bul acesta, literatura extirpeazi orice con si rimine [ird con- © tendenté, adic o atitu n urmare nu trebuie sa ci Si ne infaijiseze oameni sie ce de orice e viata. Autor intens, te mai puter siguri ci va fi in stare sa priceapi aspect stenei. Conditia este ca viata si se subordo Creatorul tr ii la pozitia teoretica a arte’. Nimic nu © lace nu © exprimat, nimic nu este exprimat dacti nue tre i \si $i experiential de unde poti topi subiec rg de umanitate. Fl , Inelegind prin aceasta ci subiectiv "h CITEVA CUVINTE DESPRE ROMAN (1) jurul romanului, © de-a face cu litesface i acun , citeva observat/ pa rzboi ror port jeseasc au le se scriu vorba progres. Altceva s-a sc buna parte d in dragoste si ? Verisoara Cousin Pons sii fie el numai 0 expres; literatura poate t increderea publi putin’ ciutare, Vor fi si cauze exterioare, ordin literar, care exp! n cade intro me 1a gazdelor pe = la Balzac, orice ind t putine si nainte, Rostul sc romanele lui Balzac, al solide si universal aceasta, pentru ci orice creatiune trel ip necesar si un document, Se abuzeaza la noi de expresia ironic’ docum-n- e @ se sugera ci unde e docu e arti, Inver nu e doc leoarece ca su . frene- - Pe noi, care me ta po e las politica este cadre roman cari ind asa, este roman numai find trebarea este nu cument fic nu trebuiese are a mar2, Istoria ambitiosuluj idealist, in stare de toate infringerile pentru glorie, putind oscila intre ralare grandilocventa si genic! posac 3, Istoria femeii nesatisficute, ct ordinea pasiunii romantice. 4, Istoria barbatului matur, plictisit de cisnicie, distrugindu-si viata si familia in experiente erotice tardive. 5. Istoria birbatulul sau a femeii care, neizbuliti ei insisi fi viatii, Isi revars’ energiile asupra copiilor, devenind personagii odioase pentru alti si apiisitoare pentru pripria lor progenitura. 6. Romanul incapacititii de adaptare, care nu duce la lirism ca in nuvelistica noastra, ci la invidi Si alte clteva. Dar foarte putine. id la maturitate In de CLASICISM — NATURALISM (1) C& Ion Caragiale inceptse a scrie nuvele bizu pe analize psihologic’, atingind chiar domeniul patologiei, este un lucru de care contimporanii ingisi isi didura seama. Dar se pune intrebe- rea: orice scriere in prozi nu trebuie oare si se intemeiezc observatia psihologic’, nu este oare adevirul sufletesc mater oricarei creatiuni ? Se cade si deosebim inst adevirul sulleies« de adevarul psihologic, Acum sintem in epoca naturalismului si a psihologiei ca stiin\a, iar sliinta, presupunind determinism: observa allfel. Nojiunea de psihologie, ba chiar de adevar sufle- tesc lipseau clasicului care se mica In cuprinsul mai larg al ide de umanitate dupa un plan care azi s-ar numi tipologic. Dupa cia. sic toata umanitatea se reduce 1a citeva lipuri universale, la asa- zisele caractere, Unul este zgircit, altul egoist, celalalt ambitios si asa mai departe, dar in cere finit. Clasicului mu i se cere vreun Spirit de observatie deosebit, flindc’ zgircenia, egoismul, amb) nu sint relatiuni ce trebuiesc descoperite, ci structuri Sufletesti invederate oricui. Zgircitul e un om ca loli oamenii, dar orien- tarea (uturor puterilor sale se face In directia stringerii de hy- nuri, Cu alte cuvinte, tipurile, caracterele sint modaliliiti de a- daptare, Clasicul are doar insdrcinarea de a surprinde tipicul in (1) Adevanuy Horar si artistic, 19, seria # 1h, nr. 927, 11