Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Balbaiala
Vorbirea reprezinta mijlocul specific de comunicare la om. La prescolari vorbirea nu apare
spontan, ci printr-un lung si dificil proces de invatare. Comunicare verbala cu adultul duce la
dezvoltarea si imbogatirea experientei de viata a copilului.
Tulburarea de limbaj cuprinde toate deficientele de exprimare orala si intelegere, de scriere.
Prin tulburare de limbaj intelegem toate abaterile de la limbajul normal, standardizat, de la
manifestarile verbale tipizate, unanim acceptate in limba uzuala, atat sub aspectul reproducerii cat si
al perceperii, incepand de la dereglarea componentelor cuvantului si pana la imposibilitatea de a
comunica oral sau scris. (M. Gutu, 1975)
Cele mai fregvente tulburari de limbaj intalnite au urmatoarele caracteristici:
a) Limbaj oral: imposibilitatea pronuntiei si/sau articularii unuia sau mai multor sunete; pronuntia
defectuoasa, imprecisa, inlocuirea unor sunete; repetitia unor sunete sau silabe; blocarea sau impotmolirea
la pronuntia unor sunete; tulburari ale ritmului si fluentei vorbirii; tulburari de voce;
b) limbajul scris: substituiri de litere, silabe; scrisul in oglinda; scrisul inegal si inestetic.
Deficientele de limbaj apar din urmatoarele cauze:
1. Cauze care pot aparea in timpul nasterii: citez diferitele intoxicatii si infectii, sarcina toxica, cu
varsaturi si lesinuri dese, bolile infectioase ale gravidei, incompatibilitatea factorului Rh,
traumele mecanice ale gravidei (cazaturi, lovituri n abdomen) care lezeaza fizic organismul
fatului, traumele psihice suferite de gravida, incepnd cu neacceptarea psihica a sarcinii si
terminand cu trairea unor stresuri, framantarile interioare, spaime care isi pun pecetea
asupra dezvoltarii normale a fatului alimentatia nepotrivita a mamei, consumul de alcool,
tuberculoza,gripa infectioasa, hepatitele epidemice.
2. Cauze care actioneaza dupa nastere:
fragilitatea organismului copilului si a sistemului nervos, in cazul lipsei de ingrijire si
supraveghere, copilul sa fie supus unor accidente sau imbolnaviri, cu urmari negative pentru
dezvoltarea vorbirii (cazaturi n cap, lovituri n zona frontala la tample etc).
atmosfera placuta in familie, relatiile bune intre copii si parintii sunt conditiile necesare unei
dezvoltarii psihice normale la copii. Daca acestea nu exista apar tulburari de limbaj, de
vorbire.
aplicarea unor metode gresite in educatie, stimularea slaba a vorbirii copilului, incurajarea
copilului de mic in folosirea unei vorbiri incorecte, pentru amuzamentul adultilor,
imitarea unor modele cu vorbire deficitara, in perioada constituirii limbajului, trairea unor
stari conflictuale, stresante, suprasolicitarile, care duc la oboseala excesiva,fortarea copilului
sa invete o limba straina, inainte de a-si forma deprinderile de a vorbi n limba materna
etc;
nerespectarea orelor de alimentatie, a celor de somn.
Clasificarea tulburarilor de limbaj dupa modelele propuse de Gutu(1974), Jurcau
(1989), Verza(1977,1983, 2007)
I. Tulburari ale pronuntiei:dislalie, rinolalie, dizartrie
II. Tulburari de ritm si fluent a vorbiri: balbaiala, logonevroza, bradilalie.