Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.

Alexandra Florea

Curs 9 Proiectarea arhitecturii sistemelor informatice

Cuprins
Aspecte generale ale proiectrii sistemelor informatice
Principiul proiectrii ealonate a sistemelor informatice
Proiectarea arhitecturii sistemului informatic
A.

Arhitectura client server

B.

Arhitecturi distribuite

C.

Arhitectura orientat pe servicii

Diagrama de componente
Diagrama de desfurare
Diagrama de pachete

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Aspecte generale ale proiectrii sistemelor informatice

Proiectarea sistemului informatic const n

stabilirea soluiilor logice i specificarea din punct
de vedere fizic a componentelor noului sistem.
Proiectarea se bazeaz n principal pe rezultatele
obinute din cele dou grupe de activiti
premergtoare:
definirea soluiei de realizare a noului sistem

modelarea noului sistem

Obiectivele proiectarii
Activitati de analiza
Obiective: sa inteleaga:

Evenimentele si
procesele din companie
Activitatile sistemului si
cerintele de procesare
Stocarea si necesarul de
informatii

Modele de analiza
Documente
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca
Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

Activitati de proiectare
Obiective:

Sa defineasca, sa
organizeze, sa structureze
componentele sistemului
solutie

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Aspecte generale ale proiectrii sistemelor informatice

Unele metodologii
informatice n:

mpart

proiectarea

sistemelor

A. proiectare general/proiectare de ansamblu /

conceperea sistemului informatic

B. proiectarea de detaliu include proiectarea detaliilor
specifice ale programelor:
i.
ii.
iii.
iv.

Proiectarea fiecarui caz de utilizare

Proiectarea bazei de date
Proiectarea interfetelor cu utilizatorul si cu alte sisteme
Proiectarea controlului si a securitatii

n cadrul acestor etape, sistemul este proiectat din punct

de vedere logic i din punct de vedere fizic, separat sau
nu.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Principiul proiectrii ealonate a sistemelor

informatice
La stabilirea ordinii de prioritate n abordarea structurilor

sistemului informatic pot fi avute n vedere urmtoarele

criterii:

prioritatea obiectivelor componentelor;

asigurarea legturilor ntre componente;
disponibilitatea resurselor(limita fondurilor ce pot fi alocate

n timp pentru realizarea sistemului informatic;

nivelul de dotare cu tehnic de calcul existent n etapa de
concepere i cel prevzut a fi atins n timp;
forele de proiectare pe care le va antrena proiectul;
personalul de specialitate existent i n pregtire, la
unitatea beneficiar, necesar pentru implementarea i
exploatarea curent a sistemului informatic).

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Intrebari cheie ale activitatii de proiectare

Activitate de proiectare

Intrebare

Proiectarea mediului de executie

A fost specificat in detaliu mediul de

executie software cu toate optiunile?

Proiectarea arhitecturii aplicatiei si

software-lui

Au fost specificate in detaliu toate

elementele software-lui si cum va fi
realizat fiecare caz de utilizare?

Proiectarea interfetelor cu alte sisteme

A fost specificat in detaliu modul in

care sistemul va comunica cu toate
celelalte sisteme din interior/exteriorul
organizatiei?

Proiectarea bazei de date

Au fost specificate in detaliu toate

cerintele de stocare ale datelor, inclusiv
toate elementele schemei BD?

Proiectarea controalelor si securitatii

sistemului

Au fost specificate in detaliu toate

elementele pentru a asigura siguranta
sistemului, securitatea si protectia

i. Proiectarea mediului
MEDIUL reprezinta toate tehnologiile necesare

pentru a sustine aplicatia software

Calculatoare server sau desktop

Dispozitive mobile, sisteme de operare

Facilitati de comunicatie, de intrare si de iesire

Se mai numeste si Arhitectura tehnica

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca

Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

ii. Proiectarea arhitecturii aplicatiei si software-lui

Impartirea sistemului in subsisteme
Definirea arhitecturii software
Pe trei niveluri sau model-view-controller
Proiectarea detaliata a fiecarui caz de utilizare
diagrame de clase de proiectare
diagrame de secvente
diagrame de stari

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca

Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

iii. Proiectarea interfetelor cu utilizatorii

Proiectarea dialogului pleaca de la cerinte
Fluxul de activitati din cazurile de utilizare
Diagramele de secventa ale sistemului
In prezent este necesara proiectarea de interfete

pentru diverse medii si dispozitive:

Telefoane smart

Tablete, iPad, etc

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca

Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

iv. Proiectarea interfetelor cu alte sisteme

Sistemul informatic interactioneaza cu alte sisteme

interne sau externe, fiind necesara integrarea acestora

Conectarea la alte sisteme se poate realiza in multiple
feluri:
Se pot salva datele utilizate de alte sisteme
Se pot utiliza date salvate din alte sisteme

Se pot face solicitari de informatii in timp real

Se poate apela la servicii software

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca

Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

iv. Proiectarea bazei de date

Se pleaca de la modelul claselor domeniului
Se alege structura bazei de date
De obicei se lucreaza cu baze de date relationale, dar pot
exista platforme care lucreaza cu baze de date orientate obiect
Se proiecteaza arhitectura BD (distribuita, etc)
Se proiecteaza schema bazei de date
Tabelele si coloanele in relational
Se proiecteaza restrictiile de integritate referentiala
Referinte prin chei externe
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca
Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

v. Proiectarea securitatii si controalelor

Scopul este de a proteja bunurile companiei
Este un element crucial in Internet si retele wireless
Se vor proiecta controale la nivel de:
Interfata cu utilizatorul
Aplicatie
Baza de date

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca

Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

Modele de analiza si modele de proiectare

ANALIZA

PROIECTARE

Diagrame de
clase

Diagrame de
cazuri de
utilizare

Diagrame de
pachete

Diagrame de
clase proiectare

Diagrame de
secvente

Descrieri ale
cazurilor de
utilizare

Diagrame de
secvente

Schema bazei
de date

Diagrame de
stari

Diagrame de
activitati

Interfata cu
utilizatorul

Diagrama de
componente

Diagrama de
desfasurare

Securitatea si
controlul
sistemului

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca

Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

Proiectarea arhitecturii tehnice (mediului)

1. Proiectarea unui sistem cu implementare

interna
Sisteme software stand alone - care ruleaza pe un
singur dispozitiv, fara conectare la retea
b. Sisteme software bazate pe o retea interna
a.

Arhitectura client-server, retea LAN

Aplicatii desktop si aplicatii bazate pe browser

Arhitecturi client server pe trei niveluri

c.

Nivelul datelor, nivelul aplicatiei si nivelul prezentare

Aplicatii desktop si aplicatii bazate pe browser
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca
Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

Proiectarea arhitecturii tehnice

2. Proiectare pentru implementare externa
Configurare pentru implementare pe Internet cu
avantaje si riscuri
Alternative de gazduire pentru implementare pe
Internet

Colocatie
Servicii de management
Servere virtuale
Cloud computing

Diversitatea dispozitivelor client

Laptop, tablete si notebook, telefon smart etc

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca
Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

Configuratie pentru implementare in Internet

Avantaje
Accesibilitate numar mare de utilizatori potentiali
Costuri reduse ale comunicatiei
Standarde utilizate pe scara larga standarde Web
arhicunoscute
Probleme potentiale:
Securitate brese de Securitate pe serverele Web, atacuri
hacker

https Hypertext Transfer Protocol Secure

TLS Transport Layer Security ver. avansata a protocolului de retea
SSL

Volumul datelor trasmise prin retea - daca traficul este

incarcat, volumul datelor transmise si durata sunt ridicate

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca
Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

Proiectare pentru mediu distribuit, la distanta

Se folosesc doua interfete ale aceleiasi aplicatii Web

pentru utilizare interna, respective externa

Securitate mai redusa

Virtual private network (VPN)

Retea inchisa cu securitate si acces inchis construita pe
baza unei retele publice (Internet)

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca

Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Proiectarea arhitecturii sistemului informatic

Cele mai cunoscute tipuri de reele sunt:
Reea punct la punct bus ;
Reea inel (ring);
Reea stea star ;
Reea ierarhic.

Dup alegerea tipului de reea, echipa de analiz

trebuie s identifice protocolul de comunicaie.

Cele mai cunoscute protocoale de comunicaii sunt:
TCP/IP. Este un protocol indicat n cazul utilizrii unei

reele Ethernet sau n cazul n care calculatoarele din reea

au arhitecturi diferite;
SNA. Este utilizat, n general pentru conectarea
mainframe-urilor IBM.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

A. Arhitectura client/server
Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente

principale: server, client i o reea care conecteaz calculatoarele

client la servere pentru a colabora la ndeplinirea sarcinilor.
Tipurile de aplicaii client/server sunt:
Sisteme cu baze de date

Pota electronic E-mail)

Sisteme de tip groupware
Sisteme motenite

O arhitectur distribuit presupune existena unor baze de date

multiple care se gsesc pe calculatoare distincte i a unor

aplicaii care manipuleaz datele de la diferite staii de lucru
locale cu ajutorul unor sisteme de gestiune a bazelor de date
(SGBD).

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Sistem client server

Cereri de regsire
Actualizri

Conectare
Acces la baza de date
Logica aplicaiei
Protecie i securitate

Interfaa utilizator
Logica aplicaiei
Rezultate

CLIENT

SERVER

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

B. Arhitecturi distribuite - Distribuirea datelor

a) Distribuire prin fragmentare

Reguli:
Completitudinea
Reconstrucia
Disjuncia
Metode:
Metoda orizontal
Metoda vertical
Metoda mixta

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Distribuirea datelor
b) Distribuire prin replicare.

Soluia este util atunci cnd diferii utilizatori, de la

diferite noduri de reea, au nevoie simultan de ultimele

informaii, iar baza de date este distribuit local.
Din punct de vedere al replicrii, proiectarea replicrii se
poate realiza astfel:
Datele nereplicate
Datele replicate parial
Datele replicate total

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Distribuirea datelor
c) Distribuirea mixt.
d) Distribuirea prin ncrcare.

Tehnica se folosete atunci cnd datele sunt stabile, deci

se actualizeaz rar, sau atunci cnd nu toi utilizatorii

trebuie s aib acces la datele de ultim or.

Dup alegerea tipului de distribuire, se vor

proiecta elementele specifice fiecrui tip.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Distribuirea datelor din catalog

Catalogul bazei de date distribuite conine:

informaiile despre schema global: numele coleciilor globale, numele

caracteristicilor cmpurilor din fiecare colecie;

informaii despre fragmentare: calificarea fragmentelor (pentru metoda
orizontal , cmpurile din fragmente pentru metoda vertical , arborele
de fragmentare prin calificare i descrierea fragmentelor prin cmpuri
pentru metoda mixt .
informaii despre alocare: legturile dintre fragmentele i imaginile fizice
ale coleciilor globale, precum i legturile dintre imaginile fizice i datele
prin numele lor memorate pe fiecare calculator din reea.
informaii despre accesul la date: metadatele de acces utilizate pe fiecare
calculator din reea index, hash, pointeri etc. , restriciile de integritate
impuse la descrierea datelor, securitatea datelor (drepturi de acces etc.).
informaii statistice: indicatori statistici care dau profilul bazei de date. .

Distribuirea catalogului poate fi realizat n urmtoarele

variante:

Catalogul replicat
Catalogul local
Catalogul centralizat
Catalogul mixt

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Sistem distribuit
Dup luarea n calcul a tuturor avantajelor i

dezavantajelor diferitelor modaliti de distribuire a

sistemelor, datelor i catalogului de date i, mai ales, n
funcie de complexitatea sistemului i de cerinele
beneficiarului, se va realiza proiectarea sistemului
distribuit

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Sistem cu aplicaii distribuite client server

CLIENT12

CLIENT13

CLIENT21

CLIENT22

CLIENTn

CLIENT11

SERVER1
SERVER2

SERVERn

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

C. Arhitectura orientat pe servicii

SOA- Service Oriented Architecture
SOA se bazeaz pe un mecanism de cerere/rspuns

convenional: un consumator de serviciu invoc un

furnizor de serviciu prin reea i ateapt pn cnd se va
realiza operaia la furnizor.

Astfel, SOA divide o aplicaie ntr-un coordonator de

serviciu, care reprezint funcionalitatea la utilizator i

furnizorii de servicii, care implementeaz funcionalitatea.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Arhitectura orientat pe servcii

SOA- Service Oriented Architecture
n timp ce coordonatorul tinde s fie unic pentru o aplicaie particular,

un serviciu poate fi reutilizat i partajat de multiple aplicaii compozite.

Coordonatorul serviciului, n mod explicit, specific i invoc serviciile

dorite .

Implementarea
funcionalitii
Cerere
Consumatorul
de serviciu

Furnizorul
de serviciu
Rspuns

Funcionalitatea
utilizator

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Relaia dintre BPM i SOA

O arhitectur orientat pe servicii poate aduce multe beneficii, cum ar fi:
promovarea reutilizrii, abilitatea de a combina serviciile pentru crearea de noi

aplicaii compozite, utilizarea serviciilor decuplate prin interfaa standard,

oferind n acelai timp un comportament tehnologic pentru dezvoltare de
soluii de afaceri.
Gestionarea eficient a acestor schimbri implic utilizarea de soluii BPM,
contribuind totodat la guvernare SOA i automatizarea proceselor .
Agilitatea afacerii
Direcia
Direciaafacerii
afacerii n
n privina
privina
evalurii
evalurii IT
ITnecesare
necesarepentru
pentru
executarea
executareafunciilor
funciilorde
deafacere
afacere
Procese
Procesei
i servicii
servicii de
deafacere
afacere

Procese
Procesei
i servicii
servicii de
de
afacere
compozite
afacere compozite
(BPM)
(BPM)

Modelare orientat
pe servicii

Servicii
Servicii compozite
compozite IT
IT
(SOA)
(SOA)

Flexibilitate IT
O
Oarhitectur
arhitectur IT
ITflexibil,
flexibil,
uor
uori
i rapid
rapid de
deadaptat
adaptat la
la
schimbrile
schimbrilecerute
cerutede
deafacere
afacere
Mediul
Mediul operaional
operaional

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Relaia dintre Cloud computing i SOA/BPM

n ceea ce privete relaia dintre Cloud Computing i SOA / BPM se poate spune
c: 1. la nivel de organizaie Cloud Computing reprezint o extindere a SOA i

2. Cloud Computing creeaz noi oportuniti pentru furnizorii de produse i

servicii BPM.
La cerere

Monitorizare

Aplicaii
orientate pe
serviciu

Serviciu

Maini
virtuale
i fizice

Orchestrarea
proceselor
de afacere

Software as a Services (SaaS)

SaaS
Management

Procese de
afacere

Aplicaii

Colaborare

Informaii
student

Platform as a Services (PaaS)

PaaS
Management

Mediu de
programare

Baze de
date

Middleware

Mediu de
execuie

Infrastructure as a Services (IaaS)

IaaS
Management

Cloud
public

Servere

Reea

Cloud
privat

Stocare

Cloud
hibrid

Sisteme de
operare

Calcul

Cloud
comunitate

Modele de
dezvoltare

Modelarea,
simularea,
reproiectarea

Monitorizarea
performanelor

Managementul
ciclului de
via

Platforme

Platform Infrastructur

Managementul
conturilor

Cloud Computing

Modele de servicii

Service
Oriented
Architecture
(SOA)

Implementarea
procesului

Business
Process
Management
(BPM)

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Arhitectur pentru servicii web care s permit BPMS

Definiiile proceselor
de afacere &
Regulile de afacere

Instrumentul
de modelare
a proceselor

Instanele procesului
de afacere

Instrumentul de
management
al procesului

Definirea procesului
de afacere i analize ale lui
Dezvoltatorii de
procese de afacere
Execuia i monitorizarea
procesului de afacere

Motorul de execuie
al procesului

Registrul
Registrul
serviciilorWeb
web
serviciilor
web

Motorul de reguli
de afacere
Servicii de mesagerie

:Interfee
Servicii Web

internet
Internet
internet

Aplicaii ale
partenerilor de afaceri

intranet
Intranet
intranet

ERP, Sisteme legale

i flux de lucru

Utilizatorii/managerii
de afacere

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de componente
O diagram de componente prezint dependenele

existente ntre diverse componente software ce

compun un sistem informatic.
Aceste dependene sunt:

statice - au loc in etapele de compilare sau link-editare

dinamice - au loc in timpul execuiei

O component este un modul soft (cod sursa, cod

binar, dll, executabil etc) cu o interfa bine

definita(API)
API Application Program Interface - setul de metode
publice disponibile din exterior

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de componente
n general numele unei componente este numele

fiierului reprezentat de component.

Obiectele implementate de o instan a componentei
se reprezint grafic n interiorul simbolului instanei
componentei.

Reprezentarea grafic a componentelor n UML

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de componente
Diagrama de componente este un graf de componente ntre

care exist relaii de dependen sau de compunere

(componente incluse fizic n alte componente).
Dependenele ntre componente se reprezint grafic prin
linii ntrerupte ntre o component client i o component
furnizor de servicii, orientate spre componenta furnizor.
Relaia de dependen semnifica faptul c clasele incluse n
componenta client pot moteni, instania sau utiliza
clase incluse n componenta furnizor.
De asemenea, pot exista relaii de dependen ntre
componente i interfee ale altor componente, relaii
care semnific faptul c un client utilizeaz operaii ale
componentei furnizor

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de componente
Exemple de stereotipuri predefinite pentru

componente:
programe principale (<<Main Program>>)
subprograme (<<SubProgram>>)

pachete (<<Package>>)
Biblioteci cu legare dinamica (<<DLL>>)
procese ( <<Task>> )

executabile ( <<EXE>>

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Exemplu de diagram de componente

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de desfurare
de desfurare prezint configuraia
elementelor de procesare din timpul execuiei i
componentele, procesele i obiectele care le conin.
O diagram de desfurare este un graf de noduri
conectate prin asocieri de comunicare.
Un nod este o entitate fizic ce reprezint o resurs de
procesare, avnd o memorie i anumite capabiliti de
procesare (dispozitive de calcul, resurse umane, resurse de
procesare mecanic .
Un nod este reprezentat grafic prin intemediul unui
paralelipiped. Un tip de nod are asociat un nume, iar o
instan a unui nod are asociate opional un nume de
instan i un nume de tip (nume instan : nume tip). O
asociere ntre dou noduri indic existena unei ci de
comunicare ntre noduri.
Diagramele

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de desfurare
Diagramele de desfurare pot fi utilizate pentru

reprezentarea componentelor ce pot aparine

anumitor noduri prin imbricarea grafic a simbolului
componentei n cadrul simbolului ce reprezint nodul.
ntre componente pot exista i relaii de dependen.

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Diagrama de desfurare
Diagramele de desfurare conin dou tipuri de

noduri: medii de execuie si dispozitive.

Mediile de execuie reprezint componente hardware

capabile s execute programe.

Dispozitivele reprezint componente hardware fr
putere de calcul. Numele asociat unui dispozitiv este in
general unul generic (ex. imprimanta, modem, terminal
etc)

O conexiune reprezint o legatur hardware (n

general bidirecional
procesoare.

ntre dou dispozitive sau

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr. Alexandra Florea

Exemplu de diagram de desfurare

Diagrama de pachete
Elementele din cadrul diagramelor pot fi grupate in pachete.
ntr-un pachet pot fi incluse alte pachete, clase, cazuri de

utilizare, colaborri etc.

Un pachet arat doar structurile pe care le conine, nu i
comportamentul elementelor sale.
Un element de modelare aparine unui singur pachet, dar alte
pachete pot consulta acest element. Dac se arat explicit
coninutul pachetului, atunci numele pachetului se trece pe
etichet.
Un pachet este un mecanism destinat unor scopuri generale, care
organizeaz elementele n grupuri. Fiecare pachet are un nume
care poate fi simplu sau cu cale (path name).
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca
Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

Diagrama de pachete
Un pachet poate conine clase, interfee, componente, noduri,

colaborri, cazuri de utilizare, diagrame i chiar alte pachete. A

conine este o relaie compus, ceea ce nseamn c fiecare
element este declarat n pachet.
Din punct de vedere al vizibilitii, pachetele se comport
precum clasele.
UML definete cinci stereotipuri care se aplic pachetelor:
facade - un pachet care este doar o vizualizare a altui pachet;

framework - un pachet care conine n principal modele (patterns);

stub - este un proxy pentru coninutul public al altui pachet;
subsystem - un pachet ce reprezint o parte independent a

sistemului modelat;
system - un pachet ce reprezint tot sistemul modelat
Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca
Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea

Exemplu de diagram de pachete

Autori: prof.dr. Ion Lungu, conf.dr. Anca

Andreescu, conf. dr Ramona Bologa, lect.dr.
Alexandra Florea