Sunteți pe pagina 1din 5

Dezabilitati de limbaj

Balbaiala
Vorbirea reprezinta mijlocul specific de comunicare la om. La prescolari vorbirea nu apare
spontan, ci printr-un lung si dificil proces de invatare. Comunicare verbala cu adultul duce la
dezvoltarea si imbogatirea experientei de viata a copilului.
Tulburarea de limbaj cuprinde toate deficientele de exprimare orala si intelegere, de scriere.
Prin tulburare de limbaj intelegem toate abaterile de la limbajul normal, standardizat, de la
manifestarile verbale tipizate, unanim acceptate in limba uzuala, atat sub aspectul reproducerii cat si
al perceperii, incepand de la dereglarea componentelor cuvantului si pana la imposibilitatea de a
comunica oral sau scris. (M. Gutu, 1975)
Cele mai fregvente tulburari de limbaj intalnite au urmatoarele caracteristici:
a) Limbaj oral: imposibilitatea pronuntiei si/sau articularii unuia sau mai multor sunete; pronuntia
defectuoasa, imprecisa, inlocuirea unor sunete; repetitia unor sunete sau silabe; blocarea sau impotmolirea
la pronuntia unor sunete; tulburari ale ritmului si fluentei vorbirii; tulburari de voce;
b) limbajul scris: substituiri de litere, silabe; scrisul in oglinda; scrisul inegal si inestetic.
Deficientele de limbaj apar din urmatoarele cauze:
1. Cauze care pot aparea in timpul nasterii: citez diferitele intoxicatii si infectii, sarcina toxica, cu
varsaturi si lesinuri dese, bolile infectioase ale gravidei, incompatibilitatea factorului Rh,
traumele mecanice ale gravidei (cazaturi, lovituri n abdomen) care lezeaza fizic organismul
fatului, traumele psihice suferite de gravida, incepnd cu neacceptarea psihica a sarcinii si
terminand cu trairea unor stresuri, framantarile interioare, spaime care isi pun pecetea
asupra dezvoltarii normale a fatului alimentatia nepotrivita a mamei, consumul de alcool,
tuberculoza,gripa infectioasa, hepatitele epidemice.
2. Cauze care actioneaza dupa nastere:
fragilitatea organismului copilului si a sistemului nervos, in cazul lipsei de ingrijire si
supraveghere, copilul sa fie supus unor accidente sau imbolnaviri, cu urmari negative pentru
dezvoltarea vorbirii (cazaturi n cap, lovituri n zona frontala la tample etc).
atmosfera placuta in familie, relatiile bune intre copii si parintii sunt conditiile necesare unei
dezvoltarii psihice normale la copii. Daca acestea nu exista apar tulburari de limbaj, de
vorbire.
aplicarea unor metode gresite in educatie, stimularea slaba a vorbirii copilului, incurajarea
copilului de mic in folosirea unei vorbiri incorecte, pentru amuzamentul adultilor,
imitarea unor modele cu vorbire deficitara, in perioada constituirii limbajului, trairea unor
stari conflictuale, stresante, suprasolicitarile, care duc la oboseala excesiva,fortarea copilului
sa invete o limba straina, inainte de a-si forma deprinderile de a vorbi n limba materna
etc;
nerespectarea orelor de alimentatie, a celor de somn.
Clasificarea tulburarilor de limbaj dupa modelele propuse de Gutu(1974), Jurcau
(1989), Verza(1977,1983, 2007)
I. Tulburari ale pronuntiei:dislalie, rinolalie, dizartrie
II. Tulburari de ritm si fluent a vorbiri: balbaiala, logonevroza, bradilalie.

III. Tulburari de voce:disfonie, mutism-patologic.


Cele mai fregvente sunt tulburari ale pronuntiei(dislalia), omiterea sunetului R sau pronuntarea
gresita (ROTACISM), a sunetului B(BETACISM), a sunetului D (DELTACISM). Aceste deficiente
apar din cauza inlocuirii sunetului cu un altul sau omiterea lui.
O alta deficienta este BALBAIALA care se caracterizeaza prin intreruperea vocii afectand profund
intelegerea vorbirii de catre cei din jur.
Balbaiala consta in repetarea unor silabe la inceputul si mijlocul cuvantului cu pauze intre acestea
care impiedica desfasurarea vorbirii ritmice si cursive.
E. Vrasman si C. Stanica definesc balbaiala ca fiind o tulburare a vorbirii manifestata prin dezordini
itermitente ale pronuntiei, repetari convulsive si blocaje ale unor fenomene, urmate de dificultati in
articilarea unor cuvinte
Balbaiala se manifesta mai putin atunci cand copilul vorbeste in soapta, cand trebuie sa cante(in cor),
dar cand trebuie sa deseneze sau sa scrie copilul manifesta particulati agravante(disparitia accentuata,
unirea lor).
Cauzele pot fi:
Traume psihice;
Imitarea unor persoane sau chiar a unor copii cu handicap;
Pedepse severe impuse de parinti;
Observatii cu ton ridicat,tipat;
Dezorganizarea familiara;
Factorii de natura eredidata;
Stres aparut in urma unor emotii, soc,spaima, impresie de nedreptate.
Balbaiala contine cateva forme clinice:
1. Balbaiala clonica(primara) este reprezentata prin repetarea involuntara, exploziva a
sunetelor/silabelor la inceput. Aceasta forma a tulburarii are o serie de dificultati:dificultatea
in pronuntarea cuvintelor de legatura,este afectat ritmul, intonatia, tonul si pauza in
prepozitie/fraza, se inverseaza tipul de respiratie cu tendinta de a vorbi in inspiratie.
2. Balbaiala tonica (secundara) reprezinta blocarea sau intreruperea cursivitatii vorbirii prin
incordarea organelor de emisie. In aceasta forma copilul devine constient de defectul sau si
face eforturi mari pentru a corecta iar in prima forma (clonica) simptomele se manifesta
inconstient.
3. Balbaiala mixta este formata din doua feluri: - clono-tonica in care predomina forma clonica
- balbaiala tono-cloica in care predomina forma tonica.
Corectarea balbaielii:
Sa Nu se critice copilul atunci cand se poticneste;
Sa NU se pedepseasca atunci cand ezita in vorbire;
Sa NU i se cearca sa NU se balbaie;
Sa Nu se imite vorbirea copilului;
Sa NU i se atraga atentia in momentele de balbaiala;
Sa aiba rabdare pana copilul termina ce are de spus;

Sa il laude pentru o vorbire corecta;


Sa il incurajeze in situatii favorabile;
Sa se evite situatiile in care se poate inrautatii vorbirea copilului;
Sa se mentina contactul vizual in timp ce el vorbeste;
Sa nu se oblige copilul sa vorbeasca atunci cand el nu doreste;
Masuri de corectare a balbaielii:
Crearea unui climat afectiv favorabil pentru dezvoltarea verbala corecta;
Evitarea situatiilor conflictuala la scoala si acasa;
Evitarea observatiilor drastice atunci cand elevul/copilul greseste in exprimare;
Vorbirea rara, langa copil;
Educarea respiratiei verbale si non verbale prin exercitii de inspiratie si expirati, exercitii
pentru obraji, gat.
Stimularea capacitatii copilului de exprimare prin lecturare de carti, vizite la gradina
zoologica si incurajarea copilului sa isi exprime impresiile, sa povesteasca experiente traite.
Pastrarea aceleiasi atitudini si atunci cand se balbaie si atunci cand vorbeste fluent deoarece
duce la acceptarea temerii copilului de a vorbii.
Respectarea orelor de somn si evitarea activitatilor supra solicitante.
Comunicarea cu copii printr-un limbaj adecvat varstei lor.
Cand copilul se chinui sa pronunte un cuvant si nu reuseste poate primi ajutor din partea
parintelui sau a educatorului prin pronuntarea cuvantului impreuna pe silabe.
Programul terapeutic:
Principii terapeutice:
a) Cunoasterea de catre logoped a:
Conditiile obiective:locuinta, curatenie, salubritate;
Regimul de viata al familiei:eventuale contradictii intre necesitatile impuse de scoala
si cele impuse de familie;
Cunoasterea cauzelor presupuse privind balbaiala;
Conditii de igiena psihica pentru studiu;
b) Captarea afectiva a logopedului si a celor care vin in contact cu el(familie,profesori);
c) Terapia balbaieli nu trebuie amanata;
d) Adaptarea metodei la particularitati individuale, la conditii de viata, la stadiul
balbaieli si la ciclul scolar in care e incadrat balbaitul.
Tipurii de terapii:
1. Terapia simptomatica care reprezinta reeducarea componentelor vorbirii:respiratie,
pronuntie.
a) Educarea respiratiei:
Formarea respiratiei profunde
Educarea inspiratiei nazale si a expiratiei orale;
Lungimea perioadei de expiratie;.
Ritmul de respiratie sa fie simplu, lipsit de efort, in expiratie sa nu se consume toata
rezerva de aer din plamani;

Exercitiile de respiratie vor fi insotie de materiale verbale:vocale,silabe, numarat.


b) Reeducarea ritmului vorbirii: se realizeaza prin descompunerea si recompunerea
stereotipului verbal in silabe, cuvinte. Copilul va pronunta mai multe cuvinte si
miscarea mainii va fi mai lina.
Schema generala:
Pronuntarea unor cuvinte prin denumirea imaginilor(simultan, independent)
Pronuntarea unor propozitii simple(simultan, succesiv, independent)
Pronuntarea unor propozitii dezvoltate(simultan succesiv, independent)
Mici povestiri, recitari(simultan, succesiv, independent)
Povestiri dupa intrebari;
Poveste libera;
Vorbirea in fata clasei cu sustinerea morala din partea logopedului si asistarea la
lectie;
In timpul reeducari ritmului este important realizarea sincronizarii respiratiei, miscari manii si
pronuntarea cuvantului. Cand copilul inspira se ridica mana, iar, cand expira copilul pronunta
cuvantul in acelasi timp cand coboara mana.
Ritmul trebuie sa fie lin, continuu pentru ca exercitiile sa fie utile.
c) Invatarea vorbirii expresive: se pot folosi diverse metode expresive;
Aceeasi propozitie poate fi folosita in exersarea interogatiei, a exclama, a constatarii etc.
Aceste exerciti fac ca preocuparea copilului sa fie plasata de la pronuntare spre expresivitate.
2. Psihoterapia cauta sa elimine conflictele psihice si are ca scop restructurarea personalitatii
balbaitului.
3. Terapia complexa care imbina cele doua directii, in care psohoterapia este sustinuta de
exercitii de vorbire.
Repere bibliografice:
Terapia tulburarilor de limbaj Ecaterina Vrajmas
Stimularea comnicarii la copii cu dizabilitatii si tulburarii de limbaj
-http://ro.scribd.com/doc/180014099/Referat-STIMULAREA-COMUNICARII-la-copii-cudizabilitati-si-tulburari-de-vorbire-doc#scribd

S-ar putea să vă placă și