Sunteți pe pagina 1din 36
UCT e er en in Romaniag 7“! Lae aero Ey Revist& lunar& de schimb de experienta si Set Indrumare metodologic’ apicoli editats de Oa car aes a Asociatia CrescXtorilor de Albine din Republica Bor Socialist’ Rom&nia ing CSS ar ee ae is a BRR CUPRINS Med. vet, DRAGO 14 I STANCU: Valorificarea culesurilor de la Prey tye i tei si floarea-soarelui eae Sa i proreneme) aie 5 j Maria DRAGAN ; Cum sé crestem matci Ee Caer eerae 8% Maria CURCUDEL, S. Bejan: PH-ul fn api- a 10:8 I. STANCULESCU: Angrijirea roiurilor tirzii 4 P, : 4 ora eT W 4 Z. VOICULESCU : Prevenirea roitului natural Ean ae . . oSCarer Seats 12} 1. BALANA: Factorii climatici si intluenta lor SL NER Sie eT OE ECON Cot asupra secretici de nectar la soiurile si hi- Cierra cam of brizii de floarea-soarelui De noo Soo EN Uy auc ate ana 14} 1. CIRNU: wostinoasele, un cules moderat dar Hae cry ere q de lungaé durata sto eile Aes ine LTTE 4 4 : Apa 177 P. AGACHE : Loca europeand 21} V. PLATINEANU: Pledoarie pentru multieta- jatul micsorat SP) PSU JN ios peNg 23 M.CUIBUS, L. IVAN: Centrul medical de ESS OO Scam apiterapie es © God. 70231 foto angio ne LT emo n SCs te 249 C. OCRAIN, P. AGACHE: In vizitd la api- cultorii sovietici 27 9 4+: La prietenii din RD.G. 28 { REDACTIA RASPUNDE CITITORILOR 30 4 CALENDARUL APICULTORULUI Rae cea ae 32 § PROGNOZA INFLORIRH FLORII-SOARELUI Ree 4 IN ANUL 1988, ROMPRESPILA‘ a aor Naika) t ey (oes ken nares Coperta Ia: Amestecurite furajero-melifere re- et intd deopotréva un valoros nutret pentru animale 9 sursd de nectar si polen deosebit te utila pentru » mat ales in perioadele Upsite de cules, fen VALORIFICAREA CULESURILOR DE LA TEI $1 FLOAREA-SOARELUI Ing. Ioan STANCU Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura TEIUL reprezinté dupa salcim a doua specie arboricola de im- portanta deosebita-din tara noas- tra, inflorind la circa 15—25 zile dupa terminarea infloririi salci- mului, in functie de zona geogra- fick, altitudine, expozitia versan- tului. Spre deosebire de saleim, culesul de tei are o durati mai lungé, de 2—3 siptamini, indeo- sebi la padurile formate din doua sau mal multe speci, Din punct de vedere al secretiei de nectar, mai importante sint speciile ; telul cu frunza mare sau teiul fluturese, teiul cu frunza mica sau teiul pucios si teiul argintiu sau teiul alb. Aceste specii alcituiese paduri masive in judetele Tuleea, Cali- rasi, Giurgiu, Sectorul Agricol Ilfov, Iasi, Timis. Se practicd stu- paritul pastoral la.culesul de la tei in localitati din aceste judete, mai cunoscute fiind Comana, C: cioare, Mihai Bravu, Calugareni — judetul Giurgiu, Snagov, Scro- vistea — Sectorul Agricol Ilfo Clucurova, Cetituia, Cocogu, Isai cea, Niculitel, Babadag — jude- ful Tulcea; Grajduri, Birnova, Ciurea — judetul Tasi. Prima specie care infloreste ultimele zile de cules la tei se suprapun + prererererererosereterace, de caracteristicile climatice ale orererect : evererst priscstesererereserererere., Teiul si floarea-soarelui reprezint& principalele surse de cules din timpul verli, pe o perioad’ de 40—45 de zile, in functi {anului, de specia de tei si de epoca de seménat, perioada de vegetatie a soiurilor $9 hibrizilor de floarea-soarelui, Une # cu prima siptimind de inflorire a florii-soarclul, : : Tinind seama de caracteristicile fiecirel specii, de timpul cind se manifestii § Gaceste culesuri, pregiitirile si Iuerdrite sint asemfnfitoare. Se impune totusi o ¢ fcunoastere temeinicd a particulartit{ilor de inflorire, a cerinfelor biologice ‘atit ? Ya tei, cit si la floarea-soarelui. Be erecene et eeeee tee eee este teiul cu frunza mare, urmati la 10—15 zile de teiul pucios jar la 21—22 zile de teiul argintiu. Durata de inflorie a celor trei specii Iuate impreun’i este in me- die de 30—38 zile, in functie de microclimatul masivului respec- tiv. Culesul de la tei nu are in- tensitatea culesului de la salcim, capacitatea nectarifer’ a celor trei speci find urmitoarea : 800 kg/ha teiul cu frunza mare, 1000” kg/ha teiul_—_pucios, 1200 kg/ha teiul argintiu. Practi- cind stuparitul pastoral la culesul de la tei se pot obtine in anii fa vorabili 15—25 kg miere pe fa- ilia de albine, cu sporuri zilnice de 2—6 kg miere pe stup. Cunoseind caracteristicile de cules ale fiectrei specii de tei, apicultorul trebuie si-si organi- zeze astfel lucrarile in stupind, ineit 1a declansarea culesului acesta si fie valorificat din plin. FLOAREA-SOARELUI cu toa- te surprizele nu’ tocmai_placule oferite de culesul din ultimii ani, este considerat’_ ca principala sursi de nectar din cursul veri Fiind cea mai important plantA oleaginoasa de la noi, ocupind an de an tn jur de 500000 ha, ra- ~ mine in continuare o specie nec- taro-poleniferd cu pondere eco- nomico-apicol intre culésurile de cimp, datoriti suprafetelor mari pe care le ocupa, a gradului ridi- cat de atractivitate pentru albine sia productiilor ‘insemnate de miere pe care le oferd. La hibrizii introdusi in productie s-a scurtat mai ales perioada de inflorire, acestia fiind ceva mai timpurii si sensibili la factorii climatici, ca- racteristici care impun o serié de miasuri organizatorice si de teh- nici apicolé necesare valorificarii eficiente a acestui cules. Astfel, un rol deosebit il are repartizares judicioasé de 1,5—2_ familii/ha, evitind supraaglomerdtile si res- pectind strict repartitia obtinuta de la organele competente, in functie de suprafetele afectate. Este cunoscut de toti apiculto- rii, cd de la orice cules familiile de albine puternice, bine dezvol- tate, cu mult& albin& culegatoare, realizeazi totdeauna sporuri_zil- mice de miere mult mai ridicate decit familiile de albine slabe. In fiecare familie trebuie si se gi seasci 0 matci tindrl, prolificd si sin&toasd, avind la dispozitie un cuib bine organizat, format din faguri cu celule de albine lucra- toare cu un puiet perfect santos. Stupul trebuie si fie in bund stare, la nevoie reparat pentru a asigura menfinerea unei tempe- raturi constante in cuib, spafiu suficient de ouat si o acrisire corespunzitoare. Toate acestea contribuie la obtinerea unor fa- milii puternice, in permanenti activitate, fara tendinfa de a in- tra in. frigurile roitului, capabile s& valorifice superior un cules. ‘Transportul la sursele de cules se recomanda si se fac& noaptea, dupa ce in prealabil a fost efec- tuaté o recunoastere temeinicd a terenului, find stabilite repere usor de gasit pe timpul noptii. Stupii vor fi agezati paralel si nu perpendicular pe sursa de cules. Alegerea locurilor pentru vetre trebuie facutd cit mai din timp. La tei, pentru vetrele de stupind se cauta locuri situate in poieni sau pe marginea padurii, la um- bra, soarele incdlzind stupii dimi- neata devreme sau spre sear. In restul zilei, cind temperatura in aceasti perioadd a anului este foarte ridicata, familiile trebuiese ferite de cdldura toridi a soare- lui de amiaza. Albinele trebuie si poata face o buna orientare gisindu-si_ re- pede stupul, fiind nevoite s& zboare parale] cu solul spre sursa de cules si nu vertical, prin hati- suri, care le obligi Ja . eforturi suplimentare. De preferinti este amplasarea stupilor in apropierea surselor de apa, cu un microclimat mai blind, feriti de vint sau trafic auto in- tens sau cdi ferate, mai ales cind albina culegatoare trebuie sa le traverseze. In cazul in care se intirzie pe drum gsi se ajunge mai tirziu la locul respectiv, trebuie evitata asezarea stupilor in raza de zbor a altor stupine. Inainte de a des- chide stupii se vor amplasa 1—2 adapatoare cu api in ime- diata apropiere a stupinei. Se evita astfel depopularea fami lor printr-o orientare superficial, deoarece zburind grabite la ap’, albinele la intoarcere se opresc in prima stupina intilnita in ime diata apropiere a sursei de apa. La floarea-soarelui _amplasarea stupilor trebuie facutd la o dis- tanta de 200—300 m fata de lan, in apropierea parti in care s-a terminat insimintarea lanului, deoarece aici inflorirea este mai tirzie, iar albinele au posibilita- tea de a se orienta mai ugor in zbor. Daca este posibil stupii vor fi amplasati in vecinatatea unor jJanuri ce au fost semanate in epoci diferite sau care au perioada de vegetatie diferité spre a avea © perioadi de inflorire cit mai lungé. Vor fi preferate locurile cu apa freatic’ la suprafaté sau lanurile irigate, albinele avind lanul in fata, nu lateral sau in spate. Este obligatorie instalarea adapitoarelor cu apa si a diferi- telor semne distincte pentru orientarea albinelor. Dac& nu a fost posibila aseza- rea stupilor direct in padure, sau sub 0 liziera de copaci din apro- pierea masivului de tei sau a la- nului de floarea-soarelui si siu- pii sint expusi direct razelor de soare, atunei trebuie umbriti cu paie, ierburi etc. Urdinigurile se deschid larg, cuiburile se lirgesc, cu un numar suficiente de cor- puri, caturi, faguri, astfel ca al- bina si nu stea prea ingrama- dité, intr-un spatiu prea restrins in cuib. La stupul orizontal se Jasi deschise fantele de ventila- tie, se aseazi sita de aerisire in locul unei scinduri de podisor, spre marginea cuibului. Pentru stupul vertical gi multictajat se agazi sita de ‘Ventilatie ca la transport, iar direct pe ramele din cat sau corpul doi sau trei la multietajat se pune o foaie de carton asfaltat, mai mick cu 2—3 cm in fafi gi spate. Se creeaza astfel o ventilatie supli- mentara foarte eficienta, fara pe- ricol de racire a cuibului, in caz de scidere brusca a temperaturii. La stupul RA-1001 se indepar- teazi podisorul, iar fantele de acrisire din capac se lasi des- chise, in functie de cerintele bio- logice ale familiei respective si temperatura mediului. Aceast mésura ajutd mult la mobilizarea unui numar sporit de albine la cules din albina refinuta pentru ventilarea cuibului Se evita tot- odata aparitia frigurilor roitului. Familiile ce au matcA neimpe- recheaté, botcd sau schimb& li- nisfit matea, vor fi asezate in rin- dul din fatd, marcate distinct pentru ca stupul sa fie usor re- perat la intoarcerea méatcii din zborul de imperechere. Incepind cu aceasta perioad’ a anului se observa tendinta albi- nelor de a depune micrea in apropierea cuibului, cu predilec- fie in celulele din care a eclozio- nat puietul, blocind cuibul cu miere, pregitindu-se _instinctiv pentru iernare. Matcile isi reduc ponta, scade tendinja de roire, schimbarea miatcilor se face lini: tit, incepe treptat slabirea puterii familiei de albine. Pentru inlaturarea acestui ne- ajuns, incepind imediat dup sal- cim, trebuiese luate miasuri de mentinere la un nivel ridicat a pontei_mateilor, chiar prin hri- niri stimulente in perioadele lip- site de cules si prin asigurarea spatiuluj pentru ouat. Matca sa nu fie stinjenita de la ouatul normal, fri intrerupere. Alifel, familia de albine, oricit de puter- nic& este la inceputul culesului de tei, neavind noi contingente de albine pentru inlocuirea celor ce mor in timpul culesului, sli- beste treptat. Fa nu va fi in stare sd valorifice culesul urmitor, cel de la floarea-soarelui. Cu cel putin doua saptimini inainte de cules familiile slabe se unifici, méatcile fiind prezente in toate familiile, iar cu citeva zile inaintea de inceperea culesu- lui, din familiile de bazi se scot ramele cu puiet necapacit si oud, care se vor da familiilor ajuta- toare in schimbul unor rame cu puiet capicit gata de eclozionare. Se elibereaz astfel o cantitate in- semnat& de albine doici care in- grijeau puietul necdpicit, spre a participa la cules alituri de plu- sul de albina ce eclozioneazé din fagurii cu puiet capacit matur, primit de familia de baza. Cind se constata totusi intrarea familiilor in frigurile roitului se trece imediat la inlaturarea aces- tui neajuns, prin una din, meto- dele cunoscute. O alta problema destul de im- portanta 0 constituie spatiul des- finat depozitarii nectarului, care trebuie corelat cu puterea fami- liei de albine, intensitarea cule- sului, posibilititile de interventie si suplimentare ale fiecirui api- cultor, avind in vedere ca pentru depozitarea nectarului proaspat este necesar un spafiu de trei ori mai mare decit cel necesar pen- tru mierea matura. Lipsind acest spatiu, recolta de miere se reduce considerabil, cu circa 40%, adiu- gindu-se si’ celelalte _neajunsuri prin blocarea cuibului cu miere. Nectarul contine in medie circa 500/) apa, mierea dintr-o celula cintareste 0,43 g, iar o celula pen- tru inceput depoziteazd 0,14 g, in medie maturizarea ficindu-se in 6 zile. Deci se poate stabili necesarul de faguri. Spre exem- plu, la un cules de 3 kg nectar pe zi vor fi necesari 2,4 faguri de cuib, iar in ziua a 6-a, 9 fa- guri. La un spor zilnic de 6 kg ne- cesarul de faguri va fi dublu res- pectiv 4,8 si 18. Pentru ca aceste culesuri si ne dea satisfactie este necesara apli- carea tuturor m&surilor menite s& creeze conditii optime, mai ales ca in ultimii ani conditiile de cu- les au fost deosebite fatA de nor- mal: secet indelungata, timp rece mai ales noaptea, reducind considerabil capacitatea de secre- tie a plantelor. Stupina apicultorului ing. Nicolae Alexandru, constituitd din doud platforme pen- tru s4 familit si caband, construite (ca de altfel si stupii) dupa o conceptie pro- prie, in pastoral la salcim. (foto: prof. C. STEMATIU) Metode simple la tndemina fiecdrui apicultor CUM SA CRESTEM MATCI Biolog Maria DRAGAN, Seful colectivului de Genetica si ameliorare a albinclor din Institutul de cercetare si productie pentru apicultura, Sreserereroresererorososes. Principalul deziderat al apicultorulud practician este tnmutfirea in stupina proprie a jamiliilor de albine cu calitiigi productive si de comportament deo- Sebite, Reusita acestet actiuni, printr-o selectie de mast bine dirijata, detormind cresterea permanenta a valorii productive a stupinei cu satisfactii materiale si chiar morale pentru aptcultorul care-si propune acest scop. Un factor amportant in aceasti activitate it consiitule obfinerea matcilor necesare formdrii noilor familii sau schimbarli celor necorespunzdtoare. Problema producerii matcilor este relativ usoard, atunci cind apicultorut cunoaste biologia normalé a familie de albine si fenomencle care letermind aparitia uned noi méitci. Cresterea unei miitci are un loc bine stabilit tn eiclul anual al unei familii de albine. Ea nu se desfasoaré permanent ci este de- terminatd de anumite conditii si anumifi factori de declansare. Pentru reusita uneé cresteri impecabile, apicultorul crescttor este obligat sd stdpineascd bine toate detaliile biologice de crestere naturali a métcilor in familia de albine. Stdpinindu-te, et poate crea foarte usor condifiile si poate simula factorii de declangare a aparitic: wnei not miitci. Toate metodele, tehnicile si tehnologiile de producere, puse la punct pind in momentul de fafa au la bazd cele tre: cdi ‘naturale de aparitie a unei matci in familia de albine— schimbare linistitd, roire naturalé si de salvare — con= ditit cind albinele cresc dotci din care vor ecloziona matci {vezi articolul pu- blicat tn nr. 7/1986 la pag. 6). Apicultorul ‘erescdtor de miitci trebuie s& stie de asemenea cd pentru a obfine matci de cea mai bund calitate din punct de vedere al cresterli este ne- cesar st foloseasct numai larve tinere in virsti de pind Ia $ zile, timp dupa care se produc modificdri ireversibile ce duc la pbfinerea de indivizi interme- totes] teverererereretercsmrerorer: diaré intre mated si albina Iucréitoare. productivitdti familiilor. | terererereretetererereterorereseserercre: teterererersierererveresere © Cea mai simpli metodé de obfinere a uunor méatct de bund calitate se bazcazi pe existenta in stupini a unei familii de al bine cu performante productive deosebite si comportament adecvat, care posed ins o matca virstnicé, dar ‘nu manifesta insusi- rea de ,schimbare linistiti". Se ridicA din aceasti familie matca virstnicd, creind ar ficial starea de orfanizare. Imediat se pro- cedeazé la tiierea unui fagure cu larve In treimea inferioara In asa fel incit sd rd- mina un rind de celule cu larve tinere de 1—2 zile, Rama cu fagurele astfel” preeatit se introduce in mijlocul cuibului. Dupd 48 de ore se controaleazi familia, Se distrug toate botcile crescute pe cellalti faguri cit st cele erescute pe suprafata fagurelui 1a- iat, Pentru a asigura o bund dezvoltare a Viitoarelor botci, amplasate pe marginea fagurelui tdiat, se asigura largirea spajiu- Jui prin distrugerea a 2 celule cu larve, Jasindu-se a 3-a. In a 9-a zi de Ia intro- In cazul stupinelor mici se recomandé folostrea asa numitelor ,metode gospodtresté" accestbile oricérut apicultor. Prin aplicarea acestor metode ‘vor re- zulta un numdr mic de méatct care, folosite efictent, vor contribui la sporirea . g ' ¢ : ¢ ¢ : ¢ g g ¢ : ¢ ¢ ’ ; o : : ¢ ; : ¢ : : : ¢ : Fig. 1 Rama tdiata 1/3 ducerea ramei, boteile pot fi decupate si fo- losite In diferite scopuri, avind grijé ca 2 din ele sé r&mina in familia In care s-a facut cresterea (se lasi 2 pentru a evita ra- minerea familiel orfand din cauza diverse- lor accidente — (de exemplu: pierderea matcii la zborul de imperechere). Fig. 2 Rama tdiatd in forma de are 1a cazul in care apicultorul are o mai mare dexteritate va realiza decupajul in forma de are, numérul de botci obtinute find mai’ mare. In ambele cazuri folosite se observi c& albinele preferd si creased botci de-a lun- gul tdieturii construindu-le frumos si de buna calitate. Se recomandi de asemenea ca pentru aceasti operatie si fie folositi faguri nou construiti, cu 1-2 generatii de albine cres- cute, constatindu-se cd albinele familiei crese cu. mai mare placere botei pe celulele unui astfel de fagure. © 0 alt metodé recomanda si fie folo- sité 0 familie care posedd insusirea de a schimba linistit matca, Se noteaz’ momen- tul aparitiei botcilor de schimbare: linistita si la 9 zile se procedeazA la decuparea aces- tora si implantarea in roii formati sau in nucleele de imperechere. Apicultorul poa- te lua 1-2 serii de astfel de botci si apoi 2 din cele 3 botci crescute in ultima ‘serie (una ramine im familia ce urmeazd sa-gi schimbe matca). Metodele descrise anterior au avantajul cd prin aplicarea lor se produc mitci de bund calitate beneficiind de 0 ingrijire op- timd, dar apare inconvenientul ci se ob- fin un numar mic de botei. Ele sint re- comandate apicultorilor care vor si evite operatia de transvazare, lucrare mai deo- sebitd, care necesiti anumité dexteritate Fig. 3 Rama pregatita pentru metoda Miller 6 @ Au fost puse la punct si metode de crestere care asiguré obtinerea unui. numar mai mare de médtci dind posibilitatea for- méaril de roiuri, de familii — temporare, schimbari de maitei necorespunzatoare si chiar valorificarea matcilor prin vinzare, O prima metoda recomandata care evita operatia de transvazare, dar necesita 2 fe- luri de familii, este metoda ,Miller*, Ea const in urmiitoarele : Se alege cea mai bund familie de albine din stuping, ale cdrei calitati au fost sta. bilite anterior. Aceasta este familia de pra- sili furnizoare de larve pentru producerea mateilor, Din aceasta familie se ridicd toate ramele cu puiet (faré albind) repartizin- du-se la alte familii din stupind, in cuib raminind numai matea, 2 rame ‘cu puict capécit exclusiv la eclozionare iar de-o par- te si alta a ramelor cu puict cite o rama cu hrand (miere si pasturd). Se stringe astfel cuibul ramas ,addugindu-se o diafragma la- teralé si un hrdnitor uluc. In centru, in- tre cele 2 rame.cu puiet, se introduce 0 ram pe care s-au lipit faguri artificiali de forma triunghiularé. Avind hrana din abun- den{é, precum gio mated in pling. activi- tate, dar lipsité de spafit. pentru ouat, al- binele tinere vor creste repede fagurii ar- tificiali pusi la dispozitie. In celtilele cres- cute matca va depune imediat oud. In mo- mentul.in care fagurele a fost ouat, rama se ridieé si se introduce in mijlocul_unei familii puternice, orfanizaté, pregétita di- nainte, Pregatirea const{ din urmatoarele ope- rafii: se scoate matca impreund cu o rama de puiet si 0 rama de acopefire si se for- meazi un roigor ce se amplaseazi in_stu- pind; se pune diafragma si o rama de hand. Ramele cu puiet fara albine se im- part la alte familii din stupind. In_cuibul familiei pregdtite, in care urmeazd a efec- tua cresterea rdmin 4 rame cu miere si pastura, aproape jntreaga albind, adaugin- du-se diafragma pentru stringerea spafiului precum si hrinitorul uluc. Rama cu larve se introduce intre cele 4 rame cu hrand la mijloc. In situatia in care se aflA (orfa- nizare artificiala) familia va lua larvele in crestere producind numeroase botei cu pre- dilectie pe margini. Dupi 48 de ore so procedeaz la distrugerea boteilor de pe su- prafata fagurelui, ldsindu-se numai cele de pe margine rdrite in sistemul descris mai inainte pentru a se creste botci cit mai mari prin asigurarea spatiului optim. Du- pA 9-10 zile cele mai frumoase botci se desprind usor cu ajutorul unui cutit si se folosese in scopul dorit. In cazul in care apicultorul intentioneazd si repete operajia de dowd sau mai multe ori el va proceda in acelasi mod avind gri- JA si-si reorganizeze familiile folosite in acest scop pentru a asigura condifii opti- me pe de o parte pentru obfinerea larve- lor necesare iar pe de alta parte pentru cresterea lor corespunzéitoare. © alti metoda prin care se evitd trans- vazatea prevede folosirea celulelor cu larve lipite pe sipci de crestere montate pe ra- me de crestere. Pentru aceasta, in familia ‘de prisilé se depisteazi portiunea de fa- gure. unde se gasese larve tinere, decupin- du-se la nivelul unui rind de celiile o fisie .de fagure, cu ajutorul unui cutit foarte as- cutit si_usor incdlzit, Pe una din fete cc- lulele ‘sini distruse, Figia de celule se li- ‘peste pe sipca de crestere pe un substrat de ceara topité. Pentru a asigura spajjul ne- cesar dezvoliarii boteilor se procedeaza, de asemenea la distrugerea a 2 celule din 3 imediat dupa lipire. Se recomandi m lu- crare acelasi fagure de culoare mai deschi- sd, ca in metodele descrise anterior. Ramele de crestere astfel pregdtite sé in- trodue intr-o familie orfand pregatita ase- mandtor celei folosite in metoda descris& mai sus, in familie introducindu-se o rama cu 2—3' sipci_pe care s-au montat in to- tal 45—60 celule cu larve. Luerarea poate fi repetaté de citeva ori avind fnsa grijé sd mentinem familia cres- ctoare in stare activa prin asigurarea cu hrana (miere, pastur, sirop) si albind ti- nara, capabili s& hraneascd larvele date spre’ crestere (introducerea periodic, la 5—7 zile, a unei rame cu puiet exclusiv la eclo- zionare). © altdé metodd simpli de producere a mat- cilor, dar care de data asta implica stapi- nirea operatiet de transvazare, pornes- te de la o familie in care se creeazd falsa manifestare a instinetului de schimbare li- nistit4 a mateii, prin aranjamentul special al acesteia. In ‘acest scop, in familie tre- buie si fie asigurate 3 conditii si anume: populatie foarte numeroasd, mult puiet ne- capécit, asigurarea in cuib’a unui compar- timent special pentru crestere, in care albi- nele au un contact superficial cu matca. Metoda poate fi- practicatd atit in stupul orizontal cit si in cel vertical. In cazul stupului orizontal acesta se im- parte in doud compartimente, compartimen- tul_ matei, sau cuibul familiei, in dreptul urdinisului, format din 12 rame; acesta cu- prinde faguri cu puict mare si ‘cipicit, fa- guri pentru ouat si faguri cu miere si com- partimentul de crestere, in partea opusa urdinisului, format din 7 rame; acesta cu- prinde 4 faguri cu puiet necdpacit in mijlo- cul creia se introduce rama de. crestcre, dowd rame cu hrand (miere si pasturd) si hrnitor uluc. Cele 2 compartimehte sint despartite printr-o diafragma prevazuté in partea centrala pe o suprafaté de 10/5 em cu gratie separatoa- re. De mentionat fap- tul cd in dreptul di- afragmeéi fn ambele compartimente se procedeaza la dispu- nerea ramelor cu miere, care vor acti ona si ele ca ‘dia- fragme. Fiind creatéa- ceasta stare (sé poate circula dintr-un ‘com- Fig. 4 Boted de schimbare _ linis- tit. 4 partiment fn altul), albinele doici din com- partimentul de ‘crestere percep mai putin substanta de matca si se créeaz& dorinja de schimbare linistita a matcii, aceasta (matca) devenind in mod aparent necorespunzatoare pentru ele. Situatia find creata, se introduc Jarvele, la inceput. mai putine (15-20): si apoi mai multe (0—45), pe masura ce se mareste procentul de acceptare, In cazul cresterii succesive, mentinerea: familiei cres- c&toare se realizeazi printr-o continua si pe- riodicA trecere de rame cu puiet tinar din compartimentul cuibului in compartimentul de crestere si invers, fn aga fel tncft in com- partimentul de crestere sA fie in permanenta puiet foarte tinar. In cazul in care apicultorul doreste sa realizeze cresteri succesive procedeazi la introducerea ramei cu botci ridicaté din compartimentul de crestere cu ajutorul unei rame izolator intr-o familie cu mated Intre 2 rame cu puiet foarte tindr. Mentiondm faptul cA in cazul aplicdrii acestei_metode de crestere apicultorul trebuie si-si procu- re materialele de crestere prin refeaua de magazine ACA (lanjete, rame de crestere. rame izolator). Fig. 5 Rama de crestere Ph-ul IN APICULTURA Chimist Maria CURCUDEL, Stefan BEJAN ‘Apicultura modern — adaptati sau mai putin adaptati noilor conditii ecologice — care au condus Ia pierderea a numeroase familii de albine in ul- timii ani, cere din partea celor care o practiced o noua viziune un nou mod de e menite sa diminueze pe cit posibil influentele negative. Dezvoltarea im- juoasi a industriel cu efectele ei pozitive asupra dezvoltirli economici natio- mi dar si cu amplifcarea concomitent3 a poluarii in oer, api si sol, impreunii cu alfi factori ncgativi influen{eazi direct sau indirect dezvoliarea gi viata fa- mililor de albine din {ara noastra si alte fri cu condi{ii asemiinitoare, Din lectura numerelor anterioare ale revistei ,APICULTURA", cauzele de- popularii stupilor si implicit pierderea unor familii de albine pot fi asa numitele cauze prin cumulare* a mai multor factori care au concurat si influentat in mod negativ dezvoltarea normala si productivitatea corespunzitoare a familiilor de albine. Pentru a contribui la diminuarea factorilor negativi, considerim ne cesar si folosim mai mult ajutorul chimiei — nu prin utilizarea unor substante chimice, ci prin aplicarea unor tehnicii ale acesteia in apicultur’. © hr&nire de calitate a familiilor de albine, pe ling alte condifii, legate de gradul de concentratie in substanje energetice sau proteine, modul si timpul de administrare, trebuie si aibi in vedere gi o aciditate apropiati de pH-ul nec- tarului natural, apreciind ci prin aceasta uzura albinelor care prelucreazA siro- pul va fi mai redusi, iar succesul nostru mai mare in lupta cu factori patogeni favorizanti. ,Succesul, in mare parte, sti in voinfa de a invinge ; si ne strdduim deci si si staruim." — L. A. Senec: * prinse intre O si 14; de la 1 pind la 7 sint pH-uri acide, pH 7 este neutru, iar. pH- Pentru a aprecia gradul de aciditate al urile de la 7 la 14 sint alcaline sau bazice. unor solutii sau substante chimistii folosesc Cit priveste ordinea de marime, pH 1 nofiunea de pH. Acest pH are valori cu- atest caracterul acid mult mai mare decit fiecare introducere de larve, dar care tre- buie practicata si de clteva’ori inainte de a incepe cresterea (cca, 200 g sirop la o hranire) pentru a stimula viitoarele doici in ; ’ activitatea ce 0 vor depune. Trebuie, de Fig. 6 Sipcd cu celule apli- asemenea evidentiat faptul. cA in cazul cate cresterii unui num&r mai mare de mitei, aceasta se realizeazA in prezenta puietniul ‘Asemandtor se lucreazi si in stupli mut- necapacit, prezenta puietului in comparti tietajaji, folosind ambele familii. In compar- _mentul de crestere atragind multe albine fimeatal de jos este amplasat cuibul mat. doicl care. In mod implicit, vor lua in in- cii iar in cel de sus, despartit prin gratie srijire si crestere si botelle introduse. . Hanemann, compartimentul de crestere. A- ranjamentul ramelor in compartimentul de crestere este urméitorul: miere, polen, larve tinere de 4— Szile, larve in virsté de 3—4 rile. larve in virsti de 1—2 zile, rama cu boici, polen, larve in virsté de 6—7 zile, mieré, hrénitor. Pastrarea compartimentului in stare activa se realizeaza prin schimb intre cele dou compartimente (corpuri) pentru ca la fiecare introducere de larve compartimentul de, crestere si aibd aceeasi component. Trebuie retinut faptul 4 pentru. oricare metoda de crestere pe care apicultorul do- rege s-0 foloseased (aplice) pentru obtine- rea mitcilor, este necesara hranirea stimu- Jenté cu sirop de zahar, care se aplicd la 8 PH 6, jar pH 14 0 alcalinitate mult maima- re decit pH 8. (fig. 1) In mod grafic pH-ul s-ar putea eviden- tia astfel : DETERMINAREA PH-ULUI UNEI SOLUTIL Misurarea pH-ului poate fi efectuata prin mai multe metode, cum ar fi hirtia indica- toare Merck, scara de comparare i altele. a) Cu ajutorul hirtiei indicatoare Merck se poate mastra pH-ul unei solutii ce se incadreazA intre 0,5—13 pH si permite eva- ludri de unitati intregi si fractiuni, Aci- ditatea solutiei se poate masura cu ajuto- rul hirtiei indicatoare de pH, punindu-se in ‘contact solutia (siropul) cu itrtia, Dupé 50— 60 secunde, hirtia capéta o anumita culoare, care prin comparare cu scala de culori in- sorisi pe capacul cutiel va indica valoarea pH-ului. Avantajul acestei metode const in faptul cA nu cere aparatura complicata de Jaborator, ci doar hirtie indicatoare putin- sdu-se lucra si in teren deschis. b) Determinarea pH-ului cu ajutorul sca- rii de comparare consté In compararea pro- bei de analizat ce contine un amestec de doua solutii indicator, cu o scard etalon. Ca solutii indicator se folosese : —rosu-metil $i —albastru brom-timo. Intrucit_modul de lucru, cit si procura- rea materialelor necesare sint mai dificile, mu este indicat pentru majoritatea apicul- torilor, Am amintit aceasti metoda numai 'spre informare. FOLOSIREA ACIZILOR IN APICULTURA ‘Acizii sint substante corosive, mai_ ales ‘cind sint In stare purd si inrogese hirtia albastra de turnesol. Acizii organici find maj slabi, sint mai putin. corozivi. In api- eumMurd si fn gospodarie se folosesc_mai mult solutiile de acizl, care fie ch se gasesc ca atare In comert, fie eA se prepara prin dizolvarea In api a aclzilor concentrati. In hrdnirea si stimularea familiilor de al- bine se folosese urmatorii acizi organici sau _ solufii cu caracter acid, astfel: acidul tar- tric, acidul citric, acidul lactic, acidul ace- tic ‘alimentar (solutie de 9°) sau esenta de ‘fet, ofetul dé miere, sau de mere si mie- imente existente in comer{ si sucul imlie proaspat. Siropurile pentru hrana albinelor find preparate cu ceaiuri de plante medicinale si api potabila sau apa de ploaie, care jn general au un pH de 6,0—6,5, este necesar ca acesta si fie modificat si corectat prin- trun adaos de acizi organici, care, marind aciditatea vor face ca pH-ul acestor siropuri sd fie de 3,5—4,0, apropiat de cel natural. Corecturile ce se impun se pot realiza prin folosirea a 0,5 g acid tartic sau citiic Ja un litru de sirop, a unui gram acid lac- tic la litrul de sirop, 2—3 linguri de ofet de vin de 9° la litrul de sirop, Tati $i citeva masuritori — apa ‘potabilé de la robinet in mun. Ba- céu — aprilie 1987 pH 6,5; — decembrie 1987 pH 7,0; — ap de ploaie in mun. Ba- ciu — aprilie 1987 pH 6,0; — sirop din ceai de plante cu api de ploaie pH 6,0; — sirop de plante acidulat cu 2 linguri o- fet PH 4,0; acidulat cu 3 linguri ofcl pH 3,5; — sirop de plante cu apa de ploaie si un ‘gram acid lactic la un litru pH 3,5. Se precizeazi: concentratia de zahir a siropurilor de mai sus a fost de 1/1, dar PH poate fi influentat atit de apa folosité cit si de plantele medicinale intrebuintate Ja prepararea ceaiurilor si respectiv a siro- purilor fapt ce face necesari cunoasterea tehnicii 'msuratorilor si efectuarea lor. Folosind timp de 7 ani procedeul de mai sus in stupina proprie, rezultatele au fost bune si nu am avut cazuri deosebite pri- vind s&ndtatea familiilor de albine. CONCLUZIE Folosirea tinor siropuri cu aciditate apro- piata de cea a nectarului natural va con- duce la reducerea efortului albinelor si im- plicit a uzurii lor in preluarea hranei (in- vertirea zaharului), mentinind famuiliile. de albine in stare bund, apte a lupta cu fac- torii_patogeni ai diferitelor boli, hrana mai acida frinind intr-o oarecare masuré dezvol- tarea unor microorganisme. 1. Albu D. Constantin si Brezeanu Maria — Mict enciclopedie de chimie — Ed. enciclopedic’ — Bucuresti 1974, pag. 370 si 371. 2.Batca Agneta — Chimia in gospodarie vol. 1 — Ed. Ceres — Bucuresti 1984, pag. aot. 3, Pirvu Constantin — Indrumar pentru cunoasterea naturii — Ed. didacticd si pedagogicd — Bucuresti 1981, p. 66—67. 4. Petrescu b, — Chimistul casei — Ed. tineretului — Bucuresti 1960, pag. 203. 5. Mitricd Kondi Natalie — Labora- torul clinic — Ed, medicalé — Bucuresti 1981, pag. 56 si 225. 6 Hristea 1. Constantin — Stuparitul nou, editia a Il-a. Editaté de A.C.A. — Bucuresti 1979, pag. 272. 7. Harnaj V. si colectivul — Manualul apicultorului, editia a IV-a, Redactia pu- blicatiilor apicole — Bucuresti 1979, paz 292, eee Mic dictionar enciclopedic — Ed.-enciclopedicé romané — Bucuresti, 1972, pag. 6 si 703. INGRIJIREA ROIURILOR TIRZII Jonel.STANCULESCU In’ dorinta de a spori numérul fa- miliilor de albinte, imediat dupa cu- lesul de la floarea-soarelui, considerat ultimul cules de productie din {ara noastra se coristituie rojuri asa-zise tirzii, prin roirea artifical, de obicei prin metoda stolonarii. Se formeazd astfel unititi biologice noi, cu miatci tinere, imperecheate inci din luna iu~ nie, pe 6—7 rame de puiet si suficiente rezerve de hrani pentru iernare. La constituirea acestor unitati bio- logice, conditiile de microclimat ‘i pu- terea familiei de albine sint de mare importanta, fiind nevoie de experienta practic indelungat& si mult discerna- mint. Tindra familie are nevoie de sufi- cient timp pind la iernare pentru a convietui in comun. Este chiar nece- sara aparitia a 2—3 generalii de puiet, albine fiice, ale matcii familiei respective. Aceasti legaturé intre matcd gi albinele fiice trebule intre- tinuté gi intdritA prin crearea unor condifii, dacd se poate ideale de cres- tere, cu bogate rezerve de pasturd si miere. Tindra familie astfel formatd trebuie finutd ‘permanent sub observatie, cu urdinisul micgorat la 2—3 cm, hranit& permanent cu sirop, agezat pe cit po- sibil in fata familiilor vechi din stu- ping, avind cuibul strins pe ramele acoperite complet cu albina. Lucrarile tehnologice ce se aplicd roiurilor constituite tirziu sint con- centrate spre a realiza o unitate bio- logicd puternicd, cu o populatie nume- roas&, tinaré, albinele ce vor intra in componenta ghemului de iernare si nu participe la procesul de invertire a za- harului in miere. Pentru realizarea acestor deziderate apicultorul va proceda : 10 @ constituirea roiurilor pe 6—7 rame cu puiet si: coroane bune de miere imediat ce culesul de floarea- soarelui, care scade in inténsitate ; @ stimularea permanent& a acestor roiuri cu sirop de zahar gi Micocidin, in proportie de 1:1, de la constitui- rea lor pind cel mai tirziu la 15 sep- tembrie prin administrarea in hrani- toare a cite 500 ml, la 2—3 seri, pen- tru stimulare, seara pentru completa- rea rezervelor de hrani, cu méasuri de combatere a furtisagului ; @ izolarea cuibului cu saltelute si pernite incd din luna august, cind nop- tile incep s& se raceasca ; @ deplasarea roiurilor la 3—4 km dupa constituire, pentru a evita de- popularea, daca este posibil intr-o. zona de cules cel putin de intretinere. @ deplasarea Ia culesurile tirzit de trifoi si izmA pentru a exista o stimu- lare naturali permancnté a ouatului mateii ; : @ spargerea periodic’ a cuibului pentru a stimula, debloca si mentine ridicat ritmul de ouat al miatcii ; @ verificarea periodic’ a acumuli- rilor, cantitatii si calitatii puietului ; ©@ aplicarea intocmai si la timp a tratamentelor sanitar-veterinare, con- form recomandarilor publicate in nu- merele anterioare ale revistei ; @ in cazul In care avem indoieli asupra iernarii in bune condifii, se vor unifica intre ei sau cu familiile de baza. O alt solutie siguré const& in ier- narea in acelasi stup a doi sau mai mulfi roi, desprtiti cu diafragme pen- tru a nu permite contactul intre albi- ne gi cu urdiniguri in directii diferite. in ajutorul apicultorului incep&tor ee eee tOr PREVENIREA ROITULU! NATURAL Zaharia VOICULESCU Roirea naturalé a familiilor de albine constituie mijlocul de inmultire a specici, Cind din fiecare familie pleacd matea veché cu aproximativ jumatate din efectivul al- binelor din stup. Inainte de roire care are loc in zile senine, dup& orele 10, ‘toate al- binele isi umplu gusa cu miere, pentru ca in noua locuinté si aibé hrana\ necesari mai ales pentru construirea fagurilor. In cele mai freevente cazuri o. familie care roieste in anul respectiv nu mai poa te da productie si daca stuparul nu inter- vine, pe linga roiul primar plecat. mai poate pleca rolul secundar iar fn anil bo- Safi in cules chiar roiul tertiar. Dupa roire, familia careia i s-a lasat ¢ singurd boted (cea mai frumoasé, celelalte fiind distruse de céitre stupar), va fi su. pravegheata ca nu cumva matea ecloziona- {4 s4 se piarda la zborul de imperechere. In vederea evitdrit unei asemenea situa: tii, la 4—5 zile dupa ce matca tindrd a apa- rut in familie si nu a Inceput ouatttl, se va introduce un fagure cu puiet si ‘oud din care albinele pot si-si creascd o noud mated. CINE DETERMINA ROIREA? Roirea este determinati de instinctul de inmulfire, Intarit de unele situafit ivite in familie si anume : — cuibul este blocat cu miere sé pastura, jar matca nu mai gasesle spatii libere pen- tru ouat decit in unele celule din care albi- nele eclozioneazd. In multe situatii matca area’ in magazinul de recoltd si depurie oud in unele celule libere ; — din cauza ingrddirii ouatului albinele tinere nu au ce ingriji, jar numdrul lor creste mereu pe misura ce eclozioneazi puietul cdpacit, al cdrui loe este ocupat de nectarul intins pentru evaporarea surplu- sului de ap: — o aerisire defectuoasé sporeste condi- tiile pentru roire. CE MASURI SE POT LUA PENTRU EVITAREA ROIRII ? In primul rind, dupa orele 17, stuparul cerceteaza familiile de albine si in cazurile de blocare ridicd din cuib si magazin cite © rama plind cu miere si introduce in locul ramas liber faguri artificiali, care vor fi ereseuti de cditre albine si partial insami fati de catre mated. Fagurii plini cu miere, pentru a fi feriti de gaselnita, vor fi dati familiilor mai slabe al cdror cuib si maga- zin nu sint blocate. nd existi si citeva -Lucrarea pentru 2=4 zile, nere, In cea ce priveste aerisirea, urdinisul va fi deschis pe toatdi lungimea iar dacd stupii sint asezati in plin soare vor fi acoperiti cu crengi si buruieni. De asemenea, intre corp si fund vor fi introduse cuie cu diametrul de 2—3 mm, mérind astfel posibilitatea eva- cudrii aerului din interiorul stupilor. Mai bune rezultate se obtin prin folosirea unor pene din lemn, groase de 3mm care se in. ioduc pe toate laturile stupului, cu exceptia urdinisului. ‘Totdeauna Intr-o stupi- familii_ mai slabe. deblocare se repeté la dind astfel de lucru albinelor ti CUM OBSERVAM VOR SA ROIASCA ? CA UNELE FAMILI La controlul de dupa-amiaza al stupilor, in partea de jos a fagurilor din cuib se ob. servaé un numéir mare de botci care unele sint Insdmintate. Pentru a ne convinge de intrarea in frigurile roitului toate boteile vor fi distruse, lar dup 48 ore se vor cer- ceta din nou familiile. In situafia in care botcile sint refacute si inscimintate trebuie luate masuri pentru evitarea roirii. Se stie ca nici o familie nu paraseste stupul, decit dupa ce boteile au fost partial cdpacite. Pentru a evita neplacerile care se pot ivi in cazul roirii, ca de exemplu atunci cind roiul se pierde sau cind se asaz4 pe un loe greul accesibil, se recomanda ridicarea mat- cii din familie, cu 1—2 rame cu puiet de toate virstele si o rama cu hrand. Toate ra- mele vor fi acoperite cu albina si pentru mai multa siguranta, peste roiul artificial format, se mai perie albinele de pe o alté rama care este data inapoi familiel orfane. Dupa ce se asaza roiul format pe locul lui, se cerceteazd cu atentie ramele cu puiet din roi si se dis- trug toate botcile pe care le gisim. Operatia se repeta peste 4—5 zile, pentru ed, daca in- stinctul de roire persistd, roiul isi va con- strui din nou botei. In familia orfana se cerceteazi rama cu rama si se lasd 0 singura bote’, cea mai fru- moasa si bine asezati. Dupa aceasta, din 3 in 3 zile se cereeteaz din nou ramele si se distrug botcile care mai apar pind ce larvele tinere devin mature si nu mai pot fi luate in crestere pentru matei. Dupa aparitia mat- cii tinere trebuie supravegheatd impereche- (continuare in pag. 29) il Se apropie inflorirea unei importante plante melifere Factorii climatici si influenta secretiei de nectar la soiurile de floarea-soarelui Dr. ing, Hie BALANA Seful colectivului de Resurse melifere si polenizare din Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura (AMSUTSNAUIANY GACT NTARIRS Floarea-soarelui ocupa in {ara noastré circa 500 mii hectare, fiind consi- derat& cea mai importanta planta uleioasi. Crearea si introducerea in cultura a hibrizilor caracterizati prin produc- {ii mari de seminte si cu un continut ridicat in ulei, cu o rezisten{i geneticd su perioari la boli si aplicarea unci tehnologii moderne de cultura, a dus la spo- rirea considerabila a productiei de seminte si ulei. In etapa actuala se obtin frecvent productii de 3500—4000 ke 1a hectar, numeroase unititi agricole de stat si cooperatiste primind pentru aceasta inalta distinetie »Erou al noii revolufii agrar Dar floarea-soarelui este cunoscuti si apreciatd si ca important& sursi meli- fer’, productiile de miere realizate de la aceasti cultura’ constituie aproape 40%/e i din produetia de micre marfa a (avi. Este firesc, asadar, a cunoaste factorii si masurile ce contribuie la sporirea SERENE RENEE: lor asupra si hibrizii continua a productiei de nectar Ja aceasti cultura, Dintre acestia, ca factori de i ACARI In materialul de fati vom prezenta factorii climatici si influenta lor asu- pra nectarogenezei la hibrizii si so- jurile de floarea-soarelui, care se afli in cultura in conditiile din tara noas- tra. Cercetiri efectuate lla noi in tara si pe plan mondial au scos in evidenta cA in afara factorilor genetici un rol “important pentru secretia de nectar si sporirea gradului de atractivitate pen- tru albine a florii-soarelui il au fac- torii climatici. Floarea-soarelui fiind o plant pre- tentioas’ la céildura, suma_temperatu- rilor medii active (peste 5°C) inregis- trate de-a lungul pericadei de vegeta- tie trebuie si fie de 1600—2 800°C. Hibrizii si soiurile nou create, aflate in culturi in tara noastri inregistreazA productii mari de seminte si ulei in anii cind se realizeazi o sum’ a grade- lor de temperatura de 2600°C, prac- tic cind temperatura medie pe perioa- da aprilie-august este de peste 18°C. 12 4 bazi se inseriu factorii climatici si factorii agrotchnici. FERS ERS EASON ERS ERS es ER Temperatura optimA pentru secretia de nectar la hibrizii de floarea-soare- lui este fn timpul zilei in jur de 30°C, iar noaptea trebuie si nu coboare sub 20—22°, fir diferente mari intre tem- peraturile inregistrate in timpul zilei si cele din timpul nopt La temperaturi mai ridicate, ce de pagesc 32-——33°C, asociate cu vinturi arsitd, secretia nectarului se diminuea zA treptat, mergind pind la inhibarea activititii glandelor nectarifere datori tA deshidratarii celulelor. In aceas| situatie, polenizarea si fecundarea flo- rilor este ‘stinjeniti datoriti scdderii gradului de atractivitate pentru albine cu urmiri negative asupra productiei de seminte si ulei. Aprovizionarea’ bun’ cu api a so- lului (400—450 m3/ha) si o umiditate optima a aerului (50—55%/) in perioa— da dinaintea si in timpul infloritului influenteazi pozitiv productia de nec— tar.