Sunteți pe pagina 1din 36
a Apic ultura “in Romania Apicultura in Romania Revisté funari de schimb de experienti 51 Indrumare metodologicS apicolé editats Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’. Romfnia Anul LXIV) 4 ar. 5 %& mai 1989 Albine in dezvollarea apiculturii I. STANCU’: Ingrijirea roiurilor si a familiilor care al participat la actiunea de inmultire 4] N. NIGOLAIDE: Diversificarea _productiei — cale sigura de sporire a eficientei economice si a rentabilitatii fiecarei stupine 6 |] Z. VOICULESCU: Intretinerea familiilor de }] “ albine in stupi muttietajati 8 || V. POPESCU: Rentabilizarea activitatii apicole prin diversificare 10 || A. HEROAICA: Prevenirea si combaterea fur- | tisagului 2 | V. CUDELCA: Albine crescute in celule de trintor 13 || 1. NISTOR: Citeva sfaturi pentru fncepatori 15 || 1. BALANA, Gr. FOTA, Elena GROSU, Gabi ela DOBROTEANU : Determinarea potent lului melifer al zonelor cu regim natural din | _ Delta Dunsrit N. POPESCU, Minodora ISAC: Pasteurizarea | mierii de ‘albine amibalaté tn borcane de sticla. — mijloc eficient pentru mentinerea || © starii fluide timp indelungat ** * Apicultori fruntasi in anul 1968 Din activitatea APIMONDIA — $edinta Con- siliului Executiv 4 E, MARZA: Rolul Asociatiei Crescatorilor de 3] Coperta 1: Magazinul apicol al filialei judejene ACA. ‘Iasi este amplasat intr-o clddire mo- dernd din centrul municipiului, (foto : Vasile CANTEA) rata eh areraruit Cee eed DIN. R. 5, ROMANIA Pen Peace TES iia eer TCS ee CREE TS te) rr Comore ee rear re Ct oth rea rest ARZA rte RECON T ERY Pr eeeney cer ce EGET Pnveeer Cetremrel Tere Nera onaett SOM aT a st Coser ae ee eT RG [Ea CS Coe el Cera Carre ee cy i a} Oa met EN Ceo Siar ERE Ton ee irra te CCST) Buco Coe ec) ae Sere VOICULESCU, ing. TRALAN VO} orca Reena Erni ter a Snr on Une ou Na eremun an UD SOCIATIEL CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R, S. ROMANIA, @ Ste, Tulius rel an estan a ge rece @ CoG, 70231 @ ‘Tel, 11.47.50 Pecan Ome NUT OE RE NL MC en ena Cres tiraa Tn rnen ene eee ren een eee Meme POC fille V.C.A, @ Cit Erp eee aa oem ai ROMPRESPILATELIA — Feat ET Oe Ss iraticosg Tae telex 16 ROLUL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE IN DEZVOLTAREA APICULTURII DIN R.S. ROMANIA ing. Eugen MARZA. Secretar al Comitetului Executiv al A.C.A. Apicultura din fara noastra are o traditie multimilenar’, suficiente do- vezi istorice, etnografice, folclorice si arheologice atestind cu prisosinta acest lueru. Datorité unor vicisitudini istorice si sociale, apicultuna a cunoscut perioade de progres alternate de perioade de regres asa ca de altfel si alte ramuri ale zootehniei. Statisticile din ultimii 30—40 de ani evidentiazi o crestere ritmici si con- stanti a patrimoniului national apicol si a productiilor de miere. Astfel, fata de anul 1948, i anul 1988 numéarul total de familii de albine pe fara s-a triplat iar productia total de miere a crescut mai bine de patru ori. Conform datelor recensimintului ani- malelor domestice din luna ianuarie a acestui an, efectivul total al familiilor de albine pe tara a fost de 1.418.400 (fat de 1.357.200 in 1988) din care in unitatile de stat (LAS. D.G.EH., Mi- nisterul Silviculturii) s-au inregistrat 174.000 familii de albine (fata de 156.600 in 1988), in sectorul C.A.P. si A.EJ, — 53.400 familii (faté de 47.000 in 1988) iar la gospodiriile populatiei au fost inregistrate 1.322.600 familii (fat de 1,153,300 in 1988). Productia totalA de miere fa anul 1988 a fost de 12.500 tone din care la unititile de stat s-au _realizat 1.0214 tone, la CAP. si AEL 200 tone, iar la gospodiriile populatiei 11.278,6 tone. Asociatia Cresciitorilor de Albine din Republica Socialist Romania este or- ganizatia profesional obsteasci a oa- menilor muncii care practic’ apicul- tura, cu statut propriu si personalitate juridicd avind scopul si popularizeze cresterea albinelor, si organizeze si si indrume activitatea crescatorilor din intreaga {ari pentru continua dezvol- tare a apiculturii. Asociatia Crescitorilor de Albine cuprinde in rindurile sale marea majo- ritate a cresciitorilor de albine amatori si profesionisti din toate judetele tarii si contribuie nemijlocit la dezvoltarea cresterii albinelor si la afirmarea sti- infei si practicii apicole pe plan na- tional si international. Bucurindu-se de sprijinul permanent concretizaté prin insasi datele evidentiate mai ina- inte. Numarul membrilor asociatiei a depasit pe tard 85.000 apicultori orga- nizafi in peste 1.300 cercuri apicole precedent, comunale, or&senesti, municipale si scolare, integrati intr-un numar de 41 filiale’ — organizatii apicole jude- tene. Pentru a crea condifii_favorabile dezvoltarii apiculturii, pe linie de stat s-au luat masuri cum sint : acordarea de credite pentru dezvoltarea stupinelor existente si crearea de noi stupine, scutirea de impozite asupra veniturilor realizate din apicultura, preluarea pro- duselor apicole- direct de la locul de productie, gratuitatea valorificarii re- surselor melifere, facilitari in trans- porturi pentru deplasarea stupinelor in pastoral, plata actiunii de polenizare a culturilor agricole entomofile cu aju- torul albinelor, asistenfi tehnicd gra- tuit& si altele. Asociatia a sprijinit i fiintarea a numeroase stupine in i treprinderile agricole de stat, ocoalele silvice si cooperativele agricole de pro- ductie, ‘scoli, spitale si consilii popu- lare. Astfel, asa cum aratam, pe tard, nu- marul familiilor de albine a crescut in 1989 la 1.418.400 din care 850/ se gi- 1 sese in gospodariile populatiei si 15%. in sectorul de stat si cooperatist. Contributia Asociatiei Crescatorilor de Albine la dezvoltarea apiculturii s-a manifestat in toate domeniile acestei indeletniciri avind in vedere faptul ca asociatiei ii revine si sarcina ca sub indrumarea Ministerului Agriculturii s4 asigure coordonarea realizérii pro- gramului special de dezvoltare a api- culturii in intreaga tara. Desfigurind o activitate multilate- rala, Asociatia Cresciitorilor de Albine a actionat pe toate caile pentru moder- nizarea continud a cresterii albinelor la nivelul cerintelor actuale ale econo- miei nationale in vederea sporirii nu- marului familiilor de albine gi a pro- ducfici de miere, ceara si alte produse apicole si imbuniitiijirea calitatii pro- duselor, organizarea stupiiritului pasto- ral si polenizarea culturilor agricole entomofile, prevenirea si combaterea bolilor si intoxicatiilor la albine. De asemenea, o atentie deosebiti a fost acordata ridicarii nivelului profe- sional al apicultorilor, prin organizarea unor forme variate de instruire cum sint : cursuri apicole pentru incepitori gi avansati, cursuri de perfectionare si specializare, cursuri_postuniversitare, cicluri de conferinte, simpozioane, schimburi de experient&, vizite de do- cumentate, demonstratii practice, ex- pozifii apicole, precum si tiparirea de c&rti, broguri, planse, pliante, realizarea unor filme si diapozitive de specialitate, cit si editarea revistei lunare ,,Apicul- tura in Romania‘. fn cadrul sarcinilor ce revin Aso- ciatiei Crescatorilor de Albine de a asi- gura pentru toate sectoarele de pro- ductie apicolA conditii necesare prac- ticirii apiculturii cu sprijinul statului si prin eforturi economice si financiare proprii, au fost create Combinatul api- col, Institutul de cercetare si productie pentru apicultura si Liceul agroindus- trial apicol, deséivirsindu-se astfel un deziderat major al apicultorilor din in- treaga far prin integrarea armonioasa 2 a_cercétarii stiintifice in domeniul al- binaritului cu invatamintul de specia- litate si productia. Integrarea productiei apicole cu cer- cetarea stiintifici si invatamintul de specialitate a fost realizati pe plat- forma Complexului apicol din Bucu- resti care, prin volumul si diversitatea productiei, reprezint’ un _unicat pe plan mondial. In cadrul Complexului apicol Bucuresti functioneaz’ in pre- zent trei institutii specializate de pro- fil : productia apicol&, cercetarea stiin- fifich si invétamintul tehnic de’ spe- cialitate. Combinatul apicol — unitate econo- mica de bazi a Asociatiei Crescéitorilor de Albine — dat in folosinté in anul 1965 asiguré realizarea tuturor utilajelor si materialelor necesare prac- ticdrii apiculturii, In atelierele si sec- fille de productie ale Combinatului apicol se realizeazi peste 300 sorti- mente de produse : stupi, unelte, uti- laje, materiale si produse apicole, se asiguré condifionarea si valorificarea superioara pe piata interna si la export a produselor apicole ce se_achizitio- neaz de la apicultori prin filialele ju- detene. Institutul de cercetare si productie pentru apicultura infiintat in anul 1974 de asemenea isi desfagoara activitatea in_cadrul Complexului apicol si cu- prinde in tematica de cercetare stiin- fificd o gama larg’ de probleme de specialitate din domeniile ; selectia si ameliorarea albinelor, crearea de linii si hibrizi de inalté productivitate, im- bunatatirea resurselor melifere si pole- nizarea culturilor agricole. entomofile, exploatarea economicd a albinelor in unitati mari specializate si in stupine mici ale apicultorilor amatori, proiec- tarea de noi tipuri de utilaje apicole, precum gi realizarea de noi preparate medicamentoase pentru prevenirea si combaterea bolilor la albine precum si un bogat sortiment de produse apite- rapice. Institutul de cercetare si productie pentru aptcultura patroneaza yi aclivi- tatea celui de al treilea obiectiv ce functioneazi pe platforma Complexu- lui apicol — Liceul agroindustrial api- col, infiintat in anul 1971, institutie de invatamint avind cursuri de zi, serale, precum si cursuri profesionale pentru calificarea cadrelor din productie in meseria de apicultor. Pentru perfectio- narea cadrelor cu studii superioare, in cadrul Institutului_ Agronomic Bucu- resti, cu. sprijinul Institutului de cer- cetare si productie pentru apicultura, sint organizate cursuri postuniversitare absolvite anual de cite 10—15 specia- listi. ~ Incepind cu anul 1958, asociatia a devenit membra gi a participat efectiv la desfasurarea activitatii Federatiei Internationale a Asociatiilor de Api- cultura APIMONDIA iar in 1965 a organizat la Bucuresti cel de al XX-lea Congres international si prima expo- Zitie-tirg international de apiculturd. Ca recunoastere a participarii susti- nute a Asociatiei Crescitorilor de Al- bine la activitatea APIMONDIA, adu- nafea generalé a farilor membre ale Federatiei Internationale 4 Asociatiilor de Apicultur’ a hotarit ca Romania si gizduiasci Institutul International de Tehnologie si Economie Apicoli al APIMONDIA care isi desfisoara in # prezent activitatea intr-o constructie moderna amplasata in incinta Comple- xului apicol al Asociatiei. A Dezvoltarea productiei apicole in tara # noastra se realizeaz pe baza unui pro- 4 gram in care este prevaizut ca in pe- rioada 1990—1995 numirul familiilor | | ; de albine si ajunga la 2.500.000 iar productia total de miere la 40.000 tone. In vederea realizérii acestor indica- tori de seami, intregul activ voluntar si retribuit al organizatiei depune efor- turi sustinute pentru indeplinirea pro- gramului de dezvoltare a apiculturii raspunzind astfel increderii acordate de stat Asociatiei_noastre, INGRUJIREA ROIURILOR SI A FAMI- LILOR GARE AU PARTICIPAT LA ACTIUNEA DE INMULTIRE ing. Ion STANCU Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura Dupa constituirea de noi unitaji biologice (roiuri), se au in vedere citeva elemente de mare importanta in dezvoltarea lor viitoare dintre care amintim : — data la care am efectuat actiunea ; — puterea roiului ; —baza meliferd disponibila : material biologic folosit {aumarul de familii participante ; mate§ sau botca). Acordind importanta cuvenitd acestor as- pecte se asigurA realizarea cu succes a 1 mulfirii intensive a familiilor de albine si Barantla unei dezvoltari normale a acestora, ceea ce va insemna o bund iernare, ca si capacitatea in anul apicol vitor de a va- lorifica superior culesurile. Avind _aceste obiective clare, ingrijirea roiurilor se face diferenfiat In ‘functie de puterea inifiala, data la care’au fost constituiti (cu eft mai devreme cu atit mai bine), de preferat cu matci imperecheate, inlturindu-se astfel ris- cul pierderilor la’ zborul de imperechere, Intirzierea inceperii ouatului se inresistreazé eu cel putin 3 s&ptimini in cazul botcii sau cu o lund, cind roiul este ldsat si-s1 creased singur mated, la care se mai adauga uncle minusuri in calitatea miteli, Cu cit unitatea biologic’ nou format are la con- stituire o cantitate mai mare de albind, cu atit dezvoltarea viitoare va fi mai accele- rat, ingrijirea decurgind f4ré prea multe probleme pentru apicultor. La cfteva zile dupa constituire, se contro- leazd prezenja si tnceputul pontei mateilor la roi ce au primit mated imperecheata, sau imperecherea, inceperea pontei la roil constituifi cu boted. La cirea trei siptdmini de la constituire, atunci cind apare criza de albind, adicd al- bina ce a participat 1a constituirea roiului nia fost integral inlocuiti de noul conti- gent de albine al tinerei_matci, se intervine addugind roiului o ram& de puiet in curs de eclozionare. Pentru a evita depopularea, prin intoarcerea albinei culegéitoare la fa~ milia mam& se procedeazi conform unor reguli cunoscute si amplu prezentate in orice lucrare de apicultura practica. Imediat ce roii_au fost constituifi ideal este s& fi deplasim pe o vaird separataé de familiile de bazA unde existé un cules cel putin de intrefinere, in caz contrar roii se hranese permanent 'in vederea dezvoltirii. In acelasi scop, pe masura deavoltarii in uma eclozioniirii noilor generafii de puiet, se largeste cuibul treptat, cu una sau doud fame cu faguri construiti sau artifieiali, Se luereazé strins avind ins grija sf existe permanent loc pentru depunerea oudlor si a strinsurel, Hrdnirile de stimulare se fac la 2—3 alle cu sirop de zahar in concentrajie 1:1 in portii de 600—700g, la care se adauad pro- fofil 34 mg/l gi turte de polen sau alti sub= stituienti_proteici daca lipseste polenul in natura, Roiit! primeste hrana ritmie, pe acest fundal putind fi cléditi permanent faguri artificiall, atit In familiile de bazd cit si la roiuri. Foarte bine ar fi daci posibilitatile per- mit sA deplasim la un cules (lei, floarea- Soarelui, fineat) atit roti cit si familiile de baz, pentru dezvoltare si productie, De la roll constituifi pe cel pujin 4—5 rame de puiet putem obtine si o productie mul{u- mitoare de 4—8 kg miere/roi, iar la sfirsitul culesului acestia vor araita ca familii bine dezvoltate sub aspectul puterii. La amplasarea pe vatré sau in pastoral a roiurilor se va avea grili ca roil si fa- miliile de albine ce au participat la actiu- hea de inmulfire si fie agezati in rindurile din fala. Dacd au fost constituiti cu botei, sau matei nelmperecheate se mareheazé dl tinct stupul respectiv, pentru ca tindra mated intoarsai de la zborul de imperechere si-gi gaseascd eu usurin{é roiul ‘Permanent se urméreste starea sanitard a stupinei si In mod special al tinerelor uni- titi biologice, 1a nevoie se trece la aplica- rea tratamentelor, care indiferent de afec- jiune trebuie si fie sustinute, potentate de masuri optime de intretinere, crestere si alimentatie pe tot parcursul sezonului activ. © data cu venirea toamnei gi chiar din a doua perioada a verii se iau masuri, pen- tru o buna iernare a noilor unitati biolo- gice (roiuri). Se completeaz’ hrana cu sirop de zahar 2:1 pind Ia nivelul de 14—16kg pe stup. In sirop putem adauga polen sau Inlocui tori ai acestuia, in vederea consolidarii si fortificarit albinelor ce vor participa la for- marea ghemului de jernare. Aceasti lucrare se executd In conditii foarte bune in curstil luni august, cel mai tirziu la inceput de septembrie. Daca este posibil se procedeaz’ la_administraten unor portii de 500—600.¢ sirop, pentru a putea fi usor invertit de albine si numai in caz de extrema urgenta se furajeazi cu porfii mari — 1,5—21 sirop. ‘Tot in scopul unei bune invertiri a zaha- rului se pun in sirop 2g/l acid citric (sare de lamtie), Inca din luna august se protejeazé cuibul unititilor nou formate cu pernite si salte- (continuare in pag. 14) fn ajutorul apicultorului_incepdtor DIVERSIFICAREA PRODUCTIEI-CALE SIGURA DE SPORIRE A EFICIENTEI ECONOMICE SI RENTABILITATII FIECARE! STUPINE ing, Nicolae NICOLAIDE Viata albinelor este in permanent inter- dependenta cu plantele, deoarece spre deo- sebire de alte insecte, hrana albinclor se bazeazi exclusiv pe produse de origine ve- getald, Astfel, pentru asigurarea necesarulut de substan{e hidrocarbonate (zaharoase) al- binele culeg nectar si mand, iar pentru satisfacerea nevoilor de substante proteice, minerale, grasimi si vitamine, albinele cules polenul Horilor, vizitind in acest scop flora entomofild existent’ in jurul stupinei, in raza lor de zbor. In trecut apicultura era practicati pentru vealizarea in special a unor producti de ‘miere si cearé, neacordindu-se atentie si ce- Jorlalte produse ale stupului, Aceasti si- tuatie s-a datorat faptului ci produsele api cole principale — mierea gi ceara au fost fotosite de om din cele mai vechi timpuri atit_ ca hrand, in ceea ce priveste mierea, cit In special pentru tratamentul diferitelor maladii, Impreum& cu o serie de plante si ierburi pe care natura i le punea la dis- pozitie. Ceara éra ulilizatd cu precddere pen- tru iluminat. In ultimele decenii luind nas- tere 0 noud