Sunteți pe pagina 1din 36
Revisté lunar& de schimb de experienti 9i Indrumare metodologicl apicol’ editath de Asoclatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’ Romfnia Anu! LXIV % nr. 2 % februarie 1989 CUPRINS RECEANU : Productii apicole sporite si po- lenizarea culturilor agricole prin stuparitul pastoral I. STANCU: Cum procedim cind ne propu- nem sa realizim inmulfirea efectivului fa- mi iilor de albine N. NICOLAIDE: Cresterea matcilor fn sistem gospodarese M, MARIN: Masuri_ privind asigurarea stdrii de sinatate a albinelor in perioada de pri- mavard si vara i CIENT: Despre originea nectarului si a ma- a a D. POP: Plante mglifere din flora erbacee spontand O. VITCU; Calitatea tumului si utilizarea lui fn apiculturd A. CRETU: Echipament de protectie pentru stupi 4% * *: Neglijenta sé pliteste S. BODOLEA: Apicultura tn universul can- dorii copilariel A. MALAIU: In vizitd lp apicultorii slovaci DOCUMENTAR APICOL Simona CONDURATEANU-FESCI: Vinitoarea de miere — ocupatie milenard pe cale de disparitie CURIER JURIDIC Coperta 1: Imagine dintr-un sector al Laborato- rului de patologie al Institutului de Cercetare yi Productie pentru Apiculturd al Asociajlet Cresea- torilor de Albine din B.S. Romania (in acest nu- mér publicdm recomandarile sefului laborataru- lui — dr, Mircea Marin). (foto : Constantin DINA) COMITETUL EXECUTIV errr) eee CNN CIny Peas eae Dek Sotp sat) Sree Pen eso eAat Cee ae en] arco ec aN) eC Ie ae) eeetrae Oem eC? Peta) enn perme cer keer Orr Renate oreN Panne cen ea eran y CCEU ee ee eaten ty Peer erate Cer en aes croea tial Tr CE Cee oie ee Pench CMa NIN Pal es ER Tee irae Cat: ACE UU TT) ae Nena in SNM n re pee UE nn ree Oe orien Cee aed) COMITETUL EX’ ASOCIATIEI CRESCATORL Feo) WA XO R. S. ROMANIA. e Str. Iullus Fueik nr, 17, Bucurestl, sec. 2 2 Cod, 70231 @ Tel. 11.47.5¢ PUN San EME. wey PUES SE OOS MCT RET eT este de 63 lel, Abonamentele Pearce Lear Frere Kener ent CnC rane een any ROMPRESFILATELIA — Ser- cre rata cr) er coral eae ene eco rota ry te economic pe noua vatra de stupina. Pen- tru polenizarea culturilor agricole entomo- file se determina. numarul de familii_nece- sare unei cit mai rationale polenizari. O preocupare de scam trebuie si o constitttie informarea detaliatd asupra situatiel bolilor la albine in regiunea respectiva. Tnainte de Inceperea lucrdrilor _pregiti- toare este nevoie ca apicultorul sa ob\ina atttorizajia sanitara pentru deplasarea famill- lor si repartizarea locului ales. Fste abso- lut necesard recunoasterea regiunii unde ur- meaza a se transporta stupina, Cu acest prile} se stabileste definitiv locul unde ur- meazi a se amplasa stupii, conform auto- rizatiei_primite de la Comisia de bazA me- Iifera si stuparit pastoral, se identifica dru- murile de acces, se apreciazA data aparitiel eulesului si se va face o ultima evaluare a capacitatii nectarifere a florel. Un loc bun pentru vatra stupinei il constituie o poienita in marginea masivului melifer, o rarituré de arbori si chiar pe sub ei, cum este ca- zul la padurile de salcim, tei ete. Dacd nu este posibild 0 asemenea asezare, atunci va- tra stupinci se poate fixa si in’ plin soare, cu conditia ca stupii si fie umbriti arti- ficial pe timpul arsitelor cu crengute, cu ferburi si allele, Se are fn’ vedere ca_vatra stupinei sf fie ferita de inundatii, si cit mai aproape de cidile de acces practicabile pe orice timp. Cu 10—15 zile inainte de plecare, se exa- mineaza starea familiilor de albine, dar mai ales starea stupilor. Siupii gasiti cu defecte si crdpdturi se repard si se chituiesc, pen- tru a se evita, fesirea albinelor pe timptl transportului. Se pregitese toate anexele de fixare si prindere, precum si inventarul anexa in stupiiritul pastoral: adApatorul, afumitorul, cintarul de control, cutitele si tava de descipacit fagurii, topitorul de cea r solar, ambalaje pentru miere, faguri de rezerva $1 celelalte unelte (clocan, cleste, cu- {soare eic). Atit pentru cazare cit si pen~ tru lucrdrile obligatorii, care se executé in interior (extractia mierii, pastrarea fagurilor cu miere de rezerva ete), este indispensa- bilé cabana demontabila. Este bine ca locul vetrei noi de stupind s& se siscascd la o distanta legal’ de cele vecine si in apropiere de o sursé de apa. Acest lucru are o mare insemnatate: se a- siguri o baz meliferé corespunzitoare, se preintimpind furtisagul la sfirsitul culesului si se asigurd fara mari eforturi addparea al- Binelor si aprovizionarea cu. ap a apicul- torilor. Inainte de amplasarea stupilor cu albine pe noua vatri, terenul se curatd si se nive- Jeazi, recurgindu-se dup’ imprejurari, si la imprejmuirea lui cu sirm& ghimpatd contra erculatiiel animalelor. Pentru a se asigura transportul famili- flor de albine in cele mai bune conditii, trebuie sa se find seama de urmatoarele re- guli: a) Revizia si impachetarea : —se scot fagurii care au prea multd miere, cei cu mierea nec&pacité si in spe- cial cei cldditi de. curind, céici acestia se pot rupe pe timpul transportului ; — se fixeaz ramele in cuib, pentru a nu fi strivite albinele; — toate parfile componete ale stupului tre- buie sf fie bine fixate ; — se asiguri o ventilatie suficienta. b) Transportul : — aceasti operatie se efectueazi cel pu- fin cu o sapt4mind tnainte de inceperea culesului ; —nu se vor transporta familii_bolnave ; —familiile pe timpul transportului vor avea col mult 5—8 kg provizii —se vor transporta numai familii pu- ternice ; familiile de albine se vor transporta cu mijloace auto, sau cu tractiune animald, luindu-se misurile necesare pentru evita~ rea unor accidente ; —inchiderea completa a stupilor se va face in seara programatd pentru deplasa rea stupinei. c) La locul de destinatie : — urdinisurile se deschid imediat ; — nu se vor aglomera intr-un singur loo un numar prea mare de familii de albine ; —la repetarea transporturilor in vede- rea revenirii stupinei la baz4, pe vatra per- manenta sau alte vetre temporare sint nece- sare aceleasi lucrari. Campania de stupérit pastoral, pregatita cu toati atentia si mobilizarea’ masei de apicultori, ramine 0 sarcind de mare ras- pundere a filialelor A.C.A. judetene, pen- tru antrenarea apicultorilor la aceasta im- portanta actiune care reprezinté chezisia reusitei valorificdrii rationale a intregului potential melifer al fArii noastre. Rezulta de aici marea importan{é pe care filialele judetene A.C.A. trebuie s-o dea antrena- yii unui numér cit mai mare de apicultori fn_vederea practicarii stupdritului pastoral. Pentru valorificarea intregului potential nectarifer de pe intreg teritoriul tarii, este necesar ca filialele judetene A.C A.’ si-si puna in actiune reteaua de prognozi a fn- floririi. masivelor melifere. Prognoza cule- surilor este de fapt conditia esentiala a succesului deplasirii la timpul potrivit a stupinei la pastoral, actiune care fi scuteste pe apicultori si de cheltuieli inutile. De aceea in anul 1989 actiunea de prognozare a culesurilor de nectar pe intreg teritoriul tari, trebuie sé demonstreze modul in care filialele judetene inteleg si-si aduca con- tributia la aceasté importanta actiune. Deosebit de importantd este si organiza- rea retelei de prevenire si avertizare a ac- tiunilor de combatere a ddunatorilor in agriculturé si silviculturé in Intreg ansana- blul de masuri, care tn anul_1989 trebitie si devind un obiectiv major in munca fi- Jialelor judetene A.C.A., pentru — evitarea «pierderilor de familii de albine consecutiv unor tratamente cu insectofungicide a cul- turilor agropomicole si a suprafefelor_sil- vice. Tn cursul anului 1989 0 sarcin§ de mare raspundere, la care trebuie sA fie antrenate toate filialele judetene A.C.A, trebuie si fie aceea a polenizirti culturilor agricole entomofile cu albinele. Este deosebit de im- portant pentru apicultori, in ceea ce priveste rentabilizarea stupinelor, eit si pentru uni- tatile agricole care prin polenizarea cultu rilor, isi vor mari productiile si imbunata- {i calitatea recoltelor de seminte, legume gi fruete la heetar. In scopul reglementarii_actiunii de po- lenizare a culturilor agricole entomofile ‘cu ajutorul albinelor, unitatile interesate au urmitoarele sarcini, stabilite prin Ordinul nr. 159 din 4 octombrie 1974, al Ministeru- Iwi Agriculturii : a) Unitatile socialiste benefi fiunii de polenizare : — sa stabileascd necesarul de familii de albine pentru polenizarea fiecdrei culturi si planul de amplasare a vetrelor de stupina, In raport cu normele de polenizare, comu- nicind aceste date filialei judetene a Asoci- atiel Cresedtorilor de Albine, cu cel putin 60 zile Iaintea infloririi culturii. ce ur meazi a fi polenizaté, in vederea planifi- cdrii si repartizdrii ‘familiilor de albine pentru aceasta actiune : — sd incheie contracte de polenizare cel mai tirzin cu 30 de zile Inainte de ince- perea infloririi culturilor agricole entomo- Sle; —'s& asigure accesul la terenurile si ve- trele previizute pentru amplasarea familiilor de albine ; — sii asigure transportul stupilor eu f mili de albine de la drumul carosabil pind ja vetrelede amplasareineazul c& mijloa- cele de transport care deplaseaza. stupinele apicultorilor nu pot pareurge distanta res- pectiva ; = sa asigure aprovizionarea cu apa necer sara pentru albine si, in limita posibilita- tllor, ‘si asigure, contra cost, hrana apicul- torilor care ingrijese si supravegheaza fa- miliile de albine ; — sa ia misuri de prevenirea pierderilor de albine in eazul aplicarii tratamentelor cu substante toxice folosite in combaterea dau- natorilor. b) Detinatorii de familii efectueazi polenizarea de albine care culturilor : — sf incheie contracte de polenizare nu- mai pentru familiile de albine puternice ; —~ sd deplaseze pentru polenizarea cultu- rilor, pe vetrele stabilite de beneficiar, la inceputul Infloririi, numarul de familii de albine stabilit in contract ; — si amplaseze familiile de albine in tarlalele si pareelele prevazute in contract, in interiorul culturii sau la o distanté de cultura respectiva care s& nu _depaseascd 100 m, dupd care vor comunica imediat Consiliului popular local si unitatii cu care s-a incheiat contractul, data sosirii gi locu- rile in care au fost instalate stupinele ; — si amplaseze pe o vatra de polenizare intre 30 si 50 fami'ii de albine; — si nu deplaseze la polenizare familit de albine eare nu au certificat de sdnatate ; — sé mentina familii de albine pe vetrele amplasate pind Ja sfirsitul perioadei de inflorire. e) Asociatia Crescitorilor de Albine : — s& sprijine_unitatile agricole socialiste detindtoare de stupi si crescdtorii de albine membri ai Asociatiei, pentru asigurarea gi repartizarea numérului de familii de albine necesar In actiunea de polenizare a cultu- rilor agricole entomofile ; — s asigure incheierea contractelor intre parfile interesate ; — si ateste din punct de vedere tehnio, la cererea par(ilor contractante, asupra pu- terii familiilor de albine, in cazul unor even- tuale litigii intre unitatile beneficiare a acti- unii de polenizare si definatorii de famili! de albine ; ‘A asigure prin specialistii sai asistenta tehnicd necesara. * Consider necesar ca, paralel cu actiunea de stupiirit pastoral, In vederea sporirii pro- duetici de miere, ceard si alte produse api- cole, filialele judejene ale Asociatiei Cresed- torilor de Albine, si duc& gio munca sus- {inuté pentru tmbundtatirea bazei melifere, prin introducera in culturé a plantelor furajero-melifere_valoroase, ca de exem- plu sparceta, sulfina si altele, care pe lings asigurarea furajelor necesare cresterii ani malelor, constituie o importanti — sursa neclariferd pentru albine. In rezolvarea acestei importante probleme, filialele noastre judetene trebuie s& capaciteze organele agri- cole si conducerile unitatilor agricole socia- liste, ‘pentru ca masurile necesare sd fie Inserise tn planuri'e anuale ale acestora, Apicultorii tari noastre, membri ai Aso- ciati Cresedtorilor de Albine trebuie sa caute si In viitor si g&seasci metode noi, folosind cit mai bine mijloacele si posibili” tatile locale existente pentru a. ridiea apt cultura patriei la un nivel superior, conform sarcinilor trasate de conducerea superioara de partid si de stat. S& stim bine, si actionim hotirit si la timp CUM PROCEDAM GIND NE PROPUNEM SA REALIZAM {NMULTIREA EFECTIVULUI FAMILILOR DE ALBINE ing. Ioan STANCU Institutul de Cercetare si Productie pentru Apiculturd Pentru continua dezvoltare a apiculturii din tara noastré, tuturor apiculoriior, atit celor din sectoarele de stat si cooperatiste cit celor cu stupine personale le revine 0 sarcind deosebitd, aceea de a spori sub- stantial efectivul de familii de albine. In aceasta directie, pentru asigurarea condifiilor necesare creste- rit patrimoniului nafional apicol potrivit indicatiilor conducerti supe oare de partid si de stat a fost elaborat Programul de dezvoltare a api- culturii in perioada 1986—1990, prin care efectivul de familii de albine va creste pe total sectoare de Ia 1340,1 mii in 1985 la 2425 mii in 1990. Drept urmare, se prevede sporirea productiei de miere de la 12 500 tone in 1985 la 26 460 tone in 1990 atit prin cresterea productici medit de miere pe familie cit si pe seama sporirii efectivului de familii de al- bine productive. Pentru realizarea acestor sareini deosebite este necesar si se folo- seascii metode superioare de crestere si intretinere a familiilor de albine, valorificarea superioard a resurselor melifere din intreaga tard prin prac- ticarea rationalé a stupéritului pastoral, o importanté deosebitii avind-o ameliorarea materialului biologic autohton precum si aplicarea sistema- ticd si permanentd a méisurilor de prevenire si combatere a bolilor al- binelor. Sporirea numérului familiilor de al- bine trebuie efectuat’ in asa fel incit sA se mentina capacitatea productiva a efectivului apicol, sporirea _ eficientei economice si a rentabilitatii in stupi- ne, prin obfinerea de la fiecare fami- lie de baz, cit si de la cele nou for- mate, a unor cantititi cit mai mari de miere si alte produse apicole. Pentru aceasta se impune aplicarea de misuri tehnice prin care si se ob- fina in familiile de albine cresterea unor cantititi cit mai mari de puiet, Intrucit reusita inmulfirii numarului de familii, este determinata in primul rind de inmultirea populatiei de albine din fiecare stup, precum si folosirea de metode de formare a roiurilor, care s& previna slibirea familiilor de baz, ur- mate de asigurarea condifiilor de dez- 4 voltare a acestor roiuri pentru a deve- ni familii puternice si productive. Actiunea de crestere intensiva de pu- iet trebuie si stea in permanent in atentia apicultorilor in tot decursul se- zonului apicol activ, in acest scop ur- mind a se aplica intregul complex de lucr&ri tehnice pentru asigurarea regi- mului termic si a hranei energetice si plastice mai ales in perioada de prima- vara, mentinerea familiilor in perma- nenti stare de cules in pericadele de vari si toamni, schimbarea mitcilor imb&trinite, uzate sau defecte, menti- nerea unui nivel de sinitate perfecta. Atunci cind ne propunem inmultirea familiilor de albine trebuie alcituit un plan bine intocmit in care se va avea in vedere : — efectivul disponibil ; — cu cit urmarim s& vul stupinei ; — perioada in care efectuam inmultirea ; — thetodele, materialul biologic si utilajele disponibile. Se trece apoi la aprovizionarea din timp cu materialele si cu toate cele ne- cesare pentru ca in momentul declan- sari actiunii sé nu ducem lips de ni- mic (cutii ,stupi pentru roi, mitci, custi, biostimulatori, faguri artificiali, rame). Toate acestea fiind rezolvate se tre- ce la actiunea propriu-zisa care este bine s&i se declanseze incd din anul precedent datei cind ne propunem sa Inmultim efectivul familiilor de albine. Imediat ce culesul principal de la sal- cim a incetat incepem pregitirea fami- liilor de albine disponibile pentru vi- itoarea actiune. Principalul obiectiv urmarit este re- alizarea unor unitati biologice cit mai puternice, cu matci tinere, _prolifice, perfect sanatoase, Extractia mierii, infiintarea de noi unitati biologice in acest timp se va efectua cu mult discernamint, familiile avind in permanenta miere indestuli- toare si de bund calitate. Unititile biologice nou formate vor fi direct familii pe 6—7 rame cu pu- jet, capabile si acumuleze rezerve in destulatoare pentru iernat, populatie numeroasi in scopul participarii lor 1a Programul de inmultire din anul urma- tor. Daci in natura lipseste culesul, se vor administra stimuliri cu sirop de zahiir 2:1 sau mai bine zis stupii vor fi deplasati la un cules cel putin de intretinere, Spre toamni, atunci cind in naturi culesul este stirac in siropul de stimu- lare si completare a rezervelor de iar- na se va suplimenta si proteina, prin introducerea in hrana stimulenta a Polepulat micinat in sirop sau turta, lipsa polenului se va apela la inlo- cuitori de polen, fain&a de soia, lapte praf degresat, drojdie de bere inacti- vata, cite 1—2 kg/familie. ‘im efecti- urmeazi si Rezerva de hrana pentru iernat va fi asiguraté din timp, la sfirgit de iulie, prima jumatate a lunii august evitind cit mai mult uzura prematura a fami- liei de albine ce urmeaza a intra la iernat. Pentru a preveni eventualele sur- prize prin amestecarea mierii de mand in coroanele de iernare se va renunta la culesul de mana in anul premergé- tor inmultirii familiilor de albine. Dupa ultimul cules de productie si stabili- rea rezervei de hrani de buna calitate pentru iernat se vor intreprinde toate metodele cimoscute de introducere la iernat a unor unitati biologice cit mai puternice prin a — prelungirea pontei miteii : — matei tinere prolifice ; — faguri de buna calitate ; — deblocarea cuibului ; b — asigurarea cildurii in cuid : — reducerea cuibului ; — izolarea termica ; © — prelungirea perioadei de creste- re a puietului prin mentinerea familé- ei de albine in stare activa : — folosirea culesurilor timpu- rit; — hr&niri stimulente. La stabilirea rezervei de hrana pen- tru iernare, se va adaiuga la mierea absolut necesari dezvoltarii in primA- vari a familiilor de albine. Pe timpul iernii se vor supraveghea atent famili- ile de albine pentru’ a interveni mu mai atunci cind este absolut nevoie, st mulind permanent zborul de curafire. Incepind incA din lima ianuarie vor fi administrate spre stimulare turte de serbet sau zahar candi, pregitindu-le incé de acum de apropierea sezonului activ. Din a doua jumitate a lunii fe- bruarie, dupa efectuarea unui zbor de curatire, turtele stimulative vor con- tine 10—20% polen absolut necesar cresterii de puiet in aceast% perioada. Se va administra in hrénitoare apa cu 5 g/l sare de bucitirie si se vor prac- tica stimulari continui cu sirop de za- har 2; In martie, cind temperatura ajunge afari la 16—18°C se incepe desciipa- cirea fagurilor cu miere ce vor fi ase- zati dupa diafragma, sau se va proce- da Ja introducerea lor in cuib, atunci cind dorim si dezvoltim familia, age- zind aceasti rami ling& ultima rama de puiet, sau pur si simplu scotind o rama goala. La stupul multietajat putem pune fn corpul de deasupra cuibului 2—3 ra- me descdpacite pe 1—-2 dm? stimu- lind si dezvoltind in acelasi timp fa~ milia, Cind ghemul este desfacut, tem- peratura exterioara trece frecvent de 16—18°C, executam tratamentul cu Va- rachet. Cu cit mai timpuriu cu atit mai bine. Valorificam prin stuparit _ pastoral primele culesuri timpurii de la pomii fructiferi ,rapité, mustar spre a aduce familia de albine la 0 populatie cit mai numeroasa. Dupa valorificarea cuiesu- lui de salcim trecem cit mai rapid la inmultirea familiilor de albine prin una din metodele cunoscute. Daca cumva familiile de albine sint prea puternice, spre a evita intrarea in frigurile roitului inaintea culesului principal, se vor face citiva roi prin metoda stolonarii. i 5 $ : : t : ‘ t : : : é : $ : : ‘ : : $ é : : : : é : : : : : : : : : i ; i é : 3 : : : é $ : 2 : : $ : : é : $ : é i In ajutorul apicultorului incepator CRESTEREA MATCILOR IN SISTEM GOSPODARESC ing. Nicolae NICOLAIDE Este gtiut cé 0 familie de albine se compune din trei caste (tipuri) de indivizi 2 albina luerditoare al céirei numar variazd de la citeva mii la citeva zeci de mii (in ra- port de puterea familiei de albine cit si de sezon), trintorii (masculii) ce au rolul de a fecunda tinere miétci eclozionate si mata {una singura in fiecare familie de albine), aceasta find unica femelA fecund’ capabild sd _asigure perpetuarea speciei, Este de asemenea cumoscut faptul cd pro- ductivitatea familiilor de albine este strins legata de calitatea 1 numérul miteilor va- Joroase folosite in stupina. Matcile necesare in stupind, atft pentru schimbarea matcilor batrine si neproductive cit si pentru forma- rea de roi si familii noi, pot fi obtinute pe doud cdi: 1. pe cale naturald, cind albi- nele crese singure méatci farA’o presitire special a familiilor si 2. pe cale artificiala, cind albinele crese matci in urma lucrdrilor organizate In acest scop de cdtre apicultor. OBTINEREA MATCILOR PE CALE NA- TURALA se bazeazi pe insusirea albinelor de a creste matei_atunci cind se pregatese sa roiasca, cind schimba linistit matca_pro- prie sau ¢ind din diferite motive familia a ramas orfand. In perioada cind familiile de albine se pregitesc s& roiascd si clidese un numar mare de botci, apicultorii folosesc aceste botei in vederea objinerii numérului de miatci_necesare in stupind, Acest mijloo simplu si la indemina apicultorului da re- zultate bune fn productic, cu conditia ca mitcile de roire si provina din familii de albine cu cele mai valoroase insusiri pro- ductive. Astfel, in vederea obtineri matcilor de roire numai din familiile de albine cu indici valorosi, acestea se pregatese Inc dim primivara timpuriu, prin provocarea frigu- rilor roitului. In acest scop, famililiile care urmeaza si produci mitcile sint hrénite sti- mulent si se imputernicese periodic cu fa- guri cu. puiet c&pacit iar cuibul se strimto. reazi. Ca urmare, familiile de albine intr: in frigurile roitului si incep s& cdlédeasca botci. Pe masura ce stint cSpacite si ajung la maturitate, se alez botcile cele mai mari, se detaseaza de pe faguri gi se folosese in stu- pin& la formarea de roi. Familiile de albine care schisbA linistit matea, Incep 84 cladeased botei si sd le fi- niseze fn prezenta matcii initiale, In aceasta situatie, numdrul botcilor cladite de catre albine este mult mai mic fat de numarut botcilor clidite in cazul cind familia de al- bine se pregateste de roit. Daca familiile care schimba linistit matca sint familii cu insusiri valoroase, botcile cdpacite ajunse la maturitate se selectioneaza, se decupeazi de pe faguri si se folosese de catre apicultor prin altoire in roi care se formeazé. ‘Un numéar redus de matei se poate obtine si de la familiile rémase orfane. Cind bot- eile de salvare pe care le-au clidit albincle sint gata de ecloziune, se aleg 1—2 botci dintre cele mai mari si se lasi in familie iar restul de botci se decupeazi de pe fa- guri, se triaz& $i se folosese pentru roii now formati in stupina. In general, matcile obt nute pe aceasta cale sint de ‘calitate neco- respunzAtoare, deoarece in numeroase ca- zuri albinele ‘transforma in botei celule in care se gdsese larve virstnice, din care ou mai pot rezulta matci de calitate. Obtinerea matcilor pe cale naturalé, desi simpla si usor de aplicat, prezinté insi nu- meroase dezavantaje printre care: mitcile nu se pot obtine dup un plan dinainte sta Dilit ; adeseori se obtin matci de la familii de albine cu insusiri_necorespunzatoare ; prin folosirea mateilor din familii care ro- jesc se Inmultesc albinele care au eviden- tiat puternic acest caracter ; intrucit mitcile nu se obtin in perioada optima, in multe cazuri calitatea lasd de dorit; valorificarea matcilor objinute pe aceasti ‘cale necesitd un volum mare de munca si prezinté multé nesiguranta. Pentru a inlatura neajunsurile cauzate de obtinerea mitcilor pe cale natural si cu scopul de a inzestra familiile de albine cu matci de ealtaite selectionate din cele mai valoroase familii din stupina, s-a trecut la eresterea_artificialé_a_mitcilér. CRESTEREA ARTIFICIALA A MATCI- LOR se bazeazi pe fnsusiriea familiilor de albine de a creste matci din oud sau larve, atunci cind sint orfanizate sau cind, prin- tr-o anumitd organizare a cuibului, se cre- eazt o stare de falsA orfanizare. Perioada optima de crestere a métcilor corespunde pjerioadei de roire naturala a albinelor, care se caracterizeazi prin dezvoltarea la maxi- mum a familiilor de albine, existenta in cuib a unui numar mare de albine tinere, aibine- eoici si trintori, precum si a unor rezerve abundente de miere si polen. In condifiile din fara noastra, perioada optima pentru eresterea miteilor este fn Iuni’e mai-iulie. Pentru a se obtine métci de calitate se impune ca in stupine si existe si trintori proveniti de la familii cu insusiri valoroase, In acest seop, cu 15 zile inaintea Jucrarilor de crestere a miatcilor se incepe cresterea trintorilor. Pentru aceasta, in mijlocul cuibului fami- lillor eresedtoare de trintori se introduce 1a interval de 7 zile cite un fagure inchis la culoare, cu celule de trintor. Paralel cu in- troducerea fagurilor cu celule de trintor, familiile respective se hranesc stimulent cu sirop de zahar si turte de polen cu miere. Se recomanda ca pentru fiecare 50—100 mitci destinate imperecherii si existe o fa- milie crescdtoare de trintori. In ceea ce priveste cresterea artificialé a mitcilor, exist in prezent multe metode dintre care vorn descrie mai jos doud mai simple care pot fi aplicate mai usor de cdtre apicultorii_incepatori. INDIFERENT CE METODA VA FI FO- LOSITA, CRESTEREA ARTIFICIALA A MATGILOR NECESITA PREGATIREA AN- TERIOARA A FAMILIE] CRESCATOARE. Tn acest scop, in cursul primaverii, cit mai timpuriu, familia aleasi ca familie crescd- toare se’ forteazi_ pentru a se dezvolta cit mai mult prin hraniri stimulente asigurarea unui numar suficient de faguri, ingrijire adecvati. si rezerve suficiente ‘de hrand (miere si pastura), Odaté ajunsd la dezvol- tarea_maximd,familia crescdtoare va trebul pusa in situatia de a creste viitoarele Jarve, fiind in acest scop orfanizat& astfel: Cu 9 zile inainte de introducerea larvelor, matea familiei cresedtoare se ridicA impreund cu 1—2 rame cu puiet si albinele ce le aco: peri formindu-se un nucleu. Dupa 9 zile cuibul familiei crescéitoare se controleaz& $1 se distrug toate botcile cladite. Dup& acest interval de timp, nemaiexistind posibilitatea ca familia respectiva si creased alte matcl din puiet propriu, familia crescdtoare este in situatia de a primi si creste larve sau oud din familia de prdsila. O A DOUA VARIANTA consta in ortant- zarea completa de Ja inceput a familiei cres- catoare care, dupa citeva ore, poate prim! in crestere oud sau larve de la familia de prasili. O metodd simpla de crestere arti- ficial a métcilor consta in introducerea In cuibul familiei crescdtoare a unui fagure cu larve de maximum 24 ore luat de la familia crescdtoare. Tnainte de introducere fagurele se pregateste prin {aferea sa pe plan orl- zontal in treimea inferioara, astfel ca de-a Inngul taieturii sA ramind un rind de celule cu_larve. In scopul distantarii viitoarelor botci, pen- tru o mai buna ingrijire si dezvoltare a mat- cilor, pe intreaga lungime a rindului de ce lule ‘rezultat prin taierea fagurelui se Inli- turd cite 2 larve lasind pe a treia. Se recomandi totodaté ca celulele cu larve s& fie scurtate la o treime din Indlfi- mea lor. © a doua metodi consti in decuparea unor fisii de cite un rind de celule cu larve de o zi, cit mai uniforme, din care se decu- peaz apoi segmente cu cite o singurd ce- lulé cu larva care apoi se lipeste pe un su- (continuare in pag, 12) Pe agenda fiecirei stupine — la rubrica prioritatilor MASURI PRIVIND ASIGURAREA STARII DE SANATATE A ALBINELOR IN PERIOADA DE PRIMAVARA-VARA dr. Mircea MARIN sef de laborator la Institutul de In indelungatul sezon de iarnd familiile de albine suferé insemnate modificari in structura si fiziologia lor, modifiedri ce le slabesc rezistenja fajé de schimbdrile bruste ale vremii in perioada de primavara cit si faté de microorganisme si paraziti produ- catori de boli. . In lunile martie si aprilie albinele intrate ta iernat isi epuizeaza capitalul biologic, uzura gi imbatrinirea fiind ireversibile, astfel cd urebuie si moara. Continuitatea vietii_ familiei de albine este asiguraté de mated si noile generatii de albine. Un numar important de matci nu rezista rigorilor iernii si mediului interior al stu- pilor, de foarte multe ori cu 0 mare incdr- ctura toxicd, umiditate si mucegaiuri. ‘Multe familii de albine pier in timpul ier- nil si primdverii datorita unor greseli facute de _crescatori in sezonul anterior, in spe- cial In perioada de toamna sau a unor si- tuatii ndependente de acestia. Greseli ale posesorilor de albine : — tendinta de inmulfire excesiva a efe tivului faré s4 se tind seama de posibilit tile biologice ale familiilor de albine. Astfel sint slabite toate coloniile, adéugindu-se si procesul natural de diminuare a populatiei fnaintea intrdrii la iernat. Aceasta este me- toda de ,inmultire prin diviziune mortala* practicatd’ intens mai ales in stupinele pro- prietate de stat si cooperatiste. Foarte multi apicultori, mai ales fncepiitori, _ practica aceasta metoda de ,marire a efectivului stu- pinei*. Toti au pierderi importante in timpul iernii si_priméverii; * — neasigurarea rezervelor suficiente de hrand pentru sezonul de iarna-primavard. Din aceast cauzi multe familii de albine mor prin infometare ; — scoaterea spre valorificare aproape in {ntregime a mierii din faguri si tnlocuirea ei cut sirop de zahar care nu asigura o hrand completa albinelor ; — prezenta in rezervele de hran a unei cantitaéti de miere de mand ce conduce la toxicoze si stimuleazi dezvoltarea nosemo- zei ; — suplimentarea hranei incepind cu lu- nile decembrie si ianuarie prin introduce- rea de turte, pléci de candi etc, de multe ort cu adaosuri precum fdina de'soia, drof- dia de bere, lapte praf etc., care conduc la © mare fncdrcatura intestinal, fermentatii aberante si toxicozi, ce omoaré un mare 8 Cercetare si Productie pentru Apicultura numar de albine sau familii in intregime. In acest mediu intestinal se dezvolta puter- nic Nosema apis si torulele. — impachetarea’ excesiva, facuta teriale impermeabile conduce la acum lare de condens, scdderea temperaturii, mu- cegdire cu consecinte negative asupra’ albi- nelor sl moartea multor familii ; — amplasarea stupinelor pe vetre expuse la vinturi, viscole si umiditate excesivd se soldeazi cu moartea multor familii de albine iar noile generati de puiet apar si se dez- volta tirziu ; — iernarea pe faguri vechi plini de micro- organisme patogene (spori de Nosema apis, Ascosphera apis si alte mucegaiuri) care in- fecteazd aibinele si primele generatii de puiet ; — neglijarea tratamentelor de toamna ale varroozei sai efectuarea lor in prezenta puietului, lasé familiile pradi unui numar mare de’ paraziti care le spoliazd de hemo- limfa si le sldbese rezistenfa in general ; —lipsa rezervelor de pasturd care s8 asigure albinclor si noilor generatii de puiet, principii alimentari esentiali, plastici si ener- getici ; — spargerea cuiburilor primavara inainte de vreme, in perioada cu temperaturi sea- zute, ploi reci sau chiar lapovite conduce la mari pierderi de puiet si_albine ; atacul de rozdtoare in stupii neasigu- rafi, atac care determina pierderea a citorva mii de familii de albine. 2. Situalii negative independente de cres- c&tori — 0 mare inedredturé cu pesticide si noxd industrial a rezevelor de miere si polen precum si a organismului albinelor. Aceasta situatie favorizeazi sporirea mortalitatii im timpul iernii si primaverii ; — lipsa zborurile de curditire perioade tn delungate datoritd temperaturilor scazute ; Aceasti situatie conduce la o mare in- careaturs intestinal’, la fermentatii de rea natura si stiri grave de toxicozi Insotite sau nu de diaree urmate de o crestere a morta- litatit albinelor. In aceastA situatie si no- moza poate lua forma acut In stupinele infeciate. Sezonul de iarnd 1988—1989 a fost carac- terizat in majoritatea zonelor tari de lipsa zborului de curdtire timp de 34,5 luni cu mentiunea ci rezervele de hrana pentru ier- nare au avut si un procent ridicat de miere de mand ceea ce a agravat situatia in multe stupine ; —marile intoxieatii de primavar-vard cu pesticide, un adevarat masaeru, cind se pierd o data sau de mai multe ori albinele culegatoare sau cind sint omorite zeci de mii de familii de albine. In perioada de primavara stupinele pot fi clasificate in modul urmator, urmind’ st se intervind corespunzator J. Normale, sindtoase cu populatie de albine diminuata corespunzitor rigorilor ier ii i legilor firesti ale iernarii cu albine nou eclozionate si puiet sandtos, Acestea reprezinta marea majoritate, 2, Cu boli virale latente sau in faza acuté sub forma de focare, 3. Cu nosemoza forma cronies, fird sem- ne de bonlé, sau cu forma acuta, aceasta din urma in’numar foarte mic. 4. Contaminate cu loci european’ clinic sndtoase si foarte rare stupine ett manifes- tari clinice constituind focare de boala 5, Contaminate cu loca american’ urmind ca In unele din ele, daca vremea este foarte cAlduroasa sau intervin si alti factori de mediu sau de intretinere favorizanti sd for- meze_focare, 6. Cu ascosferozi (puiet varos), in unele familii aparind larve afectate de aceasté mi- coz’. 7. Cu varoozii, infestatie slab& (zeci de pa- razifi) sau medie (sute de paraziti). Aceste din urma stupine sint cele unde nu s-aur efectuat fn toamna tratamente sau s-a facut ultimul tratament in prezenta puietului e- pacit parazitat, 8, Intoxicate (alimentar, medicamentos, cu pesticide si noxa industriald) : — intoxicate cronie in diferite grade ; — intoxicate, frd posibilitate de refa- cere, 9. Cu mai multe maladii (stupine m mi- zerie, intens exploatate, subalimentate, in toxieate, intrate slabe la iernat, sau netra~ tate fn anul anterior, Mentionim c& in tara noastri, loca euro- neani, loca american’, ascosferoza si nose- moza nu mai constituie probleme deosebite datorita actiunilor de prevenire si combatere efectuate pind in prezent, dar efortul con- finud pentru mentinerea acestei situatii. Si in combaterea varroozei rezultatele obtinule au fost foarte bune la sear nationald, Data find existenta acestel-situatii se im- pun masuri generale de ingrijire, profilaxie Si combatere In mod diferentiat dar si mé- suri speciale, A MASURI GENERALE Taina si intretinere a) in funetie de situatia fiecdrei familii dle albine se practic’ alimentatia de hranire si stimulare cu_paste pregéitite din zahar, miere, polen si infuzii de plante medicinale pi atunci ctnd temperatura mediului permi- te se procedeazi la administrarea de sirop de zahar cu adaos de miere. Aceste hranirt se fac in functie de rezervele ce le mai au albinele in stup, de puterea familiel si de cantitatea de puiet existenti. Se intelege cd hranirile de stimulare se fac si in concor- dana cu cantitatile de polen si nectar ce lo adue albinele din natura, La familiile slabe, cu fenomene digestive sau cu diagnostic de laborator de nosemoza, se administreazi In paste 30—40 ml protofil Ja Kilogram sau efte 1720 ml la litrul de sirop. Zaharul, polenul si mierea trebuie sa fie de cea mai buna calitate. Polenul 20—30g Ja kilogramul de past (turta), b) euratirea fundurilor stupilor de cada- vrele albinelor ce au murit pe parcurs st de resturile de ceara provenita de la desca- picirea fagurilor cu miere de catre albine. Materialele de pe fundul stupilor si cadavre~ le de albine din fata scindurilor de zbor se adund cu grija si se ard, c) se indepartaza fagu topese ; 4G) se indeparteaz’ saltelutele si alte ma- teriale de impachetare umede si daci esta cazul se Inloctiiese cu altele useate si curate; ©) se face restringerea sau largirea spa- fiulut ocupat de albine in functie de pute= rea familiei, temperatura mediului si evolu= fia vremii. Se previne astfel moartea puie~ tului prin racire, dezvoltarea germenilor cons ditionat patogeni, evolutia nosemozei unde afl In forma latenta, sau aparitia ascos, mucesiiti si se 1) se instaleazd din timp adépatoare pen- fru ca albinele ce ies la zbor si-si creer reflexul pentru aceasti sursi de apa si na pniru alte surse cu ap& murdard, infectata si poluata, B. DEZINFECTIA In complexul de masuri nirea si combaterea bolilor’ infectioase 31 parazitare dezinfectia este factor de bask Din picale dezinfectia fagurilor sstupilor si stupinelor nu a devenit o practices curenta @ apicultorilor si Personalul sanitar-ve- terinar nu a impus-o la nivelul intregii api- culturi, Dezinfectia comporté urmdtoarea condu- ita: 1. curditirea cu spaclu, stupilor si a altor mate! 2. dezinfectia dezinfectante ; 3. respectarea timpului de contact intee obiect si substanta recomandata : 4. Indepartarea prin spalare cu apa a sub- slantelor cu care sea practicat dezinfectia In apicultura noastrd dezinfectia poate 1 Practicata cu urmétoarele substante In func. fie de obiectul de dezinfectat, Stupi si alte materiale z, carbonat de sodiu (sodd de rufe, soda caleinata) concentratia de 5% (50 ¢ la 1 li tru de apa); privind preve- dalti 5i perie a ale ; propriu-zisa cu substante — spun sodie (sipun de rufe din comert sau preparat in gospodarie). Se foloseste In concentratii de 0,5—I%/ (5—10 g la litrul de apa calda) i ‘— hidroxid de sodiu (sod _caustica) Se folosesie in concenrtafii de 4% (40 g la 1 litrul de apa). Dezinfectia cu soda causiicd este bine sa se practice numai fn stupinele de stat si cooperatiste sub supravegherea sanitar-veterinara si numai folosind haine si materiale de protectie. — formol (formol comercial 29%). Se fo~ losese solutii 2—4%%/, Aceasté substan{a poate fi folosita cu echipament de protectie si sub supraveghere sanitar-veterinar’. . — Dezinfectant cationic — 20%. Se ulti- jizeazA In concentratii de 7,5 ml la litrul goi de rezervi — Acid acetic glacial (96°). Se foloseste sub forma de vapori emisi la temperatura mediului. Cantitatea ce creeaz4 concentratia Gezinfectanté este de 2 ml la un litru vo- jum, cu 0 expunere de minimu 7 zil Sulf. Se foloseste sub forma de fumi- gatii prin ardere in cantitate de 50 g/m’. Hidrozen peroxidat (api oxigenaté). Se foloseste solutia comerciald 3% sau se pre- para din perhidrol 1 parte la 9 parti apa din perogen 6 comprimat la litrul de apa. — Cloramina B — comprimate 0,5 g. Se prepard solutie 0,5—1%e (10-20 comprimate Ja litrul de apd.) Solutiile de perhidrol, perogen si clora- mind se prepari imediat inainte de folosire si_se utilizeazd mai ales la dezinfectia fagu- tilor in eaz de viroze si pentru materialele folosite in cresterea matcilor. Stupina Pentru dezinfectia vetrei de stupind se re- comanda varul nestins prin imprastiere, 0,5— 1 ke/m?, apoi vatra se sapa. Se poate ‘fo- Josi si varul stins sub forma de suspensie in apa. In dezinfectia de necesitate in caz de boala contagioasd se poate folosi si clorura de var suspensie 10—25t/, C. DIAGNOSTICUL BOLILOR ALBINELOR a) Diagnostic clinic Te perioada de primvard, specialistii in medicina veterinard din teritoriu efectuazd controlul stupinelor pentru urmétoarele ma- Jadii: viroze, loca europeand, loca_ameri- cand. nosemozé,. ascosferoz8, varroozd si in- toxicatii. b) Diagnostic de laborator Acest diagnostic se pracitcd In laboratoa- rele inspectorateler sanitar-veterinare jude- yene si Laboratorul central de diagnostic. Aceste laboratoare, pun diagnosticul pe baza materialelor recoltate si trimise in conditii optime de conservare si in timp rapid, de caitre personalul sanitar-velerinar si chiar de edtre apicultori. In functie de boala sus- picionata sau. diagnosticata clinic se trimit probe de albine, faguri cu puiet, faguri cu miere si pastura. — Pentru déagnosticul virozelor se trimit albine vii, bucdti de fagure cu puict afec- tat si neafectat. — Pentru loca europeand si loca ameri~ can se trimit probe de faguri cu puiet bolnay. — Pentru ascosferozd (puiet viros) se tri mit faguri cu puiet si larve moarte si el minate de albine pe fundul stupilor sau in afara_acestora. — Pentru nosemozi se trimit albine re- coltate vii. — Pentru varroozd se trimit albine re- coltate vii si faguri cu puiet cdpacit, mai ales cu celule de trintori. — In caz de intoxicatie se recolteazi si se trimit albine moarte recent si vii, fa- guri ce contin polen si miere, recent intro- dus& in faguri. In caz de intoxicatie cronicd- albine, faguri cu miere cdpdcit si_pastur: Mentiune : (Foarte important !). Desi aca~ rapioza, maladie parazitaré produsd de aca~ rianul Acarapis woedi, nu a fost incd diag- nosticat pe teritoriul {ari noastre, nu este exclus sA fi aparut In vreo zona de granita sau sé aparé In viitorul apropiat. Pentre aceasta, toate probele de albine vii sau moarte’ In stare proaspata primite la labo- rator vor fi supuse si examenului prin ste- reomicroscopie si microscopic conform meto- delor de analiza indicate de Institutul de Cercetare si Productie pentru Apiculturs si LCS.DV. — Toate laboratoarele de diagnostic prin specialsitii lor, vor face recoltari de albine din mai multe stupine de la familii de al- bine slabe sau care nu se pot dezvolta si vor efectua examenele pentru acarapioza. Orice suspiciune sau diagnostic pozitiv se impune a fi confirmat de laboratorul de pa- tologie apicold al LCP.A. si L.CS.D.V. D, TRATAMENTUL DE PRIMAVARA AL BOLILOR ALBINELOR In. domeniul, combaterii fac in trei situatii : 1, In stupinele unde a fost diagnosticata clinic sau prin examen de laborator boala. 2. In stupinele unde in anul_precedent au evoluat: viroze, loca etropeand sau ame~ ricand si ascosferoza, 3. In toate stupinele, pentru — varroozii, avind in vedere c& in’ aceast primavard, datorité iernii calduroase, in foarte multe familii de albine a apirut de timpuriu pu- ietul uneori chiar in numar mare. In stu- pinele unde in toamna tratamentele au fost wtratamentele se