MTP se adreseaza manifestarilor posttraumatice ale
aparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentar. Afectiunile pentru care se aplica aceasta tehnica de masaj sunt: -entorse mai vechi ale articulatiei tibiotarsiene -capsulite retractile reci -sechele postentorsa - entorsa recenta de gr 1 - tendinite si tenosinovite - traumatisme musculare (lovituri, etc.). In general, acest tip de masaj are indicatii in afectiunile in care medicina alopata indica infiltratii cu corticoizi. Contraindicatii: artrite septice (inflamarea unei articulatii din cauza unei infectii microbiene), artropatie gutoasa, calcifieri periarticulare, bursite. Tehnica de executie Practic, se efectueaza o frictiune punctiforma cu pulpa indexului peste care se suprapune mediusul pentru augmentarea fortei. Pentru o aplicare corecta, trebuie cunoscut cu precizie sediul leziunii. Presiunea se aplica perpendicular pe sediul leziunii si se executa miscari in toate sensurile, cu o amplitudine suficient de mare pentru a mobiliza structura masata. Profunzimea manevrei depinde de elementul asupra caruia se actioneaza. Posturarea pacientului este in functie de afectiunea care trebuie tratata, de sediul acestei afectiuni si implicit de tipul de manevre ce urmeaza a fi aplicate. Astfel, la tratarea unei tenosinovite de pilda, pacientul executa o tensiune a tendonului prin incordarea muschiului. Timpul de executie este variabil. Pentru leziuni recente se incepe cu efleuraj (5-10 minute) si apoi masaj Cyriax (3 1
minute). Pentru leziuni vechi, se mareste timpul aplicatiei la
5-10 minute. Se urmareste reactia pacientului intrucat de obicei, durerea locala va creste in primele minute (2-3 minute) dupa care va disparea progresiv. Daca in timpul tratamentului durerea se intensifica, se opreste imediat masajul pentru a nu provoca o reactie tendinostala. In timpul tratamentului pot aparea fluctuatii ale sindromului dureros. Acest tip de tratament nu se face zilnic. El are efecte antalgice si de rearmonizare functionala. De obicei, la locul unei dureri stagneaza anumite substante chimice ce intretin durerea iar prin hiperemia locala provocata de masaj, aceste substante sunt indepartate. El este totodata util pentru ruperea aderentelor posttraumatice. Daca se fac si miscari active, aderentele nu se vor mai reconstitui. I. MASAJUL TRANSVERSAL PROFUND IN TRATAMENTUL LEZIUNILOR TENDINOASE A. Tendinite propriu-zise daca nu este vorba despre o falsa tendinita ( prin fractura de exemplu ) diagnosticul este dat de triada: 1.absenta durerii la miscarile pasive ( in afara semnelor de blocaj intern si ocazional , durere la intindere maxima ); 2.durere care apare la contractia izometrica a tendonului interesat ( pe toata amplitudinea cursei de miscare ); 3.zona dureroasa pusa in evidenta la palparea tendonului. In aceasta categorie de leziuni, masajul transversal profund are o eficienta variabila in functie de muschiul interesat si de localizarea afectiunii. In urma stagiilor clinice si a diagnosticelor prezentate, s-a constatat ca reactioneaza pozitiv la tratamentul prin masaj transversal profund coiful rotatorilor umarului, bicepsul, epitrohleenii, adductorii, ischiogambierii si cvadricepsul in jurul rotulei. Exemplu: epitrohleenii nu raspund la acest tratament daca leziunea este localizata la nivelul jonctiunii teno-periostale 2
dar 1 cm mai jos intre epicondil si capul radiusului,
aceasta teaca este valabila si asigura o vindecare in 50% din cazurile tratate. B. Tenosinovite acestea constituie afectiuni pentru tratatrea carora masajul transversal profund este foarte indicat, subliniind prin cateva exemple: - tenosinovita flexorilor si extensorilor degetelor ( mai ales a policelui ) , a gambierilor anteriori si posteriori, a peronierilor laterali, reactioneaza foarte bine la aplicarea masajului transversal profund; - tenosinovita lungului abductor si a scurtului extensor al policelui, nu raspunde la acest tip de tratament daca sediul leziunii este intre stiloid si trapez. Ca observatie in unele cazuri masajul transversal profund poate fi practicat ca atare, iar in altele, atunci cand apare limitarea amplitudinii miscarii, devine tehnica complementara si se asociaza cu posturi. II. MASAJUL TRANSVERSAL PROFUND IN TRATAMENTUL LEZIUNILOR LIGAMENTARE Ca observatie inainte de a se aplica tratamentul asupra unui ligament, trebuie apreciata gravitatea si statusul traumatismului, fiindca masajul transversal profund nu se poate aplica atunci cand este vorba despre o ruptura ( fie ea de natura complementara sau partiala ) si nici cand sunt semne inflamatorii. Aplicarea masajului transversal profund este justificata prin refacerea jocului ligamentar dupa perioada de imobilizare, actionand dupa urmatoarea schema de tratament: - posturi - masaj transversal profund pentru ruperea eventualelor aderente miscari active. In leziunile ligamentare recente tratamentul poate incepe imediat dupa producerea leziunii, din momentul in care s-a stabilit un diagnostic benign, urmarind urmatoarea schema: 3
saptamana I: - efleuraj regional anesteziant al zonei lezate ( 10-20 min); - masaj transversal profund pe ligament ( 1- 3 min); - aplicatii cu gheata, la sfarsitul sedintei (20-30 min); - saptamana a II-a - suprimarea efleurajului si crioterapiei; -aplicatii prelungite si intense de masaj transversal profund; -fizioterapie complementara ( ultrasunete, unde electromagnetice ); - inceperea contractiilor izometrice a muschilor, ai caror tendoane pot sustine si intari actiunea ligamentului lezat; - saptamana a III-a - lucru cu incarcatura sau stimulare proprioceptiva, dupa caz; - integrarea miscarilor articulatiei lezate in schema motrica globala; - tonifiere musculara; - continuarea masajului transversal profund pana la disparitia totala a durerii. In leziunile ligamentare vechi , progresia tratamentului este identica cu precedenta , dar momentul sau de incepere corespunde celui de-al doilea stadiu ( din practica s-a constatat ca in cazul entorselor vechi de cativa ani persista un punct dureros la palpare si inhibarea unor scheme motorii aceste scheme sunt susceptibile de ameliorare prin aplicarea tratamentului folosind masajul transversal profund ). III. MASAJUL TRANSVERSAL PROFUND IN TRATAMENTUL LEZIUNILOR ARTICULARE 4
Masajul transversal profund al capsulei articulare in
intregime nu este posibil. El poate fi aplicat doar pe portiuni de capsula si pe ligamente. Zone afectate cu bune indicatii pentru masajul transversal profund sunt : -partea superioara a mansonului capsulei articulatiei acromio-claviculare; -fata anterioara uneori externa a trapezo-metacarpianului de la radacina policelui; -fata externa a articulatiei calcaneo-cuboidiene - la nivelul coloanei vertebrale unde discul intervertebral degenerat nu isi mai poate indeplini rolul de amortizare si franare, iar joctiunea intervertebrala este plasata in pozitia externa si ligamentele aflate pe margine sunt solicitate mai mult decat de obicei devenind o sursa de stimuli durerosi. Tratamentul de baza al acestei patologii a pozitiei extreme consta in diminuarea tensionarii ligamentare printr-o educatie posturala adecvata, unde masajul transversal profund este de folos in vindecare. IV. MASAJUL TRANSVERSAL PROFUND IN TRATAMENTUL LEZIUNILOR MUSCULARE De obicei, in faza acuta , leziunile musculare sunt tratate prin repaus ( punerea muschiului intr-o pozitie care sa asigure suprimarea tensionarii pasive a fibrelor ), antiinflamatorii, fizioterapie si masaje cu scop de stimulare a circulatiei sanguine si limfatice. Inceperea recuperarii unei contractii nedureroase se face progresiv (dupa aproximativ 3 saptamani ) folosind urmatoarea schema de tratament: - lucru analitic inaintea celui global , miscare condusa inaintea celei libere si solicitand, la sfarsitul sedintei, contractii musculare voluntare sau provocate prin excitatii electrice ( ca observatie in cazul in care muschiul oboseste repede se folosesc contractiile induse prin iradiere ). 5
Pentru a-i reda pacientului un muschi indolor in timpul
miscarii cu amplitudine normala, masajul transversal profund este in unele situatii singura alternativa a chirurgiei ( exemplu: atunci cand leziunea este localizata la nivelul tricepsului sural, se formeaza o zona cicatriceala retractata si inextensibila a carei jonctiune cu fibrele sanatoase este dureroasa iar muschiul nu poate fi pus in pozitie de intindere maxima - flexia dorsala maxima a piciorului cu genunchiul intins ). Alt exemplu este examinarea zonei lezate prin punerea in tensiune simpla sau in contractie izometrica a muschiului , aici kinetoterapeutul vede sa localizeze punctul cel mai dureros si sa aplice frictiunea cu pulpele degetelor; transversal pe corpul muscular relaxat prin pozitionarea pacientului.
