Articulatiile membrului superior

Articulatia sterno - claviculara:

- prezinta fete articulare n sa
Fetele articulare:
- extremitatea sternala a claviculei
- incizura claviculara a sternului - se afla n unghiul supero-lateral al
manubriului sternal, acesta prezinta doua curburi:
- una concava n plan frontal
- si alta convexa n plan sagital
Ambele fete articulare sunt nvelite de un cartilj hialin ce este mai gros la
periferie si mai subtire central. ntre cele doua fete articulare exista un disc
intraarticular. Acesta la rndul sau este mai gros periferic si subtire central.
mparte articulatia n doua portiuni:
- una mediala spre manubriul sternal
- si alta lateral 949r1723j ; spre extremitatea sternala
Capsula articulara:
- se prinde de marginile extremitati osoase incluznd si discul
intraarticular
Sinoviala:
- captuseste capsula la interior datorita prezentei discului intraarticular,
vorbim de doua sinoviale
Ligamentele:
- ligamentul sternoclavicular anterior
= origine pe clavicula si insertie pe
stern
- ligamentul sternoclavicular posterior
- ligamentul interclavicular - traverseaza incizura jugulara a sternului,
conectnd cele doua extremitati sternala a claviculei
- ligamentul costoclavicular - uneste coasta I de extremitatea sternala a
claviculei
La nivelul extremitati sternale a claviculei exista o mica fetisoara articulara
situata inferior pentru articuarea cu coasta I.
- ligamentul interclavicular format din fibre scurte care se prind pe
incizura jugulara; si fibre lungi care se prind pe partea cealalta a articulatie
Biomecanica:
- n cadrul articulatiei sterno - claviculare se efectueaza urmatoarele
miscari:
- de ridicare
- de coborre
- de proiectie anterioara (antepulsie)
= axul vertical prin extrem sternala a
claviculei
- de proiectie posterioara (retropulsie)
- de circumductie - nsumarea tuturor miscarilor a. extremitatile
claviculei vor desena doua conuri opuse la vrf
Muschii ridicatori ai claviculei:
- SCM
- m. trapez - fibre descendente
- m. ridicatorul scapulei (levator scapulae)
- m. romboizi mare si mic
Muschii cobortori ai claviculei:
- m. subclavicular
- m. dintat anterior
- m. pectoral mic
Axul miscarii - sagital prin ligamentul costoclavicular.

Miscarea de antepulsie este realizata prin contractia muschilor:

- m. dintat anterior
- m. deltoid (fibre anterioare)
- m. pectoral mic
Miscarea de retropulsie se realizeaza prin contractia muschilor posteriori ai
umarului:
- m. subscapular
- m. supraspinos
- m. infraspinos
- fibrele posterioare ale deltoidului
- m. romboizi
Acestor miscari li se opun ligamentele de pe partea opusa articulatiei,
articulatia cu coasta I si capsula articultiei de partea opusa.
Articulatia acromio - claviculara:
- este o amfiartroza, iar discul articular este nlocuit de un fibrocartilaj
Fete articulare:
- fata articulara a acromionului
- extremitatea acromiala a claviculei
Ambele fete sunt ovalare si dispuse ntr-un ax sagital, sunt nvelite n cartilaj
hialin care este mai subtire central si mai gros periferic.
Capsula articulara:
- se insera la extremitatea celor doua oase, nvelindu-le ca un manson
Sinoviala:
- captuseste la interior capsula articulara
Ligamente:
- ligamentul coracoclavicular format din doua ligamente:
- ligamentul conoid situat medial
- ligamentul trapezoid situat lateral
- ligamentul acromioclavicular - poate fi individualizat n portiunea
superioara a articulatiei; poate fi confundat cu aponevroza trapezului
- ligamente la distanta:
- ligamentul transvers al scapulei superior
- ligamentul transvers al scapulei inferior
Biomecanica:
- miscarea de abductie a membrului superior este initiata de m.
infraspinos, continua prin fibrele m. deltoid si a bicepsului brahial capul lung.
Abductia are loc pna la 90(deoarece tuberculul mare loveste de acromion),
se continua prin mecanismul de bascula a scapulei.
Mecanismul de bascula a scapulei se realizeaza prin contractia a trei muschi:
- m. trapez (fibre descendente si fibre ascendente)
- m. dintat anterior
Mecanismul de revenire din bascula de face prin contractia a trei muschi:
- m. pectoral mare
- m. levator scapule
- m. romboizi
Articulatia scapulei la peretele toracic se numeste silsalcoza si se realizeaza
prin muschii de pe ea.
Articulatia scapulo - humerala:
- este de tip sferoidala ce are trei tipuri de libertate
Fete articulare:
- capul humeral care reprezinta 1/3 de sfera
= ambele fete articulare sunt captusite de
cartilaj hialin
- cavitatea glenoida
Cavitatea glenoida are particularitatea ca este mai mica dect capul
humeral, de aceea pe marginile sale exista un cartilaj care poarta numele de

= labrum glenoidal, de forma D, marindu-i astfel dimensiunea cavitati

glenoide, are doua fete:
- una ce priveste extraarticular pe care se va insera capsula
articulara
- si alta ce priveste intraarticular
Capsula articulara:
- se prinde pe marginile extremitati
osoase:
- la nivelul procesului coracoid capsula ajunge pna la baza
acestuia
- la nivelul humerusului ea urmeaza o linie ce ncepe la nivelul
colului anatomic superior, si se termina la nivelul colului chirurgical inferior,
determinnd la acest nivel un fund de sac ce poarta numele de = recesul
axilar. Tuberculii humerusului sunt extracapsulari.
Tendonul capului lung al bicepsului brahial este intracapsular, formata din
trei tipuri de fibre:
- longitudinale la exterior
- circulare la interior
- oblice stratul mijlociu
Este mai subtire inferior de aceea este rupta n luxatiile
infraglenoidale. Ligamente:
- ligamentul coracohumeral - desprins superior, este cel mai puternic
lig. al
articulatiei
- ligamentele glenohumerale n nr de trei:
- superior
- mijlociu
- inferior - origine pe humerus la nivelul unei linii ce uneste
tuberculul mic de colul chirurgical
ntre ligamentele glenoidal superior si mijlociu exista o deschidere prin
intermediul careia sinoviala paraseste capsula articulara formnd o bursa ce
poarta numele
de = bursa subscapulara, are vrful catre procesul
coracoid, inflamatia ei poarta numele de = bursita.
Sinoviala:
- captuseste capsula articulara realiznd mai multe burse:
- bursa subacromiala
- bursa subdeltoidiana
- bursa din jurul m. latissimus dorsi
- bursa din jurul m. rotund mare
- bursa din jurul capului lung al m. biceps brahial
Biomecanica:
- miscari de flexie - extensie
- miscari de abductie - adductie
- miscari de rotatie mediala - laterala
- circumductie
Miscarea de flexie:
Axul - este transversal prin cavitatea glenoida
- m. deltoid fibrele anterioare
- m. coracobrahial
- m. biceps cap scurt
- m. dintat anterior
Muschii de pe fata posterioara a umarului:
- m. supraspinos
- m. infraspinos
Miscarea de extensie:

- m. subscapular
- m. latissimus dorsi
- m. deltoid fibrele posterioare
- cap lung al m. biceps
Miscarea de abductie:
Axul miscarii - este sagital prin capul humeral
- m. supraspinos
- m. deltoid
- m. biceps cap lung
- mecanismul de bascula a scapulei
Muschii adductori:
- m. supraspinos
- m. infraspinos
- m. latissimus dorsi
- cap scurt biceps
- m. rotunzi
- m. pectoral mare
Miscarea de rotatie:
- axul miscarii este vertical prin capul humeral
Muschii rotatori mediali:
- m. pectoral mare
- m. latissimus dorsi
- m. rotund mare
Muschii rotatori laterali:
- m. infraspinos
- m. rotund mic
Articulatia cotului:
Din aceasta articulatie fac parte:
- art. humero - radiala
- art. humero - ulnara
- art. radio - ulnara superioara
Cele trei articulatii sunt nvelite ntr-o capsula comuna, comunicnd ntre ele.
Fete articulare:
- la nivelul humerusului:
trohleea
capitulul
- la nivelul
ulnei:
- incizura trohleara a ulnei care este delim posterior de olecran
si anterior de procesul
coronoid
- la nivelul radiusului:
- extremitatea proximala a capului radiusului
La nivelul humerusului pe fata sa posterioara exista doua fosete
corespunzatoare radiusului si ulnei.
Articulatia humero - ulnara:
- este o articulatie tip balama (sau ginglim), cu conducere
osoasa
Articulatia humero - radiala:
- este reprezentata de humerus prin fosa radiala care este situata pe
fata anterioara a humerusului si capul radial
Articulatia radio - ulnara superioara:
- este reprezentata de incizura radiala a ulnei
- si de capul radiusului, care patrunde n incizura radiala a ulnei
Capsula articulara:

- nveleste ntreaga articulatie cu mentiunea ca epicondili ramn

extracapsulari. La nivelul ulnei capsula se prinde pe marginea incizurii
trohleare, iar la nivelul radiusului aceasta coboara pe col aprox 1 cm.
Sinoviala:
- captuseste la interior articulatia, determinnd si ea mai multe burse:
- bursa subtricipitala
- bursa de la nivelul m. epicondilieni
Ligamentele sunt reprezentate de:
- ligamentul colateral ulnar - care are originea pe epicondilul medial si
se termina la nivelul marginei mediale a incizurii trohleare a ulnei
- ligamentul colateral radial - origine pe epicondilul lateral si se termina
la nivelul marginei laterale a olecranului si la nivelul colului radiusului
- ligamentul inelar - origine la nivelul marginei posterioare a incizurii
radiale a ulnei, nconjoara ca un manson capul radiusului si se va termina la
nivelul marginei anterioare a incizurii radiale a ulnei
- ligamentul patrat - care uneste tuberozitatea ulnara de tuberozitatea
radiala
Biomecanica:
- miscarea de flexie - extensie:
Muschii flexori:
- m. biceps brahial
- m. brahial
- m. epicondilieni
Muschii extensori:
- m. triceps
- m. anconeu
Axul miscarii - transversal prin epicondilii humerali.
Articulatia radio - ulnara:
- miscare de pronatie - supinatie
Muschii pronatori:
- m. rotund pronator
- m. patrat pronator
- m. epicondilieni
Muschii supinatori:
- m. biceps brahial
- m. supinator
- m. lung abductor
- m. scurt extensor
Articulatia radio - unara sau sincondroza radio - ulnara este realizata de catre
membrana interosoasa si coarda oblica. Este situata pe fata profunda
a
m. supinator, si se ntinde de la nivelul tuberozitati ulnare
portiunea laterala pna la nivelul tuberozitati radiale. Fibrele corzii oblice
sunt perpendiculare pe fibrele membranei interosoase. Membrana
interosoasa se gaseste ntre marginile interosoase ale radiusului si ulnei, n
2/3 distale ale acestor doua oase, alcatuite din fibre de colagen. mpreuna cu
coarda oblica delimiteaza o apertura superioara de forma ovalara prin care
trece ramura interosoasa posterioara din artera ulnara. Distal mai exista o
alta apertura prin care ajunge posterior o ramura arteriala din artera
interosoasa anterioara. Pe membrana interosoasa si au originea muschii
profunzi ai antebratului

1.Articulatia sterno-claviculara
Este o articulatie in sa (prin imbucare reciproca) care se realizeaza intre:extremitatea
mediala a claviculei;incizura claviculara a manubriului sternal;primul cartilagiu costal
pe care se gaseste fateta costala;Suprafetele articulare sunt acoperite in totalitate cu
cartilaj hialin.Pentru realizarea concordantei perfecte intre suprafetele articulare
intervine unfibrocartilaj numit
disc articular
.
Capsula articulara
, puternica si stransa, se insera la periferia cartilajului hialin.
Ligamentele
sunt reprezentate de: lig. sterno-clavicular anterior, sterno-clavicular posterior,
interclavicular si costo-clavicular.Clavicula poate executa pe stern miscari anteroposterioare, de ridicare-coborare side circumductie. Succesiunea alternativa a acestor
miscari produce miscarea decircumductie.
2.Articulatia acromio-claviculara
Este o articulatie plana realizata intre:suprafata acromiala:la partea anterioara a
marginii mediale a acromionului;suprafata claviculara:fetisoara ovalara situata la
nivelul extremitatii laterala a claviculei;Suprafetele articulare sunt acoperite in totalitate
cu cartilaj hialin.Capsula articulara are aspectul unui manson fibros gros fiind intarita
superior delig. acromio-clavicular. Stabilitatea este asigurata de lig. coronoid si
trapezoid.Rolul este acela de a face ca greutatea membrului sa fie suportata mai mult
declavicula decat de acromion (impiedica indepartarea scapulei de clavicula).Miscarile,
foarte limitate, sunt de alunecare.
3.Sindesmozele centurii membrului superior
Sunt lame fibroase care leaga intre ele doua portiuni ale scapulei si suntreprezentate de
ligamentele acromio-coracoidian, coracoidian (transvers superior alscapulei) si spinoglenoidian.
4.Sissarcoza scapulo-toracica
Scapula este singurul os care se articuleaza la scheletul custii toracice prinintermediul
m. dintat anterior (marele dintat).
II.Articulatiile membrului superior liber1.Articulatia scapulo-humerala (a
umarului=sferoidala=enartroza)
Suprafetele articulare sunt reprezentate de capul humeral avand forma de 1/3 desfera,
fiind acoperit de cartilaj hialin si cavitatea glenoida avand forma ovalara, fiindacoperita
de cartilaj hialin.Capul humeral nu este cuprins in totalitate in cavitatea glenoida
rezultand formaacomodatoare care mareste cavitatea de receptie, labrumul glenoidal
care este un inel fibro-cartilaginos ce se insera pe conturul cavitatii glenoide.Capsula
articulara este un manson fibros cu o mare laxitate ce se insera pe portiunea
periferica a labrumului glenoidian si pe colul anatomic al
humerusului lasandliberi cei doi tuberculi.
Ligamentele:a)coraco-humeral
: are aspect de Y cu varful la coracoid de unde se indreapta transversal,lateral,
terminandu-se prin doua fascicule pe tuberculul mare si mic.

b)humeral transvers al lui Brodie

: tendonul lung al bicepsului iese din articulatiascapulo-humerala si se angajeaza in
santul intertubercular (bicipital). Acest sant estetransformat intr-un canal osteo-fibros de
catre tractusuri fibroase subtiri.
c)ligamentele gleno-humerale
: cel superior este alipit fascicului trohinian al ligamentuluicoraco-humeral; cel mijlociu
se afla deasupra cavitatii glenoide, iar cel inferior se afladedesubtul cavitatii
glenoideArticulatia este o articulatie poliaxiala reprezentand cea mai mobila sferoidala
acorpului omenesc realizand miscari de flexie-extensie, abductie-adductie, rotatie
mediala silaterala, circumductie.
2.Articulatia cotului
este un complex articular ce cuprinde 3 oase (humerus, radius, ulna).Este formata din 3
articulatii
:
humero-ulnara
(trohleoartroza);
humero-radiala
(elipsoida);
radio-ulnara proximala
(trohoida).Din punct de vedere fiziologic se intalnesc articulatia humero-antebrahiala in
carese executa miscari de flexie-extensie si articulatia radio-ulnara superioara in care se
executamiscari de pronatie-supinatie.
Suprafetele articulare
, acoperite de cartilaj hialin, sunt
humerala
(trohleea,capitulul, santul capitulo-trohlean),
ulna
(incizura trohleara),
radiusul
(foseta capuluiradial).Capsula articulara este intarita de 4
ligamente
: anterior, posterior, colateral ulnar sicolateral radial.
Ligamentul anterior
se intinde de la fata anterioara a epicondilului medial laepicondilul lateral.
Ligamentul posterior
cuprinde 3 planuri: a)
fasciculele profunde humero-olecraniene verticale
ce se intind de la partea superioara a fosetei la olecran; b)
fasciculelehumero-humerale
ce se intind de la o margine la alta a fosetei olecraniene; c)
fasciculeleolecraniene oblice
ce se intind de la marginile laterale ale fosei olecraniene la marginilecorespunzatoare
ale olecranului
Ligamentul colateral ulnar
este cel mai puternic ligament fiind format din 4fascicule: a)anterior ce se intinde de la
partea anterioara a epicondilului medial la parteaanterioara a marginii mediale a
procesului coronoidian; b)mijlociu; c)posterior (ligamentullui Bardinet) are forma de
evantai cu varful pe epicondilul medial si baza pe marginea
anterioara a fetei mediale a olecranului; d)ligamentul lui Cooper se intinde de la
parteamediala a olecranului la cea mediala a coronoidei.
Ligamentul colateral radial
se intinde de pe epicondilul lateral la partea laterala aincizurii trohleare.Fiind o articulatie
uniaxiala realizeaza miscari de flexie-extensie.
3.Articulatiile radio-ulnare
Se impart in: a)superioara; b)inferioara; c)membrana interosoasa
a)Articulatia radio-ulnara superioara (de tip trohoid)

Suprafetele articulare, acoperite de cartilaj hialin, sunt reprezentate de incizuraradiala a

ulnei si de circumferinta mediala a capului radial.Capsula articulara este portiunea
laterala a capsulei articulatiei cotului intarita deligamentul colateral radial.Ligamentul
inelar este o banda fibroasa ce se intinde de la un versant la celalalt alincizurii radiale
inconjurand circumferinta capului radial.Ligamentul patrat se intinde de la incizura
radiala a ulnei la colul radial.
b)Articulatia radio-ulnara inferioara (de tip trohoid)
Suprafetele articulare, acoperite de cartilaj hialin, sunt reprezentate de capul ulneicare
are doua fatete articulare, una laterala, cilindrica, ce se articuleaza cu incizura ulnara,si
una inferioara ce corespunde ligamentului triunghiular; si cavitatea sigmoida a
radiusuluicare are forma de cilindru gol dispus vertical.Ligamentul triunghiular sau
discul articular este o lama fibroasa triunghiulara, cuvarful pe stiloida ulnara si baza pe
marginea inferioara a incizurii ulnare a radiusului.Capsula articulara este intarita de
ligamentele radio-ulnare anterior si posterior.Miscarile sunt de rotatie care, in functie de
sensul acesteia, sunt numite pronatie sisupinatie. Pronatia este o miscare de rotatie prin
care policele este situat medial, iar mana priveste anterior cu fata sa dorsala.
Supinatia este o miscare de rotatie prin care policeleeste situat lateral, iar mana
priveste anterior cu fata sa palmara (pozitia anatomica)
Articulatiile mainii4.Articulatia pumnului (radio-carpiana)
este o articulatie elipsoidala.Se realizeaza intre radius, ligamentul triunghiular, primul
rand de carpiene, cuexceptia pisiformului.Corespunde suprafetelor articulare: epifiza
distala a radiusului cu scafoidul sisemilunarul; piramidalul cu ligamentul triunghiular.
Scafoidul, semilunarul si piramidalulformeaza condilul carpian.Suprafata articulara este
reprezentata de suprafata radiala care este acoperita decartilaj hialin care se continua
medial cu cartilajul hialin al ligamentului triunghiular.Capsula articulara se insera la
periferia suprafetei articulare si pe marginileligamentului triunghiular.Ligamentele sunt
anterior, posterior, medial si lateral.Realizeaza miscari de flexie, extensie, rotatie si
circumductie.
5.Articulatiile intercarpiene5.1.Articulatia oaselor din randul proximal
Cuprinde articulatiile oaselor condilului carpian: articulatia piso-piramidala siarticulatia
planiforma formata din articulatiile scafo-lunara si piramido-lunara.Mijloacele de unire
sunt reprezententate de ligamentele interosoase (in parteasuperioara a interliniului
articulatiei), ligamentele palmare, ligamentele dorsale, ligamentulscafo-piramidal care
se intinde de la fata posterioara a scafoidului la cea a piramidalului,semilunarului si
osului capitat.Sinovialele sunt prelungiri ale suprafetei articulare mediocarpiene.Articulatia piso-piramidala este o articulatie planiforma.Mijloacele de unire sunt
reprezentate de capsula articulara care este usor laxa siligamentele care intaresc partile
laterale ale capsulei si sunt ligamentul superior, ligamentul piso-unciform care se
intinde pana la carligul osului cu carlig si ligamentul piso-metacarpian care se
intinde pana la metacarpianul V.Sinoviala este laxa, comuna cu cea radio-carpiana.
5.2.Articulatia oaselor din randul distal
Trapezul, trapezoidul, osul capitat si osul cu carlig formeaza 3
articulatii planiforme.Mijloacele de unire sunt ligamentul interosos (foarte rezistent),
ligamentele palmaresi dorsale transversale realizate intre 2 oase vecine.Sinovialele sunt
prelungiri ale suprafetei articulare medio-carpiene.
5.3.Articulatia medio-carpiana
Uneste cele 3 oase ale condilului carpian cu cele 4 oase ale randului alEste o articulatie
dublu-condiliana.Mijloacele de unire sunt reprezentate de:a)capsula ce se insera la
periferia suprafetei articulare; b)ligamente: - palmar in forma literei V cu varful
la osul capitat, cu ramul lateral sprescafoid si trapezoid, iar cu cel medial spre
piramidal si osul hamat;- dorsal (piramido-trapezo-trapezoidian);- scafo-piramidal;medial: de la piramidal la carligul osului hamat;- lateral: de la tuberculul scafoidului la
fata laterala a trapezului;c)sinoviala da prelungiri superioare si inferioareMiscarile sunt
de:flexie-extensie: 85 (total 170-180); se executa in plan sagital, in jurul unui ax
transversalce trece prin capul osului capitat (sau semilunar);adductia + o usoara
supinatie realizeaza o inclinare mediala; articulatia radio-carpiana 15,cea medio-

carpiana 25.abductia + o usoara pronatie realizeaza o inclinare laterala; articulatia

radio-carpiana 5,cea medio-carpiana 10.circumductia realizeaza o elipsa: flexieabductie-extensie-adductie (sau invers)rotatie: extrem de limitate
6.Articulatiile carpo-metacarpiene6.1.Articulatia carpo-metacarpiana a policelui
este o articulatie in saMijloacele de unire sunt reprezentate de ligamentul posteromedial si capsula ce seinsera la periferia suprafetei articulare fiind de o mare
laxitate.Miscarile sunt de:flexie-extensie: axul oblico-lateral ce trece prin baza
metacarpianului I: 35-40abductie-adductie: axul antero-posterior ce trece prin
mijlocul trapezului: 35-40circumductia: executarea succesiva a celor 4 miscari
anterioare;opozitia: fata palmara a policelui priveste fata palmara a degetelor
rezultand dincombinatia: - o miscare unghiulara prin care varful policelui descrie un arc;o miscare concomitenta de rotatie la 90 in jurul axului longitudinal;- flexia falangei
distale pe cea proximala si a celei proximale pe cea
6.2.Articulatiile carpo-metacarpiene ale celorlalte degete
Metacarpienele 2, 3, 4, 5 sunt legate de carpienele distale prin cate o
articulatie planiforma.Mijloacele de unire sunt reprezentate
de:a)capsula b)ligamentele: - palmare (7-8): trapez-metacarpienele 2 si
3trapezoid-metacarpianul 3osul capitat-metacarpienele 2, 3 si 4osul cu carligmetacarpienele 4 si 5- dorsale- interosos are forma de V care pleaca de pe fetele
adiacente ale osuluicapitat, cu carlig pana la fata mediala a metacarpianului
3.c)sinoviala este comuna cu articulatiile medio-carpiene.Miscarile sunt de alunecare