CUM PUTEM APROXIMA DISTANTELE IN CONDITII

NORMALE DE VIZIBILITATE:

1.

DE LA 15 km PUTEM VEDEA: cosurile fabricilor, casele foarte inalte, turlele bisericilor

DE LA 5 km PUTEM VEDEA: casele izolate

DE LA 3 km PUTEM VEDEA: cosurile de pe acoperisurile caselor

DE LA 2 km PUTEM VEDEA: pomii izolati si omul

DE LA 1 km PUTEM VEDEA: trunchiurile copacilor

DE LA 300-400 m PUTEM VEDEA: culorile imbracamintii unui om

DE LA 60-70 m PUTEM VEDEA: ochii, nasul si degetele unui om

Anunta-ti familia si/sau prietenii despre traseul tau, data la care ar trebui sa pleci/intorci din traseu. Pe cat posibil
nu schimba traseul la fata locului pentru ca la nevoie te vor cauta pe traseul anuntat initial.

2.

Nu calatori singur in natura sau locuri retrase.

3.

Asigura-te ca esti intr-o buna forma fizica daca mergi in natura.

4.

Cerceteaza, consulta harti, ghiduri turistice sau persoane care sunt familiare zonei in care care calatoresti.

5.

Intotdeauna poarta cu tine o harta a zonei si o busola. Chiar si intr-o zona pe care o cunoastem foarte bine, pe
ceata sau noaptea ne putem rataci.

6.

Poarta cu tine un fluier, oglinda sau orice pentru semnalizare. Tine minte semnalul de ajutor: 3 semnale repetate la
intervale fixe de timp. Poti folosii semnale vizuale, acustice etc. In loc sa strigi, mai bine foloseste fluierul, vocea nu
ajunge la o distanta prea mare.

7.

Imbraca-te folosind sistemul de straturi: unul pentru a elimina transpiratia, unul pentru a tine de cald, si unul pentru
a te proteja de elementele exterioare (vant, ploaie, zapada). Alege cu grija imbracamintea si materialele din care e
realizata aceasta, incearca pe cat posibil sa nu porti bumbac, acesta ramane de obicei ud, si se usuca foarte greu.
Poarta haine de culori deschise/stridente pentru a putea fi vazut usor de la distanta (sau daca cazi intro rapa).

8.

Invata sa iti folosesti (corect) echipamentul pe care il ai cu tine, degeaba il cari in spate daca nu sti cum te poate
ajuta acesta.

9.

Poarta o caciula pe vreme rece pentru a reduce pierderea de caldura a corpului, iar vara poarta o
sapca/palarie/batic pentru a te feri de insolatie.

10.

Ai grija la schimbarile vremii. Consulta prognozele meteo, dar fi pregatit si pentru vreme rea, pe munte vremea se
schimba foarte repede. Tine minte ca vantul si umezeala te pot pune in probleme, vezi de exemplu hipotermia.

11.

Nu calatori noaptea sau pe vreme nefavorabila.

12.

Daca calatoresti cu cortul si te simti obosit, mai bine opreste-te, aseaza tabara si odihneste-te.

13.

Daca este posibil, campeaza aproape de o sursa de apa. Totusi, ai grija sa nu campezi pedrumurile de acces ale
animalelor la apa, sau in calea unor posibile viituri care pot aparea in cazul precipitatiilor abundende.

14.

Apa este mai importanta decat mancarea.

15.

Daca campezi si vrei sa faci focul, asigura-te ca ai adunat foarte multe lemne. Deobicei strange de 2-3 ori mai
multe lemne decat crezi ca vei arde. Asigura-te ca nu este interzisa aprinderea focului, si ca ai luat toate masurile de a
preveni un incendiu.

PROGRAM DE ACTIVITI TEMATICE:

Programele sunt asigurate prin intermediul unei firme specializate, avnd ca domeniu
de activitate agrementul montan, astfel:
coala de cercetai:
Msuri de prim ajutor: prim ajutor n caz de accident; procurarea mijloacelor de
transport necesare; transportul accidentatului;
Aplicaii teoretice i practice privind viaa n slbticie: construirea adpostului pentru
odihn; aprinderea focului fr mijloace moderne; identificarea potecilor marcate;
Iniiere tir cu arcul.
Orientare turistic:
Orientare cu mijloace neconvenionale: orientare cu ajutorul fenomenelor naturale;
Lucru cu busola i harta pe loc i n teren: analiza materialelor, mijloacelor i metodelor
de lucru;
Parcurgerea unui traseu de iniiere: recunoaterea reperelor geografice n teren;
obinuirea cu lucrul n teren;
Concurs individual i pe echipe.
Drumeii tematice:
Cunoaterea florei i faunei: prezentarea n teren a diferitelor specii autohtone;
Descoperirea naturii: cunoaterea ecosistemului; implicarea omului n ecosistem;
Noiuni privind ecoturismul: lecii teoretice i practice de ecologizare a zonelor turistice;
integrarea omului n natur.

UNDE FACEM FOCUL:

la cel putin 50m departarea de liziera padurii

minim 5 m de orice copac sau cort

minim 2 m de orice ar putea propaga focul tinand seama de directia vantului

alegem un loc ferit de vant, ploaie

CUM PREGATIM LOCUL:

curatam zona pana la pamant de frunze uscate, muschi, vreascuri si alte obiecte din jur inflamabile

daca solul este umed sau cu zapada vom creea o platforma din pietre plate sau vreascuri mai groase, peste
care vom pune un strat de pamant pentru a sustine focul propriu-zis

in functie de materialele disponibile putem forma un paravan, pe care il vom pozitiona in partea dinspre care
bate vantul

CE STRANGEM:

vom strange materiale destule pentru aprinderea, sustinerea si intretinerea focului; degeaba daca reusim sa-l
aprindem daca nu avem ce ne trebuie de la inceput cu sa il mentinem

pentru aprinderea lui vom folosii: paie, fan, frunze uscate, lemn putred din scorburile copacilor, bucati de coaja
de copac, rasina, licheni, muschi uscat, crengute uscate

tijele moarte sau radacinile de feriga ard cel mai bine, deoarece scoarta lor fiind impermeabila, raman uscate

scoarta de mesteacan, chiar uda, arde foarte bine

orice brad care se respecta va avea crengi uscate care ard foarte bine, de multe ori pline de licheni, imediat
sub coroana sa verde

in cazul in care lemnele sunt ude, vom taia aschii din crengi mai groase pentru a ajunge la fibrele uscate din
interior, realizand astfel asa numitele taplige

ciupercile uscate sunt foarte bune, ace de conifere, pene, fulgi, cuiburi de pasari

CUM ALEGEM COMBUSTIBILUL:

Impartim resursele culese in 3 categorii:
IASCA: orice fel de material care necesita minimum de caldura pentru a se aprinde. Iasca de buna calitate se aprinde
de la o singura scanteie. coaja de mesteacan, bucati de coaja de copac de la interior, rumegus uscat, iarba uscata,
ferigi, muschi, bete subtiri, ace uscate de conifere
SURCELE: crengute care au rolul de a ridica flacarile, pentru a putea pune lemne din ce in ce mai mari. Strangem
ramurele, bucati subtiri de lemn, noduri de lemn le pin, brad sau molid cu un continut ridicat de rasina, carton, bucati
de lemn scos din bucati mai mari
LEMNE: odata ce focul este destul de puternic putem folosii orice fel de lemne, fie ele uscate, verzi sau ude. Alegem
lemne uscate, crengi moarte, lemn verde despicat, ierburi rasucite

CU CE APRINDEM FOCUL:
Cel mai important este sa constientizam ca oricate metode am avea la andemana, trebuie sa stim si cum sa aprindem
focul. Trebuie sa testam diferite variante si sa intelegem cum functioneaza, altfel in conditii de oboseala, frig, stres, a
aprinde un foc ne poate fi practic imposibil.

BRICHETA: reprezinta cea mai buna modalitate de a aprinde un foc; este ieftina, cantareste putin, ocupa putin
spatiu si putem tine una aproape oriunde in excursiile noastre: uan in buzunar, una in rucsac, una in trusa de primajutor, etc. Chiar daca apare umezeala sau este vant puternic, putem fi siguri ca vom aprinde focul. Este folositor sa
avem la noi o lumanare pe care sa o aprindem, astfel economisim gazul din bricheta si reducem riscul de a ne arde
degetele. O solutie foarte buna este purtarea unor bucati de cauciuc in trusa de supravietuire, acestea arzand ude.

CHIBRITUL: este foarte bun pe vreme uscata, nefolositoare atunci cand sunt ude sau in conditii de umezeala.
Pentru a preveni umezirea lor, vom scufunda varful lor timp de cateva secunde in ceara topita, astfel devenind
impermeabile. Ca si in cazul brichetei, o lumanare sau bucati de cauciuc sunt extrem de folositoare.

AMNARUL: la lovirea sau frecarea barei de magneziu cu un obiect metalic, sar scantei cu o temperatura
foarte inalta care pot aprinde iasca. Poate fi folosit cu succes in orice conditii, dar primordiala este existenta unor
materiale uscate care sa se aprinda la aparitia scanteilor. Un astfel de material este vata din trusa de prim ajutor,
captuseala unei geci, pene, sau iarba foarte foarte uscata.

PRIN FRICTIUNE: o metoda eficienta, dar avem nevoie de multa experienta, si cel mai important, rabdare.

CU LUPA: lumina puternica a soarelui focalizata intr-un loc pentru mai mult timp printr-o lupa poate produce
destula caldura pentru a aprinde un foc.

SFATURI UTILE PENTRU APRINDEREA FOCULUI:

lemnele trebuie asezate in asa fel, incat intre ele sa patrunda cat mai mult aer pentru a mentine arderea

cu cat un lemn este mai greu cu atat v-a da mai multa caldura

arzand lemne verzi si lemne uscate in acelasi timp, focul v-a rezista timp indelungat, lucru foarte util noaptea

lemnele de esenta tare: stejar, fag, ard bine, formeaza carbuni, si dau multa caldura

lemnele de esenta moale: pin, brad, molid, castan, ard repede si arunca multe scantei.

pentru a tine la distanta insectele putem colecta balega uscata, care odata ajunsa in foc, fumega. O ata
varianta foarte buna de a produce fum este punerea pe foc a unor crengi cu frunze verzi

aseaza lemnele uscat in jurul focului pentru a se usca de la caldura acestuia

nu iti consuma energia, sparge lemnele de o piatra sau cu ajutorul piciorului.

ATENTIE!

vom folosii vreascuri sau bucati de lemn cazute pe sol, sub nici o forma nu vom taia lemne decat cu accordul
padurarilor

vom supraveghea in continuu focul

daca se starneste un vant puternic sau va incepe furtuna vom stinge focul pentru a preveni un incendiu

nu vom parasi locul pana nu ne-am asigurat ca focul s-a stins complet

DIFERITE TIPURI DE LEMNE SI CARACTERISTICILE ARDERII:

Salcia: arde repede, cu scantei multe, si putere caloric mica

Bradul: arde repede si da mult fum

Jneapanul: se aprinde repede, face fum mult si gros

Stejarul: arde greu, uniform, produce carbuni foarte buni

Fagul: arde bine, cu flacara vie si da carbuni foarte buni

Mesteacanul: cel mai bun lemn pentru facut focul la campie, se aprinde usor, emana multa caldura, are o
flacara vie dar se consuma repede

Frasinul: lemn de esenta tare, arde incet, da carbuni multi care se consuma greu

Teiul: arde bine si repede

Carpenul: arde bine, da carbuni excelenti care rezista mult, dar este un lemn greu de taiat

Aninul: da caldura multa dar arde repede

Castanul salbatic: arde repede cu multe scantei

Pinul: are lemn bun pentru focuri de tabara

MODALITATI DE ARANJARE A FOCULUI

Focul piramidal: se aseaza lemnele vertical, sprijinite unele de altele in varf. Acest tip de foc ofera o flacara puternica,
luminand o suprafata mare in jurul sau. Poate fi folosit cu succes la focul de tabara.
Focul in stea: asezand lemnele in stea, asemanator spitelor unei roti de bicicleta, le putem impinge spre centrul focului
pe masura ce acestea ard. Focul realizat nu face multa flacara dar nici fum. Poate fi folosit ca foc de veghe.
Focul polinezian: sapam o groapa mai larga la gura si mai ingusta la baza, iar fundul gropii il acoperim cu pietre.
Acestea se incing pe masura ce focul arde, degajand dupa aceea foarte multa caldura. Este un foc care da multa
caldura, jaratecul se pastreaza timp indelungat si este foarte folositor la gatit.
Focul canadian: datorita peretelui de lemne, acesta este ferit de vant dar si reflecta foarte bine caldura in directia
dorita. Peretele de lemne poate fi realizat din lemne ude care pe parcursul arderii focului acestea se vor usca.

CAND CONSTRUIESTI UN ADAPOST TREBUIE SA FII ATENT LA:

sa nu ai copaci uscati care se pot prabusi peste adapostul tau

sa nu te pozitionezi intr-o albie de rau uscata, care in cazul ploilor torentiale devine foarte repede un torente
rapid de apa, noroi si alte obiecte aduse de amonte

alege un loc mai inalt, in caz de ploaie sa nu balteasca apa chiar in adapostul tau

alege un loc ferit, neted si destul de mare incat sa iti permita sa te intinzi

lasa loc pentru ventilatie astfel incat adapostul sa se mentina uscat

in zonele temperate avem nevoie de un adapost care sa ne fereasca de ploaie si frig

lasa o gaura pentru ventilatie, este importanta caldura dar trebuie sa si respiri aer proaspat

DIN CE CONSTRUIM UN ADAPOST:

foloseste-te de barca, automobil sau epava avionului in cazul in care am ramas izolati din cauza defectionarii
acesteia

construieste adapostul in functie de ce materiale ai la dispozitie si de cat timp intentionezi sa-l folosesti; in
cazul in care alegi sa stai pe loc si sa astepti sa fii gasit de echipele de salvare, merita sa construiesti un adapost
mai serios

daca ai la dispozitie un poncho, o pelerina de ploaie, o folie de plastic, o patura sau o prelata o poti folosi pe
post de acoperis; daca lungimea materialului iti permite, aseaza un pliu sub zona in care vei dormi

aseaza pe sol crengi, frunze, muschi, ace de brad nu dormi direct pe sol

peste structura de lemn pune crengi cu frunze, muschi, incearca pe cat posibil sa faci cat mai impermeabil
acoperisul

cand pui pe acoperis elementele, incepe de jos in sus intr-un mod asemanator sindrilei de pe case, astfel incat
apa sa se scurga spre sol

cand folosim o prelata, patura sau alt fel de folie pe post de acoperis, ai grija ca acesta sa fie cat mai bine
intins si tensionat

construieste acoperisul cu o inclinatie de 40-60 grade

in caz de ploaie cu cat avem mai multe straturi, cu atat riscul de a intra apa prin acoperis scade