vom aminti numai de stridaniile ce- lor doi apicultori, sufletul acestui cere si anume Eugen Tirjolanu — presedintele cer- culuj si Anton Vizaeur, gestionar, care prin tr-e muncli perseverent& aut resit si obfing aprobarile necesare infiinjarll unui magazin apicol In centrul comtnei. Gei dol apicul- fori, cu materiale din gospodiriile lor, aut amenajat si mobilat cele dowd incdper! ale magazinului. Magazinul este aprovizionat in permanenta gi la timp cu cele necesare, de Citre filiala A.C.A. Timis, care a réspuns prompt ori de cite orl a fost solicitata Numérul_membrilor cercului apicol spo- rind, se impunea tnfjintarea unui sediu al ceretlui, unde sa se desfasoare sedintele lu- nare gi intilnirile cu apicultorii, Ca urmare, comitetul acestui cere, in frunte cu cei doi apicultori, au facut demersurile necesare fn yederea obtinerii aprobirilor pentru con- struirea unui sediu al cercului, In Piafa Tir- gului, ling’ magazinul apicol. Sprijinul filialei Judetene Timis a venit prompt, tovarisi Vasile Grigoras — secre- tarul si Petre Vasi — contabilul sef, find alaturi de inimosii apicultori din comuna Fa- get, obtinind aprobarea sumei necesare con- struirii acestui sediu. Felicitaéri si urdri de sueces in muncé au primit si din partea presedintei filialel, Conf, dr. ing, Carmen Lia Spitaru care a fost Incintatd de inifiativa celor doi apicultori. S& urdm si noi sueces in munca harnici- tor gi pasionatilor apicultori care in acest an yor construi noul sediu. A. P. 7 daw LO LM MF TAD EDA Apicultorii ne reamintesc: Idei valoroase la indemina tuturor LA FIECARE STUP — UN ROI PE 6 RAME Dr. med. vet. E. SCHUSTER Roiul artificial este unul din: mijloacele de diversificare a productiei si de crestere sau imputernicire a efectivulul stupinei. Fie- care familie normalé poate da un roi pe trei rame fard ca aceasta sd influenteze nivelul productiei de miere. Roiul poate servi totodat ca familie aj tatoare care si fie unité toamna sau pi mavara urmatoare cu familia de bazd. Dupa culesul de la salcim existi posibi- litatea de a face cite 1—2 roi pe 2—3 rame care, periodic trebuie sa fie intdrifi cu cite doud rame cu puiet cipacit ridicate din fa- mili foarte puternice fn vederea prevenirii roitului natural. Rezulta deci doi roi ce pot fi folositi ca familie ajutitoare temporaré sau permanent pentru intGrirea familiei de baza in vederea iernarii. 4 Este preferabil de a uni familiile ajuta- toare, toamna in octombrie cu familia de baza, utilizind matea tinard, decit de a ierna cele ‘dou’ familii independent, deoarece fa- milia unit ferneazi in conditii mult mai bune. Pentru Inceput, mijlocul de inmultire cel mai practic este ladita de nucleu pe 6 rame, ‘Aceasta se poate despar{i cu o diafragma in dou& compartimente cu cite trei_ rame— cu un urdinis in fata si altul in spate (foto 1), In scopul stimullrii dezvoltarii roi- Jor, adifa poate fi echipata cu hrénitor ad- ministrindu-se sirop din zahar fn perioadele lipsite de cules. ‘Alta variant prevede ouatului, una din matci si se valorifice iar cei doi roi sé se unease’, astfel ca pind fn toamna sf se formeze si s& se consoli- deze 0 familie pe 6 rame suficient de pu- ternicd, care si ierneze independent, Dact lidita este agezaté Inga familia de baza, transfert) familici ajutdtoare se poate face fara pierdere de albine in octombrie. Ladita pe 6 rame este folositi de catre apicultorul fruntas Ton Ivan din Sebes-Alba si_apare in Catalogul apicol la nr, 1430. Fabricarea acesteia in seri mari si utl- lizarea ei de céitre cit mai multi apicultori ar constitui o contributie importanta la in- multirea familiilor de albine, ca si la im- puternicirea efectivelor. a dupa fnceperea Foto 1 — Litdita pentru roi pe 6 rame ald- turi de stupul cu familia de bazt 25APIMERIDIAN BRAZILIA — NOILE COORDONATE ALE DEZVOLTARII APICOLE Dr. 0. MILEA In ciuda procesului de afvicanizare, care in prima faza a avut un puternic impact ne- gatlv asupra practicirii apiculturii, in ul- timii ani Brazilia cunoaste 0 consolidare a profesiel de apicultor adaptat cu materialul biologic existent si cu tehnologia de lucru corespunzatoare, © dovada in acest sens 0 constituie st evo- lutia numdrului de colonii de albine si de apicultori. Conform estimirilor Comisiel na- tionale de apicultura (organism consultativ al Ministerului Agriculturii), efectivul fa- milillor de albine era la sfirsitul anului 1983 de circa 1200000 iar numérul apicultorilor de circa 25000. Dintre acestia peste 15000 Sint membri ai Confederatiei Braziliene de Apiculturd, Repartizarea coloniilor de albine tn teri- toriu este neuniforma, peste 50% gasindu-se in statele Sao Paulo, Parana, Santa Catarina si Rio Grande do Sul. Intr-un numdr mai redus, exist colonii de albine si tn alte state ale Braziliei cum sint Minas Gerais, Rio de Janeiro, Espirito Santo, Mato Grosso do Sul, Bahia. In ultima vreme, in zone ale {aril unde nu se concepea cresterea albinelor se produce acum miere. Este cazul zonei de nord-est si in special al statelor Pernambuco, Piaui, Ceara, Alagoas, Sergipe, Paraiba, Cresterea numérului de colonii de albine in ultimii ani se constitule intr-o marturie concludenta a noului interes pe care {1 ma- nifesta populatia fala de apiculturé. In de- curs de cinci ani, 1978—1963, efectivul a crescut de 1a 800000 la 1.200.000, cifré care depaseste estimérile flicute pentru anul 1985 intr-un program guvernamental pentra dez- Voltarea apiculturii, Sporirea numarului de apicultori a fost si mai substanfiald, de Ia 10000 in 1978. Ia 25000 in 1983. Aparitia permanenta a unor noi asociatii sau micro-asociatii apicole pro- beazA interesul din ce In ce mai mare pe care il prezinté apicultura pentra noi cate- *gorii de oameni. Se apreciazii c& cel mai multi apicultori sint amatori si poseda un numar redus de familii, Apicultorii protesionisti sint putini si sint {ntilniti mai ales in statele din sud. De asemenea, in marea lor majoritate api- cultorii sint Incepitori, fara o vechlme si experien{& prea mare fn managementul api- col. Un fenomen imbucurdtor este demn de semnalat: in rindul noflor apicultor! 0 pro- din ce tn ce mai mare o constituie Evelutia nivelulut productiei de mire ilustreaza, de asemenea, edificator, procestl de amplificare pe care fi cunoaste apicultura braziliand, Dac in pericada 19521955 _productia anuala de miere a fost de circa $500 tone {conform datelor din statisticile F.A.0. si USDA), in intervalul 1962—1965 "aceas s-a ridicat la peste 7500 tone. In anul 1978, an de referin{i, productia de miere s-a du. blat, find de aproape 15000 tone. In anti ’80 cresterile au fost constante si substantiale. Jata evolufia acestui indicator, conform da- telor furnizate de Confederatia Brazilian de Apicultura : 1980 — 20000 tone; 1981 — 24000 tone; 1982 — 23000 tone; 1983 — 25.000 tone. Aceste cifre sint rezultatul atit al cresterii efectivului de albine cit si al sporirli pro- ductiei medii pe stup/an, Fireste, comparativ cu potentialul melifer existent, productia medie pe stup este mult inferioaté nivelului ce poate fi atins, In stupinele bine organi- nate, unde se aplicti tehnologii adecvate, pro- ductii de 60—80 kg pe stup/an sint curente In statul Piaui, spre exemplu, stat cu im portant apicolé mai mic’, un apicultor pro- fesionist, la un efectiy de 2000 familii de albine, practicind stuparit pastoral, a ob- finut 0 productie medic de 160 kg miere/co- lonie. Aceasta demonstreazé concludent po- sibilita{ile existente de sporire a productiei de -miere, Vorbind de sortimentele de miere se im- pune constatarea ci gama acestora este re- dus& in comparatie cu posibilitatile naturale existente, Majoritatea apicultorilor nu se Preocupa fn mod special pentru producerea unui anumit tip de miere si Indeosebi a unei mieri monoflore. Mierea poliflora este micrea care se produce in cantita{i majoritare In toate zonele {arii, Pentru menfinerea curbel ascendente ce ¢aracterizeaza de o bucati de vreme dezvol- tarea apiculturii braziliene se'impun tn con- tinuare eforturi pentru perfectionarea i standardizarea echipamentului apicol, fmbu- niitdtirea tehnologiilor aplicate, combaterea boliler, diversificarea producti¢i, La ora actuala se folosese in principal tret tipuri de stupi, In ordinea raspindirii acestea find: Langstroth, Schenk si Schirmer, Pri- mul este recomandat si de Confederatie pon- tra generalizare. La apicultori insti se ga- seye o varietate destul de mare chiar in cadrul tipului Langstroth, Aceasté diversificare este amplificaté si de faptul ci, da- joriti greutatilor fn aprovizionare, multi apicultori isi confectioneazd cu mijloace pro- pri stupii necesari. Fagurii artificiali se produc, de asemenea, in diferite variante, cu diferite dimensiuni ale celulelor si diverse grade de acuratete a desenului celular. Compozitia materiei prime este diferiti, intilnindu-se si falsificri cu parafina. YVorbind de tehnologiile aplicate se impune a se face 0 distinctie fntre tehnicitatea api- cultorilor din statele sudice, cu apicultura dezvoltata si cea a apicultorilor din statele care sint aparifii mai recente pe harta api- coli brazilian’, Daci in sud se intilnesc mul{i apicultori cu stupine calificate si unele telnici concrete speciale, nti acelagi lucru se poate spune despre apicultorii din alte state. Acestia din urma, in marea lor ‘majoritate incepiitori, dup& capturarea albinelor din padure, nu mai aplicd ulterior lucréri_pen- tru dezyoltarea familiilor de albine si ame- Yiorarea acestora, rezumfindu-se la recoltarea mierii si inlocuirea familiilor care au pa- it stupii sau care au disparut din diverse alte motive (boli, lips de hrafa, etc.) procesul de africanizare impune adaptarea si perfectionarea tehnologiilor de lucru. Cen- trele de greutate ale acestei munci labo- rioase le constituie unele centre universitare {Ribeirao Preto, Vicosa), Confederatia Bra- ziliand de Apiculturd si Institutul de apicul- turd de la Florianopolis — Santa Catarina. Este, de altfel, un efort general, al tuturor apicultorilor pasionati, al tuturor specia- listilor implicati direct sau adiacent in acest sector. In prezent se depun eforturi notabile de catre Ministerul Agriculturii, prin organis- mele sale de specialitate, de catre Confe- deratie si asociatiile apicole locale pentru realizarea unor actiuni de popularizare a cunostintelor despre apiculturé. Se editeazi rosuri, se organizeazi, cursuri de initiere sau cursuri de perfectionare pentru apicul- tori, cu insistenta deosebita in acele state unde aceasté ocupatie nu este dezvoltata pe masura posibilitStilor. Intflnirile avute cu apicultorii au demonstrat ca sint foarte inte- resati pentru instruirea lor, c& simt nevoia unor cunostinte mai ample care sa-i ajute s& depaseascd conditia de apicultura em- piricd. Inajutorul apicultorului incepator Lucrari in stupina tn tuna iunie Tunie este prima lund de varé. Timpul, {nirucitva stabilizat In majoritatea regiuni- lor din {ara si bogaia de nectar din natura, adue familiile normale de albine la puterea lor maxima, Este rasplata muncii depuse de c&tre apicultori de-a lungul lunilor trecute. Dar grijile nu s-au sfirsit. Este vorba fn primul rind de depasirea stadiului de roire, apoi de ameliorarea starli calitative a lotului de stupi si in fine de formarea de noi familii de albine. Pentru a Intelege mai bine cum trebule procedat, sd analizim pe rind cele trei as- pecte, continuind apoi cu alte lucrarl spe- cifice luni iunie. DEPASIREA STADIULUL DE ROIRE Dac’ fn natura este cules, totul merge de la sine. Albinele sint ocupate integral : cresc puiet, cara nectar si polen, cladesc, concentreazi_nectarul, cpacese mierea ma- turata etc, Bilantul termie este echilibrat. CAaldura produsi de activitatile interioare este consumatd la evaporarea apei exceden~ tare din mierea proaspata, o mica parte find evacuataé prin ventilatie, daca este necesar. In zilele mai reci, cu ploi prelungite, deci de stagnare, caldura produsi prin migedrile din cuibul aglomerat, devine supiratoare pentru albine. Sint obligate si care marl cantitati de apa, pe care uneorl nu o pot aduce, sau sa ventileze permanent si mai ales si se disperseze, Se risipesc In stupi daca au unde, sau pur si simplu fl pardsese temporar, formind grupuri mari pe peretii exteriori, sau ciorchini mai mici sau mai mari sub urdinis, sau fundul stupului, nu- miti foarte sugestiv de catre stupari ybarba*. In aceste conditii roitul este inevitabil, Dar stuparii buni nu pot accepta asemenea si- tuatii, find pagubitoare, Felul in care tre- buie actionat reiese tocmai din analiza stérii In care se gises¢ stupii: hran& multa, puiet mult, albind tindra la fel, spatiu liber putin Sau cel mai adesea deloc, calduré mare, ven- tilatie insuficienta, albine aglomerate si ade- sea constrinse la’ inactivitate, pe perioade mai mici sau mai mari de timp. Rezolvarea preventiva a fiectrui aspect in parte duce la ameliorarea Iucrurilor. Deci si le luém Ja rind. a) Mierea care blocheaz&i cuibul reprezintd rezolvarea cea mai placut& pentru stupar si 27de aceea trebuie si treact la extragerea el, avind inst grija ca si ramind si in cuib suficienta hrand pentru puiet. Se stie ck belsugul de hrand reprezinti garantia cd din puict vor rezulta albine sdnitoase si viguroase, b) Cantitatea mare de puiet, poate fi uti- lizaté 1a formarea de noi familii sau la rex formarea familillor insuficient dezvoltate, aga cum se va arata in cele ce urmeaza. ¢) Albina tindr’ va fi pusa la Iucru, In locul ramelor cu puiet, scoase, se vor in- troduce rame cu faguri artificiali, 2—3 la un loc, la nevoie fn mijlocul euibulti, pentru a-| rci si a stopa tendinfa de roire. La stupii multietajati, interpanerea unui cat cu faguri artificial intre corpurile pline cu al- bine este foarte eficace, ca si inverséi- rile de corpuri sau inlocuirea celor pline cu corpuri avind rame cu faguri artificiali, Utilizarea remelor claditoare au si ele un rol, ocupind multa albind tindr’, produca- toare de ceara, d) Ventilatia nu se rezolvé prin. crearea de spatii libere in stupi. Stupii trebuie si fie plini cu rame. O ameliorare se realizeazi prin deschiderea maxim’ a urdinigurilor si, fn acelasi timp, prin deblocarea sitelor de Ja podisoare. La stupii multetiajati se prac- tied In asemenea cazuri si fante laterale de aerisire temporare, realizate prin usoara ri dicare a corpurilor, dintr-o parte si ase- zarea de-a curmezisil a unui cui cu diame- teul de 2—3 milimetri. Cind nici aceste ma- Suri nu sint suficiente, se vor umbri stupli cu materiale disponibile, ©) Caldura excesiva din euib, este un mare dusman al albinelor, atunci cind climatul din stupi nu poate ‘fi mentinut, cu toate eforturile depuse : ventilatie, transport apd, pirdisirea temporara a culbului etc. In aceste conditii puletul poate fi compromis, ,Se op’- reste“ cum zic stuparii. z 4) Tnactivitatea mai indelungati a albine- lor nu poate fi rezolvata dectt intr-un sin” gur fel: asigurarea unui cules de intreti- nere, Pentru accasta stupii se pot muta in zone apropiate vetrei, unde exista cules. AMELIORAREA CALITATIVA A LOTULUI DE STUPT ‘Un alt aspect specifie Iunii junie 11 con- stituie intocmirea unui fel de bilan compa- rativ al eficacititii stupilor de pe vatra, Asa cum am mai spus, In aceast% perioada, in condifii normale, cuiburile ating puterea lor maxima. La aprecierea globala a situatici se poate admite ci Iucrurile au mers destul de bing. Intr-o analiza mai amnuntilé, so constatd cA unele familli s-au comportat foarte bing, altele satisfaciitor, iar altele mai slab. Comparind rezultatele acestor trei ca tegorii, se vede eft micre s-ar fi realizat, daci toate familille ar fi fost de putere apropiata. Acum, cind stint posibile aceste aprecieri, este si timpul In care se poate 28 actiona, cu rezultate bune. Trebuie procedat fourte hottrit, pornind de la tdeca ct 0 fas millet normalé care pint ta aceastd dati nu Sa dezvoltat mulpumitor, eu ajutorul dat, nu va progresa nicl de acum inainte, cind activitatea din culb tneepe sd se reductt trep- tat, treptat. De aceea se va proceda la schitne barea matcii, aceasta fiind cauza principala a stagnarli. Ori, acum, in luna iunie, mal bine ca niciodaté, se poate remedia situatia, Se gisesc ujor mitel, este cules si va fi ¢ in continuare, incit redresarea este foarte posibild. La nevoie, dup’ schimbarea matcii este bine venit si un ajutor de 1—2 tame cu puiet si cu albind acoperitoare. Aceasta este calea pentru a avea tofi stupii puternici, Trebuie procedat cu curaj, Rezultatele vor fi sigure. Dupa prima Incercare se va con- stata cli este ceva logic si necesar, chiar daca uneori va fi neyoie de schimbarea mitcii la acelasi stup, a doua sau a treia oard, Acest fapt atest incé odatA necesitatea cresterii matcilor in fiecare stupina sau asigtirarea lor din surse sigutre. FORMAREA DE FAMILII NOI Ramele cu pulet ridicate din stupii ori zontali trebuie folosite imediat. Pentru aceasta se vor crea din timp condifii pen- tru formarea de noi familii. Important este ca acestea si porneascdé de la inceput sufi- cient de tari, adicd pe cel putin 5~—6 rame, din care trei cul pulet si miere din belsur. Nucleele pe 2—3 rame, avind albina si micre putind, vor avea o dezvoltare Ienti 51 existenté nesiguré peste iarn’. Chiar dac& jerneaz bine, dezvoltarea din primavard nu le va fi suficienté pentru a participa ia cules, Formarea familiilor la stupii multictaja{i este mal simpli, prin faptul ch izolindt-se un cat plin se poate crea o noua familié, care de la inceput porneste foarte bine la lueru, Cind ramele se preiau de la mai multe familii, este valabil ce s-a spus’ si pentru’ stupii’ orizontali, Modul de a aciona pentru aceste operatii, este descris fn toate manualele apicole, RECOLTAREA PRODUSELOR Luna aceasta este foarte favorabili re- coltarit miierii, dar sia celorlalte produse : cearé, propolis, polen, liptigor de. mata, apilarnil, rol sau familli de yalorificare, ve. nin de albine, mitci ete, Tehnologiile de productie si recoliare sint prezentate in toate manualele si publieatiile apicole, Recoltarea cerii si propolisului nu reclams operatil speciale. In cea ce priveste ceara recoltati, se cere doar un pic de atentic, pentru a nu se prapadi. Dac& intervatul dintre recoltare si prelucrare este prea mire si nu sé iau masurl de protectie, ceara ponte ctidea pradi gaselnitet sau soarecilor. Cind fagurii recoltati contin larve, mucegilescusor gi se degradeazi, Recoltarea cerli de- vine chiar obligatorie prin faptul cll ea con- dijoineaz’ rezerve de faguri artificiali, £4r8 de care nu se pot dezvolta si inmulji fami- lille de albine, Viteza de cladire a fagurilor si calitatea lor foarte bund in aceasti pe- rioada, trebuie s constituie un impuls pen- tru scoaterea din cuib si valorificarea fagu- rilor invechiti, care sint generatori de boli si de albine pipernicite, Deci atentie si la acest aspect. Trebuie amintit& si obligatia de a se conserva bine $i valorifica corespun- zitor descurile de ceara (bostina), stiind ca reprezinté 0 sursi de ceari si de venituri. Recoltarea propolisului desi simplé, find cam migtiloas’, face si fie cam neglijata. Este insd pacat si nu se acorde atentie unui produs atit de valoros pentru sAndtatea oa- menilor. DEPLASAREA STUPILOR Flora lunii iunie este foarte bogatd. Din calendarul infloririlor se remarci salcimul TI si III, zmeura, finetele de deal si munte, teiul, fldarea-soarelui etc, care dau recolte bogate. Aceasta presupune mutarea stupilor la timpul si locul potrivit (pastoral) operatie e presupune ctnostinte gi pregiitiri speciale, pentru distante ce depagesc 100 de Kilometri. Deplastrile mai mici, pind la 50—60 km, £8 cute cu un numar nic de stupi, se poate realiza usor, cu masurl de precautie minime : aerisirea si fixarea ramelor ca si nu nu joace in timpul transportului, fiindea orice balansare in interior, toac’’ albinele. Cind stupul nu este plin cu rame, este su- ficient fixarea ramelor terminale cu aju- torul a doua cuie si inchiderea urdiniselor. Pe aceste distante mici, deplasarea se poate face la orice ord a zilel, dar este de pre- ferat dimineata, sau dupi-amiaza fnainte de a se insera. Familiile bolnave nu se vor deplasa in pastoral. REZERVA DE FAGURI In aceasta luna, in cuib sint multi faguri plini cu miere de cea mai bund calitate. Este bine ca dintre acestia si fie rezervati 2—3 faguri cApiciti, de fiecare familie, pen- tru iernat. SANATATEA ALBINELOR In perioadele de cules, starea sindtatil al- binelor se tmbunatajeste intotdeauna, dato- rité contactului cu antibloticele naturale existente in nectarul si coronajul plantelor i copacilor. Cu toate acestea, ochiul atent si banuitor al stupartlui trebuie si sesizeze orice schimbare, In mod special se va urmari prezenta si dezvoltarea parazitului varroa. Freeventa albinelor purtStoare este un prim indiei, fiind mai expus pufctul de trintor. De aceea, este bine s4 se deschid’ din cind in cind citeva celule capacite de trintor mai mature, sai se scoata larvele si sa se numere parazitii, daca sint. Protejarea albinelor de contactul cu in- secticidele folosite in tratamentele agricole, reprezinti o obligatie permanent: Ing. M. ATANASIU Prognoza meteoro- logica pentru luna mai Pentru luna mai e de subliniat un ele- ment mai putin imbucurator al prognozei meteorologice de lung& duraté si anume acela referitor la un regim pluviometrie de- ficitar fata de valorile normale. Pentru principalele zone geografice ale {a- rii aceste cantitéti medii multianuale de pre- cipitatii ale lunii mai sint urmatoarele : cele mai mici cantitati de precipitatii de 30—40 mm. sint localizate in Dobrogea. E de remar- cat cd in vecindtatea Marii Negre cresterea cantitatilor de precipitatii din luna mai este destul de mic& (5—6 mm). Cele mai mari cantitati lunare de precipitatii cad pe munti mai ales In) zonele din nord (90—110 mm). Cantitatile de precipitatii din vestul gsi nordul t4rii sint de obicei destul de apro- piate intre ele si anume: in Banat 60— 70 mm, in Transilvania 65—85 mm, in Cri- sana 60—70 mm, in Maramures 75—85 mm, in nordul Moldovei 70—90 mm. In Cimpia Romana cantitatile sint mai mari de 60 mm in partea central si mai mici in celelalte parti, mai ales in est si nord-est unde scad sub 50 mm. In acest an cantit&tile de apd ce se vor totaliza in luna mai vor fi fn general sub aceste valori medii multianuale. Deficitul de precipitatii se asteapta si mai accentuat fn regiunile din vestul {ari (Oltenia, Banat, Crisana, Maramures si Tran- silvania), In timp ce in extremitatea esticd a tari se va manifesta o tendintA de apro- piere de valorile normale a cantitatilor de precipitatii ce se vor insuma. Din punct de vedere termic se prevede ca luna mai s& fie normal de caldd, atingind si valori peste normal, in regiunile din ves- tul tari. ‘Temperaturile medii_multianuale ale lunij mai se incadreaz4 intre: 13—14°C in Maramures, 15—16°C in Crisana, 14—16°C in Transilvania, 15—16°C in Banat. In Moldova si in acest an se asteapta dis- crepante termice destul de. accentuate fntre zonele din nordul si cele din sudul farii. Valorile medii multianuale pentru aceasta parte a farii stint cuprinse intre 13—15°C. Deci se asteapti ca luna mai sa fie cdl- duroasa si cu precipitatii sub valorile nor- male in cea mai mare parte a {arii. Lidia RANAU 29DOEUMENTAR APIC@L MATCI FARA LIMITA In apicultura francezi Mare Gatineau se bucura de reputatia unui profesionist cu mult experienté si cu resurse inovatoare capabile uneori sA producd senzatie. Prin- tre multe metode interesante (de combatere a varoozei numai prin metode biologice, Ge introducere a matcilor f4rA esecuri etc.), una se referd la cresterea de matci in numar nelimitat, Se slie cd producerea de matci prin transfe- rul (transvazare, grefaj, picking) de larve nu este prea_usoara pentru un incepator, metoda presupunind multa Indeminare si un utilaj bine puS Ja punct pentru a evita numeroasele insuccese care pot si apard. Pe de alti parte, incepatorii sau micii apicultori nu au ne- voie de un numar mare de matei, Insd re- simt adesea in cursul sezonului lipsa unei botci selectionate, cu care sd facd un roi, s4 schimbe o mated necorespuzatoare sat sa salveze o familie care a rémas orfana. Marc Gatineau le oferd aceste, botci. in felut urmitor : Ca baz materiala, trebuie sé avem 0 fa- milie de albine dinamicé, doi stupusori de cite 5 rame (pe fatada c&rora se practic trei gauri cu diametrul de 10—12 mm, la cifiva cm deasupra urdinisului), un ma- gazin mic cu 5, jumatati de rame (de pre- ferintd cladite), de o gratie de mated, o tava hranitor, o folie de plastic gauriti pentru a permite accesul albinelor la hra- nitor, un podisor si un capac, Se da la o parte stupul cu familia activa si in locul Jui se pune unul din stupusori, in care se transfer 5 rame cu ‘miere’ si puiet capdcit din familia de bazd, impre- und cu matca acesteia. Se asazd deasupra gratia de matcd, magazinul cu faguri ck difi si celdlalt stup mic, in care se transfer restul de 5 faguri cu puiet necipicit din familia de bazi. Se definitiveazi stupul multietajat, punindu-se folia_de plastic, hrinitorul, podisorul si capacul. Pentru a se introduce si restul albinelor din stupul- baz’, acesta se pune gura la gurd cu mul- fietajul format si se mind albinele cu aju- torul fumului, Cautatul matcii in vederea instalarii ei in corpul de jos poate fi evitat’ prin perierea albinelor in stupul mare de pe fagurii cu puiet deschis, {nainte de ase- zarea acestora In corpul superior (si mi- narea albinelor — eventual si a matcii — fn corpul inferior asa cum s-a aritat inai sus), fie prin separarea puietului cdpicit de 30 cel nec&pacit in cele dou& corpuri im- preuna cu albinele insojitoare, fnsa prin in- terealarea gratiei si magazinului abia seara, dupa ce in prealabil albinele (si eventual matca) au fost minate din corpul de sus. fn cel de. jos printr-o afumare abundenta. Fiind destul de strinsi, familia nu se va simfi orfana si nu va construi botei de sal~ vare, Insi prin intrarea nectarului, limi- tarea pontei, somajului partial al doicilor etc, ea este predispusa intr-o oarecare ma- surd la’ roit, Ea va construi totusi botci printre ramele din stupusorul de sus. dacé se intercaleazi blocuri _port-botci, avind la partea superioara un umeray de sprijinire pe rame, iar la partea inferioaré © celula artificiala din ceara, in care s-a transvazat o larva tiara. Asemenea blocuri s? pot pune de-a Tungul intregului_ sezon si fn numarul dorit de apicultor, avindu-se numai grija ca botcile formate sd fie scoase in a_zecea zi de la transvazare, pentru a preintimpina eclozionarea miatcilor in inte- riorul ,fabricii", Ca operatii auxiliare se: mentioneaza hrénirea de stimulare, inlocu- jrea fagurilor plini din magazin cu faguri goi si inversarea corpurilor (avind grijii ca matca sa rémina in corpul de jos) pentru a crea spatiu de ouat si un numér suficient de albine doici. (Gatineau, M. In: Revue francaise d'apicul- ture, aprilie, 1984, p. 175—177) O METODA SIGURA PENTRU INTRODUCEREA MATCI IN FAMILULE BEZMETICE Pina acum metodele utilizate pentru re- medierea familiilor cu albine oudtoare se bazau pe idea neverificata c& aceste al- bine nu zboard si c&, odat&é scuturate un- deva departe de stup, ele nu se mai pot Intoarce. S-a dovedit c& aceasta idee este gresita, Metoda sigur& pentru refacerea familiilor bezmetice consta din. transformarea tuturor albinelor, inclusiv a celor oudtoare, In doici active (respectiy prin. introducerea de puiet necipacit), Cind glandele produci- toare de hrané pentru puiet sint solici- tate intens, ovarele se atrofiaz&, Dupa 14 zile se poate introduce matea, operatie preceda— eo bineinteles de distrugerea tuturor bot- cilor. (In: Aptacta, nr. 3, 1984) Prelucrari de dr. I. OGRADA[INTREBARI SI RASPUNSURI| Care sint avantajele roirii artificiale prin divizarea simpli ? Metoda de roire artificialé prin divizare simpla asiguré inmulfirea efectivului fami- Lilor de albine intr-un procent de 100% find totodatd usor de executat. Lucrarea se realizeazi imediat dupa cu- Jesul de la salcim folosind urmatoarea -tehnicd de Tuer —dintr-o familie puternicd se scot ju- miatate din fagurii cu puiet care se asazi intr-un stup gol —se va urmiri ca la divizare puietul, hrana si albinele tinere si fie in parti aproximativ egale ; —asezarea celor doi stupi se face Ja stinga si la dreapta locului urdinigului fa- miliei care a fost divizat’, astfel ca propor- tia albinelor culegdtoare aflate in zbor si reintoarse in cei doi stupi si fie aproxima- tiv egala ; — matca familiei divizate sé lasi in stu- pul nou format ; — in familia ramas& orfand se introduce dupa clteva ore matca tinari neimpere- cheaté. Care este numirul maxim de stupi ce pot fi amplasati pe o vatri de stu- pina in pastoral si care sint distantele dintre doua vetre? Regulile obligatorii _ privind_practicarea stupiritului pastoral din ,Normele si ma- surile sanitare veterinare elaborate in baza Legit nr. 6/1974 si aprobate prin Ordinul M.ALA. nr, 114/2.X, 1975 reglementeazd cd numérul stupilor instalati pe o vatra nu va depdsi 100 familii de albine la masi- vele melifere din paduri si 50 familii la culturile agricole. ‘La masivele melifere din p&duri, distanta dintre douad vetre va fi de cel putin 50m, cind stupii fac parte din aceeasi stupind si de cel putin 100 m, cind stupii apar- tin unor stupine diferité. La culturile agri- cole, distanta dintre stupine va fi de cel putin 100.m cind stupii fac parte din ace- casi stupind si de cel putin 300 m cind stupii aparjin unor stupine diferite, Am- plasarea unei stupine In raza de zbor a albi- nelor aparjinind altor stupine (Intre aceste stupine si sursa de cules) este interzisa, Cum se face recoltarea probelor de miere pentru analizi ? Se deschid 10% din numarul ambalajelor din fiecare lot InsA nu mai putin de trei si nu mai mult de sapte. Dupd4 omogenizarea atent’ a mierli din ambalajele deschise se recolteazi din cadrul fiecdruia cite 250 £ miere, facindu-se 0 probé medie. Aceasta se omogenizeazi bine si din ea se recolteaza pentru laborator 250 g miere care se supune analizei. Cine ‘trebuie si intoemeasci proce- sul-verbal de constatare in caz de intoxicare a familiilor de albine cu pesticide ? In caz de intoxicare a familiilor de al- bine, apicuitorii au obligatia s@ anunte ime- diat’ in scris circumscriptia veterinara pe raza cdreia este situaté stupina. Medici veterinari de circumscriptie au obligatia s& convoace in termen de 24 ore de la anuntarea cazului, comisia de consta- tare (medicul veterinar este presedintele co- misiei gi este obligat sa execute ancheta sa- nitar-veterinard gi si Inchele procesul ver- bal de constatare in cel mult 3 zile de la data cind a fost anuntata intoxicatia). Pro- cesul verbal de constatare va trebul sé con- firme sau sA infirme intoxicatia chimicd si s& stabileasc& imprejuririle in care s-a pro- dus, s4 indice eventualii vinovati si s& eva- lueze valoarea prejudiciului cauzat. Este necesar $A se recolteze probe gi sd se trimita unui laborator specializat pen- tru identificarea pesticidelor si pentru efec- tuarea examenului toxicologic. Prevederile legale privind protectia fami- lilor de albine tmpotriva intoxicatlilor cu pesticide sint prevazute in Ordinul comun al Ministerului Agriculturii_si_ Industriei Alimentare nr, 76, Ministerul Economiei Fo- restiere si Materialelor de Constructii_nr. 32 din anul 1980, ordin ce poate fi consultat la Filialele judetene ale Asociatiei Cresci- torilor de Albine. Care este termenul ‘de garantie si valabilitate a mierii de albine ? Mierea de albine are un termen de vala- bilitate nelimitat si un termen de garantie care este de 12 luni. ‘Termenul de valabilitate reprezint& pe- rioada limita de consum in care bunul ali- mentar conservat, depozitat si transportat in conditii corespunzitoare — trebuie sd-si mentin& nemodificate caracteristicile de ca- litate. ‘Termenul de garantie reprezinti limita de timp In cadrul caruia recondifionarea salt inlocwirea produsului se face pe seama si pe cheliuiala unitétii producdtoare dac& se dovedeste ci deficienta de calitate ii este imputabila, Ing. T. V. 31sliceu sint : LM MO EF a Fr 2 ae wer, LICEUL AGROINDUSTRIAL BANEASA—BUCURESTI condifii de admitere in treapta I-a sia II-a anul scolar 1985/1986 1. Treapta I-a (clasa a IX-a) Conform planului de scolarizare pentru anul scolar 1985/86 liceul apicol Ba- \ \ i S \ 2 ‘ \ heasa are aprobat un numar de 144 locuri pentru clasa a IX-a, repartizate pe judete, t de Comitetul Executiv al Asociafiei Cresedtorilor de Albine, astfel : Q S S S \ : Alba — 1, Arad — 2, Arges — 3, Bactiu — 1, Bihor — 1, Bistrita — Botoasni — 4, Brasov — 2, Braila — 3, Buzdu — 6, Caras Severin — 3, Cilarasi — 3, Cluj — 1, Constanta — 3, Covasna — 1, Dimbovita — 4, Dolj — 6, Galati —- 4, Giurgiu — 8 Gorj — 3, Harghita — 1, Hunedoara — 1, Talomita — 6, Iasi — 8, Maramures — 1, Mehedinti — 5, Mures — 2, Neamt — 2, Olt — 3, Prahova — 4, Satu Mare — 2, Salaj — 1, Sibiu — 3, Suceava — 1, Teleorman — 4, Timis — 6, {ulcea — 5, Vaslui — 6, Vileea — 6, Vrancea — 2, municipiul Bucuresti si Sec. torul Agricol Ilfoy — 14. Candidatii vor sustine probe scrise de verificare a cunostintelor la limba romana si matematicd, materia clasei a VITI-a, 1a unitlti scolare stabilite de Inspec toratele scolare Judetene, in cadrul judetului respectiv (cu mentiunea : pentr lic ¢cul agroindustrial Baneasa) iar pentru municipiul Bucuresti si Sectorul Agricol Iifoy la liceul agroindustrial Baneasa, c La inseriere, elevit vor prezenta la secretariatele unititilor de invatamint hrmatoarele acte: fisa de Inseriere tip, certifleaté de conducerea scolli a care au promovat clasa a VilI~a ; adeverinti medieald de elev eliberatd de unitatea sani- tard care asigura asistenta medicala ; copie dupa certificatul de nastere. Etapele de organizare si desfasurare a fnscrierfi in clasa a IX-a (treapta 1) de 21—27 iunie 1985 — depunerea de catre elevi a dosarului cu acte ta secre- tariatul liceului unde urmeara si aibi loc verificarea cunostintelor : ® 2 iulie 1985 — proba de limba romana; © 4 iulie 1985 — proba de matematics, 2, Admiterea in clasa a XI-a (treapta a I-a de liceu) Concursul de admitere se desftisoara la liceul agroindustrial Baneasa. Se pot inscrie candidati care au absolvit treapta I-a, indiferent de profil, prezentind la secretariatul liceului : fisa tip certificata de vonducerea licenIui eat, Seollt 1a care a promovat clasa a.X-a; adeverinja medicala a elevului si copie dupa certificatul de nastere. Grafieul etapelor pentru admitere la treapta a II-a este: © 1—8 julie 1985 — insericrea candidatilor ; © 11 iulie 1985 — sustinerea probei Ja biologie, materia clasclor a-IX-a sia Xa; © 13 julie 1985 — sustinerea probei Ia chimie, materia claselor a IX-a sia X-a, LICEUL ASIGURA CAZARE $1 MASA CONTRA CosT. Adresa liceului (pentru retatii) : LICEUL AGROINDUSTRIAL BANEASA — BUCURESTI B-DUL FICUSULUI NR. 18, SECTORUL 1, BUCURESTI TELEFON : 797165; COD POSTAL 71544 EAE YF A Sa a ee 2 mr 2 a 2 a 2 ‘ TIPARIT LA LP, 13 DEC. 1918" — SUB CD, 4/2843 COJEPXKAHMA. M. PENAHY : Pewnreaume wonenr Sops6u pywunevora mapona sa cxo6ony. Or- Ea aaa err hemeaon aera aaa ‘1O-nerwo Hccaenonareay- ; Mwxacaa INEPBAH: Buexenne onao- Conga “neaninax cemen man’ o6paiyascs 6 POMIPECO OB wh come tte 4 a ana nei Seen) tons mon sl Trechercho par ROMPRESFILATELIA, Départe 201, telex 10376 prsfir, Bucarest, as ‘Calet 4 Piso tateersaes of pe. sty tia fe ong poople,,strusal — for freedom seit the ROMPRESFILATELIA ler, 12-201, Telex 10376 prsfir, Bucharest, O."Main Bastien = news Adresse abonnieren: RO} (PRESEICATELE A, ‘Box 12—201, iti, Calea ul exportimport s Boren aePty Welle) sae) ),9 «| Incepind cu luna martie a.c. gazeta AGRICULTURA SOCIALISTA N publica in paginile 1001 de sfaturi gospoddresti*‘ sau »Cite ceva pentru fiecare“ O RUBRICA DEDICATA APICULTORILOR \ Ga sprijinul Asociatiei Crescatorilor de Albine, tn. ' eadrul noii rubrici vor fi publicate: indrumari tehnicee - \ articole din practica apicold @ extrase sintetice din acte . ’ normative eréspunsuri la intrebarile apicultorilor@infor- : ; Matil si adrese utile @ scheme de stupi $i utilaje apicole . \ @calendarul lucrarilor de sezon tn apiculturé@ mica pu- ‘ blicitate. De asemenea, vor fi organizate concursuri ‘pentru apicultori, dotate cu premii. ' ; Asteptam cu mult interes articole si informatii » de la togi apicultorii din tard, precum gsi sugestii , pentru imbogdtirea tematici. , \ Pentru a putea urmdri numdr de numdr aceasta y \ rubricd, va recomanddm sd vd abonati la gazeta AGRICULTURA SOCIALISTA