Universitatea de Vest Vasile Goldis

Vida Izabella Cristina

Anul III-Asistent Medical Generalist(AMG)

Moartea fatului in cavitatea uterina

Cauze
Moartea fatului in cavitatea uterina poate fi provocata de cauze materne sau fetale.
Cauze materne
Deosebim urmatoarele cauze materne:
Cauze genitale locale, precum degenerare uterina, anomaliile anatomice ale uterului,
anomaliile de statica, aderente periuterine care fixeaza uterul.
Afectiuni metroanexiale si ale endometrului (mucoasei uterine), care determina moartea
oului prin leziuni vasculare ale placentei si procese inflamatorii locale, ce duc la hemoragii si
tulburari trofice si de nutritie ale oului.
Boli infectioase si stari febrile ale mamei. Toate bolile infectioase acute si cronice pot duce
la moartea embrionului sau fatului. Dintre acestea: difteria, scarlatina, gripa, febra tifoida, hepatita,
variola, rubeola, toxoplasmoza, sifilisul, tuberculoza si malaria.
Mecanismul mortii este actiunea temperaturii crescute si toxinelor microbiene. Unele toxine
microbiene actioneaza asupra uterului, care se contracta si duce la dezlipirea placentei, hemoragie si
moartea oului.
Bariera placentara este permeabila pentru unii microbi sau toxinele lor, care imbolnavesc
fatul si il omoara sau il lasa malformat si moare ulterior.
Bolile mamei anterioare sarcinii ca nefrita cronica, diabetul, boala hipertensiva, boli de
inima grave, bolile de sistem etc.
Bolile endocrine si disfunctiile hormonale
Carentele de vitamine ale mamei
Intoxicatii cu mercur, plumb, fosfor, arsen, sulfura de carbon, bioxidul de carbon, benzol,
acetona, alcool etc.
Traumatismele mamei. Desi lichidul amniotic protejeaza sarcina de traumatisme, exista
situatii cand acestea produc leziuni si dezlipirea placentei sau contractii uterine si ruperea
membranelor cu infectie consecutiva si moartea oului.
Disgravidiile tardive care actioneaza prin hipertensiune, si mai ales in formele grave:
eclampsie, apoplexie utero-placentara etc. duc la moartea fatului in 20%din cazuri.
Cauze fetale
Printre cauzele fetale se numara:
anomaliile de insertie ale oului (implantarea oului in locuri improprii)

 anomalii ale cordonului ombilical: cordon foarte scurt, rasuciri, degenerari etc. (aceste cauze
sunt foarte rare)
boala hemolitica a fatului prin incompatibilitate Rh
sarcina prelungita
malformatiile grave ale fatului (cardiace, cerebrale) etc.
moartea unui fat in sarcinile gemelare, prin tulburari de circulatie

Semne, simptome si diagnostic

In prima jumatate a sarcinii, diagnosticul se pune pe oprirea in dezvoltare a uterului, care se
urmareste 3-4 saptamani.
Alte semne sunt disparitia semnelor de sarcina, aparitia colostrului la nivelul sanilor, intarirea
sanilor, ecografia care arata absenta impulsurilor embrionare.
In a doua jumatate a sarcinii, diagnosticul se face pe baza urmatoarelor date:
absenta batailor cardiace dupa ce ele au fost prezente, sau nu au aparut niciodata, desi trebuiau sa
apara dupa varsta sarcinii
lipsa miscarilor fetale
reducerea volumului abdomenului etc.
ecografia care arata lipsa impulsului cardiac fetal

Evolutie
In majoritatea cazurilor fatul mort este retinut un timp in uter (ou mort si retinut, sarcina
oprita in evolutie). Dupa ce se schimba echilibrul hormonal de sarcina, se declanseaza contractii
uterine si se evacueaza uterul.
In caz ca moartea are loc in primele luni de sarcina, acesta se resoarbe complet.
Daca fatul este mai mare se produce mumificarea lui (prin uscare si retractie). Procesul de
mumifiere se intalneste mai frecvent in sarcinile gemelare cu unul din feti morti. Ambii feti sunt
expulzati la nastere.
Fatul mort se poate si suprainfecta. In cazul in care fatul mort nu se elimina spontan, trebuie
declansat travaliul pentru expulzia lui sau sa fie extras.
Trebuie avuta in vedere intotdeauna starea psihica a unei femei care stie ca poarta un fat
mort.
Retentia indelungata in uter a fatului mort nu da reactii si simptome de cele mai multe ori.
Sunt insa cazuri in care fatul mort si retinut produce gravidei indispozitii, lipsa poftei de mancare,
greturi, frisoane etc. Acestea nu sunt semne de infectie, ci de resorbtia elementelor tisulare distruse.
Atunci cand fatul in uter se suprainfecteaza, el intra in necroza (distructie tisulara) de
putrefactie, dupa care apare infectia grava.

Tratament

Odata diagnosticul de fat mort intrauterin confirmat, daca in 10-15 zile nu se declanseaza
travaliul si nu se expulzeaza spontan fatul, travaliul trebuie declansat. Aceasta se realizeaza prin
mijloace medicamentoase sau mecanice.
In cazul unui esec cu aceste metode, se poate practica metoda chirurgical ace consta in
sectiune cezariana cu luarea masurilor adecvate.
Daca copilul a murit la inceputul travaliului sau in travaliu, se asteapta nasterea lui spontana
aceasta in masura in care mama nu este periclitata.

Prognostic
Prognosticul este in general bun pentru mama.
Unele stari grave ale mamei survenite cu sarcina ca: nefropatiile, hipertensiunea arteriala,
disgravidiile etc. se amelioreaza dupa moartea fatului.
Daca insa oul se infecteaza, prognosticul se agraveaza.

Metode de depistare a mortii fetale

Amnioscopia
Amnioscopia este un examen simplu, practic, si fara risc. Ea furnizeaza date referitoare la
lichidul amniotic, si permite descoperirea unei suferinte fetale cronica sau acuta, insa nu precizeaza
gravitatea acesteia si nici cauza ei.
Ca metoda de supraveghere a evolutiei sarcinii si perioadei de dilatare, amnioscopia a adus o
ameliorare a prognosticului fetal.
La o gravida se pot efectua 1 pana la 8 amnioscopii, dupa necesitatea cazului, incepand din a
34-a saptamana de sarcina.
In general se utilizeaza in toate cazurile in care exista posibilitatea unei suferinte fetale,
pentru supravegherea evolutiei acesteia.
Amniocenteza
Amniocenteza nu este o metoda complet lipsita de riscuri, si permite un studiu mai profund
al lichidului amniotic.
Ea consta in punctionarea cavitatii amniotice transabdominal si transuterin pentru extragerea
lichidului amniotic asupra caruia se vor efectua o serie de examinari.
Recoltarea sangelui fetal pentru microanalize
Principiul metodei consta in recoltarea de sange din capilarele extremei cefalice a fatului
care este foarte apropiata de sangele arterial.
Pe baza rezultatelor se poate face un plan terapeutic care se va aplica in momentul nasterii
fatului.
Electrocardiograma fetala in sarcina
Electrocardiograma fetala este de un real folos pentru diagnosticul suferintei fetale in timpul sarcinii
si pentru depistarea semnelor precoce de suferinta fetala in travaliu.