Sunteți pe pagina 1din 36
Lo a a 3 sb if = (7 )Apicultura A 19894 in. Romania orate teh ere rar ai rea area arLs Pr wean LOL Revist% tunar& de schimb de experients i Indrumare. metodologic’ apicolé editati de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’ Romania Anul LXIV) x nr. 7 % tulle 1989 CUPRINS I, STANCU : Pregétirile pentr fernat — corect la timp executate — garantie a producti- vitijii familiilor de albine in sezonul viitor N, NICOLAIDE: Ce inseamna o buna pregi- tire a fiecdrui stup pentru traversarea fari pierderi a perioadei de iarna M. ATANASIU: Ceara de albine — 0 pro- blema mereu actuali N. GRECU: Culesurile tirzii — surse impor- tante de nectar si polen I. CIRNU: Clocotigul (Koelreuleria paniculata inxum) M, MARIN: Masuri sanitar veterinare privind prevenirea si combaterea . bolilor albinelor fn perioada de toamné-iarnd 8, VERNESCU : Date preliminare privind poli- ploidia la albina romaneasca . P, BUCATA, A. SICEANU, Mihaela SERBAN : Studiul posibilitatilor de consolidare a in- clinatiel_pentru- acumularea polenului prin selectie in populatie inchisé it 13 17 a eye Minodora ISAC, N. POPESCU, Inlia GRIGO- ie dal RAS: Studiul ‘caracteristicilor mierll de a albine din Delta Dundrii i stabilirea para- rae metrilor ei de calitate 24 D. V. MARIN: Un manuscris eminescian des- pre apiculturé + * +: Specialigti de peste hotare In visite la LOP.A, | DOCUMENTAR APICOL CURIER JURIDIC ‘Timpul probabil In luna septembrie 26 | Coperta I: Floarea-soarelui (Helianthus annus) reprezinté un principal cules de producfle pentru apiculturs tari ndastre a (foto: Blisei TARTA) fimrcapnngs Pe agenda fiecirui stupar la_rubrica_prioritatilor PREGATIRILE PENTRU IERNAT —CORECT $1 LA TIMP EXECUTATE—GARANTIE A PRODUCTIVITATII FAMILILOR DE ALBINE IN SEZONUL VIITOR ing. Ion STANCU Institutul de Cercetare si Productie pentru Apiculturé Utimul cules de productic si apropierea toamnei polarizeazi efortu ror cresciitorilor de albine in vederea unei ierniri propice dezvoltarii superioare in primavara, I_urmator si realizari de productie deosebite. Jernarea in bune conditii cit si obfinerea unor producti corespunzitoare in urmitorul sezon apicol sint conditionate de introducerea Ia iernat a unor familii de albine puternice, cu rezerve de hrana abundente, dezvoltarea in primivari intr-un ritm intens, Durii si existe o populatie puternici de culegitoare numeroase in fiecare familie de albine. Puterea unei familii de albine pe tot parcursul anului trebuie si fie aceea ce permite Ia iesirea din iarné un continut de 11,5 kg albind, pentru a dezvoltare care si asigure valorificarea cit mai deplini a cule- surilor din anul SAGAS AMAITAC ANS: tutu- pabile si continue ineft la aparitia culesurilor tim- valorifica culesul 5—6 kg albind, iar in toamn’ o populatie de 2,5—3 kg albind ceea ce 5 revine unui nivel de dezvoltare in timpul culesurilor de 4,5 ke albina. RAC SERINE Din aceste considerente in perioada pre- gatirii familiilor de albine pentru iernare, intreaga atentie si toate eforturile trebuiese orientate in vedera realizarii citorva obiec- tive prioritare de important deosebit — _asigurarea unei populafii abundente pentru iernare in fiecare stup, prin cres- terea unor cantitiji cit mai mari de puiet spre sfirsitul verli si in toamna ; — asigurarea unor rezerve de hran’ in- destulatoare, de bun calitate si la dispo- zitia ghemului de iernare ; — cresterea _unor albine sinatoase, vigu- roase, bine pregitite fiziologic pentru ier- nare ; — organizarea corespunzittoare a cuiburi- lor pentru iernare, Aceste cerinte esentiale devin usor de realizat, cind in natura culesul este abun- dent, accesibil albinelor. Din nefericire pen- tru_apicultura, in perioada iulie-septembrie, deci premergiitoare introducerii familiilor de. albine la iernat, in majoritatea zonelor farii culesul de nectar si polen este foarte scdizut, acest fapt ducind Ia limitarea de catre albine a spafiului pentru iernat. Mat- cile depun din ce in ce mai putine oua, cele. batrine si epuizate Inceteazi complet ouatul in consecinfé rezulté o scddere vi- zibild a puterii familiilor de albine. SANIACIASRIANI ANIA taKtAN Inca din perioada culesurilor de vara (tei, floarea-soarelui) albinele au tendinta de blocare a cuibului prin ocuparea celulelor din fagurii centrali, dupA ce a eclozionat puietul, cu miere. Rezervele de hrana sint plasate in fagurii din cuib prin concentra- rea mierii existente in familia de albine, precum si completarea acesteia cu cantita. tile pe care albinele le mai pot aduna din natura. In_condifiile aratate ins, resursele exis- tente in naturé in aceast perioada a anu- lui in majoritatea zonelor {irii nu sint suficiente, astfel ei familifle de albine sint incapabile si asigure necesarul de hrani pentru o iernare in bune conditi 1, Asigurarea unei populatii _abundente pentru iernarea in fiecare stup prin cres- terea unor cantitati cit mai mari de puiet, In lunile julie-septembrie, deci perioada remergatoare introducerii familiilor de al- Bine la iornat, se impune @ fi folosta 10 mod judicios “pentru a mentine o popu- latie abundenté, stimulind si mentinind oua- tul matcii la un nivel si ritm cit mai ridi- cate, pe o perioada cit. mai_indelungata posibil, cu cheltuieli minime, folosind pro- cedee cu eficienfi cunoscute in acest scop, printre care amintim : a) inlocuirea’ métcilor virstnice si epui- zate; b) deblocarea cuibului la sfirgitul verii si inceputul toamnei ; c) mentinerea cdidurii in stup ; 4) folosirea familiilor ajutétoare toamna ; e) valoriticarea culesurilor tirzi 4) hrdniri stimulative aplicate la timp si in mod ritmic. Pentru o eficientd crescut a acestor pro- cedee se va trece mai inti la delimitarea cuibului de iernare, astfel ca familia, sd-si poat& depozita strinsura aici, evitind tm- prastierea mierii in toli fagurii stupului, ceea ce imptine lucrari suplimentare de descdpiicire a mierii dup diafragma, pier- zindu-se astfel timp pretios si energie ne- cesar altor activitati din. cutb. a) Inlocuirea mitcilor virstnice si epuizate La controlul ce se efectueazé in lunile iulie-august se pot observa familil cu 4— 6 faguri cu puiet, in altele mai putin si uneori deloc. Cautind In carnetul de stu- pind la rubrica familiilor respective, unde s-au gésit 4—6 faguri cu puiet, matcile sint tinere, schimbate In anul respectiv, pe cind familiile In care s-a gasit puiet putin sau deloc, matcile stnt din anii precedenti. Mat- cile tinere depun’ un numar mare de oud, avind o pontd mai intensi tn perloada de toamnd faté de matcile virstnice. Apiculto- rul trebuie s& foloseascA aceast Insusire a tinerelor métel avind ca scop mérirea pu- teri familiilor de albine tn aceasti perioadd premergitoare pentru iernat. Inlocuirea se face cu matei sau botel provenite din fa- mili cu fnsusiri valoroase, cu intensa ac- tivitate pe intreg parcursul anului, proce- dindu-se conform tehnicilor bine cunoscute fiecdrui apicultor. b, Deblocarea cuibului, se efectueazi la sfirsitul verii si inceputul toamnei si se impune mai ales tn anij. ploiosi cind uncle plante tsi prelungesc pind tirziu perioada de inflorire, in natura existind un cules de fntretinere. Noptile mai reci determina albina s se stringd pe faguri cu puiet din dreptul urdinisului, fncepind astfel_prega- tirea pentru fernare. Mierea adusi in stup este depusd in jurul elipselor cu puiet gi fn locul puietului ce eclozioneazd. In felul acesta puietul se restringe pe misurd ce timpul inainteazd spre toamna, ducind la blocarea cuibului cu miere. Matca nemai- avind unde si depund ouale, in familie se reste putin puiet si astfel fn multe cazuri din familii puternice in timpul verii se ajunge la familii slabe cu toate cA au re- zerve destule de hrand si pastura. Apicul- torul trebuie si ia imediat masuri de de- dlocare a cuibului prin introducerea perlodied a cite unei rame cu celule uni- forme de albine lucratoare in mijlocul cui- bului, fn functie de puterea familiei de albine. Inainte de introducere, fagurii vor fi stropifi eu sirop de zahar. c. Mentinerea c&ldurii in stup se reali- zeaza prin folosirea pernitelor confectionate 2 * dim materiale terme-izolante tncA de la séir- situl veri, cind noptile au devenit récoroase, | avind drept seop mentinerea cit mai ridi- catia ritmulut de ouat, deci oft mai malta jp Sibink tindrk tn stup pentru jernat. Pentru aceasta se stringe familia de albine la nu- mérul de faguri ocupati complet cu albind, se ridicd magazinele si corpurile ce au ser- vit la depozitarea mierii fn timpul veri. d. Folosirea: familiilor ajutitoare. Formate imediat dup& culesul de salcim special pen- tra a fi unificate acum, la inceputul sezo- nului rece (sfirsit de septembrie, fnceput de octombrie) cu familiile. de bazd, lisind in familie matea cea tindré. Cu matca ba- trind se poate forma un nucleu ce ierneazd deasupra sau alaturi de familia de baza, ori aplicind procedeul de iernare in afara ghemului, pentru a utiliza matcile la nevoie In primavard. e, Valorificarea culesurilor de intretinere tiraii, Spre_sfirsitul verii, pentru _mentine- rea la un nivel ridicat al dezvoltarii fami- liilor de albine acestea trebulese deplasate la culturi de plante nectaro-polenifere cul- tivate sau din flora spontand, ce inflorese in aceasti perioada (trifoisti, lucerniere, izmé, sulfind, sau culturi succesive de floa- rea-soarelui, facelia) culesuri care stimuleazA cresterea de pulet, economisind astfel o im- portant cantitate de biostimulatori si ma- nopera. f, Hrinirile stimulative. In aceastA peri- oada, cind in natura, mai ales in partea de sud a {Arli vremea este deobicei secetoas’. plantele nectaro-polenifere sint din ce in ce mai rare, matca este hrdniti slab, ceea ce determini si depund, pe zi ce trece, oud tot mai pufine. Lipsa de cules in natura corelaté cu micgorarea pontel_ de cdtre mated fn aceasté perioadé impun apicul- torului pentru mentinerea unor unitati bio- logice puternice, capabile sd reziste regi- rilor iernii, apelarea la hrdniril stimulative cu sirop. Siropul se prepard fn concentra- tie de 1:1 si se administreazi In doze de 300—400 g la interval de 2—3 zile luindu-se toate masurile de prevenire a furtisagului, Pe masurd ce fnaintim spre ian’, cind fa- milia se restringe, fagurii cu miere se des- cdpacese si se asazi dupA diafragm4, de- terminind astfel familia si deplaseze mierea in cuib simulindu-se un cules natural. Pe- rioada optima pentru a produce efectele dorite trebuie si inceap imediat dup& cu- lesul de floarea-soarelui avindu-se griji ca in familie si existe 15—16 kg miere s1 bo- gate rezerve de pasturd. 2. Asigurarea unor rezerve de hrand in- destuliitoare gi de bund calitate. Cind familia nu beneficiazé de suficiente rezerve de hrand se trece la hranirea de Jetare & rezervelor pentru iernare, lu- Grane ce nu treble si depdgeascd 15 'sep- tembrie, Aceasta pentru ca la prelucrarea siropului si transformarea lui in miere sa participe un num&r cit mai mic de albine ce vor forma ghemul de iernare. Pind la faceasti dat in stup se géisese majoritatea albinelor de vara, siropul fiind rapid pre- jucrat si totodata ‘se asigurai familiel timpul necesar pentru a prelucra pind la intrarea fn iarnd toatA hrana administrata. Este bine ca hrana pentru completarea rezervei s4 se distribuie in doze mari — 3—4 1 in hra- nitoare de mare capacitate, — micgorindu-se dozele in functie de puterea familie In asa fel incit siropul sé poatA fi Iuat intr-o zi. Completarile se fac cu sirop de zahar in proportie de 1,5 kg la 11 de apd. In sirop se adaugi 2 g acid citric la litru, pentru a usura invertirea. Calitatea hranei ce se afla la dispozitia ghemului de iernare este de mare impor- fanjA; nu orice rand este corespunzatoare pentru iernare si nici pentru cresierea fensA de puiet la inceputul primaverii vii- toare, De obicei hrana asezata pentru ier- nare, la dispozitia ghemului de iernare are provenientA diferita : a, hrand naturalé provenité din florale ; b. brand provenita din hrénirile cu sirop ; c, hrand natura provenité din surse ex- traflorale, miere de mana. Prezenta in hra- nda mierii de mani de culoare inchisi in general, datorité continutului in Mn, Fe si Cu permite s& fie identificatA usor mai als de cei ce practica stupéritul pastoral la astfel de cules. Dupi culoare se poate a- precia planta de la care provine astfel : surse — galben-brund, miere din pin (Pinus SP. — brun-roscat, cu reflexe albistrui, de molid ; — brun-maronie, de tei (Picea excelsa), fag (Fagus silvatica), stejar (Quercus sp.)i — neagra-verzuie, brad (Abies alba) ; — neagrd-maronie cu reflexe verzui, sal- cie (Salix sp.) si plop. Singura exceptie o constituie mierea de mand proveniti de la larité (Larix sp.) care prezinti o culoare galben-aurle. Nu. toat& mierea de mand este la fel de ddundtoare. ‘Astfel, cea mai improprie este mierea de stejar, artar si apoi cea de salcie, plop, mai putin’ ddundtoare find mierea’ de mand provenitd de la brad si molid. Efectele dau- natdare ale mierii de mana asupra familii- lor de albine pe timpul jernii sint atribuite proportiei ridicate de sSruri minerale di- ferifilor_constituienti greu digestibili care provoacd o supraincéreare a tubului diges- tiv avind ca urmare diaree si intoxicatii grave mai ales in anii cu conditii nefavo- Tabile zborurilor de curdtire. De aceea, pentru a preveni aceste neajunsuri, este ne- cesar ca o datd cu lucrarile de pregitire si completare a hranei la familii de albine 84 se identifice prezenta mierii de mand in stup luindu-se masurile ce se impun. Identificarea mierii de mana se poate face de fiecare apicultor prin doué metode foarte cunoscute : a. Metoda cu alcool, Se recolteaz& cu a- jutorul unei lingurije probe de miere din diferite parti ale fagurilor ce urmeazi a fi asezaji in cuib, amestecindu-se bine intr-un vas de sticli foarte curat. Se iau probe la maximum 20% din efectiv. Dupa ce se omo- genizeazi proba se iau 2 cm® {intr-o epru- betd si se amestecd cu 2 cm? apa distilataé pentru care se adaugi 20 cm? alcool 96%. Prezenja mierii de mana in proba face ca solutia din eprubeté sd precipite (se tul- bura) ; in caz contrar rémine limpede. b, Metoda cu api de var. Proba se ridicd la fel ca la metoda de mai sus peste care se adaugi 4 cm? ap de var. Solutia obti- nutd se incdlzeste pind la fierbere la o fla- cara. Dac solutia precipita, proba contine miere de mana, in caz contrar, ramine lim- pede, transparenta, Cu cit proportia mierii de mana este mai mare cu atit precipitatul de- pus la fundul eprubetei este mai gros. Cind a fost stabiliti prezenta mierii de mana se iau mdasuri imediate pentru inlo- cuirea acestei_mieri din rezerva de hrand cu sirop de zahar fie prin fnlocuirea cu alti faguri cu miere de la rezerva, cel mai tirziu pind la 10 septembrie. 3. Cresterea unor albine s&niitoase, vigu- roase, bine pregitite fiziologic pentru ier- nare, Pentru asigurarea unor albine de iernare cu potential biologic ridieat. este necesar éa s& se evite uzarea acestora ca urmare prelucrarii siropului de zahar destinat com- pletarii rezervelor de hrand pentru iarna. Pentru acest fapt, completarea integrali a rezervelor de hrand pentru iarnd, trebuie facut la Inceputul lunii august, folosind al- binele care au participat la culesul de la floarea-soarelul. Cresterea de puiet abundent tn cursu? Junii august si prima parte a luni septem- brie asigura mentinerea unei populatii nu- meroase in stup, constituité In majoritate din albind tindra. Pregitirea organismului albinelor pentru iarn& se face prin acumularea de rezerve fn corpul gras. Indicii de baz& care caracterizeazé starea biologic’ si fiziologicd a organismului al- binelor, tl constitute continutul acestora in proteine si grasimi, Acumularea In mod na- tural a prasimilor si proteinelor In orga- nismul albinelor de toamn& este o adap- tare natural a organismului albinelor pentru iernare. Generatia de albine crescutd in toamnd la sfirsitul Iunii iulie — inceputul juni august trebuie s4 fie crescuta avind la dispozitie din abundenta polen natural pentru o bund dezvoltare a corpului gras, iar albinele ce eclozioneazA s4 participe cit mai putin la cresterea puietului si dace posibil deloc la prelucrarea unor cantitati mari de sirop. Dacé in naturé nu exist polen se va trece la administrarea de polen din rezerva constituité in stupind, sau a fnlocuitorilor de polen. In_vederea introducerii la iernat a unot familii_sdndtoase se vor administra obliga- toriu si cu multa constiinciozitate tratamen- tele necesare conform recomandarilor din articolele de specialitate din cuprinsul a- cestei reviste, 4. Organizarea corespunzitoare a cuibu- rilor pentru iernare, Incepind cu luna septembrie in majori- tatea familiilor populatia scade, cea exis- tenté nu mai acoperd ramele stupului ceea ce impune restringerea cuibului cu ajuto- rul diafragmei, in asa fel ineit cuibul si se aseze pe fagurii cu miere de buna cali- tate intr-un spatiu proportional cu puterea familici, Fagurii de culoare deschis’ ce nu au servit la eresterea a cel putin 2—3 ge- nerafii de puiet, deoarece pistreazd greu ealdura, se trec in stocul de rezerva. Fagurii vechi si cu defecte se reformeazd, iar cei cu rezerve de hrand care nu se introduc in cuib se trec dupa diafragmé in vederea descapcirii lor pentru concentrarea mierii in cuib, Se ridicé magazinele la stupii ver- ticali. corpul doi sau trei dup& caz la stupii multietajati. Se aseaz4 pernitele si saltelu- tele pentru izolarea termicd a (stupului) cuibului, Pe fundul stupului este bine si se plaseze cite 0 foaie de carton atit pentru izolarea termicd cit si pentru usurarea muncii apicultorului atunci cind va trebui s& curete fundul stupului (se trage foaia de carton, se curdté si se ageazi la loc), Lucréirile de mai sus se fac la sfirsitul luni septembrie pentru zona montand si intra- carpaticd si in prima jumatate a lunii oc- tombrie in celelalte regiuni, Fagurii cu mai putin de 2 kg miere trecuti dupa dia- 4 fragmA se descdpacese periodic, restul se pastreazd la rezerva pentru a putea fi fo- lositi la nevoie, iarna sau primavara la largirea cuibutui. Prin strimtorarea cuibu- lui si asezarea lui pe fagurii cu cantitatea cea mai mare de miere, se concentreazd hrana, se realizeaz4 mentinerea unui regim de caldura intr-un spatiu restrins, Se evita astfel situatii mai putin placute cind din cauza frigului albinele nu se pot deplasa la ramele cu hrand pierind astfel de foame. Pentru a putea supravietui rigorilor ier- nii in cuibul strimtorat la dispozitia ghe- mului trebuie si se gaseascd 1516 kg miere. Pentru condifiile {Ari noastre practica a- picold a demonstrat c& asezarea central a fagurilor cit mai plini cu miere in central cuibului, este cea mai bund metodi de orinduire a cuibului, avindu-se in vedere ca in cuib s& se aseze faguri care au cel putin 2 kg miere, ei trebuind sA fie in to- talitate acoperifi cu albina. Printre ramele cu hrand trebuie si fie neaparat si faguri cu pastur&, care consti- tule hrana proteicd a albinelor, este bine ca ei sa fie asezati astfel incit si fie in permanenta acoperiti de albind. Continuind cu pregitirea familiilor de albine pentru iarn& nu trebuie uitat stupul si ceilalti fac- tori ce influenteazi mediul ambiant inte- rior propice vietuirii In condifii optime a familiilor de albine. Stupul, casa albinelor, trebuie s fie robustA bine incheiatA lip- siti de crapaturi, prin care curentii de aer sd cireule. De aceea inaintea echipdrii stu- pilor pentru iarnd li se vor’ remedia toate neajunsurile, cel mai indicaté este astu- parea eventualelor orificii cu pasté de ara- cet si rumegus. In teren, stupul se aseazd pe picioare de 15—20 cm indlfime, in lo- curi cit mai ferite de vint si bine insorite. Dacd nu exist un astfel de loc se vor in- stala paravane de protectie din materiale avute la indemina: panouri, balofi de paie, coceni de porumb. Urdinigul se reduce la 2—4 cm de obicei 1 cm pentru fiecare rama acoperité de albine, Ventilatia stupilor tre- buie reglaté in functie de puterea famil lor de albine, care nu mor de frig, ci de umezeala, foame, sau din cauza populatiei insuficiente, incapabild s& realizeze ritmic caldura necesar& supraviefuirii peste iarnd. — Se asazA gratiile contra soarecilor si sperietori impotriva eventualilor' vizitatori nedoriti (ciocdnitori, pitigoi). in ajutorul apicultorului_ incepator CE INSEAMNA 0 BUNA PREGATIRE A FIECARUI STUP PENTRU TRAVERSAREA FARA PIERDER! A PERIOADE! DE JARNA Ing. Nicolae NICOLAIDE Sub influenta mediului, de la epoca roirii naturale pind. Ia venirea iernii, in cuibul familiei de albine au loc 0 serie de modi ficdri cantitative gi calitative, puterea aces- teia scéizind continuu mai mult sau mai putin in raport de modul cum a fost pre- qatitA pentru iernare. Aceasti _perioada. socotita cea dea patra perioadé din cursul anului este perioada iernarii propriu-zise si incepe o dat& et eclozionarea ultimelor_ge~ neratii de puiet toamna si dureaza pind la inceperea din nou a cresterli puietului in primavara_urmatoare. In mod normal, pu- terea familie de albine In aceasti perioada se micsoreaz’, datorité morfii albinelor u- zate pe parcursul verli. Aceasta micsorare a puterii poate insé s& ating proportii mari, alarmante, in cazul unei ierndri_necores- punzatoare, fara provizii. de hrand sau cu hrana insuficient& si de calitate necores- punziitoare, fara protectie impotriva friga- jui sau fara asigurarea linistii necesare ier- narii normale a albinelor. ‘Depopulari masive pot fi observate si in cazul infestarii familiilor cu nosem& sau parazitarii acestora ett varroa. Trebuie re- finut faptul cd in timp ce in perioada se- zonului activ albinele Inerdtoare tréiese circa 30—45 zile, longevitatea albinelor eclozionate toamna atinge 6—8 luni, familia putind astfel asigura populatia ‘necesara dezvol- tri normale in primavara urmitoare. Este de asemenea cunoscut faptul c& pregatirea familiilor de albine pentru sezonul apicol din anul urméator, fncepe incd din toamna anului precedent. 'Totodata, 0 bund iernare a familiei de albine, un consum mai redus de hran& pe timpul jernii precum si o cres- tere timpurie a puietului tn cantitati sufi ciente, este asigurati de existenta unor familii de albine puternice cu rezerve de hrand indestulatoare si accesibile si ale c&ror poptlafii dispun de un procent mare de albine eclozionate in toamna anului pre- cedent. In acest scop, este necesar ca o data cu venirea toamnei si se creeze conditii cit mai bune cresterii in numar cit mai mare a unor albine tinere, albine care vor putea asigura in perioada urmdtoare repausului de iarna ingrijirea si cresterea_primelor neratii de albine tinere din acel an. Se stic e& in a doua parte a ierndrii, la sfirsitul lunii ianuarie sau inceputul luni februa- rie matca Incepe depunerea de oui. In vederea intensificirii cresterii de puiet in perioada de toamna, este necesar a fi luate urmatoarele masuri + — asigurarea rezervelor de hrani nece: sare ierndrii atit din punct de vedere canti- tativ cit si calitativ, Este stiut cd 0 familie de albine puternicd are nevoie in cursul iernii de o cantitate de circa 16 ke miere si 3-4 kg pasturdé ca rezerve de hrandj — menfinerea familiilor de albine in stare re activa prin asigurarea unui cules tirziu de intretinere si stimulare sau in lipsa acestuia prin hraniri stimulente ; — schimbarea mitcilor batrine si nepro. ductive cu matci tinere si prolifice ; — mentinerea puterii familiilor de albine ; — organizareq corecté a cuibului si asi- gurarea unui regim adecvat de cildura prin protectia termicd a cuibului. In caaul in care la rezerva stupinei_ nu existé faguri cu miere capécité cu care se poate completa rezerva de hrand necesara, se va folosi in acest scop mierea subtiata cu api sau in lipsd siropul de zahdr cu care vor fi hranite familiile de albine res- pective. In cazul folosirii siropulut de zahdr, al- binele sint_nevoite de a-l inverti, fapt ce atrage dupa sine o uzura accentuati a aces. tora. In consecint’, spre a nu se uza orga: nismul albinelor tinere, invertirea zaharu- lui folosit pentru completarea rezervelor de hrana trebuie efectuaté de catre albinele virstnice din stup. In acest scop, completarea rezervelor de hrana esto indicat a se face intr-un inter- val scurt de timp, in doze mari si cit mai de timpuriu la inceputul luni august. Dupi completarea rezervelor de hrand necesare iernérii, dacd nu existi un cules tirziu de nectar, ‘se va trece imediat la hra- nirea stimulent& a familiilor de albine cu miere din faguri ce se descdpacese periodic dupa diafragma, sirop de miere sau in lipsa acestuia sirop ‘de zahir. Hranirea stimu- lenté se poate face zilnic cu doze reduse (200-200 g sirop pe zi) sau in doze mai mari de 250—500 g sirop la intervale de. 3-5 zile. Trebuie mentionat faptul c& far exis- tenta in cuib a rezervelor de hrand nece- sare jernarii, rezultatele hranirii stimulente nu vor putea fi mulfumitoare. © problema importanta in aceasta perioada © constituie hrana proteicd. Producerea hra~ nei pentru. cresterea puietului este deter- minata de existenta la dispozitia albinelor a polenului sau pasturli, Trebuie precizat de asemenea cA orieft de corect se va ad- ministra mierea sau zaharul, hriinirile sti- mulente nu vor avea efectul scontat dacé va lipsi hrana proteicé si viceversa nicé hrana protect nu va avea o influenfa po- zitivd evidentd cit timp vor Lipsi elemen- tele energetice din hrana albinelor adicd mierea sau zahdrul, Hrana proteicd (pole- nul natural sau in’ lipsa acestuia inlocui- tori de polen ca fdina de soia degresata, laptele praf degresat, drojdia de bere inac tivatd etc.) trebuiesc’ administrati fie in si- rop, fie sub forma de pasta (turtife) fie sub forma natural in cazul polenului natural. In aceasti perioada, in organismul albi- nelor fncepe pregétirea pentru iernare prin dezvoltarea unor depozite de proteine si gré- simi, cunoscute sub denumirea de corp gras. Datorita acestor rezerve de proteine si_grésimi acumulate in corpul gras este asigurati hranirea de cétre albine atit a matcii cit si a primului puiet apirut in se- zonul urmator. Albinele ce nu au depozitate in organismul lor rezervele amintite si care pentru menfinerea propriei vieti vor con- suma din proteinele de construire a celu- lelor, nu vor putea valorifica culesurile, a- ceasta daci nu vor muri In timpul iernii, nu vor fi capabile si hraneasc& corespun- zator matea si puietul si ca rezultat final in stupina vor exista familii slabe si nepro- ductive in sezonul apicol al anului urmitor. Paralel cu efectuarea hranirilor stimu- lente, trebuie avut griji si se asigure pen- tru mated spafiul necesar pentru ouat pre- cum si efectuarea orinduirit corecte a fa- gurilor in cuib, In scopul menfinerii cal- durit in cuib, se va efectua strimtorarea acestuia la numarul de rame bine acoperite de albine, precum si impachetarea cores- Punzétoare a cuibului. ‘Matcile virstnice sau cu defecte, trebuie in- focuite inainte de inceperea stimuldrii de toamna cu mitci tinere si prolifice. Orindutrea cuibulué in vederea ierndrit este de asemenea o, lucrare importanté, la efectuarea clireia trebuie si se find cont de urmatoarele : — numérul fagurilor ce se lasd in cui tn raport de tipul stupulul ; — puterea familiei de albine ; — fagurii cu rezerva de hrané s& con- tind minimum 15—2,5 kg miere cdpicita de buna calitate. La orinduirea fagurilor in cuib exista trei_procedee: orinduirea bilaterali a fa- gurilor, orinduirea laterala a fagurilor, o- rinduirea centrald. Cea mai des folositd este orinduirea central a fagurilor situatie in care fagurii cu miere: mai multa ocupa mijlocul ‘cuibului ce este flancat lateral de o parte si alta cu faguri cu cantitati mai mici de miere precum si de faguri cu pas- turd, In stupii verticali cu magazine sau mul- tietajati, la familiile puternice, se poate lasa deasupra cuibului un magazin completat cu faguri cu miere c4pacité In primul caz, iar la stupii multietajafi ce ierneazi pe doud corpuri, corpul al doilea superior va con- fine de asemnea faguri cu miere céipdcitd si faguri cu pasturd si care vor asigura ast- fel rezerva de hrand necesard ierndrii. Trebuie de asemenea mentionat ca pen- tru hrana albinelor in pericada de iarnd se vor pastra numai fagurii ce contin miere florald de buna calitate, fagurii ce contin miere de mand vor trebui eliminati din stup, stiut fiind c& mierea de mana este dauna- toare albinelor tn timpul iernii. © atentie deosebiti tn aceasté perioada trebuie acordata si pastrarii sinatatii fa- miliilor de albine, aplicindu-se in acest scop toate misurile necesare indicate de cdtre medicul veterinar pentru prevenirea si combaterea nosemei cit si a varroozei. CEARA DE ALBINE — O PROBLEMA MEREU ACTUALA Mircea ATANASIU eresererereroreresoes tribui in mare mAsur& Ia sporir zent acelasi material de pret pentru stupi si modernizarea apiculturi mai mari de cear’, din fara noastra, partea muncii stuparilor. ereresesororerete: soresoseresorereses 2+ Numim tn general ,cearé", o substanta termoplastica (care se moaie prin, incdlzire) avind un aspect gras, atit la vedere cit si Ia pipait. Categoria aceasta de substante este reprezeniatd printr-un mare numar de pro~ Guse, larg intrebuintate in mai toate do- meniile de activitate. Ca provenient&, cerurile pot fi de origine animala, vegetald, minerala sau produse de om prin sintezi chimica. Temperaturile lor de topire sint cuprinse fntre 50 si 100°C si toate resping apa, Denumirile lor sint foarte variate. In unele scrieri, denumirea de ceard este atribuité cerii'de albine. For- mularea aceasta nu este ins& suficienta. Unele sortimente de cearé au o denumire caracteristicé, Numirea lor nu. poate da loc Ja confuzii. Spre exemplu: Carnauba (din frunzele unor palmieri), Spermantetul sau Celaceum-ul (din craniile unor pesti_ ma- rini), Ozocherita (ceara de pimint), Lano- Jina (extras prin spilarea lini), etc. Acolo unde lipseste o denumire specificd, este obligatorie si aratarea provenientei, Spre exemplu: Ceari de albine, cear de pal- mier, Cearf de rafie, Ceara de petrol, Ceara chinezeased, ete. Numérul cerurilor cunoscute este foarte mare. Unele bine cunoscute si mult folo- site, altele necunoscute, dar si ele frecvent folosite in diferite preparate. Pe noi stuparii, ne intereseaz’ numai ceara de albine, in primul rind fiinded munca in stupind ar fi tare dificll4 in lipsa total a fagurilor artificiali. Apoi, ca pro qucdtori ne intereseazi si ceara marfa ofe- rit altor sectoare de activitate, Yat& un generic bine formulat de cXtre redactia revistei noastre a cdrui ‘analizé, deopotriva interesantk, instructiva, dar si plind de sugestii, poate con- roductiei de ceari din stupinele patriei. Cumoscuta $i folosit de mii de ani, ceara de albine a rimas pink in pre~ voile omului. ‘n-au rezolvat de-a lungul anilor cererile mereu Cauzele, deloc obiective ale acestei stiri de fapt, se vor reflecta intr-o serie de arlicole si spertim eX vor avea darul si impulsioneze productia de ceari pring feo organizare mai atenté gi interes stimulat de o mai bund cunoastere a reali tii, Aceasta fir nicl un efort in plus, nici din partea albinelor si nici din rewsoserorererororesese, cereseres: ‘Mirirea numarului de osesosece. “ erererereverorere Ceara de albine are calitafi care o deo- sebese de alte ceruri cunoscute si o fac de neinlocuit. Tuseul sau catifelat, gras (senzatia ce o las& la pipait), rezistenta sa Ja apd. la aer (oxidare) si la radiatiile at- mosferice, au fost de mult descoperite, ca si faptul ‘c& intinsd in straturi foarte sub- {iri protejeazd foarte, bine suprafetele aco: perite, iar arsi in lumfnari, d& 0 flacdra niba, fara fum si cu un miros discret, a- greabil. Domeniile de utilizare ale ceri de albine sint atit de diversificate incit este greu sé fie insirate si detaliate toate, Este intilnits in produsele cosmetice cele mai fine si mai seumpe (creme, rujuri. alifii, rimeluri, de- pilatoare, etc) in produsele farmaceutice, in finisarea’ textilelor a mobilei, piclei, hirtiei, ’a fabricarea lumindrilor de lux, in pic- (ura, arhitecturd, electrotehnica, electro- nica, ete. ete. Ceara de albine se utilizeazd freevent si tm amestec cu alte ceruri mai ieftine, dat {tebuie remareat ¢aptul cd in produsele scumpe, ceara de albine este pura, decolo- rata, fara gust si rd miros. Am subliniat aceste Iucruri pentru a evidentia ce impor- fan{i are ceara de albine pentru economis unei {ari si mai ales pentru a se infelege ce plicat mare este atunei cind fagurii $5 resttrile de ceari sca atentiei stuparilor, degradindu-se partial sau total. Dar si un alt aspect general trebule su- bliniat,'In drumul ei de la stup Ja produ- sul finit, in mare, ceara parcurge urmdto- rul traseu: FAGURI+ TOPIRE CU APA FILTRARE > Es) DECANTARE - CEARA PU! Se objine o ceard curata, frumoas, dar rezultd si niste produse secundare : Ceara impurd $i bostind, Ceara impura se reto- peste cu alt lot, dar bostnia, continind 30— 40% ceara, trebuie valorificaté neaparat, Bine uscatd si la adapost de diunatori, poate fi_pastraté faré nici un fel de probleme, pind la valorificare. Lasaté umeda, muce- Saieste si se pierde total, Prin topire cu apa si presare, din bos: tind se obfine 0 ceara mai inferioara cali- fativ, Resturile de la presare, mai contin si ele 10—15% ceard. Din acestea, prin ex- tractie cu solvenji, tn instalafii ‘complexe, se obtine asa numita ceara industrialé. Dacd ceara de albine n-ar fi atit de pretioasa, nu s-ar face asemenea eforturi pentru a se recupera tot ce poate fi valorificat. Tata ce trebuie s& stie si ce ginduri tre- buie si aiba un stupar, cind manipuleaza ceara. Felul in care albinele produe ceara este in genere bine cunoscut stuparilor. Fara a intra in considerafii gtiintifice, vor fi a- mintite acele aspecte importante pentru formarea unei bune injelegeri a acestui pro- ces si mai ales a implicatiilor pe care le are asupra practieei apicole si productiei de ceard. Corpul albinei este inzestrat cu aga_nu- mitele glande eerifere (oglinzi cerifere), a- fate pe partea de dedesubt a abdomenului. Grasimile din hrand sint dirijate spre aceste glande, Secretia lor este mare la albinele tinere si mai sedzuta la cele adulte, Dar. la nevoie si acestea pot produce ceard, dez- yoltind prin hrana special glandele’ ceri- fere, Dezvoltarea _glandelor cerifere este ma- ximd la albinele tinere intre a 12 si a 1é-a zi de viata. Ceara secretati de glandele cerifere este la inceput lichid& viscoasi si se Intdreste usor la contactul eu aerul. Aspectul secre tiei este acela de solzisori, Acestia sint luati de albind cu ajutorul picioruselor, framin- fati cu mandibulele si apoi utilizaji la clé- diri in stup, Fara indoiali ci secretia’ de ceard nece- sité consum de hrand. Dar teama si cre- dinfa destul de raspindita printre stupari ea aceasta ar diminua substantial productia de puiet si mai ales de miere, este nejus- tifieaté. Stuparul nu poate si de altfel nici nu trebuie si stivileascd' depunerile de ceard, dupa cum nici albinele nu pot su- prima propria lor secreie, Daca solzisorii de ceara rezultati din glan- dele cerifere nu sint utilizati, ei cad pe fundul stupului si se pierd fard nici un folos. $i este mare pacat! Referindu-ne 1a capaeitatea albinelor de @ produce ceari, trebuie si recunoastem ca aceasta este foarte mare, Cercetarile oame- nilor de sting, care nu pot fi puse la in- doiala, araté cd un kilogram de albine (10.900 de albine), pot produce tntre 300 si 400 grame de ceara. In unele manuale api- cole, se indicd cifra de 250 grame pentru un kilogram de albine. Mie personal mi se pare mai aproape de realitatea practic’, ci- fra citatd In enciclopedia Ullmann, de’ 270 grame ceara la 3 Kilograme de albine, So- cotind numérul de generatii crescute fn. trun stup, aceasta ultima cifrd justificd mai bine productia de ceard medie de 1—1,5 kg, realizaté curent in stupinele bine organiz zate. Din analiza acestor cifre, rezulta fri du- biu ca o familie de albine poate produce multa ceard, Atunci de ce lipsa de ceard si in primul rind de faguri artificiali ? Ras- punsul este unul singur: Lipsa de preocu- bare a unor stupari, remarcind cu rezret ca in multe stupine ceara este neglijati to- tal. Acest lucru apare evident daca com- parm productia de ceari posibilé, de 1— kg de familie, cu aceea tnscrisd in sta~ tisticile multianuale, care se situeazA in Ju- rul a 300 g pe familie. (Monografia ,CEARA de Ing. Volcinschi). Oare mai este nevoie de alte argumente In plus? Altfel spus, posibilitatea stuparilor de a realiza recolie bogate de ceara, depinde numai de interesul pe care fl au pentru acest produs, Pentru a fi mai pe inteles, sd amintim urmatoarele: @ Ori dorim, ori nu, albinele tot produe ceard ca urmare a unor necesitati fiziolozice. In cantititi_mai mici dack sint Tisate la voia lor si in cantitit{i mai mari daci sint stimulate in acest sens. © Daci seeretia de ceark nu poate fi u- filizata Ta constructii in interiorul stuputui, este practic pierduts pentru stupar, @ Procesul de secretie si clidire a cerii, reprezentind un puternice ‘stimulent pentru activitatea albinelor si deavoltarea cuibului, trebuie privit cu mult interes de citre stu: pari. @ Productia de ceari marfi a stupinei, apare in ultim’ esen{i ca rezultat al atitu. dinii pe care fiecare stupar o are asupra acestei probleme, @ Productia de ceark a unei familii de albine normale fiind apreciati fa 11,5 ke Pe sezon, nu poate justifica nicicum ‘lipsa de faguri artificiali pentru stupari si de mae terie prima pentru alte sectoare de activi- tate, decit admitind anumite deticiente in activitatea apicola. Analiza in ansamblu a punctelor enume- rate mai sus si cunoasterea realitétii din stupinele noastre, ne Indreptiitese sd admi- tem cd in diferite faze ale activitatii apicole apar pierderi, cunoscute sau nu, pe care este bine s& le numim: — Subestimarea capacitatii albinelor de a produce ceard, se caracterizeazi prin aceea cA mu se ereeazK conditii satisfieitoare de clidire de faguri artificiali gi mai ales in rame clditoare., Aceasta reprezinti pier- derea cea mai insemnati de ceard marfa, de cea mai bund calitate, — Mentinerea in cuib, nepermis de mult a fagurilor vechi, reprezintd de asemenea 0 cauzi a reducerii productiei de ceard. De acest fapt sint legate si alte neplaceri, ca pericolul sporit de boald si mai ales obti- nerea de albine pipernicite. Acestea, avind © talie mai mica, au trompa si gusa_mai mici si ca urmare un randament redus la cules. — Pierderile de ceari datorate diunito- rilor yi mucegaiurilor sint bine stiute de cAtre stupari si cu regret trebuie recuno: cut c& uneori este vorba de cantitaji in- semnate de ceard, — Micile cantit&ti de cear recoltate oca- zional, risipite sau scipate din vedere, con- tribuie si ele la sporirea pagubelor. Aceasta mai ales in stupinele mici. $i sint foarte numeroase aceste stupine mici. Taté numai citeva aspecte, care nu sint deloc stréine nici unei stupine, fie ea mai mare sau mai micd, Intrebarea care se pune este ce se poate face pentru inlaturarea a- cestor situatii, in care neatentia, neglijenta sati lipsa de’ timp sint platite destul de scump, cu cantitati de ceard, uneori chiar importante, Raspunsul este destul de simpli, El pune © singura conditie. Una singurd: SA se _ma- nifeste interes in acest sens. Si fiindcd in- teresul_existé, s4 urmarim ideea mai de- parte. Deocamdata schitind sumar_posibili- ttile, urmind ca mai apoi, urmarind aceeasi idee si se analizeze ' principalele Incrari apicole care au legatura cu produc- fia de ceard, Deocamdata sé ne oprim la misurile de erdin general. Aceste mésuri sint foarte simple si constau de fapt numai intr-o bund organizare, dar o organizare fn care si se actioneze aproape mecanic. Exemple : @ Fagurii_proaspeti rezultati din rama claditoare si fie imediat prelucrati, prote- Jati In cazul unui réstimp de asteptare sau asezati imediat pe un tifon fn topitorul so- ar. @ Bostina, imediat ce a fost izolata si scursd de apd se intinde pentru uscare, apoi se pune la pstrare. @ Recoltirile de ceark ocazionale, mai ales cele din stupinele mici care se cam risipese, introduse imediat in topitorul so- lar. Chiar dac& acesta nu functioneazd pen- tru moment, ce este in el nu se degradeaza. @ Fagurii cu puiet, cel mai ades de trin- tor, sint supusi distrugerii prin mucegatre, in ‘scurt timp'de Ia recoltare. In topitorul solar, pe tifon sau chiar printr-o topire simpl4 cu apa sint bine protejati pina la © prelucrare definitiva. Expunerea a urméarit aledtuirea unui ta- blou, a unui aspect general asupra’ acestei probleme, care si inlesneascd formarea unei conceptii’ personale, cu gindul c& fiecare stupar va incadra obisnuintelor sale, ma- surile cele mai potrivite, urmarind acelas scop: Nici o piclituri de’ cear’ risipita ! Poate cd privit global, acest aspect al va- lorificdrii ceri de albine, va pirea unora ca find prea complicat. Pare, dar _nu este chiar asa. Si iaté de ce. Niciodaté nu se aglomereazi in munca din stupind mai multe lueréri privind ceara, Este intotdeauna vorba de lucrari izolate si poate neinsem- nate prin cantitatea muncii depuse. Exem- ple: @ Ceara de ta desc&pacire, rezulti nu- mai la recoltarea mierii si atuncea ca pro- ces obligatoriu. @ Ceara din fagurii ramelor cliditoare se scoate la 710 zile, deodata din tot efec- tivul_de stupi, ca o ‘lucrare specified des- tinatd numai acestui scop. @ Recoltarile ocazionale se fac ori de cite ori se desface ‘cuibul, ca necesitate de a in- drepta unele neajunsuri, stiind cd prezenta unor construcii suplimentare si inutile pe Fame reprezint adevarate eapcane pentru albine. @ RosAturile de cear’ (rumegusul) de pe fundul stupilor, apar numai primavara cu ocazia controlului de fond, @ Fogurii artificiali claditi defectuos, apar rar si mai intotdeauna din vina stuparului. @ Fagurii vechi apar normal in fiecare stupind mai ales toamna la trierea rame- lor din stupi, iar efteodati si primavara. Tat deci ci in munea stuparilor, lucra- rile privind recoltarea cerli nu se pot aglo- mera si crea probleme speciale. Conform tabloului de mai sus, fiecare caz In parte trebuie tratat conform specificului ce-l pre- zinta, Rezultd in final, asa cum s-a mai spus, cd totul se reduce la interes gi Ia 0 buna organizare. Fara indoiala cd se pot spune ined multe lueruri interesante, despre stupari si ceara de albine. Dar aspectele prezentate sint su- ficiente pentru a stimula 0 activitate in acest sens si a deschide pofta de a produce ceard cit mai bund si mai multé. Primele cantitafi de ceara objinute, cu siguranti cd vor sport si interesul. Ori, acolo unde exista interes, activitatea se dezvolti bine iar re- zultatele nu intirzie si se arate, iar cu timpul s& sporeasca. $d cunoastem bine si sd valorificém cit mai deplin CULESURILE TIRZII — SURSE IMPORTANTE DE NECTAR SI POLEN ing. Nicolae GRECU albinele culegdtoare de nectar $i polen. Din considerente de ordin biologic, mentio- nate mai sus, anul apicol, nu corespunde cu anul calendaristic, deoarece fati de con- Gifiile din fara noastré, perioada de crey- tere a albinelor de iernare corespunde lu- nilor august-septembrie, Aceasté perioada se caracterizeazA Insi prin aceea cA nu- méarul de albine, intensitatea cresterii de puiet si activitatea de zbor se micsoreazd fata de situatia anterioard a familiel de al- bine. Datoritd acestei situatil, o data cu ve- nirea toamnei, n viata familiei de albine intervin o serie de modificdri, ca urmare a adaptérii acestora la condifiile de mediu. Dupa incheierea culesulul de vard, dac& timpul se menfine cdlduros si exist’ totus! surse de cules de toamné, in raport de bo- Batia acestora, albinele fs intensificd din nou activitatea, fard fnsd a atinge nivelul avut in timpul’ verii, Schimbérile ce inter- vin in viata albinelor fn acest sezon, com- port o serie de modificari si tn regimul de hrana al acestora, prin mentinerea unui consum ridicat de’ polen si pstura. Dato- rit& acestui fapt, tn organismul albinelor se produc o serie de modificari fiziologice, prin formarea in abdomenul acestora a asa numitulul, corp gras, care consté dintr-o pojghité. subtire de ‘culoare albicioasi ce captuseste partea interioari a tnvelisului chitinos al acestora, Datorité. rezervelor acumulate tn _corpul gras, proteine si grasiml si activitatii re- duse, albinele de {arn au o viaté mai lunga faté de cea a albinelor de vard cu aproape de cinci ori, asigurind astfel hréinirea mateii sia primelor generafli de puiet din timpul fernii. 10 4 Conditiile de clima st relief din tara noastré determina esalonarea tnfloririt plantelor si favorizeazi valorificarea de cdtre albine a nectarului precum si a polenulut de la principalele specii melifere naturale si cultivate. Sub injluenta mediului, tn cursul anulut au loc tn familia de albine modi- fictrt cantitative si calitative. Schimbarile aibinelor in familie, sub raportul nu- meric, sint determinate atit de condifiile mediului exterior, cit si de condifiile ce se crecazdé insist in interiorul cuibului. Astfel, lipsa de cules in naturd saw lipsa de rezerve de hrand in cuib determinti micsorarea ouatului mdtcilor a cres- terii de puiet si ulterior a numarului de albine din familie. Paralel cu acestea, au loc sé modifictri calitative in sensul ca se schimba raportul intre albinele de diferite virste, albinele dotct care hriinesc puietul si ARR Rr Este de asemenea cunoscut faptul cd pen- tru a dispune de familii de albnie in se- zontl apicol urmator, capabile de a valo- rifica in conditii optime culesurile timpurii, se impune ca Inc& din toamna anului pre- cedent in stupind s& existe familii de albine puternice care dispun de un numér cit mai mare de albine tinere eclozionate la sfirgitut verii si inceputul toamnei. Deoarece la sftrgitul verli aga cum s-9 ardtat mai sus, 0 dat cu inchelerea cule- surilor de vara, albinele {si reduc activi- tatea 1 implicit depunerea oudlor de cdtre matcd, este necesar a se interveni pentru a determina intensificarea fenomenelor me- tabolice si ca atare a tuturor manifestirilor fiziologice ale albinelor, inclusiv secretia de laptisor si deci hrénirea mai abundenti a mételi ceea ce va determina depunerea de cétre aceasta a unui numér mai mare de oud. Condifionarea acestor factori, ofer3 astfel, posibilitatea si se poaté interveni eficient in sensul dorit. ‘Mijloacele care stau la tndem{nd In acest scop sint: folosirea culesurilor tirzii iar in lipsa acestora hr4nirile stimulente. Trebuie mentionat fnsi c&, culesurile na- turale in sezonul de toamn& sint de dou’ ori mai eficace comparativ cu hrinirile sti- mulente atit datorit’ culesului de nectar cit sia celui de polen atft de necesar In aceasti. perioadé. De asemenea, cresterea puietului pe seama acestor culesuri face s& se economiseascd mari cantitéti de miere $1 zahar elt si de polen din rezervele fami- liilor sau din cele ale stupinel, Jn acest caz pentru familiile de albine in a cdror raz economicd de zbor nu exist Ja sffrsitul verli s1 Inceputul toamnei un cules de intretinere, se pune problema de-