y

GEORGE POTRA

STATELE EUROPEI LA
1846-1847, VAZUTE DE
UN BOIER MOLDOVEAN
EXTRAS DIN oREVISTA ISTORICA ROMANA
VOL. IX (1939).

M. 0., IMPRIMERIA NATIONALA, BUCURE$TI, 1940.

www.dacoromanica.ro

2y,

GEORGE POTRA

STATELE EUROPEI LA
1846-1847, VAZUTE DE
UN BOIER MOLDOVEAN
EXTRAS DIN a REV1STA ISTORICA ROMANA*
VOL. IX (1939).

M. 0., 1MPRIMERIA NATIONALA, BUCUREM, 1940.

www.dacoromanica.ro

STATELE EURO PEI LA 1846-1847,

VAZUTE DE UN BOIER MOLDOVEAN
Spre sfarvitul primei jumatati a secolului al XIX-lea, un boier
moldovean, al carui nume nu se cunoavte, deoarece n'a lasat nicaeri
nicio insemnare, intocmai ca i altii din aceiavi vreme 1, face dup
cat se vede, din notele pe care le-a lasat, o calatorie de placere prin
toate statele Europei.
Manuscrisul 2 pastrat la Academia Romana se pare ins, ca nu
este originalul, ci numai o copie dup original, deoarece el poarta
urmatorul titlu: De calatoria fratane-meu Iorgu urmat<> la anul
<I)846(1)847 vi mai are vi aceasta insemnare Carte Nr. 139 ,
ceiace ne arata ea manuscrisul acesta facea parte din biblioteca fratelui sau.
Conform insemnarilor, calatoria incepe dela Galati, de unde, se
indreapta apoi spre Constantinopol i Sudul Europei, intorcandu-se
dup un ocol destul de insemnat prin Lemberg, Cernauti, Iasi.
Printre cele necesare calatoriei el pune in geamantanele sale urmatoarele lucruri: o patru camevi de noapte, cinci perechi izmene, opt
camesi olanda, doug camevi cit 3, vase perechi co4uni 4, vase basmale
de nas (batiste), dou scufii de noapte, trei imamele cu bani de argint,
una cutie cu parale i cu hartii, una cutie cu doftorii, patru perechi
pantalohi ins doua de vara, trei jiletci insa una de catifea, trei surtuce,
ins cu fracu, o basma de gat, patru perechi papuci turcevti, un halat
cu pantalonii lor, o pereche papuci de noapte, doug flanele, adeca
1 G. Potra, Ccildtoria unui boier moldovean in Europa, la mijlocul secolului

al XI X-lea, in Rev. Ist., 1933, p. 126-139.

2 Ms. 3781.
8 Staralcd.
4

Ciorapi.

www.dacoromanica.ro
H

una sunt pantaloni, briciu cu arceriu 1, dou chieptene cu peria

de cap .

Dupa cum se vede o multime de lucruri necesare pentru un drum

cat de lung, cu toate acestea, la inapoere, mai aduce diferite lucruri
si obiecte in valoare de 3960 lei.
Calatoria aceasta dureaza dela 20 Mai 1846, pana la 2 Pebruarie
1847, 0 numai drumul costa 5880 lei, la care se mai adauga apoi banii
cheltuiti pe cumparaturi 3960 lei adica un total de 9840 lei,
suma destul de mare dace: o raportam la vremurile de atunci.
Merge intotdeauna la clasa (locul) I, atat cu diligenta, trenul sau
alte vehicule, i numai uncle nu se poate, in clasa II, fiindca la locul
I, in special in tren, < nu-i voie a trage tigara .

Ii intereseaza cursul banilor in diferite tan 0 face un tablou de

mersul galbenului prin orasele i localitatile pe unde trece.
In carnetul sau are insemnate diferite adrese pe unde va trebui
s treaca.
Asa, la Paris adresa lui Jean Braniteanu si a doamnei Rousso,
iar la Berlin adresa surorei sale ; de asemenea sunt o serie de insemnari
in frantuzeste ceiace ne face sa credem c poseda aceasta limba, dupa
cum socOtesc c.a., i altele, dad: nu la perfectie totusi in mod suficient,

pentru a se putea intelege prin tarile pe unde calatorea.

Tot ceiace a vanut si-a insemnat cu o minutiozitate extraordinara.
De asemenea si-a isciit numele in toate condicele muzeelor, institutiilor sau palatelor pe care le-a vizitat ; face comparatie intre ceiace
vede, cu lucrurile de aiurea, sau dela noi din tara. Intr'un loc ne spune
ca pe morti ii ingroapa in ora pe la biserici ca i la noi in Moldova ,

sau in alt parte c tin altar sau stilul unei biserici este dupg modernul bizantin sau gotic ; taranii din Olanda au foarte multe lucruri
in asemanare cu a noastre dela tarine din Moldova #, i asa mai departe.
Acestea fiind spuse, boierul nostru plead. din Iasi, in ziva de 20
Mai 1846, ca peste trei zile,s6 ajunga la Galati de unde se irritant pe
un vapor nemtesc.
Printre pasagerii vaporului erau printul de Lichtenstein, contele Monte

Nova, fiul Mariei Luiza, facut cu generalul Neiperg, graful Palvi din
Ungaria, graful Trojan i graful Iojica din Pesta ce fusese trimes de
imparatul Austriei a heretisi pe sultan despre sosirea sa la Rusciuk .
Dela Galati trece prin Tulcea, Sulina apoi Varna, unde se coboara
s vada targul murdar i aproape nelocuit, ulitele stramte i casele
cu doua etaje, dar toate de lemn.
' Cute (piatra de gresie) pentru ascutit briciul.

www.dacoromanica.ro

Ajuns in Bosfor, un gat de Marea Neagra , nu se mai 'satur de

frumusetile pe care le vede: topotesie de loc ce nu o poate cineva

a o descrie .
Tarmurile sunt impodobite u cetati puternice 0. case cu trei, patru
etaje, gradini cu timid, portocali, migdali i chiparo0 ; seraiuri de ale
Sultanilor i Pa0lor i florarii acute pe dedsupra zidurilor.
Cand sosete in Tarigrad trage la hotel Blondel, dar nefiind multumit a doua zi 11 schimb5. prin al Madamei Josefina , unde sta nova
zile.

In ora Ii.. scoate firman dela ocarmuire i vede urmatoarele: Biserica Sf. Sofia fosta crWina ortodoxi pana la ocuparea orawlui de
Turci (1453), iar de atunci incoace preacuta in moschee, vopsindu-i-se
mozaicurile care totusi se mai Vad, sus pe la bolt, pe unde lucratorii

n'au patut ajunge.

Inauntrul ei se afl o coloan umeda: intotdeauna 0 in special pe
la ora 12 din ziuk apoi o alta coloan saramata de tunurile turcWi
in timp ce se asedia orawl, iar Grecii se refugiasera in biserica.
Palatul lui Constantin cel Mare in care se af1 i tronul sau, lung
.

de trei stanjeni i lat de doi Stanjeni, din argint i pietre scumpe, acestea
insa sunt imitatie de sticla., deoarece pe cele adevirate le-au luat Turcii ;
sala in care se afla tronul este pardosit cu lemn negru, iar peretii im-

podobiti cu flori poleite cu aur.

Palatul Sultanului Mahmud , tatal sultanului Megip Mahmud
ce se afla pe tron, care palat are odaile pardosite cu mahon i chiliaros
ai toate ornamentatiile poleite cu aur pana i u0le dela feredeu si
iefitori (W . C.) acute de gratii de argint suflate cu aur. Imbracamintea
odailor simpla, dar din stofe grele de aur i catifea .

Intr'o said se afla un dulap in care fiecare sultan pusese, drept

amintite; cite un obiect de mare pret: arme de vanatoare i razboi,
giuvaeruri, pietre scumpe, ceasornice de aur etc.
Cavonl Sultanului Mahmud in care se afla inmormantat el 0 membrii
familiei lui ; mormintele sunt acute afar din pamant i sunt acoperite
cu stofe i aluri de mare pret.
Muzeul militar al Turcilor, cu tot felul de arme din timpurile cele
mai vechi pang in ziva de atunci (1846) situat intr'o biserica creting
(Sf. Irina unde se afla i astazi).
In acest muzeu se afl un dulap cu multe chei de anr, argint, otel
ai fier pe care le-au luat Turcii dela cetatile cucerite.
Inchinaciunea Turcilor la giamie este un lucru vrednic de jelit ,
deoarece dervi0i striga cat pot de tare, clatina din cap 0 se invartesc
imprejurul giamiei, unii stau cu mainile intinse; altii cu capul in jos,

www.dacoromanica.ro

in tOt felul de intorsAturi ale corpului pentru a suferi cat mai mutt.
Rugaciunile i cantecile lor dureazA donA ore pe o cfildur ce ajunge
pant la 31 grade.
La sfarsitul rugkiunii unul din cei ptimasi vine la popa lor, s
tangueste de ce patimeste i s pune la pknant cu fata in jos, preotul
il calc cu picioarele <pe> tot trupul, la sfarsit sufl asupra lui i apoi
sculandu-se bolnav Ii srut mana si se duce .
Plimbarea femeilor la Scutari este destul de interesanta, apoi
felul cum se cumpffi fructe: se sloboade dela etaj, pe fereastrk o
franghie de care este legat un cos si dupa ce se pun fructe in el este
ridicat in sus.
Femeile au unghiile o boite rosietice, mai cu seama cele din Asia
Mica peste podul Mrii ce este fAcut pe Bosfor .
Intr'o pia0 a orasului se vand robi incepand dela varsta de zece ani,
putand fi cumparati si de crestini ins numai pe numele vreunui turc.
SoldaVii sunt imbracati europeneste ins pe cap poarta fes, iar cand
prezint armele ofiterilor sunt obligati a face temenele ducand i mana

dreapta la fes.
Tarigradul e un oras foarte mare avand peste un milion i jumatate
locuitori, in Mart de vreo 40.000 voiajori pe fiecare zi, cladiri cu patru,
cinci etaje, dar toate de lemn i cand se intampla vreun foc ard 500
moo case, ulitele boltite i stramte incat se poate vorbi dela o fereastra
la cealalt de peste drum, precum i pline de caini, fiind mai la fiecare
prfi.valie

i curte, cate cincisase.

Comertul Turcilor este cinstit si au o purtare deosebit mai vartos

cAtre straini . Cand intri in pravalia unuia, indiferent de cumperi sau
nu, el se simte obligat a-ti oferi ciubuc i cafea.

Boierul nostru a avut ocazia s fie in oras dud Sultanul s'a intors
din calatoria fAcutO, la Rusciuk i timp de trei zile dupe: a sa venire

se cutremura Tarigradul de huetul tunurilor, ate de trei ori pe zi ;

orasul luminat, jocuri de artificii i muzici care distrau poporul. Din

Tarigrad se vad muntii Olimpului plini de ()rat .

De aid s'a imbarcat pentru Atena pe vaporul francez Mentor, trecand prin Dardanele, o stramtoare de mare printre munti foarte
Inali .
La Smirna se coboare: i gaseste ca orasul se aseamand in necural-.

tenie cu Varna; la Pireu este obligat s stea opt zile in carantink de

unde apoi cu o trasura ajunge in Atena la hotelul Iuliei uncle locueste
noug. zile.

In acest timp, cu bilet de voie, a vazut cele insemnate mai jos:

Cetatea Acropole ruinarisit bleat ar trebui milioane spre a ridica

www.dacoromanica.ro

molozul ce s &este intr'insa , iar in afara de temple, coloane si inscriptii

in cetate se gasesc mii de bucati bombe din vremea bataliilor
precum i zidiri bortelite cu bombe de tunuri i o groapa mare plina
de oase i capete de oameni morVi .
Statul Francez trimisese un maestru pentru a picta cetatea Acropole

si in opt luni de zile de child lucra, de abia facuse jumatate din ea.
Templul lui Jupiter din care se mai pastra numai cateva coloane ;
templul lui Teseu pastrat -in intregime, avand numai cateva coloane
sfaramate de bombe ; templul vanturilor facut din marmura, nu departe

de Acropole, ai carui pereti sunt impodobiti cu Dumnezeii vanturilor ; pestera lui Socrate, precum i piata publica a Atenienilor, unde
Vineau sfat, Palatul de marmura al regelui Otto, cu o gradina foarte
frumoasa ce are tot felul de plante i pomi exotici.
. In jurul Atenei, de asemenea, se puteau vedea lucruri interesante,
dar s'a ferit a se duce ca nu-i cineva sigur nici p viata. Norod foarte
salbatec i multe talharii sunt, incat in Atena nu-i sigur cineva inserat
pe la mahalale ; oameni calici, mandri, pismasi i rai in sufletul lor .
Caldura mare, iar vantul nu adie aproape de loc. Tori locuitorii
Greciei de abia ating cifra de 800.000, dintre care in Atena sunt vreo
treizeci mii.
Dela Atena se intoarce la Pireu, iar drumul dintre aceste doua orase

trece printr'o campie unde a fost batalia cea mare cu Turcii in care
au pierit 80.000 oameni.
Dela Pireu s'a imbarcat pe vaporul nemtesc Baron Kiubek trecand prin Kalamate cu trasura tot in socoteala plata vaporului
pana la o alta localitate, in departare de un ceas, de unde a plecat cu
vaporul Mahmudie spre Corfu.

Printre pasagerii vaporului se afla printul Gustav, fiul regelui

Suediei, Gustav al II-lea, 4 caruia lui i se cuvine sa aiba astazi tronul
Sveziei, dar dupa schimbarea ce Napoleon au facut-o au pierdut
el tronul .
Printul a fost intovarasit pan la localitatea Luntrachi de craiasa
Greciei, nepoata lui, care a plans 'cand s'a despartit de mosul ei.
Dela Luntrachi ajunge la Patras, tot in stapanirea Greciei, unde
se afla o cetate i un targusor cu case mititele, ins pe linie, podgorii
de vii cu poama din care se fac stafidele cele mari.; de acolo s'au imbar-

cat peste 300 pasageri greci, intre care 0 fetele unui pension.
Dela P4ras dupa optsprezece ceasuri de mers, a ajuns la Corfu
ostrov ionic de subt stapanirea Engliterei , unde a stat doug zile ei
a vazut: Cetatea din vremea VeneVienflor situata pe o inalVime
.

naturala de uncle se vede marea cale de 0 zi, strajuit de trek

www.dacoromanica.ro

reghemente de soldati englezi i vreo 500 tunuri

i o padure de
maslini prin care a mers doua. ceasuri. Locnitorii or4elului sunt

Greci, cei mai desperati oameni .

De aici, imbarcat pe vaporul englezesc Vulcan 0 trecand prin insulele Ionice, Kefalonia i Itaca i pe la Misolonghi ajunge la Malta wade
vede cetatea veche i biserica Sf. Pavel cu cinsprezece altare, dintre
care cel mai mare este de mozaic, iar celelalte de marmura i argint ;
asemenea o alta biserica, tot Sf. Pavel, facuta pe Waned de piatra 0
dedesubtul ei pe0era Sfantului Pavel, sapata in stanch' de piatra, unde
se afla i statuia lui, in care biserica au ezut trei luni, i unde arde
intotdeauna o candela drept amintire.
Catacombele cu morminte sapate in pereti, in care insa n'a intrat,
deoarece era svonul ca multi dintre voiajori nu mai ieeau de acolo,,
o sub cuvinte de indreptare c s'au ratacit prin ele , ins ei erau omo-

riti de &gauze in unire cu alti talhari,

Gradina guvernatorului din Malta ; biserica Sf. loan cu treisprezece
altare Ment de cavalerii ordinului de Malta din vremea ce s'au batut
toate natiile pentru luarea Ierusalimului, foarte frumoasa i cuprin-

zatoare de multe lucruri demne de vazut.

Biblioteca, o cladire mare cu dou etaje i cu foarte multe carti,
unde a gasit mai multi cititori i-i slobod a citi oricine *.
Gasete interesanta imbracamintea soldatilor scatieni gi-a femeilor

care sunt imbracate mai mult in negru.

Oxnard este mare 0 aezat o pe linie, dar plin de calici, de raul lor
nu poti ie0 din cask ca pe toate ulitele te intampin ; multe categorii
de popi care covaresc numarul celuilalt norod, fiWecare familie
trebue sa alba i un pop, (ceiace este) mare cinste pentru acea familie i sunt preoti chiar copii in varsta de 12 ani.
Dela Malta cu vaporul napolitan Herculanum pleaca spre Neapole, avand pe mare o furtuna cumplita ca treceau valurile peste
podul vaporului .

In drum trece prin Siracuza, Catania, Messina, Santa-Gioania pi

Pizzo ; la unele din aceste ora4e vaporul a stat cateva ore, iar la altele

numai cat a luat pota.

La Siracuza vede cetatea unde este templul Minervei, ruinele vechiului targ, in departare de un ceas de cetate ; Urechea lui Dionysos *,

o pe0era foarte inalt care avea un ecou extraordinar, slobozind un

pistol, vuetul lui tinea un sfert de ceas .
Deasupra peterei este o rasuflatoare ce nu se vede din pestera,
la care mergi pe dinafara prin stanci i acolo era o tainita care raspundea la acea pe0era. Acolo in vremea cea veche punea pe acei ce

www.dacoromanica.ro

erau contra carmuitorului de ii cerceta si din tainita de sus, asculta

11
cele ce jos s cerceta .
Drumul mortilor pe unde duceau pe morti in spre catacombe ; teatrul
Grecilor, ruinele monumentului lui Archimede, fantana Himerei, amfiteatrul vechi i gradina marchizului.
La Catania viziteazg catedrala orasului i un schit cu picturi de Rafael.
Casele din targ sunt mai toate crapate si in special la etajul de sus,
din cauza cutremurelor, deoarece vulcanul Etna se afla la o deprtare

de numai sase ore.

La Messina a dormit o noapte la Hotel de Nord, fiindca pe vapor
n'a lasat ocarmuirea Siciliei pe nici un pasager sa doarm spre a face
alisveris targului . La Pizzo a vgzut mormantul lui Murat fost mare
duce de Berg si rege al Neapolului, cumnatul lui Napoleon Bonaparte.
Sosind la Neapole trage la hotel Victoria unde stg 27 zile, vazand
urmatoarele: portul Neapole; o ulita ce se numea Sperada Posilipo *
muzeul crgesc cu trei etaje ce are fatada pe doug strazi, plin cu antichitti gasite la Pompei, Herculan, Stabia, Pesta (Paestum), Pisgiota,
Baia, Mizena, Campano i Capre (Capri).
In acest muzeu se gaseau lucruri pretioase, hartii de copac scrise
cu slove grecesti pe care inainte <se) scria, paine gsita la Herculan,
sale pardosite cu mozaic luat dela Pompei i Herculan; noug compozitii de marmurg a lui Vechio, la care se vede cea mai mica trgsgturg

a corpului; statuia lui Hercule de marmurg, foarte mare, pe care o

picta un Francez, dar nici cum nu semana cu originalul ; trupuri de
oameni morti, negri ca fieru, cu sicriul lor (rnumii).
Pestera Posilipo lunga de 1500 pasi, in care zi i noapte ard lampi
si cu toate acestea nu este lumina indeajuns; teatrul cel mare al Sfantului Carol pe care il drege, ii face pardoseala pe jos si la coridoarele
scena (este) asa de mare ea' 24 oameni cglri pot face orice
soiu de exercitii pe ea .
dela logi

Trupa teatrului se compune din 150 oameni, iar din 8o oameni,

orchestra. Prima cantareata a teatrului are 800 taleri pe lun, iar toti
ceilalti artisti cite 500 taleri pe lung.
Gradina publica pe malul marii, foarte mare, pazit de soldati zi
noapte, in care de trei ori pe saptgmang coma muzica dela 8 pang
la 12 *ceasuri noaptea.
Palatul crgiesc dela Capo de Monte inceput de Murat si ispravit
de Craiul Ferdinand al II-lea, ce pe vremea aceia, se afla pe tron.
Inteuna din zilele state acolo s'a nimerit sa fie sarbtoare craiascg
in care ostenii au avut intrarea gratuitg la teatru, ea fiind plgtitg de
craiul statului ce asistase personal la reprezentatie.

www.dacoromanica.ro

TO

Teatrul Herculan departe de targ, patru ore de mers, acoperit in

buna parte de lava vulcanului i ceva din ruinele targului Herculan
pentruca cea mai mare parte se gaseste in pamant astupata de lava
si deasupra < sunt> astazi, vii, iara zidire nu-i slobod nimeni a face,
din pricina ca voesc a sapa pentru a scoate antichitati si a descoperi
targul vechiu Herculan, iara in ruinurile care sunt se afl gradina
craiului .

Odaile au peretii zugraviti, iar pe jos stint pardosite cu mozaic

0 sunt in pamant la zece stangeni mai jos decat fata pamantului,

ce este numai lava .
Ruinele orasului Pompei printre care se disting foarte bine casele
de odinioara, impartirea odailor i diferitele picturi f acute pe pereti,
de asemenea tot felul de antichitati pe care le scot din pamant, acei

ce stint insarcinati special cu sapaturile.

De aici, dupa ce trece prin R,ezina, in apropierea caruia se afl
targul Herculan naruit de lava , prin gradini i vii, unde se face
un soiu de yin foarte bun ce 11 numesc Lactima Christi se urea pe
muntele Vezuviu.

Urcusul 1-a facut intr'o o patapci 1 dust de opt oameni, iar de

unde n'a mai putut fi urcat cu patasca, pe jos, insotit de conducator
pana la poarta unde iese lava fierband, ce s'a scurge la vale ca un
parau de foc .
De acolo impreun cu doi oameni de ajutor s'a suit chiar deasupra
craterului, unde am privit cum iese fumul i focul din vulcan, pe
crater, cu cea mai mare putere suera i iesea un vartej de vant afar
din crater, cu para i bucati de foc amestecate, &and o putoare numai
de pucioasa .

Intr'una din zile a plecat din Neapole pang la Castellammare unde

sunt feredeie minerale de pucioas i fier .
Neapole este un oras mare cu strazi foarte largi si case pe linie
cu cinci-sase etaje, toate cu terase i deasupra teraselor mici gradinite
cu flori. In targul vechi sunt oulite tot asa de stramte ca i in
Tarigrad.

Inainte de venirea lui Napoleon era si aici un barbarism mai rau

decal la Turd, pentruca fiecare nobil era intocmai ca i craiul, Ikea
cu supusii lui ceea ce voia, ii judeca, le hotara soarta lor fare: s fie
in dreptate a se mai jalui la cineva, precum i cand se marita vreo
fatk inainte trebuia s o prezentariseasca stapanului ei i apoi sa o
marite .
1 Un fel de nSslie, targ.

www.dacoromanica.ro

II

Legiuirile date de Napoleon erat respectate cu sfintenie de toti ;

locuitorii orasului in numar de peste 500.000, afar de calatorii streini
vreo 30.000 iar iarna s afl si mai multi .
Casele se inchirieau cu preturi foarte ridicate, painea era eftina,
iar carnea scumpa mai patru lei de ai nostri ocaoa .
Ingroparea mortilor, in acest oras, este foarte curioas; ceremonia
funebra este deschis de un rand de preoti imbracati in alb 0 numai
ochii sunt lasati liberi pentru a putea vedea ; dupa acestia urmeaza
carul cu sicriul mortului, iar cortegiul funebru este incheiat de un alt
rand de preoti imbracati numai in negru i inand in maini stegulete
lumanari, mortul este ingropat numai noaptea.
La I August parseste Neapolul plecand cu vaporul pang la Civita
Veche (Civitavecchia), iar de acolo cu diligenta papa la Roma, locuind vase
zile la hotelul o L'Europe i cu bilet de voie vede urmatoarele : in prima

seara orasul luminat foarte frumos, deoarece a doua zi era sarbatoare

mare, iar noaptea, nimeni pe strazi ca i cand orasul n'ar fi fost locuit.
Orasul Roma este inconjurat cu ziduri puternice ce au 28 porti
pentru intrare, care se inchid seara i atat in timpul zilei cat i noaptea
sunt pazite de soldati.
La biserica Santa Maria Maggiore vede ceremonia papei unde slujeau mai multi cardinali i preoti si la aceste slujbe la care asista
papa nu se calla din orga ci din gura, o frumusete nespus, cantareti
foarte buni ridica cat de sus glasurile; cantecele lor la biserica in asemanare ca i la opera de teatru i toti cantaretii acei cu glasuri subtiri
sunt scopiti, hotariti numai pentru cantare la biserica .
In afar de cardinalii i pregii ce faceau slujba, mai erau toti ceilaii cardinali, in numar de 57, ce se aflau in Roma cu a lor sulfa'
vi un mare numar de preoti inconjurati de garda papei ca sa nu intre
orisicine in biserica. Papa era imbracat in odajdii foarte scumpe, iar
dupa terminarea slujbei a fost luat de pe tronul unde statuse si mutat
pe un altul de catifea rosie, de catre 24 oameni imbracati in spentrustanii i colturi rosii la gat, cu simizete albe in spinare , iar de o parte
si de alta a tronului papal se gaseau doi oameni care tineau clonal evan-

taliuri de pene albe de strut.

Intreaga ceremonie este descris in amanuntime, artandu-se
ordinea tuturor n cortegiu cat i felul de imbracaminte al fiecaruia.
La iesirea din biserica papa impreun cu un cardinal s'au suit intr'o

careta poleit cu aur, tras de sase cai i condus de trei lachei, iar
inaintea i inapoia caretei se afla o gardi de soldati calari.
Oamenii fluturau batiste si strigau o vivat , *iar papa le &Idea
binecuvantarea.

www.dacoromanica.ro

12

Dupa careta papei veneau altele, tot poleite, cu minitrii Senatului

i trei
lachei, iar cardinalii carete cu doi cai i doi lachei.
Pe la toate ferestrele dela ulita pe care trebuia s treaca papa

0 cardinalii cu suita lor ; senatorii aveau Carete cu patru cai

erau spanzurate in jos perdele ro0i i galbene spre cinstea lui 0 in aceeasi

zi, seara, au fost tfirgul tot luminarisit .

Papa de atunci se numea Pius al IX-lea, un om in varst de 54
ani, iar din cauza timpului scurt nici nu fusese Inca, recunoscut de
celelalte state, ca papa. Inaintea acestuia a fost papa Grigorie al
XVI-lea, om de 84 ani 0 care au fost 15 ani papa, Inst norodul se gasea
nemultumit de a lui ocarmuire, iara despre ocarmuirea acestuia, pana

acum, ii foarte multumit .

Tot in Roma vede cascada Trevi (Fontana de'Trevi) ; cascada
Vernini (Bernini) in piata Novona (Navona) cu soiuri de statui <de.>
marmura de Florenta i o mare coloana ce tine patru statui din care
iese apa. i cla in havuz, alaturea cu acela un alt havuz cu mai multe

soiuri de statui pe el, din care pe toate iese apa, care apa. atat din cas-

cad cat 0 din havuz s imprstie pc ulita unde infiinteaza o balt

mare, fiind ulita facut gaunoas, lung si lata, unde se tine apa, adancimea ei este pana in osia trasurei, prin care balt se plimba nobilimea
cu trsurile, cantand i muzica acolo . In vremea Romanilor in locul

acestei ulite era amfiteatrul lui August.

Biserica SI. Petru, catedrala Romei, cu 30 altare i un turn de
850 pasi inaltime pe ai carui pereti, pana la teras, se gasesc scrisi
toti imparatii, imprtesele i craii ce s'au urcat in varful lui, iar cel
din urma este pomenit Tarul Rusiei, Nicolae I, cu fiul sat(
Biserica este imbodobit cu tot felul de statui vechi, atat dela ei
cat 0 dela Romani, iar altarul cel mare facut in intregime de bronz.
Inauntrul bisericii se mai afla scaunul pe care a stat Sf. Petru,
precum i moastele lui la care slujeste papa, personal, in ziva de Pasti,
de asemenea i un amvon in care se &este o bucata de lemn din crucea
pe care a fost rastignit Hristos.
Pe locul unde s'a cladit aceasta biserica a fost inainte vreme templul
lui Neron din care se mai vad cateva ziduri i pe care mai tarziu Constantin cel Mare a zidit biserica ce astazi se afla sub aceia a lui Sf. Petru,

iar dedesubtul ei se afla o cripta cu sicrie de marmura in care sunt

inmormantati imparati i consuli de-ai Romanilor, precum si mai multi
papi ai Romei.

Biserica St. Andrei in care se &este. inmormantat Sf. Andrei;

,Biserica (Lateran) SI. loan unde se &este un dulap de sticla in care
se pastreaza masa de loam de abanos pe care manca Constantin cel

www.dacoromanica.ro

13

Mare, imbracata in argint pe vremea lui, dar timpul i oamenii i-au

pastrat numai lemnul gol.
Biserica ce se numeste Scara sfdntd de marmurd a carei scari sunt

imbracate cu lemn i au fost aduse la Roma dela Ierusalim de mama

lui Constantin cel Mare, luate dela palatul lui Pilat i pe care nimeni
<ca> amintire nu se poate sui decal in genunchi .
Biserica numit Botezul lui Constantin in care se afla o baie cu

capac de bronz unde a fost botezat Constantin cel Mare, iar astazi
sunt botezati numai jidovii cand vor
schimba legea (religia),
care templu i feredeu au fost foarte imbrAcate cu argint i aur,
dar in vremea lui Napoleon le-au luat la Paris .
Biserica Sfinta Maria. Podul de piatra de pe apa Tibrului facut
de imparatul Adrian si Inca patru poduri pe aceiasi apa ins ruinate.
Coloana Antonie (de fapt a .lui Marcus Aurelius) dintr'o singura
bucata de marmora asezata in piata numit Colona (Piazza Colonna) ;
Muzeul Capitol cu multe antichitati i lucruri foarte pretioase.
Biblioteca Vaticanului cu 3500 volume manuscrise grecesti pe pergament intre care ar g5sit unul cu zugravituri de pedepsele ce sufereau inainte crestinii dela pagani, batandu-i cu toiege, taindu-le cape-

tele, impungandu-i cu su1iele, arzandu-i in foc, scotandu-le ochii,

sgariindu-i cu cangi pe trup i alte multe . 0 biblie in limba araba
scris pe pergament, foarte grea 0 mare ca trebuia purtata de doi
oameni. Afar de acestea se mai gaseau in opt camere peste 100.000
volume tiparite.
Palatul Vaticanului, in care sade Papa; intr'o odaie se &eau mai
multe dulapuri cu instrumente ce servisera paganilor la torturarea
crestinilor ; dulapuri cu bratari de aur i argint, icoane grecesti i diferite tablouri de pret pictate de Rafael 0 Petru Perugii (Perugino Vanucci Pietro), dascalul lui Rafael; gradina Vaticanului foarte mare,
cu tot fehil de havuzuri, alei de copaci i flori.
Grddina prinfului Borghese cea mai mare si mai frumoasa din Roma
unde se poate plimba lumea, iar intr'o parte a ei, chiar .cu trasurile.
In mijlocul gradinii se afla palatul printului avand odaile i toate
coridoarele pline cu statui, antichitati <de > marmura i bronz mobi-

larisite cu feliuri de mobile in aur si mese < de> marmura, odaile

cu mozaic pe jos ; in gradina se afl t i casa unde a locuit pictorul
Rafael.

Grddina i palatul prinfului Albano (Palazzo Albano). Palatul bancherului print Turloni (Torlonia), cu geamurile dela ferestre, de cristal
dintr'o bucata, iar odaile etajului de jos in forma' gotica ; palatul printului Doria ; palatul printului Colonna.

www.dacoromanica.ro

14

In afara. de acestea, multe ruine, arcuri de triumf, amfiteatre

temple ale targului vechi printre care se gseau atunci, vii i pomi
roditori.

In Roma, dup socoteala lui, sunt 300 biserici, toate mari,

frumoase i cu multe antichitti inuntrul bor.
Orasul este locuit de 165.ocio oameni, 20.000 feliuri si soiuri de
pochi (preoti) bez (afara de) jidovi ce au deosebit ulitele lor, de o parte
a capitalei. Ulitele largi, casele cu cinci, vase randuri si mai in toate
rspantiile coloane din vremea Romanilor, targul indoit mai mare
decat Neapole . Orasul este inzestrat dela natura cu multa apa, asa
c pe toate strazile se vad cismele i fantani cu apa, luminat cu gaz.
Dela Roma cu diligenta trecand prin targurile Ronciglione, Viterbo,

Acquapendente (in care regiune este mare putoare de pucioas

aer inadusat ), Radicofani, S. Quirico, Buonconvento (unde sunt
munti, iar diligenta a trebuit sa fie urcata cu boii), Monteroni, Siena
(oras mare, case cu 5-6 etaje i ( mai toate femeile foarte frumoase ),
ajunge la Florenta, locuind sase zile la hotelul Britania in care vreme
a vazut cele de -mai jos: Palatul ducelui Leopold al II-lea al Toscanei

ce se numeste pag imperial ; unele odai sunt pictate de Matei

Rozali, iar altele tapetate cu tapiserii antice de China si Florenta,
mobilarisit cu soiuri de mobile si mese, paravanuri de sticla in dungi,
facute pe ele feluri de zugravituri si de portreturi in soiuri de coloruri.
Palatul Pitti al aceluiasi duce, in care locueste acum,; din palatul
cel vechi a trebuit s treacd in acesta pe galerii f acute pe deasupra
ulitelor i prin case particularnice, care galerii < au peretii plini> cu
soiuri de tablouri i statui de marmura. Odaile foarte bogat mobilarisite i tapisarisite, galeriile dela odai atat pe sus cat i pe jos aurite
si facute soiuri de statui <de> marmura pe ele, pe usi facute soiuri de
flori suflate in aur i usiorii de prin prejurul lor marmura in soiuri de

coloruri.

Deosebit tot in acest palat este un apartament ce se numeste al

lui Napoleon..

Palatul printului Corsicii unde locueste numai vase luni, iar sase
luni la Florenta unde are alt palat.
Gradina Boboli in care se gasesc niste pasari foarte mari (struti)
cu pene negre cj albe, crete, de acele ce pun damele la capele .
Via Cargiaioli (Calyaioli) wade se plimba lumea sarbatorile, dup
iesirea din biserica, atat noblesa cat i prostimea .
Palatul vechi al ducelui in care sunt consulatele tuturor puterilor
s'a muzeul imperial. 4 Tot in acest palat se afl c i tribunalul criminalicesc
si tocmai in vremea cand mersesem sa vizitarisesc muzeul, atuncea s

www.dacoromanica.ro

15

afla in tribunal cercetarea unui criminalist care omorise cu un ciomag

pe un om i flind slobod a intra oricine am mers i eu, gasind acolo mai
mult norod .

Criminalul statea pe scaun intr'o parte a salii vi nu vorbea cleat

atunci cand era intrebat de judecatori, in numar de vase. In afara de
acevtia mai erau advocatul ce sprijinea dreptatile criminalistului,
advocatul politiei care asemenea sprijinea dreptatile calcarei bunei orandueli, advocatul din partea rudeniilor mortului, doctorul ce au revizuit

pe mort i vase martori care s'au fost intamplat fatal la acel omor .
Intr'un alt palat al ducelui este muzeu in care se gasesc antichitati
aduse de oamenii lui, trimi0 special in Egipt in urma invoelii ce au
avut-o cu pava Egiptului.
Biblioteca Laurenfiana cu g000 volume manuscrise grecevti ft
latinevti.

Fabrica de manufacturi imperiale ; fabrica de palarii de paie, cele

mai multe insa le cumpara de-a gata i numai le indreapta; 30 oameni

lucreaza in acea fabrica.

In Florenta este targ de doua ori pe sa.ptamana unde taranii aduc
vi vand palarii pe dare le lucreaza acasa.
Fabrica lui Burgani de addmascd 1 de matase, lama i ata ; fabrica
lui Porenti de tapiserii i covoare de land, de pus pe jos, insa de proast
calitate.
Cabinetul de istorie natural.
Teatrul Pergola ce are cinci randuri de loji i unde prima cantareata
Marcian, o femeie foarte frumoasa, este platit cu o mie de franci pe
luna.
Dansatoarea cea mai bung, Gujman cat i Guilam cel dintai jucator
pe vine, au de asemenea cate o mie franci pe luna.
Gujman joaca foarte bine facand mai multe pasuri in aer, in soiuri
de pozitii, salturi i baleturi in aer, care devi in Neapole asemenea am
vazut, dar nu joaca ava de bine vi cu mevtevug .
Biserica catedrala Sf. Maria vi turnul de langa ea, foarte inalt, de
uncle se vede tot oravul ; biserica Sf. Joan Botezatorul, alaturea cu
catedrala, in care se boteaza copiii, captuvita pe dinafara cu marmura
neagra 0 de Florenta ; capela familiei Medicis.
Florenta este un orav mare inconjurat cu zid ce are nona porti de
intrare pazite de soldati. Oravul e luminat cu gaz i prin mijlocul lui
trece raul Arno peste care sunt mai multe poduri de piatr i inca < doug
poduri spanzurate vi legate in aer pe drugi de fier .
1

Matase

cu desenuri sau

Hurl.

www.dacoromanica.ro

1.6

Locuitorii sunt in numar de 130 mii, afara de Evrei i voiajori.

Din Florenta in 33 ceasuri cu diligenta de Bo Ionia i un ceas cu
drumul de fier, dela Ferrara inainte, ajunge la Venetia.
In drum suie muntii Apenini cu patru cai i patru boi la diligenta
.

trece prin targurile Doiano, Biianora, Sarafer si Bo Ionia unde a stat

16 ore si a vazut Academia de Anatomie i cimitirul Calpozana unde
sunt ingropati nobilii orasului.
Din Florenta pAnd la Venetia sunt optsprezece poste, dar foarte
mari i ajungand la Venetia am mers la hotelul lui Daniil unde am

sezut trei zile si am vazut : Palatul lui Mamfrin cu tot ce cuprinde

inauntru i unde am trecut numele meu in condica ; palatul ducesei Beri,

sotia fostului duce de Bordo, casatorit atunci cu contele Pali ; palatul

ducal, vechiu de 800 ani, in care locuiau dogii Venetiei, acum ins nu locuieste nimeni ci se pastreaza pentru a-I vedea voiajoriii. Ferestrele si
galeriile deasupra acoperamantului facute dupa forma gotica, bagdadiilel
pe sus acute din tablouri cu pervazuri foarte mari i soiuri de sapaturi pe
ele poleite cu aur, asemenea c iperetii imbracati cu tablouri, pe care sunt
zugravite toate imprejurarile i intamplarile Venetiei, din care tablouri
dela bagdadie lipsesc mai multe ce s'au tuft de Napoleon la Paris .

In palat se mai girt o biblioteca de 4000 volume, iar dedesubtul

lui sunt pivnite foarte mari c i intunecoase, pardosite cu lemn.
Palatul guvernului Venetian unde locuise Napoleon a earth masa
de scris se pastreaza i astdzi.
Fabrica lui endon de lantugele de aur foarte subtiri, care nu de
mult s'au infiintat ; podul Realto (ponte di Rialto) de pe canalul cel
mare al Venetiei.
Gradina publica facuta de Napoleon pe malul marii si in care se
intra pe ulita Riva de chiavoni (Riva degli Schiavoni), care ulita
asemenea este facuta de Napoleon, cea mai mare si mai larga in toata
Venetia, fiind inainte vreme acea ulit de ap, iar acum treci apa pe
sub canalul ce este dedesubtul ei fdcut .
Biserica Sf. Gheorghe cu mai multe altare dintre care cel mai mare
este facut pe sase statui de bronz ; biserica Santa Maria de Frare (Frari).
Biserica greceasca Sf. Gheorghe cu altarul in stilul bisericilor noastre,

i toate inauntrul ei .
Biserica catedral San Marcu veche de o mie ani, cu noua altare,
bogata ci foarte frumoas atat inauntru cat i pe dinafara. Printre
cele 550 coloane ale bisericii sunt patru luate dela templul lui Solomon
.
din Ierusalim.
precum

1 Tavau cu stucaturi, dupA moda celor din Bagdad.

www.dacoromanica.ro

Sus pe acoperemant are patru cai de bronz, iar imprejur galerii de

statui i printre galerii facute turnuri mai mari 0 mai mici sfintii atat
pe dinafara cat i pe galeria antretului, precum i inauntrul bisericii,
facuti de mozaic.
Inauntru bisericii f acute mai multe arcuri pe coloane, precum
inainte vreme s facea ; in mijlocul ei .un altar pe patru coloane marinura sapat sfintii pe ele foarte delicat, care coloane sunt luate dela
Sfanta Sofia din Tarigrad .
Langa biserica in piata cea mare este turnul San Marcu inalt de
520 pa.0 de unde se vede o toata capitala Venetiei precum i alte mai
multe targuri la o departare foarte mare . Aceasta piata este luminata
cu trei randuri de lampi cu gaz 0 are de jur imprejur binale acute
cu patru randuri, foarte inalte, toate a Ocarmuirii, in care sunt tribunalurile, iar dedesubtul lor dugheni, insa mai multe cofetarii ce se
numesc cafenele.

In acea piata se plimba seara publicul, pe jos, atat nobilii cat 0

prostimea ; unde canta mai multe muzici din soiuri <de> instrumenturi,

din gura 0 din chitara, iar o muzica era injghebata numai de femei
ce canta toate din scripci, foarte bine .
Arsenalul Venetiei 0 al imparatului in care stint tot felul de arme
vechi ti noi, printre care o pusca foarte mare cu nona. tevi de pusca
d nota de pistol, precum i o carabing la fel.
Oraul este foarte vechi 0 mare, strazile pe apa i numai cateva
pe uscat pe care de abia pot merge doi oameni, until langa altul ; dintr'o

parte intealta a strazilor de apa sunt poduri o ridicate incat pe dedesubtul lor s poata merge caicul.
Pe canalul cel mare sunt zidite de o parte 0 de alta eele mai mari
0 mai frumoase palate 0 biserici din Venetia. Trasuri i cai nu sunt
deloc in toata Venetia, numai caice, avand fiecare pe al lui .
Oraul este luminat cu gaz, iar in ceiace privete cladirile sunt
putin rezistente, avand nevoie de reparatii cat de dese ; locuitorii sunt
in numar de 120.000, din care 10.000 sunt Evrei.
Din Venetia cu diligenta plead. la Milano, avand loc de categoria I
o iar pe drum de fier al doilea, fiindca la locul intai nu-i voie a trage
tigara .

Pe drum trece prin localitatile Calopa, Brescia, Conalis, Chiari,

Galcio, Navio, Anchenate (de unde a luat samanta de papusoi) i Treviglio

prin care trece raul Ladu din care math 4 pe ulite sunt facute i mori.
Din Venetia pana la Milan sunt vii, araturi, copaci i osele aa
de lungi i drepte ca priveiti ceasuri <in> departare precat iti slugesc

vederile .

www.dacoromanica.ro

18

La Milan locueste II zile la hotelul Bella Venelia' i vede urma-

toarele: Academia Brera un palat maret care cuprinde trei strazi si

unde este scoala de Arte Frumoase in care se gaseste primul tablou
pictat i iscalit de Rafael.
Piata, afara din oras, uncle soldatii fac exercitii; circul facut de
Napoleon in forma vechiilor amfiteatre, inconjurat cu apa, in care
pot intra peste 30.000 persoane ; Teatrul Scala cel mai mare din cele
nou care se gasesc in Milan (construit in 1778), la care a fost, cand
se juca Moise i fiul lui Faraon , asemenea tot in acea seal% s'au jucat
th baleturi de treizeci i ase fete .

. Teatrul Reca mult mai mic, cu trei randuri de loji, ate 19 loji pe
fiecare rand, unde vede artisti foarte buni. A fost i la teatrul de marionete unde sa joaca piesele de oameni de lemn, dar asa de bine incat
socoate cineva ca sunt adevarati oameni si nu numai ca au jucat piesa,
dar i baleturi cu feliuri de pasuri, precum canta muzica, care teatru
este plin de streini .

Biserica Santa Maria la Vierj, facuta toga de marmora, cu un

turn de forma gotica, foarte subtire i inalt de 520 pa0, de unde se
vede intreg orasul Milan.
Biserica-Sl. Ambrosie, foarte veche, in care se &este mormantul
generalului Stilicon, iar dedesubtul altarului mormantul Sf. Ambrosie

in care sunt oasele lui, puse intr'un sicriu tot de aur, foarte bogat, pe
care sunt sapate (sculptate) toate pedepsele ce au suferit Sf.
Ambrosie .

Biserica SI. Lorenzo zidita pe temelia templului Herculan ; Biserica

Santa Maria; San Gelzo, foarte bogata, stalpii unui altar sunt de argint,
iar Maica Precista are o coroana de aur cu briliante i un colier asemenea.

Orasul Milan este inconjurat cu zid si are opt porti de intrare, luminat cu gaz i locuit de 170.000 oameni, in afara de straini care sunt
foarte multi.
In oras sunt destui potlogari cu toate ca targul este strajuit
zi i noapte de foarte multi politai ce sunt prin toate ulitele, raspantiile
si ungherurile orasului ; o strada are acoperamant de sticl.
Din Milan, s'a dus cu diligenta in douazeci de ore la Genua, trecand prin Pavia, unde era o Academie de tot soiul instrumenturi*
pentru folosul scolarilor, precum i un cabinet de anatomie.
La Genua locueste trei zile la hotelul Catranation (Quatre Nations) si vede: Academia de Arte Frumoase, Academia Botanica, palatul ducal in care sade guvernatorul, palatul regal in care locueste
craiul Sardiniei, Carol Albert al II-lea, cand vine dela Turin unde ii
.

www.dacoromanica.ro

19

are resedinta, palatul marchizului Sera cu un salon ce are de jur

imprejur stalpi de marmorg suflati cu aur , palatul marchizului
Palavecini, palatul marchizului Balbi, palatul marchizului Jan Filip
Duratio, cu o scare'. foarte mgreatg.
Biserica catedralg San Lorenzo ; biserica Santa Maria Carineau
la care mergi pe un pod foarte inalt i atat biserica cat i podul sunt
acute de familia Saule. Dedesubtul acelui pod sunt ulite i ziduri < cu>
cite sase, sapte randuriti asa de inalt ii facut podul ca de pe el i par
oamenii cat copiii de mici .
Spitalul nebunilor unde sunt femei i barbati, deosebiti dupa
gradul de nebunie, femeile mai toate batrane torc rang i lucreazg la
.

coltuni.
Teatrul earl Felis (Carlo Felice) cel mai mare din Genua, tlar cu
orchestra si artisti prosti , la fel ca l i cel dela Acbasola.

Ulita lui Carol Albert numitg dupd numele craiului de acum,

fiindca el au si fAcut-o pe malul mgrii langg port, toat de marmurg,
precum i lespezile de pe jos, inalta ca o cas cu doug randuri n,
Targul e mare si are form de cetate, cu doug porti de intrare inspre
uscat, iar in bung parte se mgrginete cu marea. o Ulitele foarte strimte,
fund unele i cele mai multe, asa de strimte, incat doi oameni algturea
nu pot merge
i intunecoase .

In tot orasul numai trei strzi sunt pe care se poate merge cu trgsurile, iar pe celelate trebue s mergi pe jos, fiindca sunt strimte si
inalte,, adicg au urcusuri i coborisuri. Toate strzile sunt luminate
cu olei i numai doug din ele sunt luminate cu gaz i acelea acum la
13 Septemvrie <1846> le-au facut 0 in aceeasi zi le-au i aprins .

Femeile poartg pe cap un voal alb canna ii atarnd colturile pang

la pmant.
Orasul Genua se aseamAng foarte mult cu Neapolul, casele Sind
acoperite cu lespezi de piatrg, iar deasupra au terase cu chioscuri pentru
umbra i oale cu flori ; locuitorii sunt in numgr de 100.000, in afarg
de strgini ce asemenea pe toata ziva stint 30-40 mii .
Dela Genua cu vaporul frantuzesc earleman * (Carol eel Mare)
pleaca la Marsilia, mergand pe Marea Adriatica in timpul unei furtuni
foarte mari.
In Marsilia locueste trei zile la hotelul o Italia *. Orasul nu i se pare
mare, dar bine aranjat, strzi largi i lungi o incat te uiti cale de un sfert
de ceas pe o ulita, impodobite cubinale in dreapta i stanga, precum
si cu alei de copaci, in mai multe locuri, prin care se plimba publicul ;

fabrici multe si de tot soiul, in ceiace priveste portul este aproape

egal Tarigradului, < corgbii de toatg natia si din toat lumea .

www.dacoromanica.ro

20

Oraul are un miros foarte greu, din cauza ca toata apa murdara
se scurge in port (golf), iar acesta Bind strimt, nu ingadue Marii sa-i
primeneasca apa.
Negustori de pretutindeni vin de cumpar martini; in toate
prvaliile valid femeile ; nobilii sunt foarte putini ; orasul luminat
.

cu gaz.
Din Marsilia pleaca cu diligenta la Lion trecand prin targurile Aix,
Avignon, Orange (amintind ca in timpul revolutiei se taiau la ghilotink
in acel loc, cate 500 oameni pe fiecare zi) ; Vinne i altele.
La Lion vede muzeul din palatul Sf. Petru in care este 0 sala unde
se striga la mezat acile. drumului de fer i acei ce atirdisesc 1 striga
si fac un racnet incat gandete cineva ca au sa se bath.' .
Spitalul ce se numeste Hotel Dieu , foarte mare cu 1.500 crivaturi
(paturi), iar serviciul facut aproape in intregime de calugrite, doctorii

stau in spital, intretinerea i vizita bolnavior gratuitk nepltind deck

aceia care vor sa aib odaie separata i ingrijire special. Acetia platesc
12 franci pe zi, ins este ingrijit de dona slugi i cantat mai bine deck
la el acas, doftorii si mancare tot din aceea0 plata .
Podurile de fer in numk de 17 peste raurile Saline i Rhon, ce tree
prin mijlocul oraplui, pe care rauri umbra vaporase mici, dar numai
ziva.

Biserica catedrala Sen Jan .are un mare ceasornic facut cu mechanica .

Un turn inalt gall din oras de wide se vede Lionul in intregime,

precum i alte localitati mai indepfirtate. Ca marime orasul este primul
dupa Paris 0 numara 300.000 locuitori, mai tori negustori, nobili putini,
multe fabrici de matase i alte lucruri, strazile i pravaliile luminate
cu gaz.
Dela Lion in 35 ore cu diligenta ajunge la Orleans, iar in 5 ore de
acolo, cu drumul de fer, la Paris; unde locuete zece zile la hotelul
.Presu pe strada Richelieu in care vreme nici bine nu deprinsesem
a-mi nimeri hotelul in care edeam, ratacindu-ma de mai multe ori,
umbland pe langa el fail a-I nimeri .
De data aceasta .nu ne povestete nimic din ceiace a vazut la Paris,
fiindca va mai veni data in el 0 numai atunci ii va insemna ce i se ,
va 'Area mai interesant.
In ziva de 25 Septemvrie (1846) pleaca la Rouen unde sta. numai
24 ore, locuind la hotelul Chemin de,fer i vede urmtoarele: Biserica
catedrala Mitre Dame wide stint ingropati cei mai insemnati oameni
,

Liciteazii...

www.dacoromanica.ro

21

ai Frantei, biserica Sf. loan in stil gotic, ca si cea de mai sus, cu vitrouri
frumoase i un turn inalt de uncle se vede, tot orasul.

Statuia Ioanei d'Arc, iar alaturea de ea o biserica transformata

in grajd, statuia lui Corneille 0 palatul in care a locuit el, innegrit de
r.
vreme, iar tencuiala peretilor stricata. ./
Palatul Justitiei, primaria oraului unde este 0 capul lui Napoleon, de ipsos, facut chiar la moartea lui, intai pe tipar de plumb 0 in
acel tipar au turnat ispos spre a scoate intocmai chipul lui .
Orasul are 80.000 locuitori, luminat cu gaz, casele de paianta lipite
cu ipsos i zidurile foarte subtiri, despartiturile oclailor inauntru de

lemn .

Dela Rouen plead, spre Londra, flind obligat insa, sa stea trei zile

la Hdvre deoarece vaporul nu avea cursa.

Hvre
un port fail nicio importanta, strazi strimte i case de
paianta ; 11 intereseaza numai fluxul i refluxul marii.

Pornit din Hdvre, dupa 24 ore, ajunge la Londra i trage la hotelul

Gherman pe Street Lancaster 54, uncle sade 12 zile i vede urmatoarele: Gradina imparatesei Victoria 0 altele pe unde se plimba publicul pe jos, calare i cu trasurile. Pe esurile acestor gradini pasc
boi, vaci; i oi, cu plata, care venit sa strange in folosul guvernului,
ce aduce o mare suma ; Regent's Park cu multe flori i diferite ani:

male.

Statuia lui Wellington in fata careia se gaseste palatul in care el

a locuit, statuia lui Nelson pe o coloana de piatra foarte inalta.
Salonul Pecsetrit in care sunt imitatii de ceara a celor mai insemnate persodne din Englitera ; salonul e particular 0 a fost infiintat
de o doamna numit Dusan.
Un local de petrecere in care se aduna barbati i femei i in care
o te poti angajarisi cu oricare din acele femei, flind mai toate publice,
insa de gradul celor mai de treaba; nu de cele de rand .
In Londra se gasesc multe localuri de felul acesta, ins este primejdios a merge in ele fiindca poti fi pradat i omorit i chiar 0 in
acest mai sus, a fi cu luare aminte, ca 0 in acesta s'au prilejit omoruri .
o Regent's Park Street cu cladiri foarte frumoase in care locuesc

numai nobilii, precum 0 in alte strazi.

Mai multe bazaruri (The royal Albert Hall, Victoria 0 Londra)
acoperite cu sticla 0 in care se vand tot felul de marfuri ; coala Politechnica, Scoala dela Greenwich uncle invata copiii slujba de marina.
Diferite muzee cu lucruri rare 0 foarte pretioase.
Un turn in care se pastreaza tot felul de arme vechi i noi luate
dela acele popoare cu care Englezii au avut razboaie, iar dedesubtul
.

www.dacoromanica.ro

22

turnului sunt pivnitele cu tezaurul Angliei, dintre care cel mai de pret
obiect este coroana reginei Victoria, care costa trei milioane de funduri *terlingi ; un tunel pe sub Tamisa lung de 560 pa0 i lat de 12
pa0 in care se gasesc i cateva prvalioare de marunt4uri.
Biserica Westminster plina de mormanturi, unele acute de bronz
parniaclacuri 1 prin prejurul lor tot de bronz, in care biserica sunt
ingropati craii, prinii, maresalii, milorzii i toti aceia mai mari, insemnati i bogati oameni ai Engliterei ; Biserica Sf. Paul cea mai
mare biserica din Londra i aproape la fel ca acea a Sfantului Petru
din Roma, insa foarte saraca in podoabe i pentru vizitarea ei se plteste.
Apoi alte biserici printre care 0 aceia a o legii noui de curand
infiintata, ce nu are niciun fel de obiect de cult, icoane, candele, policandre, sfe0iice sau altceva.
Camera de sus sau a Lorzilor cu trei tronuri in fund inconjurate
cu parmacldcuri de bronz, 11i cel din mijloc st regina Victoria, pe cel
din di eapta motenitorul tronului,Eduard al VII-lea, pe atunci in varst

de 8 ani, iar pe cel din stanga printul Albert brbatul reginei.

Mai jos de aceste tronuri se afla un divan fail spate imbracat cu
postav rou-pe care ade primul ministru, iar ceilalti min4tri in bancile
din fata acestui divan. In apropiere este masa la care ade secretarul
ministrului intai, de scrie ceiace are hotarit 0 mai jos de masa secretarului asemenea sunt banguri (banci) in care ed milorzii i cei mai
bogati ascultatori.
Deasupra salonului este o galerie unde asemenea poate merge.nobilimea, iara0 ca ascultatori, insa cu voia pe care o poate cineva dobandi,

numai atuncea cand ar avea cunotinta vreunui ministru.

Camera de jos sau a Comunelor ale carei hotariri le poate surpa
camera de sus, daca nu le cunoa0e de bune, iar camera de jos nu-i in
dreptate a discuta asupra hotaririi camerei de sus, ci mai vartos ii
datoare a se uni cu hotaririle camerei de sus . i aici se poate intra,
dar tot cu bilet de voie.
Palatul de pe malul Tamisei in care a locuit Elisabeta mama reginei
Victoria .care palat acum se da cu chirie i ed in el advocatii Engli.

terei .

In fata palatului este o piata mare 0 in mijlocul ei o casuta de

piatra in care era o femee de bronz Sten. cu maina. 0 cum o saruta
cineva ieea din acea femee <un> cutit i sulita de impungea pe acel
ce o saruta i aa pe cnirninaiitii ce Ii hotara la moarte Ii silea sa sarute
II' 1 Balustrade.

www.dacoromanica.ro

23

acea femee, iara dup moartea Elisabetei au stricat ma0na i astazi

nu mai existeaza cleat numai casuta ei .
Bursa unde se aduna tot felul de negutatori ce sfatuesc i pretuesc
mrfuri i diferite valori; Banca de unde poate lila oricine bani cu imprumut, insa numai cu amanet ti platind o dobanda .de ase la suta,
iar and depui bani in pastrare ti se da o dobanda foarte mica. Se pot
schimba i diferite monede straine contra unui o mic zarafinec 1.
Palatul de iarna al reginei Victoria, din apropierea Londrei, foarte
mare 0 frumos, in care sunt tot felul de lucruri interesante, precum
si un salon al invalizilor unde se dau banchete la zile mari in cinstea
lor i prezideaza chiar regina, apoi capela palatului in care sunt ingropati regii i reginele Angliei.
#Caterindok* pe un brat al Tamisei unde se incarca cele mai mari
corabii, iar in afara de acesta mai sunt in Londra alte 22 docuri pe
malurile Tamisei.
Palatul invalizilor de marina dela Greenwich, departe de p.pte mile

de Londra unde sunt primiti pana la 1.400 soldati neputincio0 si

stricati in rzboaie . Acetia impreuna cu farniliile lor sunt hraniti si
imbracati pe cheltuiala Statului; Casa saracilor in care, sunt primiti
oamenii o care n'au inchipuiri traiului vieii ; acolo lucreaza fiecare la
ce se pricepe i doua parti din c4tig o dau azilului, iar o parte o
opresc pentru ei.
Institutul orbilor unde am vazut o cuhnie (bucatarie) de fer cu
ma0n la care un om singur in dOuazeci minute pregatete orice bucate
pentru treizeci persoane . Spitalul nebunilor ce are odai captu0te cu
pluta pentru cei ce au crize mari. El amintete ca trecand prin acele
odai, fiindca avea mustati i barba, au grit asupra lui doi nebuni
furio0.
Spitalul nemtesc, la o departe de dotal ceasuri de Londra care spital
este facut de o societate in care bolnavii sunt tare bine cautati, odaile
foarte curate, mobilate i tapisarisite, pana i pe la cuhnie sunt tapiserii
pe jos puse ; bolnavii care vor a avea odaile lor deosebit sunt datori
a plati patru 01ingi pe zi, insa sunt foarte bine slugiti, socotindu-se
in aceasta plata, odaia, slujba, mancarea i doftoriile .
Oracul Londra in lunile Noemvrie, Decemvrie i Ianuarie este aco-

perit de o ceata foarte deasa ca nu se poate vedea nici la zece pa0

inainte, iar in timpul acesta, prelungit cateodata chiar pana in luna
Mai ard zi i noapte lampe pe ulite, prin dugheni i pe la case luma-

nari . In acest timp nobilii se duc in provincie pe la mo0ile lor sau

1

Cfi9tig.

www.dacoromanica.ro

24

prin strainatate
oameni pe ulite prea putini i dughenile mai toate
inchise, mai vartos magazinele cele mari .
Vara, vantul bate mai slab, ceata este mai rara, iar soarele se matt
cu greu 0 de scurta durata i cand se intampla ca sa lumineze soarele
mai mult vreme, apoi tori ies la plimbare, pana ii negutatorii, in care
vreme inchid dughenile . Din cauza timpului ploios mai toata lumea
poarta cortel (umbrela) in mana.
Oraul este foarte mare c te pierzi in el, casele sunt negre din cauza
fumului i cetei, acoperite cu un fel de olane late 0 negre c iti par

ca sunt facute de plumb, iar zidirile foarte slabe ca numai fatada ii

de piatra j peretii pe dinafara, iar inauntru despartiturile de lemn
facute odai pana deasupra acoperamantului.
Negotul in Londra este de un milion ii dont sute cincizeci mii franci,
adica daturi i luaturi ; o scumpete foarte mare, mai vartos in traiul
vietii, ca in vremea cand am fost de am vizitat Coloseum din Londra
dela Regent's Park, am platit pentru un puiu fript, o bucata jambon,
paine, un pahar cu yin i o cafea neagra, zece ilingi, iar ilingul valoreaza aproape cat patru lei romaneti.
Toate lucrurile de acolo (alimentele) se aduc din Olanda, Belgia,
Franta 0 de aiurea pentruca in Rnglitera nu sa fac din pricina climei
lipsei de caldura, iar pe unde se fac, e foarte departe, incat mai

cu uurinta le vin a le lua de pe la megiei, cleat a le aduce

din Vara lor .

Femeile publice din Londra ating un numar de peste optzeci mii

seara umbra' pe strazi.
Oamenii de rand din Londra cat 0 din restul %aril poarta in picioare

papuci de lemn ; numarul trasurilor de toate categoriile se ridica la

aizeci de mii.
Duminecile i srbatorile nu-i slobod de ocarmuire a fi nici un
soiu de petrecere, sau teatru, bal; atat publice cat j particularnice,
vreo dugheang deschisa, decat numai acele dughene sunt deschise
care vand lucruri de ale mancarii, nici tigari nu poti trage pe ulita;
pang i uile de pe la case particularnice trebue s fie inchise .
Dart cineva dintre negustori nu respecta aceasta dispozitie este
amendat i chiar inchis la politie.
Dela Londra, in ziva de 12 Octomvrie plead. la Ostende in care

targ nu-i nimic de vazut cleat un port foarte mic , iar de aici, cu trenul,
la Anvers (Belgia) locuind la hotelul De grand laburer , in care ora.

vede: Pinacoteca cu picturi renumite cele mai multe zugravite de

vestitul zugrav Rubens , precum i scaunul de piele pe care statea

cand lucra, pastrat intr'un dulap de stida.

www.dacoromanica.ro

25

Docurile, din care unul este facut de Napoleon, unde stau corabiile
pentru incarcatul marfurilor in care loc nu a fost nimic apa- inainte
ii prin facerea canalului, astazi, infiinteaza un mare targ i chiar aduce
un mare venit guvernului .
Biserica Sf. Paul, mare 0 frumoasa cu patru altare, i diferite
sculpturi in lemn, marmura neagra i alb, iar candelele luminarisite
toate cu gaz .
In apropierea bisericii Sf. Paul e gait artificial un munte de piatra

acoperit cu sgura care imit pe cel al Calvarului uncle a patimit

Hristos; munte, care dupa cum fusese informat, avea o vechime de
500 ani.

Biserica Sf. Andrei cu altare de marmura neagra. In biserica se

afla o sculptura in lemn foarte bine executat care reprezinta pe Sf.
Petru 0 Pavel intr'o luntre luptandu-se cu valurile marii i pe Hristos

care le vine intr'ajutor.

Biserica catedrala Notre Dame, foarte mare, cu apte arcade sustinute de 125 coloane de Marmura, iar langa biserica se afl un turn
foarte inalt, de unde se vede tot orasul, si in varful ca'ruia sunt mai
multe clopote man i mici pe care cand le trage spre slujba bisericii
infiinteaza cu trasul o armonie intocmai ca organele (orga). Biserica
Iezuitilor i biserica Sf. Marcu unde este inmonnantat pictorul Rubens.
Anversul are 6o.000 locuitori ; orasul cat si pravaliile luminate cu gaz.

Cea mai mare parte din targoveti vorbesc frantuzeste, iar prostimea flamanda, nemteasca stricata amestecat u olandeza. Casele
toate zidurile sunt foarte slabe 0. mai toate facute dupa. modernul
(stilul) gotic ; despartiturile odailor Fa 0 in Londra, de lemn, imbracate
cu tapiserii de hartie si la toate casele sunt pe la ferestre pe dinafar6
oglinzi facute in schipul lampelor si in trei colturi, care sunt puse sau
la mijlocul ferestrelor jos, spanzurate intr'un her, sau la o parte ori
la alta a ferestrei in zid, care se numesc spion-oglindd i pe care vezi
de departe cine trece pe u1i, precum i eine trage clopotul (casei)

fail insa a fi vazut .

Dela Anvers, in 12 ore, ajunge cu diligenta la Utrecht, iar de acolo
cu trenul, intr'o ora, la Amsterdam, trecand prin mai multe sate, orase
si cetati; campiile verzi, florarii minunate inconjurate cu canaluri de
ap i copaci tunsi ceiace dau o priveliste incantatoare.
Garduri de copaci tunsi 0 de nude pe langa drum spre a feri ogoarele, podete i porti asemenea ca la noi i foarte multe -lucruri au taranii din Olanda in asem5nare cu a hoastre dela tarine din Moldova*.
La Amsterdam locueste trei zile la hotelul Peiba i vede urmatoarele Palatul vechi in care Sade craiul Olandei Wilhelm I, cand vine

www.dacoromanica.ro

26

dela cHar (Haye= Haga) tin targusor in apropierea Amsterdamului ;

palat mare si foarte frumos cu minunate sculpturi in marmura sobele
din oale albe zugravite, acute ca i la noi in Moldova in forma sisalnelelor i deasupra lor oglinzi, precum i prin pereti, foarte mari. Peretii
mai prin toate odaile imbracati cu marmura, cu soiuri sapaturi (sculpturi) foarte delicat lucrate, unele i aurite .
Acest palat are un turn inalt de unde se vede tot orasul, iar in varful
turnului este un ceasornic cu foarte multe clopote mari i mici i la
bataia ceasurilor canta prin baterea ciocanului in acele clopote, care
ciocane stint legate toate cu sarma i prin micarea sarmelor le face
a bate in clopote, precum pretutindeni la toate bisericile de aicea stint
f acute, frumoase armonii la trasul clopotelor pentru slujba bisericii .
Aici 0-a scris i numele in condica palatului.
Pinacoteca orasului, gradina publica i zoologica unde sunt tot
felul de animale i pasari vii, precum i impaiate.
Casa saracilor unde pot fi gazduiti goo oameni lipsiti de mijloace,
care se ocupa cu tesutul panzii, iar din castigul obtinut a treia parte

li se da lor.
In ceiace priveste hrana, numai dont felii de paine i o bucatica
de came in 24 de ore ; un capt din saltea le slugeste i drept perin..
Acolo am scris i numele meu in condica, unde stint datori tori aceia

ce vizitarisesc aceast casa a subscrie numele lor spre stillnta guvernu-

lui, de catre eine s'au vizitat .

Un salon varieteu in care este si teatru in limba olandeza, iar publicul atat la parter cat si in loji bea tigari, cafea, ceai i alte buturi,
cat si mancari, ascultand si la pies ; In biletul de intrare dup valoarea
lui se cuprinde i bufetul corespunzator.

Salonul public unde canta muzica, iar publicul joaca ; teatrul

craiesc in care se joaca piese in limba olandeza, orchestra proasta iar
artistii joaca foarte rau.
Casa orfanilor unde sunt primiti copii de ambele sexe i tinuti liana la
varsta de 20 ani, in care timp stint obligati sa invete limba nationala olandela' i un mestesug, apoi li se da drumul spre a-si agonisi ei singuri hrana.

Vechea catedral protestanta, foarte mare, cu patru arcade dintre

care una de-a-curmezisul bisericii, pardosita pe jos cu lespezile mormintelor ce se afla acolo.
Catedrala protestanta cea nona, cu cinci arcade si cu o frumoasa
arhitectura gotica.
Biserica greceasca Sf. Ecaterina, mica i foarte simpla, are o cruce
de piatra verde ce sustine un Christ de bronz, daruita de regina Olandei
ce domnea in acea vreme i sora a tarului Nicolae I al Rusiei.

www.dacoromanica.ro

27

Asemenea mai are biserica i o camfornita < de> argint daruit

de Petru cel Mare al Rusiei, in vremea cand au umblat el improstit
(travestit) sub masc de teslar prin Olanda .
Sinagoga evreeasca inauntrul ei ca i coalele jidovesti din Moldova, iar imbracamintea rabinului intocmai ca a catolicilor .
In departare de doua ceasuri, cu trasura, de Amsterdam se afl loca

litatea Saardam unde se &este coliba in care a locuit zece zile

Petru cel Mare inainte de a ajunge tarul Rusiei unde au lucrat
stoleria 1.

Toti peretii colibei stint scrisi <cu> numele voiajorilor ce au vizitat

si au intrat in acea coliba precum i geamurile dela ferestre scrise cu

diamanturi, incat de abia am gasit loc spre a scrie i numele meu. < Stint>

mai multe carti pline de numele voiajorilor, fiind dator fiestecare voiajor ce viziteaza acea coliba a-si scrie numele i patria sa in carte,
unde i eu am scris numele meu .
0 parte din casele Saardam-ului sunt zidite pe malurile unui canal
mare, iar in restul oraselului sunt multe canale mai mici i peste toate
stint poduri pe care trece norodu dintr'o Witt in alta. Ulitele foarte
strimte i cele mai multe pardosite cu caramizi puse in curmezis .
De asemenea este renumit prin curatenia lui un sat bruc ce se
afla la o departare de doug ceasuri cu trasura de Amsterdam.

In acel sat ulitele sunt foarte strimte lust toate pavate cu caramizi, animale nu umbl prin sat spre a nu-1 murdri, vacile le mulg
pe camp 0 nu vin decat in apropierea satului, la adapat ; mai toate
vitele au pe ele un tol gros spre a nu se imbolnavi fiindca stau zi si
noapte pe camp in aer slobod ; iarna din ocol nici la apa nu le scot ca
nu cumva sa scarnaveasca satul *.
Multi din locuitorii satului au casele cu doug usi de intrare, una
prin care intra obisnuit, iar prin alta numai la botezuri, cununii, sau
la moartea vreunui membru al familiei.
0 frumusete i o curatenie ce nu poate fi descrisa, chiar i drumurile
le spelt in fiecare zi i e pacat ca un vizitator strain ce vine in Olanda
s nu se duca s viziteze i acest sat.
Orasul Amsterdam este locuit de 230.000 oameni plus 25.000 Evrei
ce au cartierul lor separat ; strazile stint pavate cu caramizi, iar multe
din ele au pe mijlocul lor canaluri, ceiace face ca orasul s semene
mult cu Venetia. riecare casa are la intrare ceardac i scara, iar fere-

strele cu geamuri colorate. Pretutindeni o curatenie foarte mare 0

aproape in fiecare zi se vede spaland, scuturand, zugravind i Maud
I Tfimplria.

www.dacoromanica.ro

28

tot felul de reparatii necesare caselor. Apa de but o aduc cu caicele

dela Utrecht, fiindca cea din Amsterdam nu se poate bea, fiind foarte
sarata. Locul i clima orasului sunt nepriincioase sanatatii i numai
curatenia cea mare Ii scuteste de nenumarate boll.
Unele case au zaplas imprejur intocmai ca i la noi in Moldova,
iar carutele stint facute intocmai ca la tiganii dela Esi. (Ia0).
Oamenii bolnavi sunt dusi in trasuri puse pe talpi de sanie pentru
a nu fi sdruncinati, iar copiii, verdeturile i alte lucruri mici sunt duse
prin bras in trasuri mici la care sunt inhmati caini . Poporul de rand
poarta in picioare papuci de lemn i tori sunt foarte politicosi i cu
plecare a te sluji i prostimea pana i cel mai rau, la intalnirea lui, trebue
ga te hiritiseasca 1 scotandu-si sapca din cap .
Din Amsterdam, cu trenul, intr'un cea's i jumatate ajunge la Haga
unde vede gradina craiului ce era peste drum de hotelul in care locuia,

gradina in care erau animale salbatice si in special capre pe care le

vana craiul.
Un muzeu in care Se gaseau: picturi, antichitati, obiecte chinezesti,
printre care, zei de bronz impodobiti cu pietre scumpe chiar si la degetele picioarelor ; un targ intreg chinezesc de carton, cu case, gradini,
oameni, femei, copii, pus intr'un dulap de sticla foarte mare de cuprinde o camera intreaga.
Palatul regal, foarte mare si bogat mobilat, pe care 1-a vizitat, iar

la iesirea din palat a trebuit s astepte cateva minute fiindca chiar

pe acolo pe unde eram sa ies avea craiul o audientie si nu puteam trece

prin salonul in care avea audientie .

Multe din lucrurile i statuetele ce se gaseau in palat erau de piatra

verde malachida de Rusia, din pricing. ca, craiasa este sora impratului

rusesc Nicolae ; alturi de palat se afl statuia de bronz a printului

Delf (Adolf).

Intr'un palat vechi de 800 ani se afl instalata loteria statului.

Orasul este mic, locuit numai de 7.000 oameni, dar frumos, curat
luminat cu gaz.
In acest targ sade Craiul i toata familia lui, minitrii i toti acei
bogati, fiind aerul curat, iar nu <viciat> ca in Amsterdam .
Pornit dela Haga, dup dou ore de mers cu diligenta, ajunge la
pi

Rotterdam, unde locueste la hotelul Penbo, foarte mare si bine mobilat,

peretii i chiar podelele au tapiserii de Fang.
Locuitorii orasului sunt in numar de 80.000 dintre care 3.000 stint
Evrei.
.

1 $ a te cinsteasck felicite.

www.dacoromanica.ro

29

Toate targurile Olandei au asemanare unul cu altul, incat nu le

poti face nicio deosebire i daca vede cineva un targ, poate zice ca le-a
vazut pe toate, pentruca tot asemenea sunt i nimica deosebire unul
cu altul n'au .
La 20 Octomvrie pleaca la Bruxelles unde st doug zile i trei nopti
si vede cele de mai jos: Piata Martirilor inconjurata de cladiri marete,
in mijlocul careia se afla o groapa adanca de trei stanjeni i,n care sunt

ingropati 700 oameni civili revolutionari (revolutia din 1830).

Spitalul Sent Jan in care bolnavii sunt foarte bine cautati, curltenie mare, flori in toate camerile si o gradina mare si frumoasa in care
se plimbi bolnavii.
Geamurile dela ferestrele acestui spital sunt mate si de o grosime

putin obisnuit, incat numai. cu ciocanul se pot sparge.

Din toate spitalele pe care le vazuse in calatoria lui, niciunul nu-I
egala pe acesta, in ceiace priveste marimea i curatenia.
Teatrul regal unde piesele se joaca in limba franceza, insa actorii
destul de prosti ; fabrica de horbotel de ata, in care fabrica daca
merge cineva sa o vizitariseasca trebue s cumpere ceva, dar <toate
obiectele> sunt foarte scumpe .
Catedrala Sent Michel foarte mare cu sapte arcade, altarele de
marmura neagra si alba, iar geamurile ferestrelor zugravite cu tot felul
de sfinti; Palatul ducelui Daremberg cu oclaile frumos mobilate, glastre

foarte mari de China, picturile ins, sunt rau zugravite .

Palatul judecatoresc foarte mare si vechi in stil gotic; Palatul

craiului Leopold (Leopold I, 1831-1865) ce astazi este pe tron, foarte
bogat mobilat i cu tablouri prin toate odaile, oglinzi foarte mari,
peretii imbracati cu tapiserii de matase si fir, usile de lemn acajiu,
glastre, ceasornice, tricheluri foarte mari de bronz i aurite, prin toate
pat-tile

Orasul are 125.000 locuitori, strazi frumoase i luminate cu gaz,

cladirile marete si bine aranjate, oglinzi asemenea la toate ferestrele
caselor, pe dinafara puse in carlig de her sau in pereti. Obiceiurile lor
mai toate ca in Franta .
Din acest oras pleaca la Paris unde inchiriaza o camera pe cheiul
De Grand Auguste no. 31, in care a locuit 47 zile, dela 24 Octomvrie
pana la II Decemvrie (1846), platind 45 fraud pe lung numai chiria
odaitei, in care de abia ma puteam invarti, asa de mica era .
Sederea indelungat la Paris i-a ingaduit sa vada cu mult atentie,

tot ceiace era mai important, dintre care citez urmtoarele: Palatul
1

Dantele ordinare.

www.dacoromanica.ro

Luxemburg cu toate podoabele lui in care se &este i Camera perilor

(deputatilor) din Pranta, un salon foarte maret si mare, Malt in forma
amfiteatrului din vechime, precum se facea la Romani.
Salonul luminarisit de ferestrele de sus dela bola., jos de jur imprejur bancuri (banci) imbracate cu piele verde, incapatoare pentru
300 deputati, fiestecare banca de cloud persoane i la toate bancurile
scrise numele deputatilor, dator ffind fiestecare a sedea la locul san *.

Tot in acest palat se afl salonul in care se intrunea Senatul lui

Napoleon, apoi salonul in careledea Napoleon cand venea la Camera
odaile in care locuia Maria de Medicis.
Palatul Invalizilor intemeiat de Ludovic al XIV-lea, i renovat
de Napoleon, in care vine regele de multe ori pentru a-1 vizita i atunci
in toate locurile sunt pusi invalizi de caraul, in care <palat> sunt
peste 3.000 invalizi, batrani fart maini sau picioare, orbi, taieti, cei
mai multi din vremea lui Napoleon .
Serviciul de mas al ofiterilor de aici este de argint daruit de Napoleon, impreun cu multe tablouri de pre i statuete pe care le-a
luat dela dusmani in razboaiele pe care le-a avut cu ei.
Monumentul de marmura al lui Napoleon se afla in mijlocul palatului. In chimitrionul turnului acestui palat se afla corpul imbalsamat al lui Napoleon, pe care nu-i voie a-1 vedea nimeni i caruia tocmai
atunci Ii pregateau un mausoleu in interiorul palatului, conform ultimei

dorinte pe care o lasase.

Palatul regal cu foarte multe bogatii inuntrul lui ; monetaria Statului ce are feliuri de masinuri cu care fac monezile etc. etc.
Camera deputatilor 'un palat foarte mare si bogat mobilat, pe jos
are asternute covoare scumpe, iar uile, aurite. Pe un perete, intr'unul
din saloanele Camerii, se afl o roata mare alkatuit5. numai din steagurile pe care le-a luat Napoleon dela dusmani. Sala de sedinte in forma
de amfiteatru cuprinde 450 locuri de deputati, in randul intaiu in
frunte sed ministrii in numar de sase, la mijlocul lor prezidentul 0,
and urmeaza vreo neintelegere sau galcevire, prezidentul pune palaria

in cap, atuncea sedinta pentru acea zi este inchisa, nimeni nu mai

poate zice nimic, nici a-si mai cere voie a trece la catedra de a mai vorbi.
Primprejurul peretilor salonului cloud randuri < de> logi in care sade
publicul, ins in logile din fata, drept la mijloc, sed jurnalistii, in logile

din dreapta, ambasadorii .puterilor straine i pe celelalte, publicul .

Institutul surzilor ci mutilor unde sunt 250 baieti si 50 fete ce invata
s. scrie c isa citeasca, precum i cite un mestesug dupa dorinta.
0 parte din profesorii acestui institut precum i oamenii din serviciu sunt surdo-muti. Acesti copii sunt asa de bine practisiti in a

www.dacoromanica.ro

31

lor invatatura, incat nu numai te face s intelegi ce iti vorbesc, dar

ei intre ei tin conversatii i orice semne le faci, te inteleg ; multi din
ei fac i uvrajuri (scrieri) ce le dau in tipar .
Muzeul din palatul Luvru cu tot felul de antichitati i lucrari rare ;
numai tablourile celebre ocup 20 saloane, iar alte 20 saloane sunt
pline cu vase antice de toate marimile, mumii egiptene etc.
Palatul dela Versailles, in apropierea Parisului, intemeiat de Ludovic al XIV-lea i imbunatatit 'de toti ceilalti suverani ai Frantei,
care 1-au urmat.
Acest palat are o gradina foarte mare impodobita cu tot soiul
de flori, havuzuri, copaci, iazuri 0 in vremea cand am fost de am vizitat

<palatul> au dat drumul apelor, care ies de peste tot locul, foarte
multe, pe havuzuri, iazuri 0 de pe la fantani.
0 privelite foarte frumoasa uncle era multime de norod venit inadins din Paris spre a vedea jocul apelor .
Manufactura de portelanuri fine dela Svres unde se gasesc obiecte
foarte frumoase, dar i enorm de scumpe, o farfurie costa 300 franci,
iar un serviciu de mas 50.000 franci, un serviciu de ceai 15.000 franci,
un tablou de portelan 50.000 franci i o glastra de flori pana la 30.000
franci.

Manufactura de goblenuri care, de asemenea, sunt foarte scumpe

insa executate impecabil i numai de foarte aproape se pot observa

c sunt tesute, altfel zici c sunt pictate.

Coloana VendOme, inalta de 176 scari, turnata din tevile a 200
,

tunuri castigate de Napoleon in razboaele sale ; deasupra coloanei este

statuia lui Napoleon, iar de jur imprejurul ei, sculpturi ce. reprezinta
r.
razboaele lui Napoleon.
Aceasta coloana e captuOta cu piatra 0 are o scara foarte ingusta
ca de abia se poate urca pe ea un singur om avand i un ecou rasu.

nator .

Piata Concordiei in mijlocul careia se afla o coloana inalta daruit

de paa din Egipt, inconjurata cu Idnaruri de bronz poleite cu aur *.
Feinteina dela Grenel (Grenelle) de 1.620 pa0 adancime, iar apa
se ridica la 420 pa0 inaltime, pe n4te uluci de fier foarte groase. Arcul
de Triumf a Le Toal (Arc de Triomphe de l'Etoile).
Morga in care cask' pun pe oamenii ce-i gasesc morti pe ulita, sau
omoriti, unde-i tin trei zile pentru ca s afle cine este mortul i spre
a se afla omorirea sa .
Biserica Sen Sulpis* (Saint-Supplice) ce are 16 altare, peretii foarte
bogat auriti pana sus la bolt, un turn inalt de 400 scari avand i te,

legraf in varf, de unde se vede tot Parisul.

www.dacoromanica.ro

3?

Catedrala Notre Dame, cea mai veche biserica din Paris, facuta
in stil gotic, cu cinci arcade sprijinite pe coloane groase i inalte pani

la bolti.

Biserica Madeleine foarte frumoasa poleit inguntru, peste tot, cu aur.

Panteonul o cladire frumoas i foarte mare care mai inainte

a fost biserica. Acolo sunt inmormantati oamenii care au facut fapte

mari pentru Franta, < neputand nimeni altii <a fi ingropati> nici macar

craii sau familiile br, daca n'au meritat .

Gradina Zoologica in care sunt pasari i animale din toate partile
lumii 0 tot acolo se gasete i gradina botanicg, acestea amandoua
la o departare de o oral de Paris ; gradina craiasca de langa palatul
Tuilleries; gradina de langa palatul Luxemburg; gradina Jan Jaluz *
.

in care vara se fac tot felul de petreceri, un fel de balci.

Gradina numit .ccto-ruj, afar de bariera Parisului, iara0 mare
si frumoasa 0 in care asemenea sunt soiuri <de> petreceri, scrancioabe,
impucaturi la tinta cu pistol, puca, carabine, jocuri < de> biliard,
ghicitori, scaune de cantarit, de cercat puterea i altele multe. Apoi
este un salon descoperit, pardosit cu nisip, foarte luminarisit cu gaz,
unde joaca publicul, f gra a se pazi vreun etichet, cu palgriile pe cap
tigara in mana .
Ca acest salon sunt foarte multe in Paris, unde se distreaza lumea,
nepastrandu-se nicio etichet, frecventate mai mult de lucratori.
Teatrul Italian unde se joaca piese italieneti i frantuzeti, precum
si baleturi frumoase. Prima cantareata a teatrului se numea Grizi .
Teatrul Odeon unde se joaca piese comice.
Numarul teatrelor din Paris este de 40 dar nu am fost la toate,
fiindu-mi cu departare, cheltueli mari i cu grija a te intoarce seara
tarziu, singur .
Parisul e un ora mare aproape cat Londra, numarul locuitorilor
trece de un milion, strazile foarte strimte, de abia pot trece doug trasuri alaturea, iar pe unele nici atat, strazi largi sunt putine ins& mai
toate scarnave .
Luminatul strazilor mari cu gaz, iar strazile mici cu ulei. Multe

din case sunt zidite slab 0 mai toate cu mansard, acoperite cu un

soiu de oale negrilate ce se arata a fi ca de plumb .

Magazinele sunt foarte bogate in tot felul de marfuri, dar foarte

scumpe, precum scump este i. traiul vietii. Restaurantele au vitrine
mari, cu geamuri dintr'o singura bucata, peretii acoperiti cu oglinzi,
iar mobilele imbracate cu cea mai bung. catifea.
Oraul are dedesubtul lui catacombe, ins, din ordinul politiei, nu
pot fi vizitate de straini, fiindca multi din cei care au intrat in ele ian

www.dacoromanica.ro

33

s'au mai intors, fiind ornorati de calauzele lot ce spuneau mai apoi ca

s'au ratacit.
Prin mijlocul Parisului trece Sena pe malurile careia este foarte
.

primejdios sa treci noaptea tarziu, intamplandu-se multe omoruri pe

acolo, iar multe din casele de pe chei n'au lumina soarelui nici vara,
nici iarna, mai vartos cele de peste Sena v.
.
Oamenii sunt foarte isteti, iar lucratorii foarte grobiani ; petreceri multe ziva i noaptea.
Restaurantele deschise pana la 12 noaptea, iar dela aceast ora
.
inainte trebuesc inchise din ordinul politiei.
Trasuri 6o.000, omnibuzuri 0 tot felul de carete ; bordeluri indestul
de multe, foarte mobilarisite ; grizete asemenea ce mai fietecare stu-

dent are cate una .

Dela Paris trecand prin Bruxelles 0 cu trenul prin vreo 20 tuneluri,
ajunge la Colonia in taturile Prusiei . Colonia este un ora in forma
de cetate, nu prea mare, luminat cu gaz, negot putin, insa- are o fabrica
ce face cea mai buna apa de Colonia din town'. lumea.
.
Din Colonia merge 42 poate cu diligenta = i ajunge la Hanovra.
)

Pe drum ceilalti calatori care se gaseau in diligenta, fiind nemti, se,

opreau la fiecare pota de mancau 0 beau, lucru foarte curios pentru el.

La Hanovra ajungand noaptea, n'a putut sa vada nimic, cu atat

mai mult a a trebuit sa piece imediat cu trenul la Berlin unde a stat
ii zile 0 a vazut cele de mai jos: Palatul lui Frederich Wilhelm IV
(1840-1861) ce era pe tron ; mobila din odai, scaunele i canapelele
de baga tapisarisite cu tapiserii de fir 0 matase, bagdadiile bogat
aurite, soiuri < de> statui pe ele, de ivor i aurite, multe din odai au
peretii suflati cu aur, asemenea mai multe cu bagdadiile i peretii numai
oglinzi i deasupra oglinzilor flori de bronz suflate cu aur, iar unele

cu pervazuri de argint, uile aurite .

Salonul unde se incoroneazd regele, foarte bogat mobilat

li

cu poli-

candruri de mare pret, perdele de fir 0 multe alte lucruri pretioase.

o Pe jos parcheturi de care nici la un palat nu am vazut, dar nici in
toata Europa nu poate fi aa 0 mai frumos, de mahon i alte soiuri .
de lemn, feliuri de chipuri i flori pe ele, in care palat au ezut ai
Napoleon, care odai insa, astazi, se afla in (cu) acel mobilier de
atunci .

Arsenalul, o cladire foarte mare ce are pe dinafara statui de

;
palatul Universitatii i Biblioteca Statului.
Palatul Sans-Souci dela Potsdam cu o gradina foarte mare in care
locuete regele in timpul verii, insa palatul I-a vazut numai pe dinafark
deoarece nu era acasa acel ce avea cheile palatului .
;

www.dacoromanica.ro

34

Alturi de acest palat este un altul nou, mult mai mare, in care
sunt diferite saloane ce servesc la festivitati i petreceri.
Operhaus, cel mai mare teatru din Berlin, cu usi din lemn lustruit,
geamurile dintr'o bucata, policandrul cel mare aurit luminat cu gaz,
iar altele mai mici pentru lumanari ; orchestra buna i decoruri frumoase. Spaniola Garjia este prima cantareata, iar Talioni, erito gt
Seulion cei mai buni baletisti din toata Europa.
In gall de acesta a fost i la alte teatre, dar nu prea i-au placut;
teatrul italienesc are orchestra si artisti foarte prosti .
Cazinoul Coblan unde se dau numai baluri mascate i unde joad.
publicul dupa comanda lui Tantmaister, neputand nime a juca inaintea
comandei lui .

Statuia .Feldmarealului Blucher eroul ce a contribuit foarte mult

la infrangerea lui Napoleon la Waterloo.
Un muzeu foarte mare in care sunt tablouri ru zugravite , majoritatea religioase i alte lucruri "claruite de tarul Rusiei, Nicolae I.
Berlinul este un oras mare, cu strazi largi i foarte bine impartite
incat strainul nu poate a sa rataci . Pe deasupra raului Spree ce trece
prin mijlocut orasului sunt poduri miscatoare.
Targu luminarisit cu gaz, ins cand este luna nu sa aprinde gazu
pe ulite, desi s'a intamplat (de multe ori) a fi intunerec sau
neguri .

Populatia de 400.000 oameni, cladiri solide i frumoase, magazine

patine si nu bogate ca in alte targuri mari .

Teatrele i toate localurile de petrecere nu sunt deschise decal
liana' la ora 10 seara i, numai in timpul carnavalului nu se respect
aceast reguld.
Dela Berlin plead. la Lipsca unde locueste la hotelul Saxa, destul
de mizerabil ins cel dintai in Lipsca .
Orasul este marisor, pravaliile f acute in asemanare ca pe la noi ;
strazi strimte, himinate cu gaz ; locuitori, 140.000.
In ziva de 27 Decemvrie se duce din Lipsca cu trenul la Dresda
unde st 7 zile i vede urmatoarele: Monumental lui Moreau, generalul ce conspirase in 1804, alb:taxi de Pichegru contra lui Napoleon
fusese omorit in timp ce se gasea ii armata dumang lui Napoleon,
lang Dresda, chiar de frantuji.
; Fabrica unde se scoate gazul de luminat din carbuni de pamant ;

in fabrica o putoare foarte mare si vara 0 caldura liana la 80

graduri .

Targul Pirna, foarte frumos 0 romantic, la doua ceasuri departare

de Dresda, uncle este un spital de nebuni,
_

www.dacoromanica.ro

35

Palatul regal in care locuevte craiul Frederich August ce este pe tron ;

din camerile acestui palat vase sunt pline cu obiecte de bronz, tildes,
coral, cristal, chihlimbar, smalt etc., iar una, numai cu juvaeruri crgevti.
Palatul Svingher (Zwinger) cu o gradina frumoasa ce ar in

mijlocul ei statuia lui Frederich I, craiul Saxoniei.

La parterul acestui palat se alit muzeul militar care cuprinde tot
felul de arme vechi i noi, precum i o cased de fier in greutate de 20
kg. pe care o purtape cap A ugust cel Mare, o palrie in trei colturi a
lui Petru cel Mare vi o pereche de ciobote a lui Napoleon, taiate dinapoi, dela razboiul de langa Dresda, udandu-se de ploaie i neputandu-le scoate in grab le-au spintecat, asemenea papucii de atlas alb
cusuti cu fir pe care i-a purtat in picioare la incoronare.
Palatul numit Japonez in care sunt tot felul de portelanuri vechi
si noi, in numar de 80.000, atat din Germania cat vi din Franta, Anglia,
China vi Japonia.
Teatrul regal in forma de amfiteatru, unde se joacg piese in
limba nemteascg ; artivti netalentati, decoruri frumoase, orchestra
foarte mare.
Dresda are 90.000 locuitori ; strazile sunt strimte, intortochiate si
luminate cu gaz, iar in jurul oravuhli se gasesc pozitiuni admirabile
unde lumea se duce in plimbare.
Pornit din Dresda trece prin Halle, Kulenbach, Nrnberg, Donaubert (Donauwrth), Augsburg 0 se oprevte pentru 12 zile la Mnchen
locuind la un han de pe Milllerstrasse no. I.
La Munchen vede: palatul craiului Ludwig I ce este pe tron, iar
intr'un iatac al acestui palat se &este camera, in care a dormit Napoleon; o camera cu peretii auriti i plini cu tablouri mici, pictate pe
fildev, un policandru foarte frumos sculptat dintr'o bucata ; salonul
tronului foarte luxos unde se gasesc 18 statui ale crailor ce au fost pe
tronul Bavariei.
.

Palatul de vara al craiului dela Nymphenburg langa Mnchen

si multe alte palate foarte interesante.
Manufactura de portelan dela Nymphenburg unde se pot comanda
cumpara tot feluri obiecte pretioase, de portelan ; manufactura unde
se picteaza pe sticla, cea mai renumitg din toata Europa.

Statuia lui Maximilian fost Crai al Bavariei; statuia numita Bavaria reprezentand o femee, cu patru lei lang ea, ce se lucreaza de opt

ani vi mai trebue Inca trei ca sa fie gata.

`f
Obeliscul de bronz din piata Carolina, inalt de zece stanjeni, facut ,
in amintirea celor treizeci de mii de bavarezi ce au murit la Hanau

in lupta cu Ruii, la 1812.

www.dacoromanica.ro

36

Palatul unde se afl peste 300 trasuri regale, atat vechi cat 1i noi,
sanii poleite cu aur i doug carete noi, aurite peste tot, de care se foloseste Craiul la marile parazi.
Holtea Era, foarte mare, cu patru randuri de loji actorii nu tocmai
prosti iar orchestra foarte bung ; Odeonul, o said foarte mare si inalta
uncle se fac petreceri pentru public, baluri mascate, concerte, unde ades
vine si Craiul cu familia ; Sala care se numeste muzeu, un salon foarte
mare unde se fac adunari, antret slobod nuthai pentru cei ce se abonarisesc, iar abonatii pot duce pe un strain acolo sub a lui cheza0e,
plata,
norod insa de rand nu poate intra, de multe ori vine 0 Craiul i Craiasa .
.

Biserica catedrala numita. Frauenkirche cu trei arcade 0 treizeci

altare ; biserica Ludwigskirche, mica insa, cu o pictura foarte frumoas
in fresca ; biserica din Forstadt (.= mahala) facuta in stil gotic ferestrele zugravite foarte frumos i inalte pana in acoperamant ; biserica
Basilica (Sf. Bonifaziuskirche) in stil grecesc, dar catolica, cu peretii su-

flati in aur i cu cinci arcade sprijinite pe 66 coloane de mamma,.

dintr'o bucata fiecare i numai o singura coloan pretueste 4.000 florini de Bavaria.
.
Biserica greceasca intemeiata cu ocazia incoronarii lui Otto (Othon,
ca rege al Greciei, al treilea fecior al lui Ludwig I,
Craiul Bavariei ce este pe tron, care biserica se tine cu cheltuiala lui
Otto in cinstea natiei grecesti pe care el o ocarmueste ,
Miinohen-ul este un org." mare insa cu strazi strimte i ram impartite,
luminat cu gaz, casele solide i frumoase, iar pe acoperis toate au
1832-1862)

'

sarma de tras fulgeru , multe din case sunt berarii.

Din Munchen pleaca cu diligenta la ,,ardin un mic targulet ce
desparte Bavaria de Austria ; acolo fiind vama a fost cercetat el si
bagajele lui pana la cel mai de .pe urma petec .
.De aici merge la orselul Linz in apropierea caruia trece Dungrea. Din Linz pana la targurile ce se numesc Mont 0 Podvais (Budweiss) este drum de fer care ins& umbl cu cai, iar nu cu abur .

recomandat
ca foarte bun ins calatorul nostril, 11 gaseste foarte prost .
Ajuns la Viena locueste la hotelul Klinig von Ungarn

5,

In timpul cat a stat in acest oras a vazut urmatoarele: Biserica

Sf. tefan ce are un turn inalt de 550 scari, putin cam lasat intr'o parte

sI in care s'a urcat, dar nu para sus, fiind greu de suit, deoarece scara
de lemn era facuta din fustei, iar nu de scanduri . In turn se af1
un clopot ce are lrgimea de zece stanjeni nemtesti (un stanjen
nemtese are vase palme domnesti) care clopot se trage numai la zile
mari i in care sunt vrsate mai multe tunuri luate dela 'Turd cand
au inconjurat Viena

(1683).

www.dacoromanica.ro

37

Cabinetul mineral in care se afla pietre minerale din toata lumea,

pietre scumpe, schelete de animale vechi. i noi etc. etc.
Diferite monumente, stgui, pinacoteci, teatre, gradini in oras el

afara din oras.

Elizeul compus din mai multe saloane de petrecere 4 care toate sunt
facute intr'o hruba de pivnita, cu cloud rnduri in jos, in pamant (ina-

untru este) o caldur ce covrseste pe a feredeului, unde sunt mai

multe muzici i joaca soiuri de oameni, imbracamintea lor inchipuit
a mai multor. natii .
Tot in acest Elizeu se afla un coridor cu linie ferat, pe care mergeau carute de lemn, acute in forma veche i i trase de un cal. Caii ei
vizitiii aveau aripi de carton < i cine patea se suia in ele i il plimba
dela un capat pang la altul. Acest salon numai iarna, in vremea ca.s1e7
gilor, este deschis, iar vara foarte rar sunt in el asemenea petreceri .
Odeonul un salon lung de 72 stanjeni nemtesti, iar lat i inalt de
cite 6o, unde se joaca cadril i de multe ori se vad la acest joc, pang
la 500 perechi ; de altfel sala e foarte mare c pot incapea 5.000 persoane.

Hofoperteatru unde calla Linta cea dintai cantareata in toata

Europa, glasul ei covArsea orchestra .

In Viena a stat numai sapte zile regretand ca n'a putut vedea,

tot ceiace era interesant de vazut. Orasul are 380.000 locuitori in afara

de 40.000 straini, strazile strimte, incat pe unele din ele nici nu pot
umbla trasurile, numai cateva sunt mai largi, pardosite cu piatra.
Dughenile destul de bogate, dar mare deosebire de ale Parisului, c
pe la zece ceasuri (seara) toate sunt inchise.
Politia prin toate ungherurile i totul ce s lucreaza i s face in
oras indata este stint i poliiei*.
In 27 Ianuarie 1847, pleaca din Viena la Lemberg trecnd prin
Lipnic i Tesin (Teschen) unde a pierdut diligenta in care se gasea,
deoarece la poarta acestui oras and conducatorul diligentei a oprit
s dea plicul cu scrisori, el a crezut ca acesta zaboveste mai mult
a intrat intr'o cofetarie A. se incalzeasca, ins conducatorul n'a stat
decat foarte putin 8 i crezand ca toti pasagerii sunt in diligenta, cu atat
mai mult ca ii dense i lui suba i II considera invelit in ea, a pornit
inainte, dar mai apoi a stout lipsa lui i 1-a asteptat la cealalt statie,
Lilet.
Dela Viena pang la Lemberg sunt tfirgusoare si sate 0 intocmai ca
la noi, cu poieti cum sunt la satele razasesti .
In Lemberg a locuit la unul din cele mai mafi hoteluri dar foarte
ran i scarnav , sezand numai cloud zile i acestea numai in cask

www.dacoromanica.ro

38

deoarece directinnea hotelului, poate i politia, ii considera spion ca in

tot momentul until intra i altul iesea dela mine din odaie, intre-

bandu-ma de nu am trebuinta de ceva, trimitandu-mi in cele din

urma chiar o femee ca sa ma ispiteasca .
Orasul Lemberg e mare si frumos, cu strazi i bulevarduri largi,
luminate .cu oloi, vara trebue sa fie indestul de frumos, dar unde nu

vezi alta decal jidani o.

Dela Lemberg in 45 ore cu diligenta ajunge la Cernauti, trecand
prin Tarnov unde taranii omoriser pe proprietarii mosiilor pe care
lucrau, Stanislawow, Kolomea unde am dat i peste Bale la hotelul
unde am mers sa mananc seara si alte targuri mai mici.
Dela Lemberg pang. la Kolomea a trecut numai prin locuri sterpe ;
ajuns la Cernauti locueste la hotelul Moldova, dar numai done: ore,
deoarece i s'a ivit ocazia s plece cu sania unui jidov harabagiu care
I-a dus in patru ore pang la granita Mihailenilor, de unde a trecut in
Moldova.

Dela Mihaileni pleaca cu posta * pentru care plateste 127 lei 0

jumatate si 35 lei bacsis surugiilor i astfel peste patrusprezece ore
ajunge la Esi (Iasi) in dimineata zilei de 4 Pebruarie 1847.
Probabil c ajuns in Iasi ajunsese i acas, deoarece insemngrile
lui se opresc aid.

RESUME
Pendant Farm& 1846-1847 un boyard de la Moldavie connu sous
le nom de Iorgu entreprend un voyage de plaisir dans tous les Etats
de l'Europe. Comme son voyage durera assez longtemps il se prvoit
avec tout le ncessaire et une grosse somme d'argent pour pouvoir
aussi emporter a son retour des,choses de valeur.
Son voyage a dur depuis le 20 mai 1846 jusqu'au 2 fvrier 1847
et les depenses de sa route et des objets achets s'eleverent a la somme
totale de 9840 lei, assez importante pour ces temps-l. Etant un
grand boyard ii pouvait se permettre de voyager seulement en chemin
de fer, avec la diligence et ne se dplaant qu'en premiere classe. Pendant
tout son voyage il note le cours des monnaies des differents pays en les

comparant avec le cours de change du ducat. Il a note de meme

avec une minutiosit extraordinaire tout ce qu'il a vu, en signant son
nom dans les registres des toutes les institutions qu'il avait visites.

www.dacoromanica.ro

39

Son voyage suit le suivant itinraire: Jassy- Galatz, de Galatz

Varna en passant par Toultcha et Soulina. Il descend a Varna et

visite la ville, peu. peuple, aux rues etroites et les maisons construites

en bois.
Les embouchures du Bosfor lui offrent des splendeurs que personne

ne serait capable k dcrire. A Tzarigrad ii y regne une grande malpropret dans les hotels et il visite en hate les objets intressants de la
ville. Le contraste de la civilisation occidentale avec celle orientale
le preocupe, excessivement. Ii assiste aux ceremonies en honneur du
Sultan. Il quitte Tzarigrad (Constantinople) et se dirige vers Athene
en passant par Smirne.
A Pire il fait la quarantaine et arrive a Athene en voiture. La
ville lui offer bien de choses interessantes, mais ii vite de visiter ses
allentours oil les malfaiteurs guettent les trangers surtout apres minuit.

Ii revient a Pire et s'embarque pour Corfou en traversant Luntrachi

et Patras. A Corfou ii prend un bateau anglais, Vulcan, il passe par les
iles Ioneenes, la Kephalonie, l'Itaca et Missolonges, et arrive A Malte
o il visite la vile qui est pleine de mendiants et des malhonetes gens.
De Malte il voyage pour Naples avec le bateau napolitain Herculanum en visitant a son passage Syracuse, Catania, . Messina, Santa
Giovana et Pizzo. A Naples il constate la chert des loyers et des aliments. En special la crmonie de l'enterrement est tres curieuse. De
Naples il voyage A Civitavecchia et passe en diligence jusqu' Rome.
La vile de Rome est entouree d'une muraille de 28 portes qui se ferment
le soir tant surveilles continuellement par des soldats. Ii assiste a

l'intronisation du Pape en notant tous les details de la crmonie du

cortege et de l'habillement de chacun. Le public est plein de joie, la
vile est tres joli illumine le soir. De Rome il traverse en diligence les
bourgades Ronciglione, Viterbo, Acquapendente, Radicofani, S. Qunrico, Buonconvento, ou la diligence est thee par des bceufs, Monteroni
et Siena oil il remarque des tres belles femmes. Florence est une belle
ville entoure de hautes murailles. De Florence il se rend A Venise,.
vieille ville sillonee par des canaux, aux rues si troites que deux personnes ne peuvent les traverser a cote, illumine au gaz, et les maisons
peu resistentes. De Venise il arrive a Milan qui est une grande ville,
clair& au gaz, avec 170.000 habitants et des nombreux visitateurs.
En continuant la route par. Pavia il arrive A Genua. Ici seulement trois

rues sont regulieres, les autres ont des pentes et des montes qu'on
ne peut traverser qu' pied. Elks sont claires a l'huille. La ville de
Genua ressemble A Naples ayant des maisons baties de dalles en pierres avec des belles terrasses encombres de fleurs.

www.dacoromanica.ro

40

De Genua il traverse la Mer Adriatique et arrive a Marseille qui est

un port malodorant a cause de l'eau sale qui devient stationnaire dans
les golfs troits. Les marchands achetent les marchandises arrives,
la vile est eclair& au gaz. A Lyon il assiste aux affaires de la Bourse.
Il visite l'hpital Hotel Dieu avec 1500 lits qui sont entretenus gratui-

tement. Des petits bateaux circulent sur la Saline et le Maine. De

Lyon il atteint Orleans et apres 5 heures il arrive a Paris ou il demeure

ro jours. D'ici il part a Rouen et ensuite vers Londres mais n'ayant

pas de course le bateau s'arrte 3 jours a Havres. A Havres il n'y a
rien d'important a voir que le flux et le reflux.
A Londres, les jardins publics sont tres peupls et sur les plaines
autour de ces jardins on paye pour la pature de ces animaux. On y
.

trouve de meme beaucoup de lieux de districtions. Il a l'occasion d'asister

aux dbats de la Chambre des Lords et a la Chambre des Communes.

L'institut des aveugles et l'hOpital des fous l'interessent beaucoup.
Les brouillards encombrent la vile depuis novembre jusqu'en janvier,
empechant toute visibilit. Les rues et les maisons sont pour cela claires toute la journe. Les nobles passent ce temps a la campagne ou A
l'tranger. La vile est tres grande, mais les maisons sont toutes noires
de brouillard et peu resistentes. On y voit les habitants, chausses de
sandales en bois et beaucoup de voitures approximativement 6o.000.
Le repos de Dimanche est strictement respect&
De Londres il se dirige vers knvers en passant par Ostende, un petit
port sans importance. A Anvers la ville est illuminee au gaz, les maisons

en style gothique sont prevues a leurs portes des miroirs par lesquels
ont peut observer la personne qui entre a l'intrieur. D'Anvers il arrive
apres 12 heures de voyage en diligence a Utrecht et de la a Amsterdam.
La route est incomparable de beaut ; les plaines sont couvertes de
fleurs. Les arbres tondus offrent un spectacle ravissant. Dans le voisinage d'Amsterdam il visite Saardam oil se trouve le petit atelier oh
l'empereur Pierre le Grand apprenait le metier de constructeur des
navires a toile. Ici beaucoup des rues sont traversees des canaux comme
les rues de Venise. Ii y regne partout une proprt tres grande, l'eau
potable est apporte d'Utrecht: Le climat est tres malsain et seulement
la minutieuse proprete defend la vile de. la contagion des maladies.
Les maisons ont toutes une haie comme en Moldavie et les voitures
ressemblent a celles des Tziganes de Iassy.

Il visite ensuite Hague oil habite le roi. Ici l'air est tres pur. La
vile est propre et ne compte que 7000 habitants. De Hague il arrive
apres 2 heures a Rotterdam. Ici il fait a constatation que toutes les
vines de la Hollande sont tenement pareilles qu'on ne peut les distinguer

www.dacoromanica.ro

41

une de l'autre. A Bruxelles il visite l'Hopital < Sent Jan * oil les malades
sont tres bien traits, et la proprt et tres grande. Les vitres ont une
grosseur exceptionelle. Cet hopital est incomparable aux autres qu'il

a visite pendant son voyage..

D'ici il revient a Paris oil ii sjourne un mois et demi et visite minu-

tieusement tout ce qui est important dans cette metropole. Ii dcrit

absolument tout d'une maniere tres precise. Paris est une ville a peu
pres comme Londres avec un million d'habitants, aux rues assez larges

mais sales. Quelques-unes sont claires au gaz, les autres a l'huile.

La chert des marchandises predomine partout. Les restaurants sont
luxueusement meubls. Les catacombes de la ville ne peuvent etre
visitees par les etrangers car les visitateurs sont souvent assasines par
les guides en invoquant apres le pretexte de s'etre gares. Aussi la
promenade sur les bords de la Seine prsente des dangers pour les
trangers car beaucoup des crimes y taient commis par les apaches,

les maisons n'ayant a ces lieux, la lumiere du soleil ni Fete ni

l'hiver.
De Paris il passe de nouveau par Bruxelles pour arriver a Cologne,
il visite ensuite Hanovre et Berlin et le Palais Sans-Souci & Potsdam.

Berlin est une grande ville aux rues tres larges propres et regulieres.
Elle est eclair au gaz. Ii y en a 400.000 habitants. On y voit des maisons solides des beaux magasins bien assortis. Les theatres et les lieux
de districtions ne sont ouverts que jusqu'a 10 heures du soir except
les fetes du Carnaval. Apres Berlin, il visite Lipsca, dont les magasins
ressemblent & ceux de la Moldavie. Dresde avec 90.000 habitants a
ses rues etroites et irregulieres mais les allentours de la ville prsentent
des paysages admirables frequemment visits par les habitants. Apres
Dresde il passe en revue les localits: Halle, Kulenbach, Nurnberg,
Donauwiirt, Augsburg et Munchen. Cette ville est assez grande, ses
maisons sont solides et elks possedent toutes < un fil de fer pour attirer
le tonnerre Beaucoup de maisons sont des brasseries. De Linz jusqu'
Budweiss il part en chemin de fer qui circule tire par des chevaux.
A Vienne la majorit des rues sont etroites, mais partout le pavage
est en pierre. De Vienne il part pour Lemberg en passant par Lipnic
et Teschen. Des Vienne jusqu' Lemberg a peu pres tous les faubourgs
et villages ressemblent ceux de la Moldavie.
Lemberg est une grande et belle ville aux boulevards larges et bien
eclaires. Il fait beau en t, mais la majorite des habitants sont des Juifs.
De Lemberg il fait 45 heures en diligence pour arriver & Cernowitz
et d'ici en passant par Mihaileni il arrive & Jassy ou s'acheve cet inte-

ressant voyage du boyard moldave.

www.dacoromanica.ro

r.

...r

MA

MIMI

44

DE ACELA$ AUTOR:

1. Strain intre ai lui : Artur En4escu. (Sfinxul" 1931, Martie).

2. Calatoria unui boier moldovean in Europa la mijlocul secolului al XIX-lea. (Revista Istorick 1933, Aprilie-Iunie).
3. Not documente din vremea Eteriei. (Revista Istorica, 1933,
Iulie-Septemvrie).

4. Tiganii romani vazuti de calatori straini. (Neamul Romanese", 3 si 5 Dec. 1933).

5. Artisticul gi pitorescul figanilor. (Neamul Romnesc", 14 si
15 Dec. 1933).

6. Mihail Eminescu. Cauzele mortii sale. Studiu. Tip. Cultura

Poporului, Bueuresti, 1934.
7. In pragul viefli. (Scrisoare ineclit dela Alexandru Vlahut)
Pagini Literare". 1935, Ianuarie.
8. Figuri de dascali : N. lonescu. (Dimineata", 18, II, 1935)
9. ,,Sytirl din razboiul pentru Independenta din scrisori particulare. (Revista Istorica, 1935, Iulie-Septemvrie).
10. Averea lui @ban Cantacuzino i intemeierea manastirei
Cotroceni. Bucuresti, 1935. (Extras din Revista Istorica
Romn" IV, 1934).
11. Despre Gaegti (Sabarul" anul 1, 1936, Ianuarie).

LA

12. Despre Tiganii domrzegti, manastiregti gi boieregti. Bucuresti,

1936. (Extras din Rev. 1st. Rom.", V-VI, 1935 1936).

13. Tari straine vazute de calatori romani. (Revista Extemporal", II, 1937, Iunie).
14. Manastirea Cozia. Studiu si documente. Tip. Oltenia",
Bucuresti, 1937.
15. Invdtmntul Muncitoresc. (Lumea RornneascP, 1938).
16. Mardarie Vlahuta : mrgAritare monahale. (AdevArul Literar
si Artistic. 13 Februarie 1938).
17. Impresiuni de calfitorie din Turcia gi Grecia. (Extras din

Revista Extemporal" anul III, Nr. 5-6).

18. Luptatori romani In tari straine. (Bul. Muzeului Militar
National, II. 1938-1939, Nr. 3-4).
19. Contributiuni la istoricul tiganilor din Romania. Ed. Fundatia Regele Carol I", Bucuresti, 1939, 354 p. In 8.
20. Calatori romani in tari straine. Bucuresti, 1939. Tip. Oltenia.
21. Marturii din trecutul ogtirii romarzegti. 1841-1845. (Buletinul
Muzeului Militar National, anul III, Nr. 5-6).
22. Statele Europei la 1846-1847 vazute de un boier moldovean.
(Rev. Ist. Rom. IX, 1939).
C. 63.633.

www.dacoromanica.ro