Sunteți pe pagina 1din 36
Revisté funar&é de schimb de: experienti si Indrumare metodologic’ apicolS editati de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’. Rom&nia CUPRINS N, NICOLAIDE: Din nou despre pregiitirea) pentru iernare a familiilor de albine M, ARDELEANU : Stimularea de toamna N. GRECU: Hrénirea familiilor de albine in in functie de sezon I. CAPISIZU-DELABIRC. rentabilizare a stupin rii In sectiuni S. V. VERNESCU : Albina — constructor desi- virgit V. VALEAN : Intretinerea albinelor multietajati M. ATANASIU : Economia ceri in stupind | | V: VASILACHE, I, VASILACHE: Am partici- pat la culesul de la floarea-soarelui P. G. PLOAIE, S, TATU, Monica PERVA, M. MARIN: Unele probleme actuale pri- vind fenomencle de paralizie si malfor-, mare la albine in Romania si rolul virusilor fn aceste fenomene patologice V. POPESCU: Un veac de la aparitia prime! + reviste de apiculturé in limba romana Una din céile de — producerea mie- In stupi DOCUMENTAR ‘APICOL CURIER JURIDIC Copertal: Zonele premontane si montane cu paduri de conifere oferd in unii ani culesuri abun- dente de miere de mand — asa numita miere de pa- dure — mult apreciataé de consumatori. (foto: Elisei TARTA) Coperta IV: Talentatul gi statornicul nostru cola- borator — arh, Florin $TEFUREAC ne propune intro viziune proprie o suitd de imagini care defi- nesc activitatile diurne din perioada de viatd a unt albine lucrdtoare in timpul sezonulut activ. SS eee Ree ati aru Pr ieee a Coa LOLLe Poh, CORTACHIE P foram tet is Te Poem rent Rare rau Term eT Tye Ey RUN in Torna oT aL Caur Te Mee ese yee} praerroaers} Bhima mca Reo none eat Roane Renin i emnnhany ASOC} 7 SCATORD LOR F Bin 5 5 parang ec birt it ea ri attecat) een Un Bren irae ete acca ROMPRESFILATELL Dyan itn beast Rien ee fepviecsns er Tn ajutorul apicultorului incepator DIN NOU DESPRE PREGATIREA PENTRU JERNARE A FAMILITLOR DE ALBINE ing. Nicolae NICOLAIDE gpssomunununasunaamas ae cu incheierea cul AAAI calitate, mitci finere si, prolifice. JERS SALES E NEES Revizia_familiilor de albine dup& cules se executa la scurt timp de la recoltarea fagurilor cu miere si are ca scop sa st bileascd starea familiilor de albine in ve- derea iernarii, Cu ocazia reviziei dupa ter- minarea culesului se ridici de pe stupi magazinele, corpurile si fagurii care au ser- vit la depozitarea nectarului, se stabileste prezenja si calitatea matcilor, puterea fa- miliilor, existenfa rezervelor de hrand nece- sare pentru perioada de iernare si modul de organizare a cuibului Fagurii necorespunziitori (vechi, deformati, rupti, cu celule de trintor ete.) se scot din cuibul familiilor si se reformeazi Tn stupi se pastreazi numai fagurii de culoare inchisa, acoperiti de albine in care se giseste puietul si rezervele de hran Fagurii,cu_miere putind se tree dupa di fragma”si in perioadele lipsite de cules din timpul toamnei se descdpacese treptat, al- binele transportind mierea fn cuib in jurul puietului. Aprecierea cantilativa a rezervelor se e~ fectueaza odaté cu cea calitativa in vede- yea inl&turarii din cuibul familiilor de al- bine a fagurilor cu miere de man: Intrucit In aceasti perioad’ lipsesc cu- lesurile de Intretinere, se iau mésuri pen- tru prevenirea furtisagului prin strimtora- yea urdinisurilor, Pentru hrana albinelor in perioada de iarnd se va pastra numai miere floral’ de buna calitate, iar fagurii ce contin miere de mana vor fi eliminaji din stupi, stiut fiind cd mierea de mana este daundtoare albinelor in timpul iefnii De aceea, este necesar ca Ja sfirsitul lunii SAGAN SKERRY , Perioada de pregatire pentru iernare a familiilor de albine incepe odath ior abundente de nectar cind albinele incep si izgoneasch trintorii din stupi si matcile isi reduc activi ingrijite familiile de albine in aceasti perioadi depinde in mare masur& iernarea fara pierderi a familiilor si dezvoltarea acestora in sezonul urmitor. In scopul realizirii acestor obiective, familiile trebuie si fie puternice si cu multe albine tinere, si aibi asigur:te rezerve de hran& suficiente si de bund fatea de ouat. De modul cum sint inrerepreccninen august, fnceputul lunii septembrie sd fie analizate rezervele de hrand din punct de vedere calitativ in scopul eliminarii mierii de mani, Stabilirea cu precizie a existentei mierii de mana este destul de simpla prin amestecarea probei de miere prelevat cu © cantitate egala de ap§ distilaté si adau- garea la o parte miere diluati intr-o epru- beta a noua parti de alcool. Dupa solubili- zare si omogenizare, in cazuil mierii florale solutia rimine limpede, transparent, — in timp ce in cazul existentei mierii de mand apar flocoane de dimensiuni diferite care determina o tulburare a solutiei. © alté metoda de identificare a mierii de mand este metoda de analizi cu api de var. Metoda consti fn folosirea apei de var filtraté in prealabil. Pentru analiza in- tr-o eprubeté se amesteci in parti egale apa distilata si miere din aceea pe eare dorim ao analiza, Dup& dizolvare se a: dauga doud parti apa de var, se agité totul si se inedlzeste pind la fierbere la o lampA cu alcool, Dac& mierea este de mand in eprubeti apar flocoane de culoare brund. Toate cantitatile de miere de mand vor fi_extrase din faguri si inlocuite cu rame cu miere florali de calitate, epacit®, ‘sau in lipsa acesteia cu sirop de zahdr.' Este stiut ¢& familiile de albine puternice cu un numéir mare de albine tinere, ierneazd bine, consuma mai putin hrand fata de familiile slabe la Kilogramul de albind si_ prima- vara se dezvoltA mai repede. Tinind seama de aceasta, de Indata ce se incheie revizia familiilor de albine dup cules se iau ma suri pentru asigurarea condifiilor necesare intensificdrii_activitatii de ouat a métcilor si continuarea cresterii de puiet. Pentru continuarea activitatit accelerate de ouat a mitcilor, familiile de albine au nevoie de un cules de intrefinere reprezen- tat de nectarul si polenul din naturi, In lipsa nor astfel de culesuri, familiile de albine se hrdnesc stimulent ca si in sezo- nul de primévara cu sirop de zahar, miere descipiciti din faguri, zahdr tos ete. pre- cum si cu polen sau fn lipsA cu inlocuitori de polen. Ca urmare a valorificirii unor culesuri dinspre sfirsitul veri si inceputul toamnei, familiile de albine depoziteazA nectarul acu- mulat in fagurii din cuib din care a eclo- zionat puietul reducind prin aceasta spatiul de ouat al miétcilor, Pentru a preveni aceasta situatie si a oferi mitcilor spatiul de ouat se recomanda si se introducd in Cuiburile blocate faguri de culoare inchisa cu multe celule goale si din care au eclo- zionat citeva generatii de puiet. Totodati se vor Iua mésuri pentru asigiirarea tem- peraturii corespunziitoare pentru cresterea Duietului prin reducerea numérului de fa- guri din stup, la numarul de faguri_ bine ocupati de albine, organizarea cuibului la peretele expus la soare, protejarea cuibu- lui_cu diafragma despértitoare si ‘materiale izolatoare. Completarea rezervelor de hran& se face cu scopul dé a asigura fiecdrei familii de albine cantitatea de miere necesard con- sumului fn perioada de iernare si incepu- tul primaverii, E Este cunoscut faptul cA o familie de al- bine normala necesiti ca rezerve de hrana © cantitate de 1418 kg miere si 2—3 fa- guri cu pastura. In acest scop, familiile de albine cu i suficiente rezerve de hrand primesc faguri cu miere de la familjile ale céror provi depayesc necesarul sau in lipsd sint hré- nite special cu sirop de zahar. Siropul de zahir folosit in completarea rezervelor de hrand se prepara in proportie de 2:1 (doua parfi zahar la o parte apa). Unii apicultori recomandd in vederea prevenirii cristali- zarii addugarea de acid citrie in proportie de 1 ¢ la fiecare lithu de sirop. Siropul ast- fel pregatit se administreazd familiilor in portii. mari (3—5 kg). Deoarece prelucrarea siropului de zahir in miere uzeazd orga- nismul albinelor, se recomandd ca_hrani- rile privind completarea rezervelor de hra- na s se execute la inceputul lunii august. In acest fel la prelucrarea hranei participa in primul rind albinele virstnice, care se 2 uzeazi si pier pind la venirea iernii, iar albinele tinere ce eclozioneazd ulterior nu mai sint supuse uzurii ocazionate de trans- formarea siropului in miere. Organizarea cuibului pentru iernare prezinté de aseme- nea o importanta deosebita, In conditiile din tara noastré organizarea cuibului pentru iernarea familiilor de al- bine se executd de obicei in prima juma- tate a lunii octombrie, cind cea mai mare parte de puiet din cuib a eclozionat, In acest scop cuibul se strimtoreaza Ja numa- ral fagurilor bine ocupati de albine si se asaz in dreptul urdinisului. Cuibul familiilor, pentru iernare se for- meaza din faguri ce au cel putin 2 kg miere fiecare si se organizeaz’ in asa fel ca in dreptul urdinisului s& fie asezaji fagurii mai inchisi la culoare si cu suficienté miere. La familiile cu rezerve de hrand mai reduse (8—J2 kg) fagurii cu miere mai multi se asazi"in mijlocul cuibului si cei cu miere mai putind spre margini. Fagurii cu pasturaé se introduc spre partile laterale ale fagurilor cu puiet in asa fel incit sé fic bine acoperi{i de albine evitindu-se ast- fel alterarea pasturii datorité umiditatii din stup. Pe masura racirii timpului si for- marea ghemului de iernare, cuibul fami-’ jilor de albine se strimtoreazi la numarul de faguri bine acoperifi de albine si cu re- zerve suficiente de hrand, ‘Dupa orinduirea fagurilor din cuib, fa- miliile se protejeazi lateral si deasupra pe podigor cu materiale izolatoare pentru p: trarea in mai bune condifiuni a cdilduri in cuib, Urdinigurile familiilor astfel | pre- gatite se, strimtoreazi si se protejeazi cu gratii speciale de urdinis care impiedicd ac- cesul rozitoarelor. Gratiile de urdinis se pot inkocui cu blocuri de urdinis prevdzute cu cuie lasin- du-se -spatii inguste prin ‘care soarecii nu pot patrunde in stup. Surplusul de faguri claditi seosi din stupi se tree la pastrare. Tnainte de a fi introdusi la pastrare, fagurii corect eladiti se curati de resturile de ceara, propolis, pete de mucegai sau pete de diaree si se introduc in corpuri goale de stupi. ma- gazine, dulapuri sau camere speciale. Ma- gazinele, corpurile de stupi sau dulapurile in care s-au introdus fagurii se_etansei- zeazi dup care se afum4 cu sulf pentru a-i feri de atacul gaselnifei. In acelasi timp fagurli trebuie ferith si de atacul rozéitoa- relor care fi pot distruge, agezind in acest scop capcane sa momeli otravite. Citeva precizari legate de STIMULAREA DE TOAMNA Mircea ARDELEANU ae Fae 7 am 7 mas a, Omul a descoperit dulceata mierii st virtusile ei, din cele mai vechi timpurt. La inceput n-a fost decit prédator, Alunga sax omora dlbinele cu fum si le lua mierea. Firea Iut éscoditoare, l-a facut si imagineze practici mai blinde, mai gin- dite sii mai organizate si sd’ obtina rezultate din ce in ce mat muljumitoare. S-a ‘ajuns astfel la practica apicold modernii, cunoscutd nowd astizi, despre care este Greu de spus in ce mdsurd este stiinjA si én ce médsurd este artd, Fiecare operatie in parte este bine studiatt si pusd la punct. . Una dintre aceste operatii, este si stimularea de toamnii, care face obiectul acestui articol, Este 0 operatie simpla dar cu efecte importante tn timp. Si fata in ce consta, La date bine stabilite, se simuleazd un cules, introducindu-se siste- ‘matic in cuib cantita}i mici de miere diluatd sau de sitop de zahir, Pacititt astfel, matca isi intensificts si prelungeste activitatea, ca in cazul unui cules. La prima vedere totul pare foarte simplu sé asa si este, dact me referim numai ta operatia de stimulare. In ‘realitate, ca acest artificiu si dea rezultatele asteptate, ‘acfiunea aceasta trebuie si fie corelata si cu alte tuerdirt de sezon, asa ct in finul se poate vorbi de un lant intreg de operatii. Dacti din acest lant lépseste 0 veriga, rezultatele nu mai sint la fel de bune. De altfel nici titlul nu este tocmat cores- punzdtor, L-am folosit totusi fiinded s-a impus asa in vorbirea apicold si pentru @ sublinia prin acest contrast atit amploarea eit si importanja intregit Iucrari Ca stimulgrea in sine si aiba efectul dorit, se cere sa fie pregétita, st aiba loc la timpul potrivit, apoi ca mierea pentru iernare st se afte in acest moment in cuib si 8% fie de calitate corespunzitoare, cuibul sé fie cald, iar albinele deran- Jate cit mai pufin. O prezentare sistematicd a materialului, oferd o perspectiva mai larga sé 0 injelegere mai bund. Ma 7 aa Ft a a a a ee 1, DATA INCEPERIT STIMULARII DE wr mes ws aa se a LET TF ML FP Ft me * aproape in totalitate in ramele cuibului. TOAMNA, Lucrdrile executaie de ciitre al- bine in stup, sint dictate de conditiile de climat din afara_acestuia. Cum un an nu seamané niciodaté cu altul, momentul in- ceperii, stimularii trebuie apreciat si sta~ bilit de fiecare dati de catre stupar. Cu- lesul, activitatea mateii si starea cuibulut reprezinta eriterii sigue de orientare. Attta timp cit albinele, aduc in cuib nectar $i pastur, iar matea insimin{eazi suprafete insemnate din faguri, nu este necesara mularea, Toamna este insd inselitoare si timpul favorabil se ‘poate curma bruse, obli- gind albinele si se grupeze si matca si-si redued activitatea. Chiar daca. zilele sint frumoase gi destul de calduroase tne’, nop- tile reci fac culesul neinsemnat, influien- find si_activitatea matcii, Stuparul trebuie s& fie foarte atent, caci, este momentul si intervina, daci doreste ca in primavaré sé se bucure de stupi puternici si acti 2. CANTITATEA DE HRANA DIN CUIB. Poate parea ciudat, dar In momentul ince- perii stimularii de toamnd, provizia nece- sara unei bune iernari trebule sa se afle Dac lucrurile nu stau asa, stimularea tre- buie precedat’ de completarea hranei de iernare. Aceast completare se face din- du-se dintr-o daté cantitaji de 2-3 kg si- rop de zahar 2:1, sau miere usor diluata, Adaugarea hranei in portiuni mici, are doud dezavantaje mari. Unul ci dureazé prea mult, iar al Goilea si cel mai grav. ca uzeazi albina, in tncercarea ei de a pre- luera siropul de zahar. Completarea hranei, acolo unde se con- sideré ci nu este fndestulitoare, se face incepind cu a doua -jumdatate a lunii au- gust. Acest termen, poate fi, deplasat mai tirziu In zonele mai calde de cimpie, din sudul {4rii, sau mai timpuriu pentru zonele mai reci, din partea de nord si muntoasa. Aminarea acestei operatii sau neglijarea ei, poate cauza mari neajunsuri, Cind fn unii ani, anotimpul rece debuteazi neag- teptat, poate face ca albinele si nu mai duck ‘mincarea in cuib, Dacd nu se iau mésuri speciale de completare a hranei, existenta familiilor este periclitatd. Daca din diferite motive este necesar un spor de hrand, sau dac& familiile slabe nu 3 due siropul peste noapte, se va apropia hra- nitorul de ultima rama, prin mutarea dia- fragmei dup& hrnitor, cu _menfiunea ca siropul s& fie cdldut (0—35°C). Temperatura aceasta este atunci cind introducind dege- tul mic in sirop, se simte cédldut. O tem- peratura mai mare, peste 45°C, poate fi periculoas’ pentru ‘viafa albinelor. Acolo unde nu mai este loc fn stup, se va scoate 0 ram si se va introduce hrdnitorul. In caz contrar, familiile din stupind, care n-au avut o cantitate suficienté de hrana, vor avea albine mai putin viguroase, cu © mic& rezerv de corp gras in organism. In_primavard, aceste familii se vor dez- volta mai anevoie, iar recolta realizaté va fi si ea mai mica. Stuparii pun mare pret pe acest mic spor de albind tinara obtinut la sfirsitul toam- Si iaté de ce. Dacd la inceputul pri- miverli, fiecara larva este ingrijiti de cd- tre 3—4 albine doici, atunci cind vremea va deveni favorabila, fiecare albina tindra va ingriji la rindul siu 2—3 larve contri- buind la dezvoltarea exploziva a coloniei. Rezult& clar ce importanté are cantitatea de hrané din cuib la inceputul stimularii. Acest aspect nu trebuie scdpat din vedere sub nici un motiv. Oarecare atentie trebuie acordat si fe- lului_ cum este repartizati hrana in rame, mai ales la stupii_ orizontali si multietajati pe un singur cat. Deplasarea laterala a cui bului fiind mai dificila in perioadele fr guroase, ramele cu hrand se vor orindui de cu ‘toamnd, dupa tehnica adoptatd de fiecare stupar.'Ramele avind mai putin de Jumatate din’ suprafaté ocupati cu miere, se vor trece la rezerva. Sint unii ani, cu toamne lungi, cu des- tule zile frumoase si eélduroase’ in care miteile, mai ales cele tinere, isi prelungese activitatea si crese mult puiet. Sc stie cd © suprafatd de puiet, necesiti pentru cres- terea ei o suprafaja aseméndtoare de ‘miere si pastura. Deci un consum mare de hran: Este foarte bine ca in stupi sd existe mult albind tindrd fn aceasta perioadé, dar tre- ‘buie avuta In vedere verificarea rezervelor de hrana, si completarea lor daci este ne- cesar. Este bine si amintiin aici ci desfacerea cuibului prea des si mai ales spre sfirsitul toamnei, trebuie evitati, albinele ne mai putind ‘propolisa créipaturile pe unde se strecoard aerul rece din afard, Dac& acest lucru nu s-a putut evita, se vor folosi benzi cu_adeziv permanent, (din cele pentru am- alaje) sau chiar foi de ziar bine asezate peste podisor. 3. CALITATEA HRANEI. Nu este sufi- cient ca stuparul sd constate cd fagurii sint plini cu. miere, sau tn cazuri de exceptie, eu sirop de zahir. Calitatea rezervelor de hhran& este si ea foarte importantd si nu trebuie neglijati sub nici un aspect, SA 4 vedem care sint aceste aspecte. Se stie ci albinele au un mod specific de comportare in anotimpul rece. Nu sint nici complet active, dar nici nu hiberneaz: Prin cresterea_continutului’ de bioxid de carbon din cuib, se ajunge la o micsorare a metabolismului, cu un consum minim de hrand si cu o activitate foarte redusi, A- ceastA activitate consti in rotirea perma- nenta a albinelor din ghem, pentru ca fie- care. individ, cu exceptia” matcil, a se bucure peste’ iarni de aceleasi condijii de existenta. Hrana o au in faguri, de unde o con- suma dupa nevoie. Reziduurile rezultate din alimentare se aglomereazi in intestin, (pun- ga rectalé) pe tot parcursul jiernii, daca iarna nu ofera ,ferestre*, (zile calde) in care s& aib& loc tn mic zbor pentru curé- firea intestinului. Daci hrana este de cali- tate inferioara, (pentru albine) avind can- titdti mai mari de reziduuri, ca mierea de mana sau extraflorald, albinele sint nevoite sa-si_descarce intestinul pe rame, cuibul c&péitind’ un aspect foarte urit si un miros dezagreabil. Chiar dacd mierea nu este de calitate in- ferioara, poate fi totusi necorespunzatoare, daca cristalizeazi, sau’ a cristalizat in fa- guri. Acest aspect este valabil si pentru siropul de zahar, Fagurii cu miere crista- lizati trebuiese fnlocuiff_ cu altii_corespun- zitori, Ramasi in cuib, la timpul potrivit, albinele ti descaipacesc, sug partea lichida, iar cristalele uscate cad pe fundul stupu: lui. Este evident ci In asemenea conditii, epuizarea rezervelor este rapida, familia putind rdmine fara hrand., Calitatea_hranei poate fi dictatA indirect si de calitatea fagurilor, deoarece hrana din fagurii de culoare deschisd, in care nu. s-a crescut puiet, desi bine consumatiy nu contribuie Ia dezvoltarea timpurie a ‘cui- bului. Matca ocoleste acesti faguri, in ac- tivitatea ei de la tnceputul sezonului. Fa- gurii in care s-a crescut puiet, de culoare mai brund, sint captusiti cu’ cimasi de nimfa, care dupa eclozionare rémin in ce- Inle, ingrosind peretii. Acesti faguri mult mai cAldurosi sint preferati in activitatea mateii. 4, STRIMTORAREA CUIBULUI. Odata cu récirea timpului, mai ales in timpul nop- tilor, albina’ se’ grupeazi pe atitea rame cite ‘poate acoperi. Verificind seara sau di- mineata cuibul, se vor gasi rame fr albine pe ele, Acestea se vor scoate din cuib, obligind albina sd se mentina tot timpul bine grupata. TM felul acesta, cuibul uni- form incalzit, va oferi matcii suprafete mai mari de insiminfare. Ramele scoase, daca au putind ‘miere se vor descdpaci dupa dia- fragma, iar cele cu mai multi miere si cépacite. se vor trece fn rezerva stupinei. (continuare tn pag. 13) HRANIREA FAMILILOR DE ALBIAE iN FUNCTIE DE SEZON ing. Nicolae GRECU SACRA AACA Hrinirea familiilor de albine este operatiunea prin care apicultorul pune la dispozitia acestora in diferite scopuri anumite cantitati de hrana. In cadrul hrinirilor ce se executi Ja familia de albine acestea pot fi de doua feluri a) hriniri cu substante nutritive pentru albine — hidrocarbonate, proteice, vitamine, sirtri minerale, microelemente ete. ; b) hraniri medicamentoase in cazul in care in hrana administraté albinelor se adauga anumite medicamente in scopul preveniri multe feluri : a) hrani stimulente ; “ b) hraniri pentru completarea rezervelor de hran& necesare ierndrii ; ¢) hriniri de salvare in timpul ierni In ceea ce priveste hrdnirile stimulente, acestea sint : a) hriniri stimulente de primavara ; b) brani @ ©) hriniri stimulente de toamna. FASANO In branirile stimulente a albinelor se fo- losese numeroase. procedee ce se_practicd diferentiat in functie de numarul familiilor de albine din stupind, puterea acestora la iesirea din iarn& si data inceperii culesului incipal. Pru din procedeele folosite consté tn descapicirea periodicA dupa diafragma (la fiecare 3—4 zile) a,unei suprafeje de 1— 3 dm? cu miere (In raport de puterea fami- liei_de albine) din faguri cu rezerva de hrand de la rezerva stupinei. In lipsa fi gurilor cu miere eApacité se practica nirea stimulentA cu sirop de zahdr 1 la 1 (0 parte zahar si o parte apa) administrat in hranitoare sau in celulele unui fagure gol la interval de 3—7 zile. In general hri- nirile stimulente se practicé cu cantitati reduse de sirop 150—250g zilnic sau 300— 400 g la 3—4 zile. Cu rezultate bune in hranirea stimulenté © a familiilor de albine se poate folosi si zahdrul tos cu cristale fine ce se adminis- ‘treaz4 In hranitoare. Albinele solubilizeazd zaharul si il transforma in sirop pe care fl consuma sau depoziteaa in faguri. Hrd nirea familiflor de albine cu zahtir tos pre- ainta’ avantajul c& nu’ provoaci furtisag in stupina si seuteste pe apicultor de prepa- rarea.siropului avind insi un efect de stimu- lare mai slab in comparatie cu siropul de zahar. Cu scopul de a suplini deficitul de substante proteice din familii intr-o perioada cind acestea sint indispensabile pentru eres- terea: puietului, se practic hrinirea' familii- Jor de albine cu polen conservat din sezonul precedent, cules de albine sau obtinut prin recoltarea si scuturarea fn timpul infloririi @ paniculelor de porumb. Administrarea polenului in familii se face spre sfirsitul acestora, Hranirea familiilor de albine cu substanje nutritive este si ea de mai pentru substituirea golurilor de cules ; SAUCES substanie sau combaterli unor boli ale RETA MATA NAM CST | URS RCOINIRO RAN, iernii si inceputul primaverii m perioadele lipsite de cules de polen, In portit de 150. 230 g sub forma de turtite obtinute_din amestecul in pérti egale a polenului eu miere si zahar pudra, Turtifele se asaza deasupra fagurilor cu puiet din mijlocul enibului. Polenul de porumb se poate ad- ministra famililor de albine si in aer liber in zilele célduroase, expuntndu-l in acest Scop in tavite in locuri insorite si ferite de vint ce unde albinele i culeg si transports in stup. In lipsa polenului natural pot fi folositi asa numifii tnlocuitori de polen ea ' drojdia’ de bere inactivd, faina de soia degresati sau laptele praf degresat, Deoa- rece Inlocuitorii de polen nu pot suplini in totalitate polenul natural, se recomandd ad- ministrarea acestora mn ‘amestee cu polen hatural in proportie de cel putin 25—30%, ‘Trebuie avut in vedere ca substanjele pro- teice ce se administreazi si nu depaseascd 10—15% din totalul compozitiel amestecu- lui, Hranirea stimulenti. se face numai seara, dupa incetarea zborului luindu-se mésuri’ pentru prevenirea furtisaviilu poate aduce pagube mari. In timpul hriini- Tilor urdinisurile familiilor | de albine se vor reduce fn raport de puterea fiecérei fa- mili de albine in parte, Hrnirile pentru’ substituirea golurilor de cules se fac in cursul sezonului activ Ih scopul de a mentine familiile de albine in stare activa si in aceste perioade, creindu-: senzatia de” prezenti permanenté a unei surse de cules, fapt ce le va mentine in- tro buna stare fiziologicé si biologica. Urinirile stimulente de toamni se exe- cut numai atunci cind nu existi un cules natural de nectar si poten. Trebuie subli- niat faptul ‘ci hrénirea stimulativa de toamnd d& rezultate numai in cazul cind in cuib exist’ provizii suficiente de miere si pastura cit si spatiul necesar pentru cresterea puietului. Viranirile de completare se executd In trej situatii distincte si anume : a) atunci cind familia nu si-a asigurat rezervele necesare de hrand pentru ier nare j b) cind nu existi la rezerva stupinel fa- guri cu miere capacila si de calitate ; ¢) in cazul inlocuirii mierli de mand de- pistat& in fagurii din cuib. De retinut este de asemenea faptul c in cazul hranirilor de completare a rezerve- lor de hrand, indiferent cd se foloseste in acest caz miere lichidd (miere subjiata cu ap) sau siropul de zahar, nu se vor folosi si adaosuri de diferite substante proteice ca In cazul hranirilor stimulative, deoarece existenta “acestora in hrana albinelor in timpul iernii poate duce ia imbolnaviri. La hrdmirile pentru completarea rezervelor de rand, se folosesc hrénitoare de mare ca- pacitate capabile de a cuprinde cantitafi de 3-6 litri la o hranire. Completarea rezervelor*de hrand trebuie facut timpuriu, imediat dupa terminarea culesului de vara pentru a se folosi astfel Ja invertirea siropului albinele virstnice $i in scopul ca acestea sf dispund de timp su- ficient pentru transformarea, prelucrarea si depozitarea proviziilor. Concentratia si- Topului se recomanda s& fie de 1 la 1. In cazull hrénirii cu sirop de zah’r se va avea in vedere cA dintr-un kg zahiir re- zulti prin transformare de catre albine 1 kg miere. Diferenta de circa 25%/ zahar este consumata de albine in procesul de transformare a zaharului in miere. ‘Vom da mai jos cantitatea de zahdr trans- formaté in miere in functie de diferitele concentratii ale siropului : Hranirea de completare' poate fi facutd si cu serbet de zahir administrat sub forma de turte. Aceasta se face atunci cind timpul este prea inaintat pentru ca albinele s& mai fie hrdnite cu sirop sau spre sfirsitul iernii, in cazul in care datorita unei can- titdti’ insuficiente de hrand apare pericolul pieirii familiei de albine din cauza lipsei de hrand. Injmod normal familiile de al- bine trebuie asigurate din timp cu rezer- vele necesare de hrand, de calitate, acce- Sibile ghemului de iernare gi care sd le ajunga pind la iesirea din iarna si ince- putul unui nou sezon apicol. Numarul hrnirilor si data cind se ad- ninistreaza acestea In timpul iernii, depind de cantitatea de provizii din cuib la in- trarea in iarnd, La stabilirea termenelor de hranire trebule avut in vedere si necesa- rul de hrand in raport de anotimp consu- mul fiind in jur de 0,760 kg pe lund pind in luna ianuarie, cind’ acest consum creste Ja 1-1,5 kg iar fh lunile februarie si martie atinge 2—3,5 kg pe lund. In curs perioadei de iernare pot apa~ rea o serie de stiri anormale ale familiilor de albine dintre care amintim : hran in- suficientd sau de proasti calitate. Starile anormale se stabilese {4rd a deschide stupul prin aprecierea zumzetului produs de al- bine cit si a infensita{ii acesteia precum si dupa cantitatea si starea albinelor gasile moarte pe fundul stupului. ‘Zumzetul, foarte slab asemandtor cn fos netul frunzelor moarte, indicd cd familiile sint lipsite de hrand. 'Completarea hranet se face cu faguri cu. miere cpicita ce se descdpcesc in prealabil, fagurii find an- terior tinufi intr-o inclpere cu o tempe= ratura de circa 26°C, Acesti faguri, daca temperatura exterioarA permite, se. introduc in cuib de o parte si de alta a ghemului de iernare, operatiunea facindu-se cit mai repede, In cazuil gerurilor puternice aceasta operatiune se face la addpost sau in camere incalzite. Pentru ca albinele s& nu se impristie prin camer in timpul lucrului se foloseste fumul iar hrana se administreazd cft mai repede, Dupa administrarea hranei, fami- lille se due intr-o camera neincalzité pen- tru ca albinele si se linisteascd si apoi stupii se transportd fn stupind, In uncle cazuri, se pot gasi familii ale céror albine abia ‘se mai mised si care sint pe cale sA moard de foame. Asemenea stupi cu urdinisurile inchise se introduc imediat intr-o camera bine incalzité, se scoate im- pachetajul, ramele se rdrese si stupul_ se acopera cu tifon pentru a tmpiedica_albi- nele si se imprastie prin cameré. Fami- lille se las linistite, pind cind albinele incep sA se miste; se introduce apoi in cuib Raport 1 la 1 Raport 45 la 1 aoe Miere, ke Miere, ka Raport 2 Ia 1 1 T il i2 2 2 2,2 24 3s 3 33 36 4 4 44 43 5 5 55 6,0 10 : 10 11,0 12.0 (eontinwars 4m pos. 87)