Sunteți pe pagina 1din 36
~Apjoultura Apicultura in Romania Revist’ lunar’ de schimb de experientS gi -indrumare metodologick’ apicoli editati de Asoclatia, Creseltorilor de Albine din Republica Anu! LXIll & nr. 11 %& noiem! 10 13 7 21 24 3 Socialist’ Rom&nia Cabs} CUPRINS * ©: Unele particularitati ale calitajii mierii de albine din productia anului 1988 Supravegherea iernafii fami I, STANCU de albine I RECEANU: Padurea — bogatd resursi nec- taro-polenifera I. BALANA: Influenta polenizarii cu albine asupra productiei de seminje si ulei la hi brizii de floarea-soarelui si eficienta eco- nomica a acestei actiuni Filofteia_ POPESCU, Elena PALOS, Elena CRISTEA: Comprimate destinate tratamen- tului anemiilor feriprive A. BURA, L GRAMA: Alestari documentare privind ‘cresterea albinelor de-a lungul xeco- lelor in Maramures I. SICEANU : Stadiul actual si perspective ale cercetirii. stiintifice si practicii apicole in Statele Unite ale Americii (I1) E. TARTA, V. POPESCU: Vizita unei dele- Batii de specialisti apicoli din R. P, Chines S. BODOLEA : © lucrare de sezon — ,[ernarea familiflor de albine* O. MILEA : Oaspeti in prisaca romaneasca CALENDARUL APICULTORULUI Peisaj de iarna Coperta 1: foto PAVEL TANJALA Tse sth ery CRESCATORILOR DE ALBIN eC NN Cr CIE’ Pregedinte : Seater aes Sater ats Teer LOT Searcy beer Corse UT) emma yer att Praha cao eras PO Ue MEAN at SZ ROE TY pS ere Re UT Fearn ONG Neate errr N Ee LE Ca ty ireemerststeted pees ome Canna Cont. dr. ing. LIA CARMEN ett CTC ORG LA Terrtt Crea Cat Oe sc Rey toe RT Dr. ing. JOAN CIRNU, NICOLAE Tana MUO Otte re Le Clee Mer Oh POS Ln TT Oe aco ete Se NT Rie aU ore Ta TU Nol test Pca te ee Te Pa xeLa hae (LIN ero en Ure ttE LOR DE ALBINE DIN RS. ROMANTA. @ Str. Julius Pee aa) d. 70231 @ Tel. 11.47.50 Per wae SLO ESL wn ere ae TTS eC SEN On en ae re ie, nein ORM ences aes! filtalcle ACA, @ Cititorié din strainatate se pot abona prin OVO Sa en GND cers Ones anit Ss INen gen Rn ere MOTE OT nr. Gi—6h, P.O.Box 12—301 rts ppesesese: Un reputat specialist face citeva preciziri legate de qe EES pute Ges PS ee _UNELE PARTICULARITATI ALE CALITATI MIERI DE ALBINE DIN PRODUCTIA ANULUI 1988 Pentru a raspunde intrebirilor pe care le pun redactiei noastre numero: apicultori si consumatori de miere cu privire la cauzele care au determinat acest an culoarea mai inchisi a unor sorfimente de miere — salcim, tei si floarea~ soarelui —, precum si ealitatea acestora, ne-am adresat Institutului de Cereetare i Productie pentru Apicultura, Colectivul de tehnologie a produselor apicole, care serererererers pri prrerererererere: ererorereresores Primavara acestui an a debutat re- lativ tirziu, fiind in cea mai mare parte plojoast si racoroasa, Spre sfirsitul ei s-a produs insi 0 incdlzire brusca a vremii, care s-a accentuat foarte re- pede si s-a mentinut la un nivel con- stant ridicat tot timpul verii, cu as- pect de-a dreptul canicular. In. aceste conditii s-a produs o ade- virata explozie floral, in care sal- cimul-a inflorit aproape concomitent cu alte specii melifere, cum ar fi ra- pita sau unii pomi fructiferi, durata de inflorire a fost sourti, iar secretia de nectar slab’. Drept urmare, cantitatea si uneori chiar aspectul mierif de sal- cim au fost diferite fat’ de ani pre- cedenti. Teiul a inflorit anormal, iar secretia de nectar a fost extrem’ de redusa, datoriti faptului ca acesta a fost ma- nat, ca urmare a unui atac puternic produs de ciuperci in faza de boboc a florii, ceea ce a facut ca majorita- tea acestora si nu se mai deschida. In anul 1988, in marea majoritate a ba- zinelor de tei acesta a fost complet calamitat din punct dé vedere apicol. Floarea-soarelui a inflorit in plina perioadi de caniculd si seceti, deci a avut 0 durat& scurti de inflorire si’o secretie de nectar de asemenea redusi. Pe de alti parte, cildura excesiva a seful colectivului dr. Nicolae POPESCU, pe baza studiilor efectuate, ne-a transmis raspunsul pe eare-I publieim in continuare, ‘oreserermsrosore + torerererereiereres! facut ca floarea-soarelui sé inflore: mult mai timpuriu, suprapunindu-se in bun masura cu inflorirea teiului, Ca urmare, apicultorii care au fost cu stupii la culesul de tei au pierdut cel putin o saptimina de la culesul de floarea-soarelui. Astfel, in majoritatea zonelor {iri vara anului 1988 a fost deosebit de calduroasii si secetoasi, inregistrind in juméitatea de sud temperaturi excesive intre 34—38°C la umbra, cu virfuri de pind la 41°C. Aceasta a influentat secretia. de nectar gi ca urmare pr ductia de miere. in aceste conditii, din punct de ve- dere cantitativ productia de miere la cele trei culesuri'de bazii s-a situat sub nivelul anului, anterior, iar calitatea acesteia, in special la cea ‘recoltati in perioada de inflorire a teiului si dupa aceasta, a fost puternic influentaté de un fenomen mai putin obisnuit. As fel, in conditiile climatice specifice se- zonului apicol din acest an s-a inre- gistrat 0 dezvoltare explozivé a insec- telor produciitoare de mané — lach- nide si‘lechanide — care a atins un nivel maxim in lunile iunie si iulie, deci tocmai in perioada de inflorire a teiului, florii-soarelui,. finetei si altor speci meliferé, aceste insecte produ- cind 0 secretie abundenti de mand. 1 Se stie cA aceste insecte paraziteaza cu predilectie frunzele vegetatiei ar- boricole si pe timp excesiv de cdldu- ros, uscat si secetos au o capacitate im- presionanta de crestere dezvoltare inmultire. Seva plantelor, care cor tuie singura lor sursi de hrana, are un continut bogat in zaharuri si si- ruri minerale, dar este sdrac& in sub- stanfe azotoase (proteine). Pentru asi- gurarea ritmului mentionat de crestere si inmulfire, insectele asimileazd din seva ingerati intreaga cantitate de sub- stanfe azotoase, dar fiind imobile sau ‘foarte putin mobile, deci avind un consum energetic . extrem de re- dus, nu_utilizeaza decit o proportie foarte mica din zaharurile si sdrurile minerale existente fn seva vegetala. Ca atare, cea mai mare parte a aces- tor substante sint concentrate in trac- tusul digestiv al insectelor si apoi eli- minate sub forma picdturilor dulci de mana. Pe masura eliminarii, piciturile conflueaz& intr-o masa fluidi-viscoasa, care cade treptat pe-frunzele infe- rioare, pe crengi si pe flori, pe care le tapiseaz cu o veritabila pelicula lipi- cioasé. Fenomenul s-a constatat din plin ‘in acest an in perioada dé inflo- rire a teiului, atit la teiul propriu-vis, cit si la alte specii din masivele arbo- ricole respective (stejar, ulm, mestea- cin etc.). Este semnificativ faptul cA acest fenomen s-a petrecut in special in zonele care nu erau_traditionale pentru mani, surprinzindu-i pe apicul- tori complet nepregititi. Drept urmare, apicultorii care au mers cu stupii la tei s-au intors acasi cu o productie de miere de mana : In mod secundar, la sursa animali a manei (mana produsa de insecte) s-a adéugat si asa-zisa mana vegetal, re- prezentata de secretiile lichide ale al- tor parti ale plantelor yerzi decit glan- dele nectarifere florale, Desi conti- nutul de zaharuri al acestor secretii este mult mai mic decit cel din nec- tarul florilor si din mana in situatii particulare ele pot fi recoltate de al- bine. . 2 In conditiile mentionate, o parte din mierea de albine din productia acestui an prezinté unele particularitati or- ganoleptice si fizico-chimice. Mierea de salcim corect produsi gi recoltati are caractere organoleptice normale, specifice acestui sortiment si se incadreaz la calitatea superioara. Este vorba de mierea obtinuta din ma- sive compacte de salcim, fara culturi de rapité sau plantatii de pomi fruc- tiferi in apropiere si extrasd numai din fagurii de magazin, care n-au continut miere din culesurile’ anterioare salci- mului. Cantitatea acestei categorii de miere este destul de redusi in compa- ratie cu anii anteriori, incit constituie numai o mic& productie- de miere marfa. Mierea culeast de la salcim, cind in zona respectiva a existat si rapitA cul- tivati sau crescuti spontan ori plan- tatii_ de pomi fructiferi, ca si cea ex- tras din fagurii in care a existat si miere din culesurile anterioare salci mului, prezinta unele particularitat cum sint : — aspect usor opalescent conferit de pre- zenta microcristalelor de zaharuri; —culoarea galbend care depaseste in mod constant valorilé maxime de 12 sau 48 mim pe scara Pfund, reglementate pen- tru mierea de salcim ; Fae tgntial limitat de, mentingre tn stare fluid’ (dupi 2—3 luni de Ia extractia din faguri cristalizeaz’ partial) ; — aroma specific’ de salcim slab evi- — procent vedus de granule de polen de saleim, in domeniul 15—20%/,, deci cu mult sub limita minimal& de 30% prevazuta in norme. Mierea monofloraé de tei nu s-a pro- dus practic in acest an decit in mod cu totul sporadic si in cantitati foarte reduse. In schimb, in perioada de in- florire a teiului s-a obtinut o canti- tate mare de miere de mané de inali puritate si o cantitate moderata de miere mixti (mand si nectar). De ase- menea, 0 parte din pierea poliflord ob- tinutd-in lunile iunie si iulie are si un continut variabil de mana, deci se poate incadra tot la categoria miere mixta, Mierea de floarea-soarelui s-a obti- nut in conditii bune de puritate, atunci cind stunii au fost amplasati in cul- turi compacte, la distantA de paduri, arborete sau plantatii de pomi atacate de insecte producdtoare de mana. In caz contrar, ea contine si o proportie variabila de miere de mana. O situatie particular’ de amestecare a mierii de floarea-soarelui cu mana a aparut atunci cind dupa culesul de la tei s-a extras incomplet mierea de mana din faguri si apoi fagurii respec- tivi au fost folositi la culesul de floa- rea-soarelui. Cazul a fost destul de frecvent, intrucit mierea de mana din acest an, in special mana de la ste- jar, a cristalizat partial in faguri si drept urmare acest sort de miere s-a extras greu si incomplet prin centri- fugare. Caracteristicile fizico-chimice _ re- flecté mai bine particularitatile mierii din productia acestui an. Pentru exem- plificare, in tabela 1 sint trecute va- lorile medii gasite la patru sorturi de miere si anume: miere monoflora de salcim cu grad bun de puritate, miere de'salcim in amestec cu rapita si alte specii, miere de mana de inalta puri- tate obtinuta in perioada de inflorire a teiului si miere de floarea-soarelui cu grad bun de puritate. Din cele aratate se desprind mai multe observatii. © Conditiile climatice din primava- ra si vara acestui an au avut o influ- enté negativa asupra productiei de miere de nectar, atit sub aspect can- titativ cit si calitativ. In schimb ele au favorizat 0 productie mai buna de miere de mana care a putut fns& Tabelul1 CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE UNOR SORTURI DE MIERE. i Sortul Parametrul Monoflora Saleim K Monet saleim amestec pene florea soarelui ‘Apa 19,3 19,4 18,3 16,9 Zahir invertit %o | . 70,79 72,65 471 79,86 Zaharoza */, Sil 4,00 772 0,49 Glucoza %e 30,60 32,80 30,43 40,45 Fructoz Yi 40,79 39,85 34,28 30,51 Raport fructozd/elucozé 1,33 12h 113 0,98 Cenusa */o 0,08 0,10 0,98 0,16, Azot total % 0,040 0,048 0.7 0,050 Proteine (NX66,25) %o 0,25 0,30 0,73, 0,31 Indice de culoare, mm 1 2 65 38 Indice diastazic 13,9 238 50.0 23,8 Conductivitate electr., micro- Sx10? 1,95 3,0 10,0 39 HM, mg la 100 g 0,46 0.40 0,36 0.20 pH 3,6 38 43 38 Aciditate, ml. NaOH sol. 1N la 100.2 241 2,5 50 38 Indice de catalazd, cm? oxigen/ g/2 h/25°C zero zero 06 zero Reactia pentru dextrine negativa negativi negativi ——negativi Procentul granulelor de polen specific (%e) 35 16 = 2 compensa in foarte’ mica masuré ne- realizarea la mierea de nectar. @ O mare parte din mierea de la culesul de salcim s-a obtinut in ames- tec cu nectarul alfor specii de plante care au inflorit concomitent cu salci- mul. Ca urmare, aceasta prezinta c racteristicile mierii poliflore. De ase-. menea, 0 parte din mierea de floarea- soarelui are si un oarecare continut de mana, deci se incadreazi in categoria miere mixta (de nectar si mani). @ in acest an productia de miere de la tei a fost complet calamitata din punct de vedere apicol, datorita faptului ca teiul a fost puternic manat cu ciu- perci in faza de. boboc in floare. In schimb, in perioada de inflorire a te- iului s-a obtinut o cantitate mai mare de miere de mani, care prezinta citeva particularitati, dupa cum urmeaza : —raportul fructoz/glucozi cu valoare mick. Aceasta ii mireste potentialul de cristalizare timpurie + — continut foarte mare de substante mi- nerale, de circa 10 ori mai mult fata de mierea de saleim si de 6 ori mai mare fata de cea de floarea-soarelui, particularitate care fi ridic valoarea alimentari pentru om, dar constituie principala Taturi a no- itatii ei pentru albine ; —continut bogat de substante azotoase, dublu fat’ de mierea de flori, Cea mai mare parte din aceste substante sint ins’ alc&tuite din produsi de dezasimilatie ai insectelor producitoare de mani si ai flo- rei microbiene care populeaz’ tractusul lor digestiv, deci ele nu sint utilizabile de- ca- tre albine ; ; —iindicele diastazic cu valoare foarte mare face dovada hui echipament enzi- matic bogat si variat, confirmind totodats nea animal a acestui sort de miere. fireasc’, deoarece enzimele din mierea de flori isi au originea_numai in nectar gi in secretiile salivare ale albi- nei, pe cind cele mierea de mani au © ovigne mai complexi: seva_plantelor, secrefiiie digestive ale insectelor producd- toare de mani, activitatea microbiana din tractusul digestiv al acestor insecte, secreti- ile salivaze ale albin —valoarea mare a’ aciditatii Tibere de- not un confinut bogat si variat de acizi organici ; —valoarea foarte mare a conductiviti- tii electsice reprezint’ suma_- influentelor con{inutului abundent de substante mine- rale, acizi orzanici si substante azotoase ; — prezenta_catalazei. constituie alti do- vada a originii animale a mierii de mana — prezen{a zaharurilor complexe, de ti- rul dextrinelor, care sint absolut indigeste pentru sindtatea acestora. Compozitia chimici complex’ a mieriide mana si insusirile ei organoleptice specifice © situeaz’ pentru consumul omului in rin- dul celor mai valoroase sorturi, de miere. Pentru albine ea constituie ins o hrana nedorit3, cu efect absolut nociv, al cérui mecanism de instalare si actiune poate fi sistematizat astfel : > — efectul toxic , direct al substante minerate ; —efectul mecanie @\ inedreatur sive a tractusului digestiv cu material digest ; — materialul indigest constituie un su- port nutritiv excelent pentru flora micro- biand din intestinul -albinei care inmultin= du-se in mod exploziv ii produce grave fulburdri exteriorizate prin diaree, staré de intoxicatie si procent mare de mortalitati. exeesului dé exce- Pentru asigurarea unei bune iernéri a familiilor de albine este necesar ca apicultorii s4 inlocuiasci, in. limita posibilitatilor, mierea de mana din stup cu miere de nectar de buna cali- tate, iar in lipsa acesteia s& actioneze pentru completarea imediatA a rezer- velor de hrana din cuib cu sirop de Jn ajutorul apicultorului bicepdtor SUPRAVEGHEREA IERNARII FAMILIILOR - DE ALBINE Ing. Yon STANCU Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura Supravegherea atenti a familiilor de albine are un scop bine definit, acela de a descoperi in timp util situatiile critice ce pot si apara in viata albine- lor, intr-o perioad’ cind ele nu-si pot restabili viata normali, fiind absolut necesard interventia apicultorului. Astfel de cazuri apar rar intr-o stu- pind bine ingrijita, unde lucrarile au fost executate 1a timp in perioada pre- mergatoare introducerii la iernat a fa- miliilor de albine. Cu toate acestea existi exceptii, de aceea se impune ob- servarea stupinei, in general zilnicd, dac& este posibil, sau cel putin o data la 2—3 ile, in special a urdinisului, scindurii de zbor si oglinzii stupului. ‘Atentia trebuie si fie concentrata spre urmatoarele aspecte : — gheafa care poate acoperi in in- tregime urdinigul, familia de albine fiind in pericol de a muri prin sufo- care; se inlatur’ prin topirea ei cu un fier incins sau putin’ apa fiarta; — urme de api in urdinis si pe scindura de zbor, ceea ce denota ca in stup éxistio aerisire insuficienta si umiditate excesivi. Se va proceda la inclinarea usoara a stupului spre fata, permitind astfel scurgerea apei. Urdi nisurile se vor largi prin topirea ghe- fii pentru o mai buna aerisire. Se des- chid urdinisurile superioare, la stupii orizontali sau se inverseaza. podisorul éu fanta deschisA in fat, find lasata deschisi numai cit este necesar pen- tru aerisirea familiei respective la sI pul vertical si multietajat ; — albine moarte care blocheazti ur- dinigul, mai ales in a dowa parte a iernarii. Se deblocheazi cu _ajutorul unei,sirme indoite, de preferat cu izo- lator pe ea, pentru a nu deranja prin zgomot familia de albine. Daci morta- litatea este excesiva iar numéarul de al- bine moarte este prea mare, depisind un pahar de albine, se deschide stupul pentru a vedea ce se intimpla cu, fa- milia se ascult’ cu stetoscopul sau fur- tunul de cauciuc, pentru ca atunci cind yvremea permite, si se umble neapa- rat in stup ; —albine moarte pe-scindura de zbor ,albine inca vii, dar amorfite de frig, altele moarte cu trompa mult in- tinsti indici lipsi acuta de ‘hand, familia fiind in pericol de a muri de foame ,caz intilnit’ mai ales snre pri- miivara. Se intervine de urgen{a in stup, introducind o rama cu miere prez incalzita sau o turtd, In cazul in care ghemul este deja jos, se ia familia in- calzita si se stropeste cu un sirop de miere sau zahar, pind cind albinele capité vioiciune, daca bineinteles au fost amortite de curind. Se adaugi hrana in stup, trecind stupul intr-o IncApere cu temperatura in jur de 10°C, apoi, dup& ce ghemul for- mat si stabilizat, se duce afara in stu- pind ; — albinele sint moarte si {arimitate scoase.afari de apicultor cu: prilejul | deblocirii urdinisului impreuna cu resturi de pernite, saltelute, faguri, Acest aspect indici patrunderea soa- lor in stupi, fapt confirmat prin mirosirea resturilor de’ materiale . izo- latoare sau ascultarea cu furturul de cauciue, ce ne transmite o familie foarte nelinistitA si din cind in cind se aud miscarile micilor vietuitoare. Se deschide stupul in aer liber, daca vremea permite sau intr-un. ad&post, se distruge cuibul cu grija pentru.a nu deranja famila, se schimba usor salte- (5