Sunteți pe pagina 1din 36
3 MARTIE 1989 Apicultura in Romania Revisté lunar’ de schimb de experienta gi Indrumare metodologic’ apicolé editatS de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist Romania Anul LXIV + 3% martie 1989} CUPRINS 1] 1. STANCU: Metode de inmultire intensivé a familiilor de albine 6.]]| N NICOLAIDE : Introducerea matcilor Z, VOICULESCU : Sa crestem matei fra trans ‘vazare 9 |} 1. RECEANU : Cum sa-ne purtdm cu albinele 11 |) 1. CIRNU: Factorii interni si externi care in- fluenteazd productla de nectar 14 |] M. ATANASIU : Insirmarea ramelor 18 || V. POPESCU : Preocupari si realizdri ale unui cere apicol biinditean 20 D. HENEGAR : Despre. familiile :bezmetice s1 © metoda de ‘indreptare a lor 21 |) ©. DRUGEANU: apiterapia in tulburdrile re- lationale sexuale 24 i) S. BODOLEA : Cartea de apiculturd fata In fata cu cititorii s&i 26 | O. VITCU: Din activitatea unui cere apicol scolar-pionierese 28 ||| 1. CAPISIZU-DELABIRCA; Asa am. devenit stupar i 29 |] DOCUMENTAR APICOL.: Toulouse '88 31 | CURIER JURIDIC Coperta 1: PrimAvara, anotimp asteptat cu nerib- dare de apicultori, a venit fn acest an mai devreme ca de .obicel, ,explozia yexetali producindu-se in toate zonele tari. Abundenta de nectar si polen ofe- rita de rapita determind pe multi apiculteri s& va- orifice acest cules de productie. (Foto: Elisei Tarfa) Pies err) CAL CDS Cer Neat) CIN ota Prof, dr. ing. CONSTANTIN Pana Pere Dr, ing. STELIAN DINESCU eR eee) Ty et) Pra mee eu eta ret RECT EPrcta) SRST LOR Grete Crete range aere 8 CEN aut) COURTS ee aa erate tise) ree oe ee Care a CC ee eC LN pare ee Crane rat] Cove eer a EYE ee ae ae Creu cy OMe IRS Ce Leet race Omen men VP Cmse Dra ree Sant CeCe? ar, Saar Sa 4 v. eae LON Ue ole CULESCU. Ing. TRAIAN VOL- one Pee Gunny roy v TPN Monee Uh ae ASOCIATIEI] CRESCATORI So) Wn) VSN YT SO Wir We RS TTY PrN ares Ce ree esa Sod. 70231 @ Tel. 11.47.50 Ree C SW, WY Civ ranma geet) Creme en aeUC TE eran Urn ry Trt emer ten ears Ta ae filialele A.C.A, @ Citltorit din tein aCe ae aT ROMPRESFILA TELIA — Sec- PORT recs ae est) Liter eeacern mera or. 64—65, P.O.Box 12-201 Coase ays Dig ee een ren TTS ety METODE DE [NMULTIRE INTENSIVA: A FAMILILOR DE ALBINE ©: Heo ing. Yon STANCU Institutul de Cercetare si 1, Metoda dublirii familiilor de albine ¥ste 0 metodd personalé care are drept scop inmultirea familiilor prin dublarea efectivului, valorificarea superioard a cuie- surilor in "paralel cu combaterea parazittlui Varroa jacobsoni atunci cind acesta are dez~ voltarea maxima. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de saleim sau (dacd acest cules a fost calamitat din anumite motive — timp rece, prea cald, vint) chiar mai devreme, 'se 'procedeaz& ‘la impirtirea fa- miliilor de albine in doud unitati biologice. Aceasta 0 realizim in scopul inmultirii, dezvoltarii accelerate si efectudrii unor tra- tamente eficiente cu varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in fami- lie, deci sia parazitului, La stupul multietajat, se ridic& toate ra- mele cu puiet c&pacit si necdpacit in corpul 2 sau 3, dupa caz. Se las& in corpul 1 matca stupului cu o rama cu puiet necapacit elt mai tindr posi- bil. Corpul 1 se separ& de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. La corpul superior se di 6 botci. Se executa tratamentul cu varachet la corpul 1 inferior in care a rémas matca si aceasta cit mai repede posibil. Aici matca va chute sdi-si_refacd puietul in cel mai_scurt timp, vietuind ca o familie de sine stattoare, be- neficiind si de toatA albina culegdtoare care se intoarce la vechiul urdinis. tn corpul superior, dupa ce albina cule- gtoare s-a intors ‘In vechea’ familie, se stringe cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. Matea tindr’, dup& ce s-a Incepe si inséminteze fagurii eclozionat_puietul. Cind intreg puietul a eclozionat si puictul mitcii tinere nu a apucat s& fie c&pacit, se executé tratamentul cu varachet in corpul superior. Cu cel putin 10 zile inainte de cules, se ridied podigorul dintre corpuri ce separi cele dowd fami Se ia una dintre métci cu 1, 2, 3 rame de puiet necdipiicit si se asaz& intr-o lad now sau intr-un corp superior ca roi de sine sti. t&tor. Se poate chiar valorifica una din mitei scofdu-se apoi podisorul dintre cor- puri si formindu-se astfel o familie foarte puternicé capabili s& valorifice culesul urmator. efectivului imperecheat din care a Productie pentru Apiculturd: Familia de bazi ramine, de obicei_cv matcd tindra si intreaga familie din, corpul inferior la care se adaugd puietul si albina culegatoare de la familia din corpul_supe- rior de la care s-a scos matca cu 1, 2, 3 rame eu pliet si s-a facut roiul de sine statdtor. ‘Acest roi se va dezvolta cit mai bine pind la intrarea In iarnd prin valorificarea cu- lesurilor urmatoare si stimulare permanenta In mod aseméndtor se procedeazi si la familiile Intretinute in stupi orizontali si verticali impértindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral. 2, Roirea artificial’ prin stolonare Foarte simplu de realizat, ea consté in ridicarea din 4—5 familii puternice cu ten: dinta de a intra in frigurile roitului, a cite 1—2 faguri cu puiet cdpacit cu albind aco- peritoare, iar de la alte familii a altor d faguri cu provizii. Printre fagurii cu pro- vizii trebuie s& fie cel putin unul cu polen si cu pastura, absolut necesare rojului, mai ales dacd roii ramin pe aceeasi vatré cu familiile din care s-au format, Trebuie si retinem ca ei ramin 2—3 zile’ rd albind culegaitoare. Pind la refacerea acestei_noi_unitati bto- logice, albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi consi derente vor primi apd in hrdnitor. Cu cit ii se fac mai devreme, cu atit este mai bine, pentru a avea cit ‘mai mult timp la dispozitie, necesar constituirii unor uni- tAti biologice puternice, cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune condifii. Roii odatd constituiti, dacd este posibil, se deplaseazi la distant& (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie s& existe un cules cel putin de intretinere, stupii avind urdinisurile micsorate la 1-2 em. In lipsa culesului, rofi se stimuleazd adminis- trindu-se sirop de zahar in hranitor, seara Ja fiecare 2—3 zile. Roiul astfel format pri- meste 0 matcd imperecheata, in cused cu dop din serbet sau foaie de fagure artifi- cial perforat ori se aplicé o botcd gata de eclozionare, pe fagurii din centrul cuibului, imediat sub speteaza de sus a ramei. Este necesaré o atentie sporiti atunci cind la formarea roilor se scot fagurii cu puiet, pen- tru a nu se ridica din gresealé una din 1 miatcile familiilor donatoare respective. M toda se preteazd a fi folosité foarte bine in primavard, inaintea culestlui de la saleim, cind familiile sint foarte populate si in stupi existé 7—8 faguri cu puiet pe rama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se poate aplica aceasté metoda per tru formarea de roi sau nuclee si introdu- cerea in familia de baz a unor faguri art ficiali in locul celor cu puiet. Cind roii se formeazi spre toamnd, dupa culesul de la floarea-soarelui, trebuie s& aibé 6—8 rame cu puiet, ajungind astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de bazd. 3. Roirea artificial prin divizare Consté in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternicd, sindtoasd sip: ductiva, prin divizare. Se aduc doi stupi goi de 0 parte si de alta a stupului in care se afld familia ce urmeazi a fi divizata Fagurii cu albine, puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi, fara a tine seama in care a rémas matca. Stupul golit in care a stat familia de bazA se indeparteaz’. Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate, Fig. 1 unul la stinga, altul la dreapta, se asazi unul lingé altul pe locul stupului golit, pentru ca albina culegdtoare s& se imparti egal in cei doi stupi. Familiar masa fara mated va primi una imperecheata in colivia cu dop de gerbet, ori foaia de fagure artificial perforat, sau o boted gata de eclozionare. Treptat, cei doi stupi se departeazd zilnie cite putin, pind ajung pe Jocul destinat fiecirei familii, Metoda are avantajul omogenitatii_mate- rialului si d& posibilitatea apicultorului s& echilibreze la ambele familii atit cantitatea de puiet cit si cea de albind culegatoare ; din pacate nu poate fi generalizata la intr Fig. 1. Roirea prin divizare gul efectiv din stupind, pentru cA de obicei in fiecare stupind pe lingd familii foarte bune existé si familii slabe si foarte slabe. 4, Roirea artificialé prin golirea de puiet a familiei de baz ste 0 metoda folosita cu reale avantaje in condifiile in care Varroa jacobsoni afec- teazi — alaturi de viroze — din ce in ce mai mult albinele, diminuind puterea si ca- pacitatea productiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcim s-a terminat, din fa- milia de bazA se scoate tot puietul cdpacit si necdipacit, lésind familia cu matca si albina culegdtoare. Daca familia de bazi ra- mine prea slaba se pot lisa 12 faguri cu puiet necapacit. Sesizind absenta puietului, matea cauté sd modifice starea anormal ' si insiminteaz rapid 3—5 faguri cu puiet, In frunetie de perioada calendaristicd la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune fa- milia. Ramele cu puiet si albina acoperi- toare care au fost scoase din familia de baz’ se asazi in una sau mai multe ladite in functie de numérul ramelor de puiet, for- mind noi unitati biologice (roi). Roiurilor li se altoieste cite o boted gata de eclozionare astfel cd pind la impereche- rea tinerei matci, intreg puietul sd eclozi neze. Astfel la familia de bazi, cit si la roi cind nu mai exist puiet cdpacit se executa rapid tratamentul cu varachet conform pros- pectului, pentru a surprinde intreaga popu- latie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. La culesul urmdtor sau in toamna, daca dezvoltarea separati a roiului si a familici de bazi nu a fost satisfaicdtoare, se unified formind astfel o familie foarte puternicd, pentru un cules tirziu sau pentru o iernare fri pierderi. 5, Formarea roiurilor fir& puiet, fri fa- guri_crescuti si lipsiti de rezerve pe rami Avind in vedere aceleasi_ obiective pro- puse la metoda mentionaté mai sus, se porneste la formarea tmor astfel de roi atunci cind familia a_ajuns la dezvoltarea maxima, albina tindra fiind predominant3 in stupi, Se iau cutiile de stupi in care se formeaza roi, se asa 5—6 rame cu faguri artificiali stropite ‘cu sirop de zahar, un hrdnitor, urdinigul redus la 1-2 cm $i se inchide cu blocul de urdinis. Asezim pe rind cutiile de stup pe cintarul apicol si se scutura albina tindra indeosebi de pe fagurii cu puiet. Cind roiul a ajuns la greutatea de 12-15 kg, se pun cu grija sitele de aeri, ire, capacele gi se agazi la umbra, pind la terminarea constituirii tuturor roiurilor, {ara s& depasim 1—2 ore. Se transportd roii la peste 3 km distanjé de fosta vatra, pentru a evita depopularea. In zona respectivd, pe _ eee eeeneeeaety IL iM Fig. 2, Metoda divizdrii succesive noua vatra, trebuie s4 existe cel putin un cules de intrefinere si mai bine este daca se afld in plind desfasurare un cules de productie. Ajunsi pe noua vatra, se deschid urdinisurile, se introduce in fiecare roi 0 mated imperecheat’, in cused cu dop de ser~ bet, la 6—12 ore de la constituire. Chiar in prezen{a culesului de intretinere, roii_ hranese 10—12 zile, seard de seara, pi cind albinele din fiecare roi reusesc si cld- deascd toti fagurii si s4 acumuleze rezervele de hrand necesare ‘unei bune dezvoltdri, Se procedeazi apoi treptat la lirgirea obis nuitd a cuibului cu faguri artificiali, intro- ducind periodic cite doi, intre fagurii late- rali cu puiet si cu pastura. Pot fi constituiti astfel de roi numai din albina ce sta sus- pendaté sub scindura de zbor, formind aga-zisa barbi a stupului, aledtuité in’ ma- rea Tajoritate din albind tindra. Aceasta este cea mai apropiatd metod de roirea na- turala, fapt ce se constaté prin viteza si amploarea cu care incepe si acumuleze si sé se dezvolte noul roi (beneficiind toto- daté si de o buna igienizare a familiei). Pentru ca un astfel de roi sd intre in iarna cu rezerve si populatie indestuldtoare, tre- buie constituit cel mai tirziu pind la data de 10 iunie. Cind se folosese ladite speciale pentru transportul unor asemnea roi, metoda poarta numele de ,metoda roilor la pachet™. © alt& metoda usoara, la indemina fiecd- ruia dintre apicultorii incepatori, doritori a-si mari numérul familiilor de albine est 6. Roirea prin divizarea unei familii in- trate in frigurile roitului Se aleg cele mai bune familii, in functie de numérul roilor ce ne-am propus sd-l realizim, dac& se poate cu matci virstnice dar cu ealita{i deosebite, bine ‘cunoscute de apicultor. Familiile alese se ingrijese cu mare atenfie si incepind cu data de 5—10 aprilie( sau mai tirziu dacd timpul nu per- mite) se intdrese cu cite 2 rame de puict cit, repetind operatia la interval de o ptimind. Familia, find finutd strins (toate ramele bine acoperite cu albina), cu urdi- nisul in plin soare si micsorat la 2—3 om, intré in frigurile roitului. Dac& culesul lip- seste, familia se hrineste intens cu sirop de zahar. Odata boteile capacite, cind mai sint 2-3 zile pind la eclozionare, se scot fagurii cu puiet, botci si albine acoperitoare, se agaza cite unul in fiecare cutie, se com- pleteazd: cu faguri cu puiet, albind acope- ritoare si rezerve de hrand’ de la alte fa- milii. Roii astfel formati sint deplasati la peste 3 km de stupind pe o alt vatré, urmarin- du-se eclozionarea si imperecherea mitcilor, dupa care se largeste cuibul treptat, cu fa- guri artificiali. Se acord in continuare o Ingrijire atentd, respectind toate prevederile tehnologiei de intrejinere, ca si masurile sanitar-veterinare de prevenire si’ combateré a bolilor si intoxicatiilor albinelor. In continuare prezentim citeva metode de inmulfire a efectivului familiilor de albine dupa lucrarea ,STUPARITUL" de Aurel Malaiu. Fig. 3. Roirea prin mutarea unei familii a) Metoda divizarii succesive Aceast metodi consti in roirea prezen- taté in publicafiile apicole din tara noastra sub denumirea de metoda intensiva simpl: ficati, pastrind. numele dat de creator: acestei_metode —_ cercetatorii _ Institutului de apicultura din Ribnoe—RSFSR.. Avind in vedere cd si alte metode de roire sint tot intensive gi altele chiar mai simpl consideram cd denumirea sub care continua a se prezenta aceasti metoda nu este cea mai potrivité. Principala caracteristici’ a acestei_metode, care o deosebeste de cele- lalte, o constituie obtinerea roilor prin divi- zarea succesiva : divizarea familiei mam in prima fazA si a diviziunilor obtinute in faza urmatoare. Fig. 2. Aceasta metoda complicaté prezentata in scheme se reduce practic la simple actiuni de imparfire a unei familii, dupa procedeul descris in continuare. Ca si celalalte metode intensive, pe ling’ familia ce urmeazi a se diviza e necesar rm (popu iak Mirstste spat roiti I lecol ocup illo. I u Fig. 4. Rotrea prin mutarea a 2 familit a se repartiza doud familii ajutatoare. Pri- mayara timpuriu, la aparitia primilor frin- lori, familia-mama se imputerniceste cu 4 faguri cu puiet cdpacit si albine, cite doi din’ fiecare familie ajutatoare. La circa o sdptimind intarirea se repeta, dar numai cu puiet cdpacit. Astfel, ajunsa’ la stadiul de maxima dezvoltare, familia-mamA va intra in frigurile roitului si vor apare botcile pen- tru eresterea miatcilor. In aceastA stare fa- milia se orfanizeazi. Matca si un fagure c'z puiet si albind, la care se mai adauga cite un fagure cu puiet si albina de la familiile ajutétoare se tree intr-un stup gol, care se amplaseazd pe un loc nou in stupind. Pen- tru cd acest nucleu cuprinde si albine de la alte familii, matca se va introduce in cused, urmarindu-se eliberarea ei. Dupa cpacirea primelor botci, familia- mama se divizeazd In doud parti aproxima- tiv egale, conform procedeului indicat la diviziunea simplé. Aceasta reprezintA prima fazi de diviziune care este tranzitorie pen- tru cd la aproximativ 4 zile inainte ca mat- cile sa eclozioneze, fiecare diviziune se mai imparte ined o daté in doud. In fiecare di, viziune se vor lasa 1—2 botci, respectiv cel mai bine dezvoltate. Urmare actiunilor aratate, dintr-o fami lie-mama ajutata de alte dowd familii, se obtine 1 nucleu cu mated fn virsté si 4 roturi Mentionim c& in morentul primei divi- vari, in loc de dowd diviziuni familia se poate impdrti in 3 roiuri, caz in care nu se mai procedeazi la cea de a doua impértire In acest caz metoda de roire reprezinté o divizare simpla Tehnologia descrisi in cadrul acestei_me- tode prezinta unele aspecte pe care apicul- torul trebuie si le respecte. Astfel, dacd divizarile nu se fac Ja timpul_ optim ‘proce- deul poate fi compromis. Familia-mamé poate roi natural dac& divizarea intfrzie si tot datorita aceleiasi cauze botcile pot fi distruse odaté cu iesirea primei matci. b) Metoda de roire prin mutare Dupa cum s-a ardtat anterior, metoda de roire prin mutare consti in transferul de populatie intre familiile de albine si roi Acest transfer se referd la intreaga populatie a albinelor de toate virstele sau la populatia de albine culegatoare. Caracterul schimbului este determinat de numéarul familiilor ce se folosese. ‘Transferul de populatie se realizeazé prin mutarea familiilor de pe vechiul amplasa- ment, de unde si denumirea metodei. Roirea prin 'mutarea unei singure familii Fig. 2. const in mutarea acestela pe un nou loc si amplasarea pe locul ef a unui stup cu faguri cladifi si artificiali, in care se trece din familia mutataé, matca si cel putin un fagure cu puiet e&picit, cu- legéitoarele se intore la ve- chiul stup si-l populeazd gdsind acolo matea, Ne- avind in noua familie pu- iet de crescut, populatia albinelor culegatoare de pune intreaga energie pen tru culegerea _nectarului. Stupul mutat in care a amas puiet de toate vir- stele si albina tindr& pri meste 0 mated sau o bot- mutareo pe at loc cd, refacindu-se in cel mai scurt timp. Roirea prin mutarea a tru. aceasta, urmeazA a se folosi trebu- ie si fie asezate una linga alta. Mutarea se efectueazd in_linie astfel : In locul primei familii se instaleazd un stup nou cu faguri cliditi si arlifie ciali, Primul stup se muta in Ioeul celui de-al doilea, ; jar acesta se asazd pe un now loc, aldturi. Din prima familie se scutura Intreaga populatie de albine de toate virstele in Stupul now unde este trecuté matca, for mind astfel rotul. : Prima familie din care s-a scuturat in- treaga populatie de albine de toate virstele, inclusiv mata, a ramas numai cu o canti- tate mare de puiet. Fiind ins amplasat pe locul celui de-al doilea stup, va primi toate etilegitoarele acestuia, care revin la vechiul Joc. In acceasi zi, seara, acestei familii i se dao mated Imperecheatd, Cea de a doua familie, prin amplasarea’ pe un loc nou, pierde populatia culegatoare, dar ramine cu mated, puict si albina tindré din care in cel mai scurt timp, se va forma o noua gene- ratie de culegatoare. Metoda deseris%, aplicati la familiile pu- ternice, duce la valorificarea mai intensd a culesului, deoarece populatia de culegatoare cedata roiului_nu are puiet de hranit, stnpul ramas fZr culegitoare, isi formeazi rapid. 0 noua generatie care va participa la cules, Metoda este nimerit a se aplica Ja familiile intrate In frigurile roitului pentru a nu se compromite culesul. c) Metoda familiilor perechi Prin metoda familiilor perechi, roi se formeazi pe baza intregii populatii de albine culegdtoare ale celor doud familli mami si prin preluarea, de la acestea a jumatate din puiet si albinele tinere. Urmare acestui fapt se obtin roiuri foarte piiternice, eale ca puiet si albind tindra, cu o fa mama inainte de roire dar la care se mai adauga toate albinele culegétoare de la cele doud familii mama. In aceste conditii roiu- rile formate au o capacitate de cules extrem de mare si realizeazi producti insemnate mutarea pe alt loc Fig. 5. Metoda familiilor perechi de miere, fapt pentru care formarea roiurilor prin aceasta metoda se face inaintea cule- surilor principale. Modul de lucru la aplicarea metodei este urmatorul Fig. 5: Cele doua familii-mamé sint agezate una lingd alta. Tnaintea cu- jesului principal, familiile se mutd pe alte locuri fn stupina, in locul lor amplasindt-se un stup gol care va addposti roiul format. Din fiecare familie-mama se ridi¢3 jumatate din fagurii cu puiet, pasturd, mieré si albine si se introduc in stupul ce adaposteste roiul. La roiul format vor veni si culegatoarelé color dowd familii. Dup& 24 de ore roiului ise da o boted maturd. Se va avea th ve- deve ca sd se asigure spatiul necesar pentru depozitarea neetarului. Inmultirea prin acesté metodé se poate repeta si la culesul urmitor, In acest caz apicultorul se va in- grifi. ca’ familiile ce se vor folosi si fié amplasate una ling’ alta. Am prezentat aceste metode de roire ar- tificial in primul rind pentru a determina pe fiecare apictftor sé actioneze hotérit, competent si la timpul potrivit in scopul inmultirii efectivului stupinei Faptul ci au fost evidentiate mai multe metode, conferd oricdrui apicultor_posibili- tatea de a-si alese pe cea mai potrivita con- ditillor concrete si situatiei reale in care-si desfsoarA activitatea. Inmulfirea familiilor de albine prin roire naturala find un feno- men spontan, proprit fiecdrei familii, a di- rija acest instinct in mod eficient, printr-o metodd sau alta de roire artificiald, repre- zinta de fapt o caracteristicd esentiald ce defineste gradul de profesionalism al stu- parului. Jn ajutorul apiculorului incepdtor INTRODUCEREA MATCILOR Ing. Nicolae NICOLAIDE SARNIA ATARI NESS ANAT SNSS introduc, SIAC A SRN EREVAN ASSESSES, Folosirea in productie a matcilor tinere si prolifice este unul din prin- cipalele mijloace care asigurd 0 bunit dezvoliare a familiilor de albine pe intreaga duraté a sezonului apicol si contribuie la cresterea productivitafii stupinelor, Este inst cunoscut faptul cd, albinele au in general o comportare dusmi- noast faja de mateile care se introduc in Jamilii pentru a inlocui pe cele existente, chiar dact familiile In care acestea se introduc sint orfane. Ca rezultat al acestet comportdri a albinelor, sint freevente cazurile cind métcile introduse nu_sint acceptate ci sint alungate sau omorite. Inlocuirea ci zitoare precum si formarea de familii noi, sint conditionate de cunoasterea tuturor factorilor care influenteazd acceptarea acestora in ucces a matcilor necorespun- jamiliile de albine in care se Comportarea albinelor faji de métcile care se introduc este influientata de numerosi factori cum sint: conditiile mediului inconjurdtor, starea mitcii, starea i 4 Jamitici si tehnica de lucra folosita in introducerea acestora. ERENCES EN ET Pe baza observafiilor si aplicatiilor prac- tice, S-a constatat cd la. introducerea mét- cilor pe timp frumos, calduros si fara vint, albinele primese mai bine matcile dectt in cazul cind acestea sint introduse pe timp nefavorabil. Existenta ‘sau lipsa culesului_de nectar determina de asemenea o comportare d= ferité a albinelor faté de matcile introdus Astfel, in perioadele lipsite de cules, al- binele accepta’ mai greu miteile, facind ne- cesar in acest caz, hranirea stimulenta a fa- miliilor respective timp de 3—4 zile cu rop de_zahar. Primavara timpuriu si toamna spre fache- ierea sezonului- apicol, matcile se introduc cu mai mult usurin{4 comparativ cu pe- rioada de roire naturalé — cind mitcile sint greu acceptate. S-a constatat de ase- menea ci, mitcile sint mai usor acceptate cind se introduc in familii seara spre deo- sebire de cele care se introduc in cursul zilei. De asemenea, albinele accepté mai usor mitcile Imperecheate care au inceput de- punerea oudlor faja de mitcile neimpere- cheate sau cele imperecheate dar care au intrerupt ouatul o perioadd mai lungd de timp. In ceea ce priveste starea familiilor, lipsa puietului din acestea usureazi acceptarea mitcilor care este grea In cazul existentei puietului capacit si foarte grea in prezenta puietului necdpdcit sau imposibilé in cazul- existentei botcilor. S-a constatat de asemenea cd, albinele tinere, fajé de cele virstnice, accepté mai usor matcile. Acest principiu se foloseste cu rezultate foarte bune si faré riscuri in cazul introducerii unor matei deosebit de valoroase. FURS RARER REECE! Tehnica introducerii matcilor, conditionea- In mare méasura rezultatelé privind ac- ceptarea acestora de catre familiile la care se urmareste inlocuirea materialului neco- respunzator. Dupd modul de protejare a matcilor, in momentul introducerii in familii, procede- ele folosite se clasified in doud grupe : — introducerea directé a matcilor pe fa- guri fard a se folosi materiale de protec- tie Impotriva albinelor din familii ; — introducerea indirect a mateilor, prin protejarea acestora si izolarea de albinele din familie, cu ajutorul unor dispozitive confectionate in acest scop. Introducerea direct’ a mitcilor pe faguri se executd dup urmatoarea tehnicd : matca tindra, Imperecheatd se aduce in cusca de transport sau pe fagurele din nucleul in care a fost addpostité. Se cauti matea ce urmeaza sa fie inlocuitd si dupa ce este ga- sitd, se ridicé de pe fagure si in acelasi loc se introduce matea tindra. La aplicarea pro- cedeului se foloseste cit mai putin fum. Pentru o mai bund acceptare, matca tindra, inainte de a fi asezati pe fagure, se na- claieste cu miere. Familiile se las linistite timp'de 2—3 zile de la introducerea dup& care se verificd pentru a stabili dacd mat- cile find introduse libere, incep imediat depunerea oudlor. Dezavantajul consti in faptul cd, nu toate familiile au aceeasi com- portare fai de matcile introduse si in ne- numirate cazuri se inregistreazd pierderi de matci. Tntroducerea indirecté a matcilor cu aju- torul coliviilor, este un procedeu mai si- gur si se foloseste la familiile orfane sav la cele care au fost orfanizate in vederea inlocuirii_ matcilor. Pentru protectia matci- lor, se folosese colivii de modele diferite (Miller, ‘Titov, c&pacel cu sita ete.) La apli- carea ‘procedeului se executé urmitoarele lucrari: im cazul in care familia nu este orfand, se cerceteaza cuibul, se cauté mat- ca si se ridicd din stup, familia raminind astfel orfana. Dacd familia a fost orfand se distrug toate botcile existente. Dupa 3—6 ore de la orfanizare, in cuibul familiei se in- troduce sub protectia colivei, o mated ti- nara imperecheata. Colivia cu matca se asazi intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, iar plasa coliviei se lipeste de unul din fagurii cu miere necdpdcitd, in asa fel ca matca sd se poaté hrani singurd. Dupa 1—2 zile (in functie de comporta- rea albinelor) se deschide partea de jos a coliviei si se acoperd cu un figuras artifi- cial care se perforeazé cut ajutorul unui ac. Apoi colivia cu mated se aseaz pe ace- lasi loc intre faguri. Albinele rod ceara si elibereaz’ matca. Dupi 2—3 zile se con- troleazi familia, se scoate colivia in care a fost introdusi matca si se urméreste dacd aceasta a fost primit& si a inceput ouatul. Acest procedeu poate fi aplicat si in alte va- riante. Astfel, la familiile la care se in- locuiesc matcile virstnice sau defecte, se ve~ ified cuibul, se cauta matcile si se inchid in colivii, care se asaz4 in ‘mijlocul cuibului intre fagurii cu puiet. Dup& 1—2 ore, colivia cu matca familiei se inldturd si in locul ei (pe acelasi loc), se asazi o altd colivie In care se gasesie matca tindré. O alta varianté consté in aceea c& matca tinard se introduce in ace- easi-colivie in care a fost inchisa initial matea virstnied (dupa indepartarea in pre- alabil_a acesteia din colivie) si care se a- sazA in acelasi loc intre fagurii cu puiet din cutb. In vederea introducerii mateli in familii bezmetice, spre sear, acestea se transporta la 100-200 m. departare de stupind si al~ biriele se scuturé de pe faguri. Albinele oatoare fiind mai grele nu zboara si ramin pe pamint urmind a fi omorite, In stupind, pe locul familiei care a fost ridicatd pentru a fi scuturaté, se asazi un alt stup echi- pat cu faguri'cu rezerve de hrana si 2—3 faguri cu puiet si albine tinere Iuate de Ja alte familii_din stupind. Intre acesti fa- guri cu puiet, in colivie, se asazi matca res- pectiva. Albinele scuturate, treptat incep a se retntoarce in stup unde’ gasese in colivie matca si incep s& se obisnuiascd cu ¢ Dupa ce’ se constasté cd albinele hrénese matca si nu manifesta 0 comportare dusma- noasd, orificiul prin care a fost introdusa matca se acoperd cu o fisie de fagure ar- tificial perforat cu un ac pentru ca albinele s& elibereze singure matca. In. cazul in. care ‘se. constaté c& matca nu este primita, familia se scutura din nou ca in cazul precedent, In locul familici de- plasate se asazdi un alt stup gol de podisorut edruia se prinde cusca ct matca,- iar dea- supra se asazi un hranitor cu sirop. La ina~ poiere albinele scuturate ,gdsesc hrdnitorul cu sirop iar in locul fagurilor cusca cu matca. Stupul fiind lipsit de faguri, albinele hra- nite cu sirop se string in jurul custii. ‘A doua zi se verificd familia si dacd al- binele stau linistite, strinse ciorchine sub cuscd si hranese matea_,se poate inlocui cApacelul acesteia cu o fisie de fagure ar- tificial perforat cu un ac. In zilele urmatoare mata va fi eliberata de albine, iar familiei i se organizeazé un alt cuib. In cazul folosirii cpacelului cu sité pen- tru introducerea mitcilor, familiile de al- bine se pregiitesc ca si in cazul folosirii coliviilor. Deosebirea const in aceea c& dupa organizarea familie, matca se introduce sub un cdpiicel cu siti care se fixeazi intr-un fagure din mijlocul cuibuilui familiei. Sub capiicel este cuprins o zona cu pu- jet cdpacit gata de ecloziune inconjurata de miere si fagure gol, Dup& 48 ore se ve- rificd si daci se constatd ci albinele hré- nese matca, iar cele de sub cdpacel av eclozionat — in unele cazuri matca a si in ceput si oud in celulele goale de sub cdpa- rel — acesta se ridicé si matca este elibe- rata. Un reputat ‘apicultor ne tndeamnd SA CRESTEM MATCI FARA TRANSVAZARE Zaharia VOICULESCU Aererorererererorerores aceste creioune. greoaie. Datorita transvazat* worereroversreserers, Am ales din stupina o familie de al- bine care a iernat bine si care a avut in primavara o dezvoltare buna, mani- festind in acelasi timp un caracter pro- nuntat de blindete. Aceasta familie a primit la interval de 10 zile doi fa- guri cu puiet cipicit gata de eclozio- nare in timpul infloririi salcimului. Cu circa 15—20 zile inainte de inflorirea salcimului, am introdus in cuibul aces- tei familii un fagure nou crescut siam stimulat zilnic familia de albine. Peste 4—5 zile, cercetind fagurele ar- tificial introdus, marcat cu o pioneza, am constatat ci pe ambele fete ale a~ cestuia erau depuse suficiente oud, din care am marcat cu un creion chimic 15 celule cu oud pe o fata si 15 celule pe cealalta, avind grija ca celulele sA se afle in jumatatea superioard a fa- gurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. Fagurele nou clidit unde sint ce- lulele cu oud alese pentru crestere, im- preuna cu un fagure cu hrana si altul cu puiet pe care se afla matca gi albina de acoperire, se ridici din familia de baz si se asazi in alt stup unde se va forma un roi, Fagurele cu oud, dupa ce periem toate albinele de pe el, se ridicd si se duce in cabana, iar cei doi faguri ramasi se-string cu 0 diafragma mai scurta, se inchide stupul si redu- cem urdinigul. Daci matca se afli pe acest fagure, ea se va trece intre cei In uma cu peste 15 ani s-a lansat ideea cresterii folosind in acest scop ,creionul de transvazat*. Asociatia Creseatorilor de Albine a comandat citeva mii de asemenea creioane, iar eu posed si asttizi Procedeul améntit, prin folosirea ,creioanelor de transvazat®, nu a dat rezultate din cauzti ca portiunea decupata din fundul celulei pe care se aflau oud se desprindea anevoios intervenind adesea cu virful ascufit al unui ac cu gimilie, iar asezarea acesteia in interiorul unei botci era & acestor inconveniente, am renunfat la ,cretonul de m crescut muted din oud dupa cum urmeazii : méitcilor din ou, t Stevererererererevererors doi faguri. Nu trebuie s& periem matca pe fundul stupului deoarece cdderea ei alerteaz4 albinele care o pot intepa. Dup’ aceasti operatie, treem la fa- milia orfanizata in care lasim doi fa- guri plini cu hrana si un uluc hranitor incércat cu zahar candi rupt in bu- cati. Intre cei doi faguri se lasA un spatiu in care se va introduce fagu- rele cu celule cu oud. Stupul astfel pregatit se inchide, iar urdinisul este redus la 2—3 cm. Fagurii cu puiet de toate virstele din familia orfanizati, dup& ce s-au periat albinele, sint dati altor familii din stupind. Fagurii cu hrand rdmasi vor fi scuturati de albine si cercetati cu atentie pentru a nu ramine pe ei celule cu larve, deoarece in asemenea cazuri albinele se vor ocupa in prima fazd de aceste larve sau oud, neglijind celu- lele cu oud introduse pentru crestere. Acum ne ocupim de fagurele cu oud lasat in cabana. Cu ajutorul unui cu- titas cu lama subtire si bine ascutitd tSiem jumatatea inferioaré a fagurelui dupa care radem toate celulele cu oud care nu sint folositoare, ldsind doar pe cele 30 de celule, sau mai putine, necesare cresterii matcilor. In acest timp familia orfanizaté a simtit lipsa mAtcii si a intrat in alerté emifind un biziit foarte puternic. Acum este momentul s& introducem in fami- lie fagurele cu oud pentru crestere, La 2—3 minute dupa introducerea fagurelui cu oud, familia se linisteste gi Incepe si se ocupe de fasonarea bot- cilor. Pentru decuparea la timp a bot- cilor inainte de eclozionarea matcilor gi altoirea lor in roi de imperechere, trebuie s& tinem seama de pozitia tu- turor oudlor pe fundul celulelor. Astfel, din oudle aflate in pozitia orizontala, peste 13 zile vor ecloziona miatcile, in care caz peste, 10—11 zile toate bot- cile trebuie decupate si altoite in roi. Aceést lucru este foarte important de- oarece prima matc& care eclozioneazi, inainte de altoirea botcilor in roi, va distruge prin roadere restul de botci, compromitind actiune: La toti roii c&rora li s-au altoit botci, dup& 4—5 zile de la eclozionarea mat- cilor li se va da cite un fagure cu pui- iet si oud pentru a evita besmeticirea lor in cazul cind matca se pierde la zborul de imperechere, Introducerea fagurelui cu puiet si oud in fiecare roi are si rolul de a mentine temperatura de 35°C necesard cuibu- Jui dar si de a intretine matca dupa ce s-a intors de la zborul de impere- chere. Scurtarea fagurelui cu oud are ros- tul ca sub taietura, aulbinele s& inchida lantul pentru crestere, pastrind mai bine caldura. Zaharul candi se administreazi cu scopul de a deranja mai putin familia orfana deoarece continutul ulucului este consumat in 3—4 aile, iar exis. tenta unui cules in natura contribuie gsi el la stimularea albinelor. Procedeul descris mai sus este la in- demina incepStorilor cit si a apiculto- rilor virstnici care nu mai pot si exe- cute transvazarea larvelor. Rama cu oud se poate creste si in alta familie dar cred cd este mai bine si ne ocupim numai de o singuré fa- milie iar albinele cred ca vor recunoas- te mai repde c& au de-a face cu pro- pria lor rama. Matcile realizate prin acest procedeu -sint bine dezvoltate iar sub aspectul -productiei nu ma pot plinge. ? é : @ @ é i | | | é a | 8 2 | Citeva recomandari utile pentru oricare stupar CUM SA NE PURTAM CU ALBINELE ing. lon RECEANU. Vicepresedinte al Asociatiei Cresciitorilor de Albine Fird indolali cA pe om 1-a atras de la inceput albina, atit prin minunata organi- zare a familiei din care face parte, cit si prin insusirea ei de a culege mai multa hrand decit ii este necesaré. Dar vor de- yeni apicultori foarte buni numai aceia care de la inceput. vor patrunde tainele albinelor, se vor familiariza cu Ingrijirea lor gi vor sti s& se comporte corect fata de ele. Tnainte de a-si procura familii de al- bine, viitorul stupar trebuie si eunoascd viata acestora si s se obignuiascd cu ele, Cei care se tem de infepaturi trebuie sa-si inlature sentimentul de fricd si s& stie cA albinele nu atacd pe nimeni fara motiv. Natura le-a inzestrat eu ac, dar numai pen- tru_a-l folosi in scop de ap4rare. Unii oameni afirmA cA albinele si-ar cu- noaste stapinul gi cé nu l-ar intepa nici- odata fard motiv prin paduri pajisti, prin vileele sau vii, acolo unde omul isi petrece o zi liberd. Pe’ pajistea infloritd, printre flo- rlie pe care excursonistul se apleacd s& le rupa, zboard zeci de albine, dar ele nu ata- ca si aceasta fiindc& nu’ simt. pericolul. Omul nu este primejdios nici pentru ele, nici pentru cuibul lor, care se afid la 0 oa- recare departare de pajiste. Chiar dacd ex- cursionistul va alerga sa prind&, spre exem- plu un fluture. Cu totul altfel s-ar petrece lucrurile dacd aleargi prin stupin’, gesticulind cu migcari rapide pentru a prinde acelasi fluture. De data aceasta, zeci de albine ingrijorate de »dusmanul" care le tulbura linistea, se vor Tpezi, alungindu-1 din prisacd. De aceea, cel care ‘ingrijeste albinele trebuie si le pretu- jascd viata si sd se poarte cu ele in asa fel, incit si nu le tulbure linistea pentru a deveni agresive. Dacd pe unii albinele fi infeapi foarte des, pe alfi if atacd mai rar iar pe alti deloc. Acect fapt se datoreste in cele mai multe cazuri felului corect sau incorect In care apicultorul se poarti fat de ele. Com- portamentul corect fat de albine presu- nine misedri lente si sigure, excluderca ges- turiluor bruste sau a zgomotelor, loviturilor In peretii stupului sau a oriciror altor ma- nifestari care le-ar putea irita, tmhriearea unit hdlat alb, prevazut cu bentite la minecd pentru a opri accesul al- binelor, folosirea miastii, utilizarca corectS 2 uneltelor, sint masuri’ de provedere care ‘vebuie luate inainte de inceperea lucrului 9 Albinele devin irascibile la mirosuri stra- ine. De aceea spilatul pe miini inainte de efectuarea unui control al familiilor de al- bine este necesar. Chiar folosirea parfumu- lui, fie el cit de fin, poate dezlantui atacul albinelor. Dac atacul ne surprinde fara mascd trebuie si ne indepartim imediat, cit se poate de repede cu corpul aplecat si cu capul cit mai jos, acoperindu-ne fata cu paimele ; apoi trebuie si ne oprim in pozi- fie ghemuitA intr-un tufis, ling trunchiul unui copac sau intr-un loc adapostit. Dacd albinele continua s4 ne atace ne vom schim- ba locul cutind un altul asemanator. Tre- buie sd evitim si ne aparim cu bratele pentru a alunga albinele deoarece numérul celor care ne atacd va creste, odatdé cu iras- cibilitatea. Cind se efectueazi controlul familiei de al- bine se recomanda ca apicultorul s& stea pe partea lateral a stupului niciodaté in drep- tul urdinisului, Bineinjeles cd el este echi- pat pentru control si are toate uneltele la indemina, asezate in lddita-scaun pentru unelte. Tnainte de deschiderea stupului se afuma putin prin urdinis, se scoate apoi capacul se indepdrteazd salteluta jzolatoare (dacd aceasta exist) si cu ajutorul daltitei se dic& pe rind scindurelele podisorului — in cazul stupului orizontal — incepind de la marginea cuibului, Scindurelele nu se scu- turd de albine ci se asazi incet in fata stupului rezemate oblic de peretele din fa- t& Se afuma apoi ramele pentru_a obliga albinele sé se retragé in cuib. Se insistd cu fumul mai ales cdtre spetezele superioare ale ramelor fn zona de care se apucd rame- Cuibul familiei de albine este orinduit de le cu mina in timpul controlului. regula catre peretele lateral sudic al stu- pului. Controlul familiei se incepe din par- tea opusa, adicd dinspre diafragma care des parte cuibul de restul spatiului de stup ra- mas liber. Pentru a controla fagurii, apicultorul isi face mai inti loc de lucru, FI trece salte- Jufa intr-o parte, desprinde diafragma cu ajutorul daltitei ‘si 0 trage lateral. ‘Apoi desprinde ct ajutorul daltitei prima sau a doua ramd, 0 cerceteazd si o trage lateral ling diafragma: apoi trece ramele urma- toare procedind la fel. Ramele scoase din stup se cerceteazi deasupra cuibului pentru ca nu cumva in timpul controlului matea s& cad in afara stupului si moara. ‘Mai inti se creeteazi fagurele pe una din fete, tinind rama de extremitatile spetezei superioare cu ambele miini, in pozitie nor. mala, asa cum a stat in stup. Pentru a cer- ceta si cealalté fat a fagurelui, se ridicd mina dreapté si se coboara mina stingd, pind cind speteaza superioard ia o pozitie vertical. Apoi se roteste rama in jurul s; tezei superioare aducind-o, intr-o pozitie convenabild pentru: cereetat a1 pe partea.cea- alta. i0 In timpul controlului se poate folosi, din din cind in cind si daca este nevoie, fu- mul, pentru a alunga albinele care se’ afla pe rama dea lungul peretilor stupului si pentru a putea apuca astfel ramele cu mina. Niciodaté nu se va da cu fum pe fagurii scosi din cuib pentru a fi cercetati si nici in mod inutil in interiorul cuibului caci iri- tam fara rost albinele. Dupd ce s-au contrélat astfel toate ra- mele, ele se trag din nou la locul lor fara a le'mai_ scoate din stup. Distanta dintre rame trebuie sé fie aproximativ egald cu grosimea a doua albine asezate spate in spa- te. Aceastd distanta este indicata chiar de distantatoarele sipculitelor laterale ale ra- mei. Dacd se laséo distanté prea mare intre rame, albinele clidesc fagurii_neregulat- Daca’ din contra, distanta este prea mica, activitatea albinelor de pe rama este im- piedicati de activitatea celorlalte albine de pe rama vecind. Dupa ce s-au tras toate ramele la locul lor, se asazi diafragma si eventual salteluta laterala. Apoi se pun peste cuib scindurelele po- digorului sau podigorul la stupii_ verticali, dup& ce mai intii au fost scuturate de al- bine, lovindule usor cu muchia de pamin- tul din fata urdinisului. In sfirsit, peste podigor se asterne saltelu- fa (daca aceasta este necesara in perioada in care se executd controlul si se inchide stupul. Controlul familici de albine se face in zile calduroase’ si insorite in’ timpul ‘prin- zului sau -dup& amiaz§, cind marea majo- ritate a albinelor culegatoare sint plecate la cules, In perioadele lipsite de cules, familiile de albine se examineaz& cu multa atentie, de- oarece: albinele stupilor vecini, fiind atrase de mirosul mierii, vor fi tentate si o fure si in stupind poate Incepe furtisagul. In acest caz albinele cauté sd intre in stupit cu miere, prin urdinis sau prin orice alta crapatura. In_ general familiile cu mai pu- fine albine sint mai igor atacate de albi- nele din stupii mai puternici. In cazul apa- ritiei furtisagului pier multe albine si daca nu este combitut energie chiar de la ince- put albinele pot si prade complet o familie slaba si sdi-i omoare matca. Daca in timpul controlului atbinele au de- venit, dintr-o cauzd oarecare, extrem de a- gresive, apicultorul isi pastreazd calmul, le las citeva minute s& se linistease si apoi isi continu munca. Daca apicultorul incepator va_respecta acestea, va lucra Incet, cu bagare de seamd, fara a face zdomot, ctl miscari usoare si si- gure, nu va fi infepat de albine. Daca to- tusi ‘in. timpul lucrului vreo albind Ssi va infige acul in mina, in bratul sau in fata sa stuparul va trebui 's4 suporte durerea, ping va avea o| mind liberd pentru a-si_ scoate acul, Dac va proceda altfel sau va’ ageza (continuare in pag, 25) FACTOR! INTERNI $1 EXTERNI CARE INFLUENTEAZA PRODUCTIA DE NECTAR Dr. ing. I. V. CIRNU {UAC CERES RISA AMIR Secrefia de nectar incepe in general odat& cu deschiderea florilor, creste treptat in timpul maturarii acestora si inceteazd, de obicei, dupa polenizare si fecundare. S-ar presupune ca nectarul secretat de florile nevizitate de cdtre insec- tele polenizatoare se acumuleazi continuu si constituie o rezervad pentru zilele urmiitoare. In fiecare floare inst, nectarul se evapord treptat, sau poate disparea complet prin absorbtie de cdtre ins glandele nectarifere, pr asa numitul feno- men de retroabsorbfie. Acest fenomen a fost demonstrat experimental cu ajutorul izotopilor radioactivi de catre specialisti din yard si straindtate. Secretia si respectiv productia de nectar la plantele nectaro-polenifere variazt cantitativ, in funcfie de un complex de factori interni si externi. Factorii interni, care influenteazd intr-o smasuré mai mare sau mai mica productia de nectar sint: specia, virsta plantelor (ar- borilor), stadiul de inflorire “al plantelor, sexul florii, culoarea florilor ete. Referindu-ne la specie este cunoscut fap- tul ca la plantele melifere exista o mare variabilitate cu privire la productia de nectar. Astiel exist specii melifere, care se ca- racterizeazi printr-o | mare prodtictie de nectar, respectiv printr-un_ potential melifer superior, ct o productie de miere evaluata Ja 300 pind la 1200 ke/hectar. Din aceasta xrupa, citam: saleimul alb, ‘saleimul_ ro: ‘teiul argintiu, teiul pucios, arfarul tatarase, sulfina alba ete. Alte. speci se caracterizeazA_printr-un potential melifer mare, cu o productie de miere evaluata la 100—300 kg/hectar, ca de exemplu: saleia cdpreascé, sparceta, izma bund, anghinarea, busuiocul de miriste, facelia ete. De asemenea, o serie de speci prezinté ‘un potential melifer mijloci, cu o pro- duetie de miere evaluata la 50—100 kg/hec- tar, ca de exempul : castanul silbatic, cicoa- rea dovleacul alb, limba boului, nalba mare, salcia_pletoasd, anasonul ete. © alt grupa de plante melifere se carac- terizeazi printr-un potential melifer mii lociu — slab, cu o productie de miere ev: luata sub 50 kg/hectar, ca de exemplu : afi nul, brindusa_ galbené, bumbacul, cditina albi, cdtina’ de garduri, chimionul, pomii roditori ete. Trebuie fnsi s& mentiondm cé numai dupa potentialul melifer nu se poate apre- cia valoarea economic’-apicola a unei plante melifere ci este necesar sé se ia in consi- deratie si suprafata ocupata de specia res- pectiva, in cadrul unei unitati apicole. Pe lingd potentialul melifer, rttmut de AUAKIANIAUARI RANI RAI seeretie este de asemenea un proces biolo- gic, dependent de specie, variind mult de la 0 specie la alta. Acesta nu e uniform pe toatd durata viefii unei flori ci prezinta maxime si minime, in functie de specie si factorii “pedoclimatici. Astfel, momeatul optim de secretie la o serie de speci nec- taro-polenifere se fnregistreazi fn cursul diminetii, intre orele 8—14, ca de exemplu la floarea-soarelui, salvie, isop, facelia ete. ; in timp ce la alte speci in ‘cursul dupa- amiezii pind seara tirziu, ca de exemplu la teiul argintiu, teiul pucios, hurmuzul alb, hurmuzul rostt ete. Virsta_plantelor influenteazd de aseme- nea productia de nectar, indeosebi dacé ne referim la speciile arborescente melifere. Astfel_s-a_constat, de exemplu la saleim, jugastru etc, cd maximum de secretie nec- lariferd se inregistreazd la virste mijlocii, moderate, Scdderea potentialului melifer la timp ce Ja plantafiile tinere de 5—8 ani sau la padurile de peste 50—60 ani, secretia de nectar este mai slab, iar recoltele de miere ce se obfin in cadrul aceluiasi sezon sint moderate. Scdderea potenfailului melifer la padurile batrine este determinaté nu numai de strea fiziologicd mai putin activa, ci si de numarul mai mic de flori de arbori, res pectiv pe unitatea de suprafata. Din deter- mindrile efectuate de specialisti, la arb retele de salcim de diferite virste s-a stabi- lit c& la cele in virsté de 6 ani existau In total 68 milioane de flori/hectar ; la cele in virsté de 15—20 ani, circa 80’ milioane flori pe hectar, iar la cele depaisite de 50 ani, numai aproximativ 35 milioane flori/hectar. Stadiul de inflorire influenteazi de ase- menea productia de nectar pe unitatea de suprafata, fie c& este cazul de plante anu- ale sau de plante perene. Si anume, s-a constatat cd sporurile maxime la stupul de control s-au obfinut in perioada de ,,inflo- i Tabelul 1 Evolutia culesului 1a saleim si inregistrarile 1a stupul de control Data Spor zilnie Stadiul de Observatii culesului de miere inflorire (fenofaza) kg/stup 19 mai 0,100 Aparitia primelor flori In prioada de inflorire, vre- 20 6 0,300 —y- mea a fost linistité si fru- Bl 0,700 Inceput de inflorire moasi pe toatd perioada de 2 ig 0.500 on inflorire a saleimului 23 oy 0,900 =» 24 1,300 = Po 3,700 =« 26 6 4,400 Inflorire genera Se rmarea c& sporurile zil- 27 iy 4,700 =a nice maxime la stupul de 28 y 5,100 5 control s-au _realizat spre ao 5,900 a sfirsitul perioadei de inflo 30 5 7,000 —— rire Bley 3,500 a 1 iunie 1,000 Sfirsit de inflorire cle 1.100 met ore 1,100 a 4a 1,200 SS rire generala" si in special spre sfirsitul perioadei de ‘inflorire generalé. Pentru exemplificare reddm rezultatele obtinute la un stup de control, la culesul de salcim (tabelul 1). Sexul florilor prezinti de asemenea o in- fluent remareabilé asupra productiei_ de nectar. Din cercetdrile noastre referitoare Ja dinamica secretiei de nectar la dovleacul alb (Cucurbita maxima) a rezultat cd existi © mare diferentd, intre capacitatea de se- cretie a nectarului la cele dowd sexe. Astfel, din’ analizele de nectar executate, in dife- rite stadii de inflorire la peste 100 de flori a remultat c& florile femele inregistreazd va- lori superioare fat de florile mascule, atin- gind in conditii favorabile de microclimat 0 medie de circa 350 mg/floare, tn timp ce florlle mascule, in aceleasi condifii, numai 112 mg/floare, Culoarea florilor respectiv nuanta de cu- loare, mai inchis& sau mai deschisi, poate influenta intr-o oarecare masura productia de nectar. Din cercetérile proprii efectuate la facelia si isop, rezult& c& plantele cu flori de culoare albastru-inchis sau albastru liliachiu, secret mai mult nectar, inregis- trind un indice de zahar de 0,162 mg/floare, fata de florile albastre-deschis, al cArui in- dice mediu este de 0,074 mg/floare. Pe ling& factorii interni prezentati, 0 in- fluen{& hotaritoare asupra secretiel si pro- ductiei de nectar exerciti factorii externi si anume: factorii geografici precum alti- 12 tudinea, expozitia, apele ete. ; factorii pedo- logici_precum fertilitatea si ‘structura solu- lui; factorii meteorologici, precum tempe- ratura, precipitatiile, umiditatea _atmosfe- rica, vintul, nebulozitatea etc. ; factorii bio- Jogici, precum ddundtorii animali si vege- tali_ ai plantelor nectro-polenifere, care prin actiunea lor distructiva asupra florilor si frunzelor, prejudiciaz’ partial total productia de nectar. Factorii cosmici, pre- cum desedircdirile electrice si meteoritii, care in anumite perioade de vegetatie pot stimula sau stinjeni seeretia de nectar, Mentionam de asemenea in acest context si radiatiile solare (factori energetici), care reprezintd principala sursi energetici a dezvoltarii tuturor proceselor biologice si fizice din natura. S-a stabilit cd Soarele emite in fic- care minut 0 cantitate de energie de 32161077 calorii, iar Pamintul primeste pe minut a miliarda parte din energia total emisa de Soare. Dintre tofi factorii externi, o influenta preponderent& exercifA insi in mod direct si continuu, asupra tuturor proceselor vitale ale plantelor factorii meteorologici, pe caro ii vom analiza in continuare. Astfel temperatura are un rol deosebit, atit asupra evolutiei fotosintezei, cit si asw pra ritmului de secretie a nectarului. Fie- care specie are nevoie de anumite limite de temperatura — superioare si inferioare — in afara cdrora secretia de nectar este blocata secretia nectarului se declan- seazi la 10—12°C, chiar la 9°C la salcia capreased, devine’ optima intre 20—30°C, dupa care secretia scade “treptat, pind in jurul temperaturii de 95°C, cind 'inceteazd complet. Din cercetarile noastre in colaborare cu specialistii din Institutul de Meteorologie si Hidrologie a rezultat cd, temperaturile optime pentru secrejia nectarului, la prinei- palele plante nectaropolenifere sint urmatoa- In general, rele: la saleimul alb 24—28°C, la teiul ar- gintiu 28—30°C si la_floarea-soarelui 28—30°C, Precipitatiile pot avea, in unele cazuri, 0 influenfa favorabila asupra secretiei de nec- tar, iar in altele un efect calamitant. Astfcl ploile linistite din zilele premergdtoare in- floririi plantelor melifere au in general un efect favorabil, atit asupra plantelor arbo- rescente, cit si asupra plantelor erbacee, cultivate si spontane. De asemenea ploile moderate, care alterneazi freevent cu zile senine si cdlduroase, favorizeaaisecretia de nectar. Dimpotriva ploile torentiale abun- dente, din perioada infloririi plantelor nec- taro-polenifere au o influent& nefavorabila, uneori chiar calamitanta, prin spalarea ne tarului si al polenului din flori. Efectut daunator al ploilor torentiale este si mai accentuat cind acestea sint insotile de vi puternic si uneori de grindind. Umiditatea atmosferic’ scdzutd, ca ur- mare a secetei prelungite si a arsitei, exe: citi 0 influent negativa asupra vegetatiel si respectiv asupra secretiei de nectar. Astfel, se cunose cazuri, eind din cauza arsitelor din pericada infloririi teiului alb sau a florii-soarelui secretia de nectar a_incetat complet. Apoi, la numai citeva ore dupa o ploaie linistita, moderata, care a influentat favorabil, atit umiditatea solului cit si um ditatea. atmosferici, secretid a’ devenit evi- dent’, incit nectarul se putea doza cu aju- torul capilarelor. Totodataé era remarcabila si frecven{a albinelor pe florile respective. Vintul exerciti o mare influentd, atit asupra plantelor nectaro-polenifere cit si asupra zborului albinelor. Astfel, vintul slab-moderat in perioada infloririi are 0 actiuine favorabild asupra secretiei, contri buind la cresterea concentratiei in zaharuri a néctarului si respectiv un radament spo- rit la cules. Dimpotriva, Vintul puternic, de geste 10 m pe secundd, provoack micsora- rea umidita{ii din sol si din atmosfera; iar in unele cazuri ruperea florilor, a frunze- Aceasta poate lor si chiar a ramurilor, avea ca efect éalamitatea pa grala a culesului, cum se intimpla uneori in padurile de saleim. Nebulozitatea exprima gradul de acoperive eu nori a cerului, In cursul a 24 ore, ne- bulozitatea inregistreazd dowd valori m: xime: in primele ore ale diminetii si_ dup: amiazi. Cu cit nebulozitatea este mai mica in timpul zilei, cu atit durata de strlucire a soarelui este’ mai mare, respectiv procesul de secretie al nectarului’ este mai intens Referindu-ne la gradul de nebulozitate, din observatifle noastre in timpul infloririi generale la saleim si tei, a rezultat ca sporul maxim de miere la stupul de control s-a inregistrat in zilele cind durata de stralu- cire a soarelui a fost de 9—10 ore. Totodata, aceste conditii au fost deosebit de favora- bile si pentru zborul albinelor. Deosebit de cele prezentate mai sus, tre- buie sé mentiondim ca factorii externi exer- citA o influenta constanté mu numai asupra declanséirii secretiei si abundentei de nectar, ci si asupra concentratiei_nectarului. In general, concentratia nectarului variazd in limite foarte largi, oscilind intre 4 si 75%. Concentratia optima pentru albine este de 40—30%% zabaruri, cind randamentul la cules este maxim, iar prelucrarea nectarului in miere este mult usurata. Daca tns& concen- tratia nectarului se afl sub 5%, acesta nu mai este cules de albine. Limita de coneen- tratie a nectarului acceptatd de albine va- riazA in functie de anotmp si abundenta florei melifere. Astfel, primévara si vara de exemplu, cind in general flora nectaro- poleniferd este bogata, albinele sint mai exigente si cercetazi numai florile al céror nectar prezintd 0 concentratie mai ridicatd, de 300%, in timp ce primavara timpu- riu si toamna, cind de obicei florile sint rare, limita de acceptare a concentratiei in zaharwi scade pind la 78%. Trebuie sd subliniem ca in alegerea florilor, concen- tratia nectarului constituie un factor deter- minant pentru albine. BIBILOGRAFIE 1. CIRNU, I.: Flora melifera, Editura Ceres, Bucuresti, 1980. 2, STOICA, C., CRISTEA, N.: Meteorologia generali, Editura Tehnict, Bucuresti 1971, 13 Sa efectuém cit mai corect INSIRMAREA RAMELOR Mircea ATANASIU Executarea unei lucrari nu se face nicio- data la intimplare. Cu cit este mai bine chibzuita si organizaté, cu atit si rezultatele sint mai bune. In general, modul acesta de a actiona, prezinté patru aspecte principale : 1. Cadru general privind lucrarea 2. Partea de conceptie 3. Tehnica aplicata 4, Sistematica lucrarii Sa actiondm de aceasté maniera si. in ce priveste insirmarea ramelor. O buna inte- legere a lucrarii, organizarea si sistemati- zarea_operatiilor, nu poate decit s& nete- zeasci drumul spre rezultate eficiente si de buna calitate. In viziune mai larga, aceasta procedura sugereazi modul normal’ de acti- une in execularea tuturor lucrdrilor cu caracter practic. 1, Cadrul general privind lucrarea. Pla- sarea lucrérii intr-un cadru mai larg, des- chide orizonturile si posibilitdjile de orien- tare. Odatd cu trecerea la stupul modern, cu rame mobile (M. Procopovici 1807) s-a constatat ca rezistenta fagurilor claditi, mu mai_corespunde noilor condifii de lucru. Daca fagurii legati de peretii scorburilor si mai apoi cei ai stupilor primitivi nu puneau mari probleme apicultorilor timpului, odata cu folosirea ramelor detasabile, s-a observat ca fagurii incdreati cu miere’ si puict, se rup foarte usor, uneori la simpla inclinare a ramelor, asa cum se intimpla, adesea, la manipularea ramelor cldditoare’ din zilele noastre. Mai tirziu s-au addugat si alte nea- junsuri prin utilizarea_fagurilor artificiali (ohanes Mehring, 1857), prin extragerea centrifugala a mierii (Frank Hrusca, 1865) si_mai apoi_ prin practicarea pastoraluiui. Pentru depasirea neplacerilor legate de slaba rezistenté a fagurilor, s-a muncit mult de-a lungul anilor, folosindu-se diferite pro- cedee de consolidare a lor. Dintre acestea, desi nu este cea mai bund, insirmarea ma- nuala a ramelor s-a impus aproape general. Prin insirmare se intelege petrecerea sub diferite forme, a unui fir de sirma galvani- zatd, intre spetezele opuse ale ramei de stup si fixarea fagurelui artificial de acesta. Rezultatul, este cd atit fagurele artificial, la introducerea sa in stup, elt si fagurele cli- dit mai apoi cistigd in rezistenté, satisfacind cerintele unei bune exploatari. Acest fel n-a fost deloc usor de atins. A fost nevoie de eforturi sustinute de-a lungul anilor, pind s-a ajuns la situatia pe care o cunoastem azi. In prezent, munca aceasta de modernizare si perfectionare este dusd mai departe din generatie in generate. 4 2. Partea de conceptie. Pentru fiecare api- cultor observarea si interpretarea acciden- telor ce apar la faguri (artificiali sau cla- difi), in munca zilnicé, conduce la formarea unei pareri proprii, sau altfel spus, a unei conceptii_personale’ asupra cauzelor’ precum si a celor mai adecvate metode de evitare a acestor accidente. Odati cu formarea con- ceptici_personale, trecerea de la idee la realizare este un’ lucru simplu si usor de indeplinit. Iaté citeva dintre aceste acci- dente, cu care m-am confruntat si eu: a) Ruperea sau deformarea fagurilor arti- iciali introdusi la cladit. Sint frecvente ca- zurile cind 1a deschiderea cuiburilor, se constat cé fagurii artificiali au fost defec- tuos cladifi, sau prezinté deformari, ind turi la colturi, sau chiar rupturi. Cauza este legaté de unéle mici greseli la insirmare. Acestea chiar dacd par neinsemnate, pot avea mai tirziu urmari destul de grave, atit asupra fagurelui cu pricina cit sia celor vecini pe care albinele fi vor modifica in incerearea lor de a creea spatiile de lucrit necesare unei activitati normale ; b. — Indoirea sau chiar ruperea fagu- rilor incareati cu. miere, puiet sau albine, in timpul lucrarilor curente. Aceste acci- dente apar numai atunci cind insirmarea este necorespunzitoare (desprinderea de sirme), sau acolo unde sirmele s-au rupt. c. — Extragerea__centrifugala a_ mierii. Actiunea destructivi a fortei centrifugale asupra fagurilor se constata ori de cite ori se depasese condifiile normale de lucru. Solici- tarea_creste proportional cu incérearea fa- gurilor si cu viteza de rotire a centrifugei. Fagurele cedeazi mai usor acolo unde este mai fragil si mai incarcat. Acest loc este sub speteaza superioaré a ramei, unde din cauza coroanei de miere nu s-a crescut puiet. Ori, se stie cd acolo unde s-a crescut puiet, fagurele este mult mai rezistent, datoritd cdmasilor de nimfi ramase in celule dupa eclozionarea puietului. Acelasi lucru este va- labil intr-o masuré mai mica si pentru zo- nele de contact ale fagurelui' cu celelalte speteze ale ramei. Ruperea unui fagure la centrifugare pare a mu fi ceva foarte grav. Albinele fl repara, mai bine sau mai rau. Dar cité munca este necesara acestei luerari. Si totul, pentru o mica greseala ce putea fi evitata, cu putind arija. 4, — Transportul stupilor. In timpul transporturilor, temperatura din stupi creste peste normal, fapt ce duce la scade- rea rezistentei mecanice a ceri. La aceasta se mai adaugd si balansul mijlocului_de transport, care uneori este chiar brutal. Ru- perea unui fagure in aceste conditii, poate avea urmari foarte grave. Albinele ndcldite de miere se agitdé, temperatura creste mai mult, ceara cedeaz4 si mierea eliberata din faguri curge din stup, Aspectul unui astfel de stup este jalnic. Intirzierea interventiei duce la pieirea familiei. Din analiza tabloului de mai sus rezultd doua tipuri de defectiuni. Unele legate de fagurii artificiali si altele de fagurii clé- diti Dar ambele isi au originea in calita- tea insirmérii. O “exceptie o fac ramele desinfectate cu acid acetic glacial, la care sirmele ruginite isi pierd rezistenta nor- mala. Tat ce ginduri trebuie sd aiba stuparul in timpul pregétirii ramelor pentru stupii sai. Dar, din aceste ginduri se ajunge la executii corecte, la urmarirea comportarii ramelor in exploatare si la indepartarea celor cu defectiuni, pentru a se preveni accidente, mai ales in timpul transporturilor. 3, — Tehnica aplicata. Din cele prezentate mai sus, rezulté ca o insirmare corespunzéi- toare trebuie sd indeplinease unele conditii a. — Fagurele artificial sa fie bine fixat de sirme. b. — Distribuirea sirmelor s fie Judicios facut ce. — Marginile fagurilor s& fie asigurate Ja Indoire sau rupere sub greutatea albi- nelor. d. — Montarea placii de ceara in cadrul ramei s& se facd cu tolerantele necesitate de dilatarea termicd a ceri. e. — Consolidarea fagurelui sub speteaza superioaraé, cu mai multe sirme, pentru a spori rezistenta la centrifugare. Si ne oprim un pic asupra tehnicii de ‘insirmare practicate de stupari, pentru a pu- tea face aprecierile necesare, in lumina celor de mai sus. Diversitatea este mare, dar poa- te fi redusa Ja trei grupe principale : Este vorba de insirmarea ,orizontala*, ,orizontal- oblic&* si ,orizontal-verticala", fig, 1, a, b sie. Fiecare grupa prezinta tot felul de va- riante izvorite din imaginatia stuparilor, dar, de care nu ne vom ocupa in acest articol. Este evident cd sub aspectul economiei de sirma si de munca, prima variantd este mai avantajoasi. Din punctul de vedere a re- zistentei fagurelui in exploatare, celelalte variante sint superioare. SA ne oprim aici cu analiza, lasind fiecdruia si verifice pro- priile rezultate si s& decidd singur ce are de facut. Cunoscind criteriile de apreciere, chiar dacé la inceput analiza va fi mai subiectiva si atitudinea mai conservatoare, timpul va ardta adevarata fat a lucrurilor si bineinteles se vor lua masurile corespun- zatoare. In ce ma priveste, folosesc si consider tipul de insirmare schitat in fig. 1c, cores- punzind mai bine calitatilor cerute fagurelui sub toate aspectele: pregitire, clidire, ex- ploatare. Pentru a inlesni cititorului o mai bund orientare si comparatie cu propriul stil de lucru, descrierea va fi mai aménuntit Sirma se taie de la inceput la lungimea cerutd, aga cum se va ardta in_capitolul urmator. Pornind de la ideea fragilitatii marginilor si coljurilor tn timpul clddirli, sirmele marginase vor fi asezate 1a distanta de 2—2,5 cm. de marginile foii de ceara. Restul sirmelor atit pe orizontald cit si pe verticald se vor distribui simetric intre acestea. Mijlocul fagurelui, unde sirmele sint mari rare, este bine consolidat de pre- zenta cdmasilor de nimfa. Asezarea corecté a fagurelui artificial in rama, indiferent de indltimea lui, se face lipindu-se pe toata lungimea de speteaza de Jos. Daci in acest loc se las& spatiu liber, albinele il vor completa cu celule de trintor, botci sau alte formatii. Neconstruit in intre- gime nu va fi nici acoperit total. In plus aceste zone, parasite in perioadele mai fri- guroase, vor fi presaérate cu larve moarte care vor deveni adevarate focare de boald. Spatiul ldsat sub speteaza superioara, fie el mai mic sau mai mare, este cladit ime- diat pentru consolidarea fagurelui. Chiar dacé in aceasté zon vor aparea celule de trintor, datorit’ coroanei de miere, ele nu vor imfluienta negativ, mai ales primavara timpuriu, cind cresterea trintorilor ar fi o povaraé si un motiv de stagnare. a Fig. 1. Moduri de insirmare b. c @ — orizontal-oblié ; ¢ — orizontal-vertical. 15 fagure artifical a 2-2,5cm 1-2mm. Fig. 2 Pozifia strmelor si a fagurelui arti- cial Pozitia fagurelui artificial, asezarea sir melor, spatiile de dilatare termica, sint ara tate in fig. 2 si discutate in capitolul urma- tor. Acesie recomandari pot fi adaptate si Ja celelalte tipuri de insirmare, In mésura in care se crede cA pot imbunatati tehnica de lucru din fiecare stupina, 4, — Sistematica lucririi, Acest capitol cuprinde descrierea si analiza unor operatii care urmérese reducerea migcarilor execu- tate si economia de materiale si de timp. Tn acest din urm& caz intra si distribuirea in timp a unor operafii, pe care le-am putea numi lucréri pregétitoare, luerari ce pot fi executate In perioadele mai putin aglome- rate. Si exemplificim, cu referire la princi- palele operatii : a. — Gaurirea ramielor. Pentru a trece sirma prin spetezele ramelor, acestea tre- buiese gdurite. Indiferent de procedeul folo- sit in acest scop, géurirea trebuie facutd inainte de asamblare. Pozitia gaurilor se face dupa sablon in cazul ramelor multe si prin trasare pentru un numar mai mic. Este de recomandat sA se utilizeze o masin de gurit fixa si un burghiu de 25—3 mm. diametru. Acest lucru este important, deoa- un burghiu subtire se indoieste urmind fibra Jemnului, rupmdu-se des. Pentru’ a se obfine toate gdurile in ace- Jag plan, gdurirea se va face din partea inte- rioara a spetezei, spre afara, In acest mod, Fig. 3 Trasarea sirmei 16 chiar dacd gaura este strimbd, sirmele nu vor iesi din plan, La asamblare se va ayee in vedere acest lucru. Daca sirmele nu sint toate in acelag plan, vor aparea defectiuni Ja clédirea fagurelui artificial, fn special datorita smulgeriiacestuia ‘din’ strma. Cla- direa lui anormala va influenta si fagurii vecini din cuib. b. — Trasarea sirmei. La cumpérare se va alege o sirma bine galvanizatdé, de culoare uniforma, lucioasi si moale, cu diametrul de 0,4—0,5 mm. (mai bine de 0,4 mm) Tnainte’ de asezare, sirma se va bucdti bine misurate, asa incit si se fol seasci un fir intreg’ pentru fiecare rama. Sirma cea mai lunga, (6 verticale — 3 ori- zontale) va. mésura ‘aprox, 3,5 m. pentru rama de stup orizontal si aprox. 3,2 m. pen- tru stupul vertical. Aceast& lungime trebuie stabilita exact pentru fiecare model de rami Pentru simplificarea operatiei_se proce- deazi astfel: Se introduce un capat al sir- mei, lateral jos, tragindu-se mai intii cele trei’ sirme orizontale. Capatul de sus se las& atit de lung, cit este necesar pentru fixarea in cui. Fig. 3. In felul acesta sirma s-a impiirtit in dowd. O prte de 16 m. pentru traseul orizontal si alta de 1,9 m. pentru cel vertical, Pentru rama de stup multieta- jat, lungimea celor dod bucati este egali, de'1,6 m. Avantajul acestui mod de lucru este e dent. Pe ling& economia de timp, operatia este comoda, fiecare capit nedepasind des- chiderea bratului fntins. Manipularea intre- gulul fir, pe lingd faptul c& este mai di cilé, nu’ poate evita Intotdeauna formarea circeilor. Ori, se stie cd Ja indreptarea sir mei la efrcel aceasta se va rupe, mal cu- rind sau mai tirziu, Iucra destul de grav, in timpul transporturilor: Asezarea sirmelor pe ram se face cu gril& cele orizontale de o parte iar cele verticale de alta, pentru a forma un fel de buzunar intre ele, in care s& se aseze fagu- rele artificial. c. — Fixarea_ sirmei. Capetele sirmet se fixeazA de rama cu cfte un cnisor, pe nartile laterale, asa cum reiese din fig. 4. Indoitura ficuta pe laterala spetezei conferd rezistent& mai mare sirmei Cufsoarele folosite si fie subtiri si scurte. (in jur de 1 em, lungi si sub 1 mm. groase). Cuiele mai groase si mai lungi, se scot grew si stric& lemnul ramei, atunci cind dup’ Scoaterea fagurilor vechi, va fi necesard alt sirma. Dup& fixarea unui capat al sirmei, acensta se intinde usor apoi se fixeazi cu al dailea cuisor. O intindere prea viguroas’ curbeaz’ speteaza inferioaré si fagurele artificial. nu se mai asea7 lipit, pe toatA lungimea ui Chiar daci undeva’apare o micd ondulare, Ja frecerea cu pintenul apicol, acesta va urmari traseul sirmei si astfel’ defectiunes se remediazi. Fixarea sirmei pe cui se face printr-o simpla rasucire de 2—3 ori, dupa care se hate bine cuiul, sa so ingroape capul in lemn spre a nu deranja, cind se curata ramele cu daitita, Numai dupa aceea se rd- suceste capatul sirmei pind se rupe. a. — Fixarea fagurelui artificial. Foaia de ‘fagure artificial ‘se introduce intre si mele orizontale si cele verticale, dinspre speteaza inferioard c&tre cea stiperioard. Apoi_ se asazi pe planseta calapod, se xeazi la pozitia dorité ‘si se trece ct pin- jenul apicol peste sirme, Este mai bine ca operatia aceasta si se faci la cald, Inainte de inceperea operatici, se verificd gradul de incalzire a pintenului, dac& se face incdlzirea la foc direct, atingindu-l de © buciiticd de ceard. In cazul fnedlzirii cu apd, sau Ja pintentl electric termoreglat, aceasti masura de precaufie nu mai este necesaré. Asezarea rolei pintenului pe strma, se face cu atentei, ca si nu se ,ciupeascd* fagurele avtificial. “Pentru cine ‘nu are mina prea sigurd, 0 va sprijini de mas& sau de rama. Luerarea se va face intr-un loc linistit, {ara alte preocupari, deoarece 0 defectiune oricit de mica, poate avea ulterior urmari mai mari. fntilnind ciupiturile, albinele le vor roade, mirind spatiul pentru trecere si adaugind inceputuri de botei si alte for- matii din ceard, care, pe Ing micsorarea suprafetei utile a fagurelui, stricd un pic si aspectul acestuia. Din acest motiv, eiupitu- rile trebuiese reparate. Cele mai mici cu o picdtura de ceara de pe pintenul apicol iar cele mal mari, cu bucatele de cear subtiate intre, degete, Pozitia fagurelui artificial intre sirme este ardiaté in fig. 2. Sprijinit pe. speteaza de jos si cu sirmele periferice la distant de 2-25 cm, de marginile foli de ceara, dac& sirma este bine. Ingropaté in ceard, sint excluse defectiunile ce pot avea loc la cladire. e. — Cladirea fagurilor. In vederea. imbu- natatirii conditillor de insirmare, trebuie urmarit& comportarea in. stupi a’ ramelor introduse la cldit. Trebuie spus insé, c& si timpul cind are loc cladirea ramelor este important, In perioadele de puternicd dezvoltare, incepind cu momentul denumit de stupari ,albirea ramelor“ (perioada inflo- riri pomilor fructiferi) si in timpul cule- surilor abundente, albinele cladesc repede si curat, f&& defectiuni. Dimpotriva, in perioadede de stagnare, cladirea este facuta in porfiuni sii cu defectiuni numeroase. In plus, In aceasta situatie apar si ondulari ale fagurelui artificial, intre sirme. Din acest motiv experienta a condus la o strategie foarte bund. In perioarele de cladire in- tensa, se introduce in cuib rame cu fagure Fig, 4 Fivarea sirmei artificial, care se seot, dupé o zi sau doua, cind nu’ sint ine& complet cldite. Acestea se trece la rezerva de faguri, de unde se pot introduce in cuib in orice perioadd a sezonului, fara teama ci se vor mai ondula sau clidi cu defectiuni. f. ~ Piistrarea ramelor cu fagure artifi- cial. Pastrarea ramelor cu fagure artificial, mai ales in stupinele mari, este destul de anevoioas’ din cauza volumului lor mare, a fragilitatii la rece si a perieolului de defor- mare la cald. De accea este bine ca mon- tarea fagurilor artificiali si se fac nu- mai cu putin timp fnaintea utilizdmi lor. Pastvarea pind la introducerea in cuib. trebuie facuta intr-un loc mai racoros, lipsit de mirosuri specifice si in pozitia normald in care stau in stup. Stivuite tn pozitie orizontald, mai ales in zilele cAlduroase, se vor ondila fntre strme, Dacd aceasta defor- mare nu este prea pronuntata, se poate remedia prin ugoarA presare pe planseta calapodului de Insirmare, In cazul defec- fiunilor mai mari este bine si se renunte la_acesti faguri. In cuib, albinele ii vor cladi_defectuos, deformind’ si fagurii veeini. O mentiune special trebuie facut pentru manipularea fagurilor artificial, pregatiti pentru introducerea fn stupi. Sub nici un motiv nu se vor stivui in pozitie orizontala, nici pentru putin timp si mai ales sub ba- taia_razelor solare, deoarce se vor ondula in timp foarte scurt. Deasemenea, asezarea lor si pentra moment pe capacele stupilor vecini, in pozitie orizontalé, trebuie evi- tat. Manipularea corect& se face prin spri- Inirea pentru seurt timp, in pozitie verti- cali in locurile umbrite de Inga stupi, daca nu se dispune de cutii speciale de trans- port. Im concluzie trebuie spus c& nu existd un criteriu general valabil pentru insirmarea ramelor. Dar, cunoasterea criteriilor obiec- tive ce stau la baza lucrdrii, face posibila executarea operatiilor in bune condifii si contribuie Ja imbundtatirea treptat a muncii sub aspect tehnic si organizatoric. PREOCUPARI $I REALIZARI ALE UNUI CERC APICOL BANAJEAN Vasile POPESCU Presedintele Cercului apicol Municipal Cereul apicol, ca unitate — teritorial — organizatoriea de bazi a Asociatiei Crese torilor de Albine, constituie nucleul indi pensabil atragerii, indrumérii si_cultivarii interesului oamenilor muncii pentru. practi- area apiculturii, Procesul formarii de noi contingente me- nite sé asigure perpetuarea stupéritului ro- ménesc, incumbi tn amplu si perseverent fort propagandistic — organizatoric si teh- nic-economic din partea activistilor volun- tari, acei oameni modesti si uneori anonimi, care aduc 0 contributie inestimabilé prega- tirii noilor generajii de apicultori. Acesti activisti voluntari — oameni de bine — care, cu elanul_ si pasiunea ce-i caracterizeaza, isi consacri intreaga lor ci pacitate fizicd si intelectual acestei nobile misiuni — de propisire a apiculturii, me- Tit tot respectul si consideratia noastra. Ferm hotirit s& contribuie cit mai substan- fial la realizarea Programului de dezvoltare @ apiculturii timigene gi implicit a atin- geri parametrilor prevéizuti in planul pen- tru perioada, 1986—1990, Comitetul Cercului apicol Timisoara si-a ' conjugat eforturile inc din perioada premergatoare celui de al Vill-lea Cincinal pe care-l parcurgem, inifiind si punind in aplicare o gama lared si variati de mdsuri tehnico-organizatorice, menite s& asigure conditiile necesare ind: plinirii_sarcinilor ce-i revin apiculturii, pind in anul_ 1990, In acest context, o atentie deosebit’ s-a acordat imbundtatirii substan- fiale a activitatii de propaganda apicold, in scopul rAspindirii in masA a cunostintelor despre apicultura, a ridicrii nivelului teh- nologiilor de lucru, a diversificarii_produ- selor apicole. S-a militat pentru sublinierea importanfeiapiculturii in alimentatia si apararea sdndtitii omului ,influenta acesteia asupra sporirii cantitative si calitative a productiei agricole prin polenizarea_cultu- rilor cu ajutorul albinelor, cit si a rolului ei ca factor important al pastrarii echilibrului ecologic al mediului inconjurator. Un rol important a fost atribuit comisiilor pe probleme in vederea acordarii de con- sultatii in cadrul cabinetului tehnic : asis- tentei_de specialitate in stupine, efectudrii de schimburi de experient& si demonstratii practice, intrunirilor ,masa rotunda“ pe di- ferite teme de sezon, ciclului de conferinte 18 ‘Timisoara apicole lunare, cursurilor apicole de masa pentru initiere si perfectionare In stuparit, popularizirii prin presi a_metodelor avan- sate si a realizdrilor de virf obtinute, pre- cum Si a altor activitati cu specific apicol. Gratie activitatii desfasurate de colectivul organizatorico-propagandistic s-au_obfinut rezultate pozitive atit pe linia cresterii an de an a numérului de membri ai cercului apicol, cit si al sporirii efectivului familiilor de albine, atragindu-se: in anul 1986 un numér de’ 158 noi inserisi cu un efectiv de 1789 afmilii de albine; in anul 1987 un numér de 172 noi inscrisi cu un efeetiv de 1789 familii de albine; in anul 1987 un numér de 205 noi inscrisi cu un efectiv de 2137 familii de albine, fapt ce a facut ca la finele anului 1988,’ cercul apicol ‘Timi- soara si aib& 1025 membri cu un potential apicol de 12165 familii de albine, reprezen- tind peste 27% din patrimoniul apicol jude- fean, Bunele rezultate obtinute in activitatea de propaganda si tehnico-economica atesta, far echivoc, stilul de munca, abnegatia si daruirea colectivului de activist voluntari care constituie comitetul cercului apicol Ti- misoara, realizéri ce au fost amplu relie- fate in'cadrul adunarii generale a _mem- brilor cercului, din 18 decembrie 1988, des fisurati in sala de marmorA a Comitetului de Cultura si Educatie Socialist a judetului Timis, din Timisoara. Cu aceasté ocazie, prin darea de seama prezentatd, s-au_scos in eviden}a numeroase aspecte pozitive, constind in: scolarizarea prin cursuri api- cole de masi in doud cicluri (incep: tori si avansafi), a peste 100 de cursanti anual ; lrgirea si imbundtatirea sferei ciclu- lui de conferinte apicole Tunare ; imbogati rea patrimoniului documentar al’ practicarii apiculturii si al_popularizarii —_realizarilor stuparitului bandtean, prin publicarea_ in presa de profil si local a celor mai diverse teme apicole, de la tehnologia cresterii_ pro- ductiei de miere, la diversificarea produc- fiei_apicole, imbunatatirea fondului genetic al albinei bandtene si pind la istoricul api- culturii din Romania ; participarea cu co- municari, la edifille Simpozionului_national de istorie si retrologie agrard a Roméniei si multe alte asemenea actiuni cu efect sa~ lutar pentru dezvoltarea apiculturii. Realizari_meritorii au fost obtinute si pe linia schimburilor de experienté dintre mem- brii cercului si apicultorii altor zone si din straindtate (R.S.F. Jugoslavia, R.P, Germa- nia, RP. Bulgara, Republica Indonezia, RP. Chineza ete.) cit si al practicdrli cu bune rezultate a stupdritului pastoral, ca urmare a organizarii de consfatuiri_apicole masi rotunda" la deschiderea si inchide- Tea sezonului apicol precum si a initicrii constituirii unei baze documentare apicole — in imagini si obiecte (materiale, docu- mente, literatura, unelle si _utilaje), care, expuse intr-un micromuzeu, sa ilustreze tre- cutul stuparitului din zona. La organizarea si desfisurarea acestor ma- nifestri si actiuni de instruire si populai timigorene, 0 zare in masd a apiculturii contribujie deosebiti au adus | membrii comitetului: Gh. Nicoaleseu, Basarab Pa- naitescu, Nicolae Fiat si altii. Pe fondu) activitatilor desfasurate in mod sustinut, cercul apicol si-a indeplinit planul de achizifii si contractari aferent perioadei ianuarie-octombrie 1988, de 27% din sarcina economicé a judefului, in proportie de 100,9% realizarile fizice constind din: 19945 kg miere, 662 kg ceard, 972 kg po- len, 5,800 kg propolis, 277 familii de albine si 130 g. venin de albine, produse apicole a caror echivalenta totalizeazd 34167 UCM, reprezentind 534% din realizdrile acelei perioade ale filialei judetene. La obtinerea acestor rezultate imbucurdtoare au contri- Apicultorul Jon SIMION (impreund cu nepotul stu Hary Simon) la stupina sa din padurea Ramna din judeful Caras Severin. Posesor a 70 famélé de albine el utilizeazd cite 2 matci in fiecare stup. Anual, folosind © tehnologie intensiva de producere a roilor, preda filialei judetene un numar insemnat de roi, Stupul antropomorf din centrul ima- ginii provine dintr-o scorburd de stejar in care se addpostise un roi natural, Este demn de subliniat cd acest apicultor nu ezité sd impartdseascd oricui din expe- rienta sa apicolé destul de indelungatd, find gata orcind sd ajute cu vorba ori cu fapta pe un incepitor sau chiar pe un stupar avansat. Harnic si perseverent el a reusit sé invingd unele greutdti prin care a tre- cut (in anul in care stupina t-a fost afec- tata de viroze), si-a refacut rapid efectivul de familii de albine ftind hotdrit s& obtind si in acest an productii mari si de calitate aplicind creator cele mai potrivite metode si tehnologii de crestere si intretinere a albinelor. buit marea majoritate a membrilor cercului, evidentiindu-se in mod cu totul deosebit, prin cantitdtile de miere predate, apiculto- ri: Dorel Filin cu 1924 kg; Toan C&liray cu 1823 kg ; Moise Popa cu 770 kg ; Constan- tin Miut cu’ 716 kg; Ioan Muresan’ cu 700 kg sialtii. Discutiile purtate de participantii la adu- nare, sugestiile lor, au demonstrat interesul si procuparea ce 0 manifesta membrii cer- cului pentru dezvoltarea mai sustinutd a apiculturii si sporirea productiei_stupului. Astiel, in. interventiile lor: B. Panaitescu, N. Fiat, Gh. Matei, A. Wyhnulek, Titel Bu- jor, Fl, Seceleanu, Gh, Popa, N. Schafer. I. Borchescu, I. Tarbancea si altii, au insis- tat asupra reglementirii obtinerii varache- tului prin A.C.A, a cresterii mai intense a patrimoniului apicol timisorean, prin spr jinirea incepatorilor si a stupinelor pericli- tate de diferite calamitati a efecturarii co- recte a recensimintului familiilor de albine in conditii corespunzétoare acestei operatiuni, precum si a ocrotirii mai reale a apicul- turii in general, contra intoxicaiilor cu pes- ticide, bolilor si ddundtorilor albinelor. Condifille create de actiunile intreprinse, cit si angajamentul membrilor de a parti- cipa in mod activ la realizarea Programului nafional de dezvoltare a’ apiculturii, ne da garantia inscrierii si pe viitor a cercului apicol Timisoara in rindul cercurilor frun- tase ale organizatici noastre. 19 Din experienta unui apicultor Despre Familiile bermetice si'o metoda de indreptare a for Dr, Dan HENEGAR AERC ERAS Intre multiplele pr una dintre cele mai difi bezmetice, médvard nu meritd si fie remediate, (AMIR SAN ARAN SELASSIE Pentru inceput sa recapituldm citeva date despre anatomia si fizologia aparatului de reproductie feme! Acesta este alcatuit din dou& ovare in forma de para care ocupa aproape in intr gime cavitatea abdominalé a miatcii, mas rind intre 5—6 mm lungime si 3—4 mm 1a- time. Ovarele sint Invelite de o cuticul subfire din care pornesc o multime de tra- heole cu rol de branire, care Inconjoara pe fiecare din cele 160—250 ovariole sau tub lete ovigene. Ovarele se continud cu dou oviducte care se deschid in vagin, La locul de unire a celor doua oviducte, se deschide carialul vezicii spermatice (spermateca), locul de depozitare al spermatozoizilor. La albi- nele luerétoare aparatul de reproductie este alcdtuit din dowd ovare atrofiate cu o 1a- time de doar 0,080—0,080 mm, deci de 50—60 de ori mai 'mici decit ale miatcii. Ve- zica spermaticA masoara abia citiva zeci de microni. In aceasta situatie ele nu pot pro- duce decit 4—6 oud haploide (din care, se vor naste numai trintori), aceasta numai in cazul in care se schimba modul de alimen- tatie a lucratoarelor, © alt& deosebire intre mated si lucra- toare 0 constituie mirosul specific al celet dintii_dat de un produs complex al vezicii spermatice (in functie de trintorii, cu care s-a imperecheat matca) si al glandelor man- dibulare care impreund formeazé asa numita substanté de mated (I. Butler). Cercetdtoarea francez J, Paine considera substanta de matc& un feromon pe care albinele fl ling de pe capul si corpul mati, raspindindu-1 din guré in guraé la toate membrele colo- niei, Substanta de matcd are rolul de mesaj chimic, de atractie sexual pentru trintori si de regulator al vietii sociale din inte- riorul coloniei. De asemenea, prin acidul trans-9-0xo-2-decenoic blocheaz4 dezvoltarea ovarelor atrofiate ale albinelor lucréitoare si‘constructia boteilor de salvare. 20 leme cu care se confiunsi apicultorul in activitatea sa, de rezolvat 0 constituie aceea a familiilor S-au descris multe metode de indreptare a acesteé situatii cu sanse de reusitit mai mari sau mai mici. Daca familiile gasite beemetice la primul control de pri- cele bezmeri buie $i pot sii fie indreptate cu sanse mari de reusit SWAMAUANIANISNIAITA A AA Rs ed de albine e in timpul sezonului activ ire- “OVARY REE Cind 0 familie rémine fara mated se pr duce o mare neliniste, 0 adevaraté stare de alarma in sinul ei. Albinele inceteazi orice activitate si se moblizeazi pentru cdutar mateii_disparute. Daca in familia respectiva nu existd oud sau larve din care albinele sd poatd trage botei, atunci dupa un anu- mit timp, in culmea disperdrii, albinele incep si autoconsume din laptisorul_pro- priu. Ovarele se. marese si albinele depun in celule citeva oud. In scurt timp se ajunge ca pind la 60—83% din ele si depund oud, devenind albine oudtoare. In acest caz colo- nia a devenit bezmeticd. Se stie cit de greu poate fi redresati o familici bezmetica. S-au descris multe me- tode de indreptare cu sanse de recuperare a lor mai mari sau mai mici. In cele ce urmeazi am sé descriu o metoda foarte simpli si cu sanse de reusiti de aproa- pe 100%, In vara anului 1986, din motive indepen- dente de mine, nu am_putut si-mi vizitez stupina aproape o lund in perioada roirii naturale. Cind am ajuns in stupind am gasit doud familii bezmetice. Am Incercat sd le redresez oferindu-le doud miitei imp recheate, ins& dupa ce albinele au ros capi celul de’ ceara de la coliviile Titov. a doua zi am gasit mateile moarte pe scindurica de zbor. Le-am oferit apoi doua matci imp recheate sub colivie din plasi de sirma& fixatd pe fagure. Matcile au inceput chiar s& oud, dar dupa eliberare au fost din now omorite de citre albine. Atunci am hotdrit sd desfiintez cele doud familii bezmetice, dar tn acea zi mi-a mai roit o familie. Am luat doud botei in care se auzeau mitcile rozind cipacelul de ceara. Pe una am lipit-o de speteaza superioard a unei rame din ma- gazie. La acea daté in magazie, din cauza reducerii populatiei, aproape nu mai erau ureate albine, Cealalté mated intre timp a iesit in cutia de chibrituri in care am’ in- trodus botca. Am luat, matca si am clibe- rat-o pe scindurica de zbor a celeilalte fa- milii bezmetice. Imediat matea a intrat in stup. La un control pe care l-am efectuat dupa cinci zile, le-am gasit pe ambele matei frumos dezvoliate plimbindu-se linistite pe faguri printre albine. Dup& dowd séptimini eran imperecheate si ouau. Am scos cu puiet de trintori Inloctindu-i cu faguri cliditi proaspat cu celule de lucré toare si am restrins cuibul, Pind toamna ceie doua familii s-au dezvoltat foarte frumos. Nu am putut si-mi explic cauza_acestei reusite pind in momentul in care am citit cA marele nainias al apiculturii mondiale Perret — Maisonneuve a descoperit cA orice mated introdusa: intr-o familie bezmetica este acceptat& in proportie de 100% cu con- ditia ca ca si se fi nascut cu maximum 30 de minute inainte. Introducerea se face fara nici o masurd de precautie. Dupi acceptare, albinele vor face sa dispard oudle mascule, vor lichida albinele oudtoare si vor repara fagurii. Deci, singura condifie care se cere este sa dispunem de o astfel de mated. Se reco- manda ca dupa acceptare, si se_introduca in familie 0 rama cu puiet cdpiicit gata de eclovionare pentru asigurarea doicilor ne- cesare. ‘Am descris toate acestea pentru a atrage atenjia asupra une metode simple si la Indemina orfcui, Este de mare importanta ca in perioada de vara cind familiile se pot dezvola in continuare, sé nu se recurga la desfiintarea familiilor bezmetice. BIBLIOGRAFIE ; CL, Hristea — Stuptiritul nou — 1979, Proj. dr. F. Rutiner — Cresterea métcélor — 1980. * * * — Revista Apicultura in Roménia— Coactizul negru si alb oferé albinelor nec- tar si polen in perioada de inflorire esalo- nata. Un domeniu in care tara noastra detine prioritagi mondiale APITERAPIA {N TULBURA- RILE RELATIONALE SEXUALE Constantin DRUGEANU fedic sexolog si apiterapeut la Sectorul medical de apiterapie al LC.P.A. 1, Tulburarile relationale sexuale de cuplu, gla care trebuie s se adauge intr-o optica anticipativa. de prevenire aaparitiel unor astfel_ de tulburari si de consolidare, de armonioasi intretinere a raporturilor sexuale de cuplu, se inscriu intr-o incidenta cazuis- ticd, deloc de neglijat, in: practica curenté medicald, in conexiune, sau nu, cu o mult diversificaté patologie somatica’ sau psihicd umand. Insémnitatea abordarii sale rezidé, intr-o major. implicare a unui context socio-de- mografic ; constituit fat& de valoarea cdsi- toriei si familiei in societatea contemporand autohtona de frecventa accentuati a esecu- rilor in optiune si constituirea cuplurilor maritale,'a neadaptarii sau dezafectarii, de- seori facile, a cuplurilor conjugale, a di vorfialitatii' sau a desfacerilor faptice a conjugalitatit cu restringerie negativa asupra calitatii descendentilor, a educarii si formarii lor ‘pentru viitoarea’ viatA proprie socio-familiala. Sexologia, acceptata in prezent nu fn 1 # mitele individuale umane, ci ale cuplului ca o Medicind a cuplulut, constituie 0 enti- tate unitardi medicalé cu 0 metodologie anu- & mita, exploratorie, corespunzind unui aparat A distinct — sexual -— in contextul relatiilor dintre doi indivizi umani hetero sexualizati. SREY ERS EN Re ROR RE ERC RE EEE Giferontiat sexualizati). Patologia complexa sexual individuald, masculind si femining, ca si de cuplu, va- riat, cu cauzalitate posibild multifactoriala, Sin conditiuni sau nu de intricdri cu alte tipuri de imbolnaviri intra somato psihice la unul din subieetii de cuplu sau la ambii g partener!, ett résfringere, tn prima eventua~ Biitate asupra celuilalt ‘paretner de cuplu @ sau, in a doua eventualitate, cu intercomu- nicdri patelogice cu risunet ‘sexual reciproc E la ambii parteneri, desi beneficiind, deoseori de mijloace terapice clasice medicamentoase si psihoterapice, s-a dovedit a fi din ce in Z ce mai receptiva la terapia’apicold, fle in i é conditiuni de corelare terapicd, fie exclusiv apicola medicamentoas’ si psihoterapica. Avind aceastA finalitate functionala ca- binetul de sexologie, din cadrul Sectorului mecial de apiterapie din LC.P.A, Bucuresti a1 urmareste de mai mult de 5 ani de activi- tate sa-si impleteascd munca de cercetare stiintifiea cu cea elinied terapicd a unui numar din ce in ce mai mare de pacienti sau. de cupluri in suferin{a. ‘Depistarea si valorificarea intraterapica sexuala a directiilor utilitare a_produselor medicamentoase apicole, cul traditionale vir- tuti terapeutice, confirmate la noi In fara de circa 13—14 ani, In cadrul_ Sectorului medical de apiterapie prin studii clinice si explorari diversificate de laborator in do- meniile principalelor categorii de patologi uumana, inregistreazd rezultate poaitive supe- rioare, concretizate printr-o frecventaé aceen- tuata ‘a vindecdrilor sau a ameliorarilor du- rabile ale tulburdrilor sexuale, evidentiate de persoanele sau cuplurile solicitante. O imagine cit de cit clard in acest scop necesita o raportare a capacitatii utilitare farmacodinamice gi terapice a produselor apicole medicamentoase la cerintele de co- rectare a deficientelor posibile a se ivi in morfofiziologia actului. relational sexual. Actul efectiv sexual, privit individual si pentru mai multa concludenta de parte masculind, implica un proces hemohidrodi- namic, concretizat, ca efect al unor stimuli erotici specifici endogenie (neuropsihici) sau exoxeni (incitatii externe finind direct sau indirect de parteneri sau de prezen{a ei), prin rigidificarea corpilor muscular erec- tafi, intrapenieni (corpii_cavernosi), urmata de" posibilitatea copulrii intravaginale a parteneret si ejacularii produsului seminal (spermatic). ‘Aceasté simplificatd infatisare a actului episodal sexttal masculin, etapizat in fazele de erectie, copulatei gi ejaculare, nu poate fi despartita, pe de o parte de etapele com- nonente corespunzatoare ale ciclului sexual al partenerei, iar pe de altd parte, referin- du-ne la individ si nu la cuplu, de fondul preexistent personal de sexualizare al subiec- tului, de maturizarea sa sexuala, de eapaci- tatea (sau nu — in eventualitate patologica) neurologica, endocrinologica, vasculara mus- cularé, metabolici nutritionald, psihicd et deci local (genitald) si generalé a persoan: in cauzd. Iatd si pentru ce cauze patologice nesexuale la nivelul unor astfel de compo- nente, pot contribui la deteriorarea si sexu- ala mai mult sau mai putin evidenta a indi- vidulut uman. Sub raport. psihie (in_ condi tiunile si unci interdependente morfofunctio- hale neuropsihoendocrine), tulburar!_ psihice voli- jnteresind sferele afecto-emotivitatii, tivo-comportalitatii, personalitatii et favoriza sau prejudicia de fond viata s a individului sau, izolat, episodul sexual, pe un plan, cu rasunet mai profund, de perma- nenfd, prin intermediul sistemelor integrate neuroendocrine. Desigur ci in acest context, pot fi adau- zati factori ‘contributivi — psihogeni_atri- buibili_mediului extern, sociofamiliali, pro- fesionali, partenerului contralateral etc. ca 22 si factori genetici hereditari, constitutionali, tipul de personalitate psiho-comportuala §i neurovegelativa, ca si patologici preexistenti negenital (nesexuali) cu afectare corelativa genitosexuala. 2. Tulburdrile relationale sexuale, fie masculine, exclusiv sau mai degraba intri cate, de tipul deficitului de libidou, de eree- ic. de ejaculare (indeosebi ejacularea pre- coce ete), fie feminine (de tipul libidoului, al frigiditatii, al disogasmiei sau anorgas- miei), la caré se pot adauga tulburdrile de tip dureros in actul sexual (dispareunia masculind sau femining), mai des tulburari paralele la cei doi parteneri de cuplu si mult mai rar — tulburdri prin hipersexuali- tate etc, pot avea cauze multiple, organice sau si psihice, unice sau multiple, complexe, in depistarea si elucidarea cdrora’ putindu-se ajunge numai printr-o explorare minutioasa, clinicé, de laborator si psihologicd prin tes- tare psihologicd, aceasta revenind medicului sexolog, In colaborare cu psihologul medical, in colaborare interdisciplinard uneori eu alte categorii de medici specialisti (endocri- nologi, neurologi, psihiatri, urologi, gineco- logi, ete.) Pentru a putea prefata cu mai mult exac- titate valoarea contributiva a apiterapiei in serologie, mai adaugdm si cazurile de serua- litate de granité, atit ‘a adolescentilor si tinerilor adulti la inceput de viata sexuala, aflaji sau nu in dificultati de debut, a cuplurilor nou constituie, incapacitatea ‘de a-si consuma inceputul sau in crize de adap- tare sau de dezadaptare sau a persoanelor de virsta a treia pe prag sau in curs de a prezenta situafii preinvolutive. Este deseori aceasta categoria _profilaviei__patologiei sexuale prin apiterapie. 3. In stadiul actual al eficientei si al 1 mitelor terapice contributia in patologia sexual a terapiei medicamentoase clasice, cu toatA sublinierea meritaté a unor pro- grese reale si experiente bogate inregistrate in aceasta directie pind in prezent, trebuie s& refinem, fata de complexitatea’ cauzald a tulburatorilor sexuaule, insuficient& capa- citate de corectare a acestor tulburari prin mijloace medicamentoase clasice — cu mul- tiple riscuri, incidente, reactii secundare $i incompatibilitai_ posibile. Apiterapta, in baza unel traditionale expe- riente sia ‘tnei valorifiedri stiintifice mai recente, multidisciplinare, ofera intr-o larga paleti de forme medicamentoase agenti na- turali cu_inalta si nenocivé valoare farma- coterapicd, conferiti de produsi ca polen, Iptisor de mated, propolis, pasturtt si api Jarnél (respectiv Apilarnilprop si indeosebi Apilarnilpotent). Cu ce factori farmacodi- namici si terapici, vine Apiterapia in intim~ pinarea terapet si in patologia sexauld, ca si in profilaxia unor anumite categorii de tulburari posibile — sexuale? _Nelimitativ — mentiondm exemplificativ — factori ener- gobiostimulanti somato-psihici, antimicrobi- eni, antiinflamatori, historeparatori, eutro- fizanti, activatori sau corectori plurifunctio- nali ete. ‘Mai mult decit in oricare din produsele medicamentoase clasice — sintetice, pro- dusele apiterapice, naturale, aduc un’ conti- nut incomparabil, deosebit de bogat in glu- cide, proteine, lipide, sruri minerale, acizi aminati, vitamine etc, In cantitafi ce’ depa- sese saul echivaleazi necesarul biologic uman respectiv. In cazul polenului, cu utilitate indeo- sebi in cazurile de suprasolicitare somato- psihica, ca reconstituient general, nu este de neglijat tipul de planta aferentd, spre exemplu in cazul specialita{it noastre me- dicale, cimbrisorul — cu proprietdti alro- disiace, castanul favorizator al circulatiei periferice (deci si. intrapeniene) de con- genstionant prostatic etc. In cazul pas- ture’. — insusirile farmacoterapice sint si mai bogaie ca ale polenului, datorita ames: tecului de polen numai cu proveniente dife- rite etc. Laptisorud de matct, prin continu- tul su si hormonal, confera produsului un potential vitalizant, ‘energizant deosebit, cu utilitate ca atare, "nu intimplatoare in’ ne- vroze astenice, deficit somatic in conva- Jescente, tulburdri de crestere, in geriatrie, yol antiaterogen etc. Propolisul, substanta natural elaboraté de un grup ,sanitar* spe- cializat al coloniei apicole, prin componen- tele sale biochimice, are efecte bactericide. bacteriostatice si antiproteolitice ,contribu- fia sa in afec{iuni inflamatorii ete, uro- prostatice, genitale, afeetiuni _endocrini- ene, etc., contingentive saut direct legate cau- zal’ de "multe tipuri de tulburdri sexuale. Apilarnilul, produs apiterapeutic de mare perspectiva, preparat fn diferite forme si recent In colaborarea noastra indeosebi expe- rimental clinica, si syb forma sexotropa mixté de Apilarnil potent, rezultat din re- coltarea integral si triturarea_continutulut celulelor cu larve de trintor in virsté de 7 zile, cu continutul predominant sexual — hormonal, oferéi o gama larga de directii utilitare teraputice, contingentar sau direct sexologic (in cazul Apilarnilului potent), Eficace biostimulator in stiri carentiale, in afectiuni cronice intre care si hepatite cro- nice, In corect&ri dispeptice cu tablouri cli- nice variate, psihotrop — inclusiv dupa caz psihostimulant — in variate forme de psiho- nevroze, de reactii psihogene cu intensitate nevroticd sau in unele manifestari psiho-pa- tologice ale unor suferinte organice, inclusiv cu etiologie toxici si consecutive virstei, cu inrlurire asupra dinamicii sexuale etc. 4. In activitatea terapicd sexotropa a ca- binetului nostru de profil — intr-o perioada de mai mult de cinci ani, Ja un yolum de citeva mii de pacienti, predominant de sex masculin dar explorati si tratafi deseori sf in condifiuni de cuplu s-a vadit in mod pro- gresiv, prin recurgerea (in sistem dispensa- rizare) la terapie exelusiv apicolé sau prin asociere uneori apicola + clasici si aproape totdeauna in inlantuirea cu tehnici indivi. duale sau de cuplu psihoterapice la 0 efi. cien{é remareabilé a apiterapiei, _obtinin- du-se in timp vindecéri sau ameliorari accentuate durabile in circa 60—T0% din cazuri. Cele mai bune rezultate s-au inregistrat in tulburarile de dinamici sexuali_ exclu- siv sau predominant cu etiologie functlo- nal sau psihogena (preexistenta, ca si se~ cundar reactiva) in 72—75% din’ cazuri, dar si intricat somato-psihogend (pe primut plan endocrina, dar si uro-prostaticd, me- tabolic-nutrititionald ete.) etc, pe sexe — la bdrbafi, atit in tulburari ‘mixte erecto- eiaculatorii, cit si erectionale sau ejaculato- rii (indeosebi cu ejaculare precoce) iar la femei — in tulburari indeosebi de libidou si de orgasm. Este de notat cd succesul in timp al api- terapiei in acest domeniul de patologie u- mand este conditionat, chiar in cazul (mai rar) tulburdrilor ce’ vizeaz& numai pe unul din partenerii de cuplu, nu numai de constiinciozitatea in tratament a, subiecti- lor in cauz&, ci si de atitudinea parteneru- lui (partenerei) de cuplu, de aportul sau de integrarea efectivé in terapie a acestuia sav a acesteia. In terapia sexologicd am recurs ‘si recur- gem Ja scheme variate apiterapuetice, fo- losind asocierea apilarnilului (cu sau fara propolis) — si in viitorul foarte apropiat in mod curent a Apilarnilului potent cu sau faré yohimbind — fn scheme diferite nerigide cu inlénfuire sau in timp si in poso- logie — cu polen (Lecipol in cazuri si cu substrat metabolico-nutritionale, Polen dra- Jeuri ete.), Laptisorul de mated (in diferite forme medicamentoase), Propolisul (indeosebi sub formele tincturei de propolis, proposep- tului, mipropolului — in anumite tipuri de cazuri), ete. Desigur ci includem in aceste scheme si forme apicole medicamentoase a- sociate (cum ar fi Apivitas-ul, Energinul ete). In ceea ce priveste Apilarnilul potent, cu sau far yohimbind, in care se includ in afard de apilarnil, dup& caz, metiltestos- teron, vitamina E, extract de felind, glicero- fosfat de calciu, acid folic, papaverind clor- hidricd, clorhidrat de yohimbina, prin su- (continuare in pag, 27) 23 Cartea de apiculturd fata in fatd cu cititorii sai Inceput de an 1989. Zi rece de ianuarie, in care ne-am intilnit din’ now cu caldura sufleteascd_a apicultorilor ie- seni. Deci Tasul. Vechiul cen- tru de cultura romaneasca ne-a primit cu bratele de: chise pentru a prezenta aici elteva dintre titlurile de carte apicolA recent aparute de sub teascurile tipografice, prin grija_ Redactiei_ publicatiilor apicole a Asociatici Crescdto- rilor de Albine din Republica Socialist Romania. Intilnirea — la care an ve- nit numerosi apicultori de toate virstele din _judetul Tasi — a avut loc in aula mare a Institutului agrono- mic ,fon Ionescu de la Brad". Au fost prezenti la aceas| intilnire ing. Traian Volein- schi, autorul amplei_mono- grafii Ceara", ing. Ton Mi Joiu, autorul brosurli ,Terna- rea albinelor, Dumitru Jits- reanu autorul cArtii pentru pionieri si scolari ,Famili numeroasi“ si subsemnatul, coautor la volumul ,Legen- de si povestiri cu albine". Din partea Redactiei_pu- blicatiilor apicole, initiatoa- rea acestei frumoase actit- ni, a participat Elisei Tarta, redactor sef. Intilnirea, oferind pe par- curs frumoase surprize celor prezenti, a fost condusd de catre “dv. Alexandru Toan Luca, presedintele Filialei judejene Iasi a Asociafiei Crescatorilor de Albine, se- condat de Ton Humit’, ’ pre- gedintele cercului apicol mu- nicipal si Toan Dobos, secre- tarul tehnic al filialei. »Pentru. noi apicultorii, a- parifia unei Iucrari de spe- cialitate, a oricdrei cart noi. legate de aceasti nobili si veche ocupatie pe pimintul roménese constituie un mo- ment dosebit, o bucurie a sufletului, un prilej de a ne Targi_ orizontul si o mindrie totodata” a subliniat prese- dintele filialei dupa ce a sa- lutat pe cei prezenti in sala, urind totodata bun venit oas- petilor in orasul ce si-a in- scris dintotdeauna, cu min- drie, numele in procesul evo- lutiv al stiintei si culturii ro- ménesti. CELLO Foto 1 Magazinul apicol din Iasi Cu emotia _ caracteristica ei_Imbujorindu-le chipul, in sala si-au facut aparitia un grup de pionieri, Peste intreaga aula glasurile tine- resti_ au facut s& rsune acum, la fnceput de an, un cintec-urare pentru albinari. Versurile méiestrite au cin- tat bucuria de a te afla in mijlocul naturii, frumusetea muncii de stupar care ris- plateste pe cel ce indrageste si ingrijeste albina, zilele unei copilarii frumoase pe care aslazi o traiesc toti_co- pili patriei noastre socialiste. Dupa acest moment-surpri- deosebit de apreciat de itre toti cei preznti in sala, secretarul filialei a prezentat citeva dintre realizarile api- cultorilor din judetul Iasi, al caror numér se ridicd in pre- zent la 1800 de membri inscrisi. Apicultura, ocupatie ce se inscrie pe 0 curba as- cendenta, raporteaz pentru anul 1988 un numér de 29 500 familii de albine in gospoda- riile populatiei cdrora li s-au adiugat 5600 familii in CAP -uri si 14000 familii in sectorul de stat, revenindu-’ pentru anul 1989, in confor- mitate cu indicatiile trasate de partid si de stat, sarcina de a realiza un total efectiv de 79000 familii de albine. Pentru toti cei prezenti, ing. I. Miloiu prezinta citeva dintre masurile pe care tre- buie si le ia toti apicultorii in vederea unei iernari fara pierderi si a unei bune iesiri in primavard a familiilor de albine, Redactorul sef al Redactiei publicatiilor aplicole prezin- ta in continuare lucrdrile »Ceara* — autor ing. Traian Volcinschi, ,lernarea albine- Jor* — autor ing. Yon Miloiu, »Familia numeroasi“ — autor Dumitru Jitreanu, ,,Legende si povestiri cu albine* — au- tori Elidia i Eugen Agrigo- roaiei $i Sorin Bodolea. © parte dintre cei care au finut sit fie prezenfi la aceasta intéInire Au luat cuvintul autorii aflafi in sald care au_vorbit despre procesul elaborarii lu- crarilor. Din discufiile ce au urmat a reiesit necesitatea ca actiunea de editare a unor noi luerdri de specialitate, precum si a unor lucrri de popularizare si atragere spre practicarea apiculturii a noi si noi generatii si fie conti- nuaté, aceasta _constituind una dintre cdile de difuzare a celor mai noi cunosiinte din domeniu in rindul api- cultorilor si a celor care do- rese si devina apicultori. S-a directe si rapide legaturi cu cititorul, ilustratia find adec- vata categoriei de Ccititori c&- reia i se adreseaza, In pauza ce a urmat, au,- torii “lucrarilor — prezentate s-au intretinut cu apicultorii prezenti la intilnire, au dat autograte. Deosebit de bine organizata actiune s-a_incheiat cu _un moment coral oferit de cdtre Corala Conservatorului ,Geor- ge Eneseu“ din Iasi, sub con- ducerea dirijorului 'N. Gisci, solisti Eduard Ciubotaru, Ga- bi Nechitas si Daniel Muge- roménesti In viziunea compo- zitorilor Tiberiu Brediceanu, Nicoale Ursu, ‘Timotei Popo- vici, Dumitru Chiriac, Nico- Jae Lungu si Vasile | Spati- relu, precum si citeva cin- tece de iarnd din alte zone ale globului. Taté asadar, cum un mo- ment dedicat carfii de apicul- turd s-a_transformat la Last intr-o adevaratS manifestare cultural, menita s& slujeasea deopotriva ridiearii _apicul- turli pe noi trepte de afir- mare cit si fenomenului cul- subliniat necesitatea ca aceste arti si fie bogat ilustrate pentru realizarea unei cit mai tu, Cei_prezenti cu acest prilej cfteva dintre cele mai frumoase au asculfat tural romnese in general, eolinde Sorin BODOLEA. UM SA NE PURTAM CU ALBINELE continuare din pag. 10) ‘ruse rama in stup, ori, ceea ce ar fi si mai grav, ar scépa rama din mind, atunci © vai si'amar de un astfel de incepitor. Zeci de albine se vor repezi la el, infepin- du-l din toate partile, Chiar atunci cind este convins cd nu va fi intepat, avind masca, ménusi etc., apicul- torul nu trebuie sd tulbure familia iritInd-o printr-o comportare brutald, deoarece albi- nele odaté nelinistite isi revin greu si ac- tivitatea lor suferé. Din acelasi motiv tre- buie evitaté si strivirea albinelor in tim- pul lucrului (ntre rame sau intre scindure- Iele de podisor sau intre podisor si faltul stupului, ete). Familiile de albine nu trebuie controlate fra un scop precis, numai de dragul de a vecea ce mai fac. ‘Orice control, oricit de corect s-ar face, | deranjeazi familia. De aceea nu se intervine fn viata familiei prin deschiderea stupului decit atunci cind este nevoie, urmdrindu-se un seop bine definit. Orice control trebuie facut numai In scopul dezvoltarii si_ al satisfacerii_cerintelor_bio- logice si fiziologice ale familiei, in vederea sporirii productiei apicole. Lucrarile trebuie facute cu toatd grija de a nu tulbura echi- librul biologic al familiei si de a nu pro- Voca pierderea matcii si chiar moartea fa- miliilor de albine, 25 S@ ne preocupim atent si responsabil de viitorul apiculturii DIN ACTIVITATEA UNUI CERC APICOL SCOLAR-PIONIERESC Cercul apicol pionieresc a luat fiinja in scoala noastra, odatd cu dotarea scolli de cé- tre C.J.O.P. Botosani, cu dowd familii_de albine, mai precis in anul 1982. Din acest an in scoala noastra functioneazd un interesant cere apicol pionie- rese, cere eare totalizeaza un numar mare de _pionieri si scolari, fata de celelalte cercuri existente in scoala, A- ceastd inscriere in masd la a- cest cere, se face datoritt de- osebitului interes ce-1 mani- festé copiti pentru albine, cit gi pentru cunoasterea mai amdnuntita a secretului cres- terii albinelor, a unor date despre viata si munca aces- tora: in stup etc. . Activitatea din cercul apicol pionieresc s-a tncheiat odata cu terminarea anului scolar, ins membrii cercului apicol au fost Ta ,indlfime* atunci cind au sustinut testul pe te- ‘me apicole, odaté cu termina- rea activititit din acest cere, inregistrindu-se rezultate bu- ne st foarte bune, aceasta do- vedind ca pionierii, membri ai cercului, au manifestat in- teres, si au participat cu re- gularitate la. toate sedintele cerculué pe care le tineam bi- lunar. Cunostinjele teoretice pre- zentate, orl viziondrile de di- afilme si dispozitive, au fost apoi aplicate in stupina sco- Wi, care posedd in prezent multe familii de albine fru- mos rinduite in curtea scolii addpostite in stupi verticali (foto 1), familii care sint in- grijite in tot cursul anului, cu ajutorul copiilor din cer- cul apicol, sub directa in- drumare a conducitorului de cere, 26 Prof. Octay VITCU Cercul nostru, este bine do- tat cu materiale si inventar a- picol necesare ingrijirii aces- tora, iar majoritatea Tucrdri- lor le efectudim mai mult ex- trascolar, dupa terminarea o- elor de curs. Am participat cu copiii din cercul apicol, la majoritatea lucrarilor din cursul anului, incepind cu pregdtirea pen- tru iernare, completarea re- zervelor de hrand, controlul ierndrii, reviziile de prima- varé, extractia mierii etc, Au fost zile cind lucram in stu- pind chiar cite 2—3 ore. Ier- narea familtilor de albine o facem direct pe vatra stupi- nel, neinregistrind —_ nici-o pierdere. Mulfi pionieri si scolari, puneau numeroase in- trebari, fie in cadrul cercu- lui, fie la orele de biologie si agriculturd, unde, se_pre- dau conform programe, si no- fiuni despre cresterea albine- lor, importanta acestora pen- tru economia nationalé etc. Intrebarile se refereau la acest mod de iernare sub te- rul liber, ori Ia cum de re- zistd aceste insecte la geru- rile mari din timpul iernii. Raspunsurile date copiilor, au facut ca acestia si inte- leagd cum aceste mict insecte sociale reusesc si invingtt frigul, ba mai mult, au po- sibilitatea ca in timpul ier- nii, atunci cind temperatura mediului inconjurator se ri- dict 1a 10—12° C, sit tast prin urdinisurile superioare la zborul de curittire. Programaréa activitdtii cer- cului apicol, am realizat-o cu ajutorul copiilor, tinind cont de propunerile si proble- ‘mele care-i frémintd, astfel ca. programa am esalonat-o pe un an scolar, apoi am defal- Foto! Stupina Scolii generale nr. 1 Ibinesti Botosani tn- grijité de membrii cercului scolar apicol pionieresc cat-o pe cele trei trimestr scolare, extinzind-o ulterior pe o perioadd de dot ani. in primul an, mai ales cu incepitorii, am ales teme de observatie ,teme de intro. ducere in domeniul ap culturii, ori despre impor- tanta apiculturit pentru eco- nomia nationald etc, pe cind cu pionierii grupei de avan- sati, realizez lucrdri practice in ‘stupina scolii, direct la familiile de albine, objinind rezultate bune, corectind pe toe acele greseli care se mai fac de unii copii, atunci cind se fac verifictri ale rame- lor, descoperirea —méitciior ori despre prezenta puietului si ince stadii de dezvoltare se afla etc. In cadrul cercului nostru, Jiecare membru are sarciné concrete, exact cum este im- partité munca in familia de albine, fiecare pionier ris punde de o anumité tema, incit intre elevi si conducii- torul cerculut se statorniceste 0 strinsd colaborare evitind tutelarea copiilor de cdtre conducatorul de cere. Am constatat cd munca copiilor in stupind, ti educd in. spiritul ordinii. al disci- plinei al muncii st al dra- gostei fat de micuta albind care i-a indulcit in andi cres- teréi, ba la unié copti stimu- Teazi interesul pentru cerce- tarea stiintificd. Am pus la dispozitia cer- culu apicol pionieresc, plan- se, diafilme, diapozitive, li- teratura de’ specialitate pe teme apicole, cit si colectia revistei_,Apicultura tn Ro- ménia* incd din anul 1982, an cind a luat fiintd Ia Scoala Generald din Ibdnesti, acest interesant. cere apicol. Avem in cere multi_pio- nieri cu care ne mindrim, dar in mod deosebit s-au remarcat: pionierii Andrei Mihaela, Andrei Nuta, Ta. nase Adriana, Atomei Lumi- nia, Sandu Costel, Amdaricu- fei Gelu, Sint doar citeva nume de copii care activeazt cu competenta in cadrul cercului jin stupina — scolii aplicd cele invatate ta cercul de apiculturé din scoala si in_stupina familiei. Fai de celelalte cercuri din “scoali, activitatea din acest cerc s-a incheiat prin prezentarea unei comunicdri intitulaté : ,Contributia _cer- cului de apiculturé la forma- rea viitorilor apicultori* pre- zentaté de pionierul Sorin Carp, membru al cercutui apicol pionierese, in cadrul Simpozionului cercurilor a- gro-biologice pionieresti, fi- nut in Tuna iunie ac. la Casa Pionierilor si Soimilor Patriei Botosani, Fiind unica comunicare pe teme apicole juriul a hotdrit ca aceasta sé fie sustinuté prima, fiind aplaudatd, iar autorul ei fe- licitat de prezidiul simpozio- nul PPR RRA ARRAN AAAS, APITERAPIA IN TULBURARILE In ultimi trei_ani_am inceput sd aplicdm RELATIONALE SEXUALE {continuare din pag. 23) marea farmacodinamicd a _tuturor acestor substante medicamentoase il destinam in deosebi in disfunctiile erectionale, ejacula: torli si im tulburarile de libidou, de naturé in primul rind psihogend, dar si endocrind, intr-o mai micd masurd in unele cazuri de deficit masculin de fertilitate, parametri com- ponenti si testari psihologice ‘si de laborator, justificind prin ameliordrile lor succesive, aportul teraputic favorabil al medicamentu- Tui in cauza. Este insé de subliniat ci revine numal pecialistului dreptul de a folosi, in condi tiuni de individualizata terapie si acest me dicament, in adevar sexotrop, incompatibi- litati si reactii secundare posibile, anumita posologie adecvata si duraté judiicioasd de timp in tratament, justificind aceast4 reco- mondatie. De asemenea, in cazul Apilarnilului po: tent ca sia celorlalte medicamente apicole este absolut necesara, in functie tot de spe- cificul fiecdirui caz in parte, remarcarea obligativitajii sau unitatea asocierii sale cu alte medicamente clasice (indeosebi _psiho- pice} pentru a-i valorifica integral poten: tialul su valoric. pe cale locala (genitalé) pomezi (unguente) api-mixte (cu apilarnil, propolis, si cu alte substante cu indicatii ‘multiple si eficienta real (cu corelare cu aportul terapeutic al celorlalte medicamente), folosite indeosebi la subiectii_ masculini in cazuri_ de tulburari de puberizare tardivizati, infantilism — ge- nital, hipogonadism hipogonadotrop, insufi cient sexuala erectionalA cu substrat sau si cu substrat hipohormonal, sindrom de invo- lutie cu afectare erectionald cu deficit hor- monal, in general tulburdrile erectionale cu fond local deficitar unele tulburari de eja- cuare, frigiditate (la subiectii feminini) prin carente hormonale de receptivitate stimula- tiva erotica clitorido-vaginala etc. Sintem in curs de a optimiza aportul te- rapeutic In aceasté directie si prin folo- sirea apifitoterapici. 5. In concluzie — Apiteravia, in_conditi uni sau nu de exclusiva utilizare in trata- mentul tulburarilor sexuale, in prevenirea lor sau chiar, in unele forme de sterilitate. isi dovedeste’ in mod progresiv capacitatea sa valoricd terapicd, fd in orice caz la inceput de drum in a o canaliza cu discerna- mint in complexitatea etiopatogenicd si clinicé a acestui domeniu particular de pato- gie umand, cu atit de mare impact psiho- social. Insemnari ASA AM DEVENIT STUPAR Jon CAPISIZU-DELABIRCA Cu ani in urmd, cu ocazia vizitel facute unui amic, am rtimas pldicut impresionat de frumoasa si prospera lui gos- podarie. Printre alte acare~ iuré din ograda sa, George, (asa il cheama pe amécut meu) mia ardtat, un nobil buiestras de care’ era foarte mindru, 0 frumoasd Balyatti cu vitel dupa ea, un mindru berbec de rast, alte animale si pistiri — spre mindria lui — foarte frumoase si bine ingrijite. In. sfirsit, Wsind acest Iu- cru la urmit poate pentru ca plicerea st& ‘fie mai_ mare, George, mia conduce in gra- ding spunindu-mi: — Acum nene si-fi arg ce am eu mai frumos si mai de sot in cur- tea mea — si intinzind mina imé araté cei 13 stupi af sii, frumos amplasati intr-o grt dina cu pomi fructiferi si vité de vie. Si amicul meu tine mortis 8% merg sii-i vdd siupii, Spre yusinea mea —as zice — am dat un pas inapoi ca oricare neavizat si am inadimat ceva in sensul: nt, nu, lasd.., alt data. Véizindu-ma in | incurct- turd, m-a asigurat sii nu am nici'o teamd, si Tuind-o de undeva, mi-a intins un soide pailtirie’ ce semlina oarecum cu cea a culegiitorilor de ceai vietnamezi. Nemaiputind da __inapoi, m-am apropiat. Amicul meu a deschis unul din. stupt si c5eea ce am, vizut m-a timit profund, (tin. s& precizez ci era intr-o frumoast zi de mai, cind totul in natura era numai freamét si ducurie de viata). La stupi st in jurul stupilor era o asa de mare activitate cum mumai tn 7i- Iele de mai se noate vedea Acca foscdiali fara sens (pe atunct pentre mine) nu_o putem intelege, apoi ariitin- duemi un Jaoure am rimas impresionat de miiestria cu care aceste delicate insecte construise-ré acea multime de celule de 0 geometrie per- 28 fecta, Apoi amicul meu mi-a explicat in goneral, cam ce face acea mulfime ce se tot foieste, aleargd, — zumaiite, find ‘intr-un continu du- te-vino ; si atunct mi-am dat seama ci stupul si familia de albine este ceva deosebit, 0 lume aparte, de la care noi oamenii avem de invatat. La plecare, amicul meu mi-a dat si o carte ,Albinele si... noi“ de C. Antonescu pe care am citit-o cu mare in- teres, $i de acum, fiecare in- filnire de a noastra, tncepea $i se sfirsea in discutit despre albine si viata Tor. Dupa citva timp, amicul meu imi spune... in treacit:, — Am facut cipiva ro}, si.. iat, itt ofer si dumintale unul. “Am mulfumit, bucurindu-ma foar- te mult, st am incercat st: platese cova, dar nu a primit nimic, ba chiar m-a atentio- nat ci de insist isi ta darul inapot, La seurt timp mé-am mai cumpitrat 2 familii si pe tot cuprinsul verd, cu afu- torul si sfaturile amicului meu, Te-am ingrijit introdu- cindu-le intr-o stare bund la iernat. ‘Asa am devenit stupar. Dar, adeviirata mea forma- re s-a conturat abéa iarna, cind m-am inscris si am au: diat prelegerile si demonstra- tile practice in cadrul cursu= surifor orqanizate sh tndrue mate de fitiala ACA Dol} unde inqineri, medici veteri- nari, specialisti din cadrul unor institute de cercetare cit si stupari cu o boqatit ex- nerient’, intr-o tematicd cu- prinzdtoare, au expus tectir care qu inglobat principalele notiuni de apiculturd. Pentru buna desfasurare a cursurilor si pentru formarea noastré ca viitori apiculutori, 0 mare contributie au adus-o membrii_ comitetului filialet ACA Dolj cum sint : ing. Flo- rica Tonescu, secretar tehnic al filialei, medic veterinar Stelian Antonia, viceprese- dinte al filialel, Marcel Or- zaté tehnicianul filialei si alii, © contributie deosebitt. in cadrul cursurilor, prin stélut clar si coneis al prezensitrit temelor, prin tuteresantele demonstrafii practice, -aadus si cunoscutul si apreciatul apicultor Stefan Georgescu— seful atelierulut apicol al oco- lului silvic Craiova. In ceea ce priveste largirea orizontului cunostinfelor mele, de un real folos a fost si este revista ,Apicultura in Romé- nia", al caret colegiu de re- dacfie a reusit pe deplin st imbine utilul cu plicutul, st in paginile revistei_ pe linga ‘materialele de purd speciali- tate, sé popularizeze lucruré inedite ca: metodologii noi, documentare stiinfifici, teh- nici moderne, care ne sint de un real folos in activitatea noastré de zi cu zi. De aceea socotese, cd nici unui stupar nu trebuie sd-i lipseascd din biblioteca per- sonal, revista ,,Apicultura in Romdnia", care, lund de Tu- nd, ne tine la ‘curent cu tot ceea ce este nou in domeniu, atit Ta noi in tara cit si peste hotare. In incheiere, tin st mul- fumesc — cum ered ct si altit au facut-o, factorilor de rdspundere din’ cadrul comi- tetului de conducere at félia~ Tei ACA Dol}, acelorasi fac- tori din componenta colegiu- lui de redactei al revistel noastre de specialitate, care prin buna organizare si con- ducere a acestor activitati, au contribuit din plin la for- marea mea sia zeci si sute de_not_apicultort. Totodati, mi folosesc de acest prilej, pentru a mul- fumé si pe aceastt cale, mai findirului_meu amic, inimosul stupar, George Mirsanu din com. Birca — Dolj, care eu optimismul, indemnul, atuto- rul st sfaturile sale, ‘a facut totul pentru initierea mea (st a altor actuali stupari) in tai- nele acestet frumoase si no- bile indeletnicir?, Si ceea ce este si mai frumos, innobi- Tind caracterul unui om, este faptul, c&i toate aceste lucruri le-a facut dezinteresat, att pentru mine cit st pentru Me ey GCN TOULOUSE °88 Comunicarea dr. M.—E, Colin, LN-R.A, Société de Zoologie-Apidologie, Montfavet, France In aceasté comunicare dr. Colin analizea- za puterea patogend a Iui Varroa jacobsoni Acest studiu permite o mai buna cunoastere a actiunii nefaste a acestti acarian. fi mul- jumim dr-ului Colin pentru acest studiu. Cercetarea continua. Cercetarea avanseazd sine permite tuturor sd sperdm. LS. Puterea patogend a Tui Varroa jacobsoni. Dupa depistarea varrozei in Franta, (Wi- ssembourg 1982) s-au facut numeroase cer- cetari asupra modalitatilor de administrare a acaricidelor. S-au realizat progrese reale, testindu-se mai multe tratamente eficiente in diferite tari europene (aerosoli calzi-ami- traz, cumaphos pe cale sistemica, fluvalinat in benzi cu eliberare lent), fiecare avind avantaje dar si inconveniente, Nu trebuie uitat c& se combate un organism viu, aca- vianul, capabil sé se adapteze unor con- ditii noi ale mediului sau de viatd. De aceea trebuie ficut, fn mod regulat, un bilant al ctnoasterii potentialiului agresiv al parazi- tului, tintnd seama de diferitele experiente si observatii realizate in lume, pentru a distruge parazitul, dar si pentru a readuce Ja 0 stare generald satistacdtoare coloniile tratate. 1 Actiunea patogens asupra albinei. 1—I— Influenta globalé asupra vietii in- sectei Potrivit lucrarilor lui Schneider si Dresher (1987), rata de supravietuire a albinelor a- dulte. mai mult de 25 de zile, in conditii de labordtor, este din aproximativ 50%. Dacd albinele provin din larve sdndtoase, se re- duce la 25%, cind larvele -sint. parazitate de mai, putin de 3 varroa si scade la 0% in cazul cind poarti mai mult de 3 acarieni. Acesti autor! evalueaza si scdiderea in gre- utate in stadiul de imago parazitat in mo- ~ventul ecloziunii. Greutatea atinge 30% cind larva este parazitaté de mai mult de 3 acarieni. Aceste rezultate sint in acordcu cele.ale lui De Jong si colab. (1982), Gro- ov (1977) semnaleaza jenarea activitatii nor- male a insectei prin suprainedrcaré meca- nicd“datoratd masei parazifilor de pe albino adult, 1-2—Actiune asupra hemolimfei La fiecare masa, femela de varroa jacob- sonii preleveazd 0,1%/—0,2% din volumul de hemolimfa al unei lucratoare adulte (O. Gro- bov, 1977 Global, pe durata intregii vieti_nimfale, Weinberg si Madel (1985) estimeazd cd va- riatia pierderilor, in functie de amploarea parazitarii, evolueazd intre 15% si 40% (in raport cu’ volumui de hemolimfa ial unei nimfe sandtoase) Schneider si Drescher (1987), Sadov_(1976) Domazkaia (1989) demonstreazd o scddere a proteinelor totale, care fluctueazA intre 108% si 50% 1a nimfele parazitate. Hemolimfa juvenila Ila albinei : Haenel (1983, 1986) si Haenel si Koeniger (1986) au ardtat cd acest hormon are doua actiuni asupra lui Varroa facobsoni: 0 maturare a ovarelor la femela’tinird de acarian, care paraziteazd albinele adulte si o incorporare a vitellusului in oul parazitului. In sfirsit, gratie punerii la punct a tehni- cilor de imunochimei, Dandev, Lux si Colin au reusit s4 identifice cu mare precizie mo dificdri ale proteinelor antrenate de acarian 1—3—Actiune mutilanta Dup& De Jong si colab. (1982) 6% din al- binele ce se nase parazitate prezintS 0 scur- tare a abdomenului si_deformatii, locali- zate mai ales la aripi. Ei remared, de ase- menea, c& 6 acarieni pe o larva de albind antreneaz4 o mutilare a adultului in 40% din eazuri ‘La nivelul organelor interne, Schneider si Drescher (1987) semnaleazi o'reducere cu 10% a marimii acinilor glandelor hipofarin- giene ale albinelor nascute parazitate. 1—4— Poarti de acces si vector Germeni putin patogeni pot contamina he- molimfa direct. in. momentul fnteparii si se pot inmulti in ca. Sabanov (1982) a izolat astfel mai multe speci de bacili nepatogeni pe larve moarte. situate aldturi de larve foarte parazitate si abandonate de catre acarienl. Ball (1985) observa inmultirea, pe larve parazitate, a virusului numit yal paralizei 29 virus care nu fusese izolat inaintea de varroozé, decit pe usor acute", aparitiei epizootiei albine adulte, provenind din colonii bolnave. Logic, se poate emite ipoteza unei insu» ficiente’ a posibilitatilor de apuirare a orga nismului faté de mai multi agenti patogeni. Dac varrooza se asociaz’ cu alti agenti mai patogeni, pronosticul devine foarte sum- bru. 1—5—Actiune indirect prin introducerea de produse toxice in colonie Combaterea parazitului necesita utilizarea unor molecule cu activitate principala acari- cidd, adic {4rd toxicitate acuti pentru in: secté. Dar, dupa citiva ani de tratament, risci sé sé pund problema acumulévii re’ duurilor post-terapeutice in stup si a toxi- cittii_cronice a medicatiilor. Preocuparea exclusiv pentru eficienta acaricidului_mas- cheazi adeseori acest aspect delicat al te- rapiei. 2 — Dinamica populatiei de acarieni in colonie 2-1— Factori ai variatiilor in reproduce. rea parazitului Preferinta pentru puietul_mascul de Apis cerana, foarte caracteristicd, pare tot mai putin marcaté in cazul lui’ Apis mellifica Totusi, concentratia mai mare de hormon juvenil III in hemolimfa de mascul induce © mai buna prolificitate a parazitului la am- bele specii de albine (H. Haenel si N. Koe- niger, 1986). Numéaru) de cicluri de reproducere per femeld a crescut intr-adevir de la obser- vatiile lui Grobov (din 1977). Acest autor mentiona c& doar 18% din femele ar avea un al doilea ciclu de ponta, si 4% un al treilea. Zece ani mai tirziu, rezultatele lui De Ruiter (1987) araté ca 50% din femele au mai mult de 3 cicluri, unele atingind 7 cicluri. Un alt factor favorabil inmultirii parazi- tului intervine in timpul ierndrii, Excitarea ghemului de albine, datorata prezentei aca- rienilor in numar mare, provoacd o. creste- re a temperaturii, suficienté pentru men- tinerea pontei mateii si pentru intretinerea puietului, de unde posibilitatea de reprodu- cere a parazitului (O. Grobov, 1977). 2-2— Definirea perioadelor tru colonia de albine critice ‘pen- Daca se urméreste evolutia parazitozei in raport cu ciclul anual al coloniei in con- ditii de clima temperata, se vede cd repro- 30 ducerea acarianului este destul de lenté primavara, cdci_parazitii de iarnd sint mai putin fecunzi (H. Haenel si N. Koeniger, 1986) dac& matca si-a intrerupt ponta. In acest anotimp, suprafetele de puiet se extind rapid, puietul mascul atrage si_o parte din varroa. Consecintele maladiei sint deci slabe in colonie, cité vreme-conditiile de crestcre ramin_favorabile. Cu ocazia unui cules de vara intens, se produce un dezechilibru in colonie : scaderea accentuata a suprafetelor de puiet, imbatrinirea si e- puizarea lucrétoarelor. Acarianul paraziteazi_o proportie mare din larvele ce ramin si fecunditatea sa este mai bund la sfirsitul veri (H. Haenel si N. Koeniger, 1986). Atunci se observa free- vent leziuni grave sau mortalitati nume- roase la larve si nimfe ,asociate unor ma- ladii secundare. De fapt, numérul acarienilor prezenti primavara poate fi inmulfit_ pentru timpul verii cu un factor mai mare decit 20. Generatiile de albine de dupa ultimul ma- re cules din vari se gdsesc, deci, foarte slabite, cu o speranta de viaté mult diminu- ata. Reinnoirea albinelor inainte de iernare se face in cele mai proaste condifii si, ast- fel, sansele de supraviefuire ale coloniei in sezonul urmator sint reduse. Conclu: La nivelul albinei ca individ, parazitarea larvei provoacd leziuni histologice si bio- chimice ireversibile la adult. Diversele sale functiuni, in structura social’, vor fi de a- semenea afectate. La nivelul coloniei, viteza de inmulfire a parazitului atinge uneori valori foarte ridi- cate, ceea ce conduce la reconsiderarea peri- oadei de tratament. Pentru a garanta, pentru iernare, prezenta unor albine neparazitate si, mai ales, fara sechele de parazitozd, este necesar si se trateze ,imediat dup& incheierea ultimului cules, avind grija sd se scoati puietul ri- mas. Din precaufiune, reinnoirea mitcilor batrine ar trebui si se faci dupa adminis- trarea acaricidelor. Aceast& solutie, deja adoptata de apicul- torli care lucreaz& cu albine selectionate, garanteaz eficienta tratamentului varroozei. Dr. M—E. Colin Franta (In Revue francaise @apiculture, nov, 1988, p. 489-490) ‘Traducere si preluerare de Liliana BRETO- TEAN. CURIER JURIDIC Mai mulfi_apicultori se adreseaz oficiu- lui juridie din cadrul Asociatiei Crescéto- rilor de Albine — Comitetul Executiv pen- tru a fi sfatuifi cum trebuie si procedeze in cazul in care se fac tratamente cu pesti- cide la culturi agricole si perimetre silvice si Je sint intoxicate familiile de albine. Pentru protejarea familiilor de albine im- potriva intoxicatiilor cu substante chimice a fost elaborat Ordinul comun nr. 45; 110; 947; 23/1987 al Ministerului Agrieulturii Ministerului —Silvieulturii; —-Ministerului ‘Transporturilor si Telecomunicatiilor si Co- mitetului pentru Problemele Consiliilor Populare care a intrat in vigoare 1a data de 15.VI.1987. Potrivit ordinului de mai sus, unitatile agricole si silvice care coordoneaza, executa sau beneficiazd de tratamente fifosanitare cu pesticide, personalul care participa la aceste tratamente si detinatorii de familit de albine, sint obligati s& ia toate masurile necesare pentru prevenirea intoxicatiilor la familiile de albine. ‘rratamentele cu. pesticide asupra_cultt: rilor agricole, plantatiilor pomicole si a pa- durilor se vor desfasura in perioade de timp cit mai seurte care nu vor putea depisi 7 zile consecutive pentru o cultura agricola sau un trup de padure, si vor fi anuntate apicultorilor astfel ineit acestia si poaté proteja familiile de albine prin inchiderea Sau indepartarea stupilor in intervale de timp cit mai reduse cu putinté. ‘Tratamentele fitosanitare cu pesticide la culturile agricole, plantatiile pomicole, sil- vice si paduri se vor executa numai pe baza avertizirilor scrise, emise de statiile de prognozi si avertizare si de unitatile silvice si vor fi transmise unitatilor socialiste care le au in administrare, fn folosinfd sau in proprietate. In cazul efectuarii_aviotratamentelor cu pesticide, centrele de protectia plantelor Vor comunica in scris (scrisoare recoman- data, telegrama confirmata etc) unitdtilor agricole beneficiare cu cel putin 7 zile inainte, zilele si suprafetele pe care se vor efectua aceste tratamente. Este interzisi aplicarea pesticidelor, cu exceptia celor atestate prin mentiunea ca nu sint toxice pentru albine ,asupra cultu- rilor agricole entomofile, pomilor fructiferi sau principalelor speci forestiere melifere (salcim, tei) aflate in faza de inflorire, pre- * Vezi materialul publicat in nr, 8/1987. pag. 20 a revistei noastre si textul integral al ordinului in nr, 2/1988, pag. 2, cum si asupra arborilor forestieri de alinia~ ment aflaji in perioada de exudatie a ma- nei. De asemenea, este interzisé aplicarea de pesticide pe suprafetele de teren agricol aflate la mai putin de 1 km — cind trata- mentele se executi cu mijloace terestre— sila mai putin de 3 km in cazul_aviotr tamentelor — de p&duri formate din speci melifere, de livezi gi de culturi agricole entomofile aflate in faza de inflorire. Unitatile socialiste cu sector apicol yi api- cultorii cu stupine personale au obligatia 1. SA anunte In cel mult 24 de ore biroul respectiv comitetul executiv al consiliului popular comunal, ordsenese sau municipal, locul de amplasare a acestuia, perioada uti- lizdrii vetrei de stupind, numarul familiilor de albine, precum si sediul ori adresa 1a care acesta urmeazi s& fie anunjat in cazul efectuarii unor tratamente fitosanitare. 2. Si inchidd sau si indeparteze la o dis- tanta de peste 5 km de suprafefele supuse tratamentului, familifle de albine pe care le are. ‘Trebuie s& precizez c anunjarea biroului sau consiliului popular este necesar si se facé in scris si cu numar de Inregistrare pentru a se putea face dovada — in caz Ge nevoie — la instanfa cd se cunostea de existenta familiilor de albine pe raza consi- liului popular care a fost anuntat ca se cfectueazd tratamente eu. substante toxice De asemenea, consiliile populare vor anunta pe detinatorii de familii de albine in scris si sub Iuare de semnatura la cu- nostinfa, data, locul si felul tratamentului nfe chimice, cei in cauza luindu- ce se impun in vederea prevenirii albinelor. In cazul_producerii intoxicatiilor la fami- lille de albine dejinatorii (proprietarii) vor sesiza imediat In seris circumscriptia sani- tar-veterinaré pe raza careia este situata stupina. ‘Ancheta sanitar-veterinaré se va face de medicul veterinar in prezenta delegatului unitatii care a beneficiat de tatamentul fitosanitar si a detindtorului de stupi afec- tati, pentru ca partile sd-si expuna preten- ile sau obiectiile lor, care vor fi consem- nate In procesul-verbal ce se incheic, Dacd intoxicata s-a produs din cauza unui tratament cu pesticide aplicat intro gospo- darie personala, la anchetd va participa un reprezentant al acestei gospodarii. Dac nici uni din delegatii convocati nu se prezint, medicul veterinar de circum- scriptie este obligat si execute in prezenta unui delegat neutru ancheta sanitar veteri- 31 nar si sd incheie procesul-verbal de consta. tare in termen de 3 zile de Ia data cind ‘a fost anuntat de producerea intoxicatici, mentionind si modul cum au fost convo- cali delegatii absenti. Procesul-verbal trebuie s& cuprindd : —daie privind proprietatea si adresa proprictaruiui familiilor de albine ; —clemnte privind stupina ; — confirmarea sait, infirmarea intoxicatici chimice si stabilirea catzelor si imprejurd rilor in care s-a produs ; — numarul de stupi_afectati ; — simptome. observate ; — puterea familiilor de albine : numéarul fagurilor cu puiet ; gradul de mortalitate ; — starea familijlor de albine —daeA se constaté mortalitaie in siupi- nele vecine, Ja ce distanta si in ce grad; — persoanele care mu au respectat pre- vederile ordinului de mai sus; — evaluarea fizicA a pierderilor cauzaie. In cazul in care diagnosticul de intoxica- tie-nu poste fi stabilit numai prin mijloace chimice, se vor trimite probe de albine moaric sau_in agonie, probe de miere, de faguri cu pastura, de faguri cu puiet capa- cit si necipacit plante, frunze, flori si apa slitatoare suspecte a fi contaminate, la un laborator de specialitate in vederea analizei, Expedierea se face de proprietarul stupi nei in pungi sigilate, iar jumdtate din pro- bete recoltate vor fi pastrate timp de 90. zile do medicul veterinar in vederea unei even- tuale expertize. Incalearea prevederilor_ordinului_mentio- nat mai sus atrage dupa caz, réspunderea ali, contraventoinala, disciplinard, ma- terial sau civil a persoanelor vinovate. Alexandru NICOLAE Consilier juridic sef at Asociatles Crescttorilor de Albine Timpul probabil pentru luna iunie La data redactérié prognozei (2 mai) pen- tru Tuna lui Ciresar, Ia Bucuresti ciresele timpurii erau deja rosii, circumstantd in care e firese si ne intrebiim : va fi iunie din acest an o lund obisnuitd de inceput de vari sau pastrindu-se avansul termic al anului in curs fatd de obisnuitul calendaristic, vre- mea va trece la caracteristicile miczutui de sezon estival inainte de momentul debutului astronomic al verii (solstitin) ? Raspunsul meu, adresat apicultoritor, se plaseazd intermediar fata de cele doud ipo- teze prefigurate in intrebare. Chiar dacti ne asteptiim ca valorile termice si depaseascd mediile multianuale ale lunii iunie, tempe- vaturile se vor situa Ja limita normalului. In zilele cele mai calde se vor atinge 30°C in majoritatea regiunilor tari, aceasta fiind posibil in Cimpia Romana. Mentionez mazima absoluté lunaré de 42°C inregistra- td la Oravita cu 51 de ani in urma pe data de 29 iunie. Privitor la cele mai rect nopti ce’ se asteapté nu sint probabile valori mai coborite de 5°C decit in depresiuni si in zonele alpine, in timp ce in Lunca Dunarii minimele nocturne se vor situa in jurul valorii de 10°C. Valorile de 5° C ce pot fi consemnate in regiumile nordice sént cu 1—2° mai cobo- rite fata de cele rezultate prin medierea mi- nimelor absolute pe mai mulfi ani. Ele se 82 vor datora invaziilor de aer dinspre Pe- ninsula Scandinavia ce vor afecta indeosebi Maramuresul, Transilvania si Moldova. Tre- ctor in aceste regiuni maximele diurne se vor limita la 15°C, Privitor la regimul pluviometric, caracte- ristica lunii iunie de cea mai bogati in plot dintre lunile anului, @si va gist confirma- rea in regiunile vestice si nordice, precum si in zonele cu altitudine mai ridicati, In sudul si estul tari alternanta zilelor inso- rite cu cele instabile se va face in favoarea primelor, ce vor fi duble ca numdr fatd de zilele cu’ ploaie. Cantitativ precipitatiile vor prezenta un de- ficit in zona de cimpie din sudul farii, pre- cum si in Podisul Transilvanici, © frecventd mare a descdrcarilor electrice se va consemna in prima parte a lunii in toate regiunile farii, Vintul va prezenta tre- ciitor intesinfictiri din sectorul NV, mai ales in teritoriul cuprins intre Valea Siretului sé @ Prutulué, Fenofazele de inflorire.a principalelor spe- cii melifere situate in mod obisnuit in luna junie si inceputul Tunit iulie se vor produce cu anticipatie indeosebi in Cimpia Roménd. Preliminar pentru evolutia in continuare a verii luna iulie se prefigureazé canicularé si secetoast. Asupra acestei anticipatii vor reveni insti in numdrul viitor al revistei. Corneliy POP cercle apttole de Ia région de Ba DANS CE NUMERO ....~ ~~~ enw ecw eee e owen neta ee tceceee I, STANCU : Méthods de reproduction intensive des familles d abeilles ; N. NICO- LAIDE: Lintroduction. des reines; Z. VOICULESCU: Elevage de reines: sans transvasement ; I. RECEANU: Comment faut-il nous comporter avec les abeille: IRNU : Facteurs internes fui influencent la production du nectar; M. ATANA- POPESCU : Préoccupations et succés d-un :D. IENEGAR: Sur les familles d’abeilles 5 et un méthode employée pour leur correction’; S, BODOLEA: Le li- iculture face en face avec ses lecturs; O. VETCU: Quellques aspects de Yetivité deployée par un cercle apicole 4" éitves-pionni L'apithérapie employée que dérangements des relations sexuels + DELABIRCA: Crest ainsi que je suis devenu apiculteur; DOCUMENTARE API- COLE: Crest ainsi que je suis dvenu apiculetur: DOCUMENTAIRE APICOLE Toulouse ‘88, Les iecteurs de l'éntrager peuvent s'abonner par ROMPRESFILATELIA, Départe- ment exportation-importation presse, P O. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Bucarest, rue Calea Grivitei, no. 64—66. IN THIS ISSUK. ~~~ panne nen e een n nce e nets I. STANCU: Methods-of intensive reproduction of the honeybee cc! nies; N.. NI- COLAIDE: Queens’ introduction; Z..VOICULESCU: Breeding queens : without graftnig; I. RECEANU: How man should behave with “honeybees; I. CIRNU Interne! and external factors influencing the nectar production ; M. ATANASIU : Putting wire on frames; V. POPESCU: Studies and achitvements of an_apicul- tural circle in Banate region; B. HENEGAR: Some facts about qucemess bees and a method for‘ their correction: |S, BODOLEA: The apicultural book facing its readers ©. VITCU: From the activity of an apicultural cercle of scholl pioneers; C, DRUGEANU: Apitherapy in controlling the sexual relational dis- turbances ; I. CAPISIZU-DELABIRCA : That's how-I became a ‘beekeeper; API- CULTURAL DOCUMENTARY : Tou! use ’83. E Readers from abroad can get subscriptions through the ROMPRESFILATELIA Enterprise, Press Exportation-Importation Department, P. O. Box 12—~201, Telex 10376 prsfir, Bucharest, Catea Griuiget St, No. 64—66. IN DIESER NUMMER ~~ 2~~ ~~~ ~~ owe wn ne nee e meen nenee 1. STANCU : Intensive Vermehrungsmethoden der Blenenvalker ; N, NICOUAIDE : Das Zusetzen der BienenkOniginnen ; Z. VOICULESCU: KGniginnenzucht obne Umlarven; I. RECEANU: Der Umgang mit den Bienen; I. CIRNU: Innere und _fiufere Faktoren, die Nektarproduktion beeinflussen: M. ATANASIU: Rahmen- drahtung ; V. POPESCU : Beschiiftigungen und Errungenschafin eines Imkerkreises aus dem Banat; D. HENEGAR: Uber weiseilose Bienenvilker und ihre Aufri- chtung: S. HODOLEA: Das Imkerbuch und seine Leser; O. VITCU: Aus der ‘Tiligkeit cines imkerlichen Schilerkreises; C.. DRUGEANU : Die Apitherapie in der Behandlung yon sexuellen Stérungen ; 1. CAPISIZU-DELABIRCA : So wurde ich Inker ; Imkerliche Dokumentation. ‘Ausldndische Leser kénnen sich bei folgenaer Alresse abonnieren: _ROMPRESFI- LATELIA, Departamentul export-import presd, P. O. Box 12-201, telex 10376 prsfir, Bucurestt, Calea Grivitei, nr. 8486. A B 3TOM HOMEPE ween nse e ene ee nee n eee ene eee eaeeenenet H. CTAHKY; Meronus wurencunioro pasmnoxenns mueanitax cement; H. HHKOJIAHJLE : Booaune marox; 3. BORKYIECKY: Busox marox Gea itepengca; H. PEYAHY: Kax MM ROAM yxaRHOATd 3d nuerawn; H. KIPHY: Buyrpentte wm nuewmne dbaxro Ranaiumae ua’ nextapontaneacune; M, ATAHACHY ; Hasanmsanne pawox; B NOMECKY: Zanatwe H pesyabrar geaTeabHOCTH N¥eAOBOANOTO KpyKKAa B yesRe Banat; Jl. XEHE- TAP: © rpyronmiunx cemuax n werox ux nempasacuna; C. BOMOVIA: Knura no neao- noncray ce wrateat; O. BATKY: Ha xenvensnoctn ogyoro uikoasHo-nvonepexoro mmcaononwore xpyxxa; K. JLPYIDKAHY: Annrepania a cexcyaabumx napymennnx ; H. KANHCH3Y-JLEJIABKIPKA : Kax a cra nvenononom ; Joxymenraspaui marepuaa : Tyaysa 1988, 3 Huocrpaunoie wurarenu Mozyr noAayuurs nai sypHaa oOpawarce 6 POMITPECORIA- TEJA, Henapramens sxcnopr-uxnopr nesaru, 11, 0, Boxe 12-201, reaenc 10876 npcpup, Byxapecr, ya. Kaaea puauya 64-66, le APICULTORII Asigurati-va stupinele cu fagurii necesariproducfiei apicole din anul 1989, in acest scop: © predafi filialei judefene a Asociafici Crescitorilor de Albine de care apartineti, la schimb si achizitii, intreaga cantitate de ceara produsi. .