Lucrare Stagiu Anul III Sem I 2016

LUCRAREA, CU REZOLVARILE LA STUDIILE DE CAZ, VA FI PREDATA LA FILIALA PANA CEL MAI TARZIU DATA
15 aprilie 2016. REZOLVARILE VOR FI PREDATE IN ORDINEA GRUPELOR SI CATEGORIILOR DE EXERCITII

PREZENTATE IN LUCRARE. LUCRARILE, PREDATE CU REZOLVARI INTR-O ALTA ORDINE DECAT CEA DIN LUCRAREA
PREDATA DE FILIALA, NU VOR FI LUATE IN CONSIDERARE. FIECARE CATEGORIE DE LUCRARI VA INCEPE PE
PAGINA NOUA.
PE LUCRAREA PREDATA LA FILIALA SE VA INSCRIE, OBLIGATORIU, NUMELE SI PRENUMELE SUB CARE S-A
SUSTINUT EXAMENUL DE ACCES LA PROFESIE, ANUL DE STAGIU SI GRUPA (INSCRISE IN LUCRAREA PREDATA DE
FILIALA)
LUCRARE DE STAGIU
SEMESTRUL 1 2016
ANUL III (acces 2013)
GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiare anuale
1. (1) Societatea Comercial Z (din Romnia) import mrfuri dintr-o
ar din afara U.E. (ex.SUA), pentru care se cunosc urmtoarele date:
- valoarea extern a mrfii 500.000 $
- transport extern (efectuat de furnizor) 10.000$
- taxe vamale 10% x
- comision vamal 2% din valoarea n vam
- TVA 20%
- cursul de schimb 3,28 lei/$
S se nregistreze n contabilitate operaiunile
Rezolvare:
Initial, se vor calcula valorile in lei ale marfurilor:
FOB( free on board) reprezinta pretul la locul de incarcare marfa =
500.000$*3.28 lei = 1 640 000 lei ;
CIF( cost insurance and freight) = FOB + transportul si asigurarea=
500.000$ + 10.000$=510.000 $*3.28 lei lei =1 672 800 lei ( 10 000 x 3.28 lei/$ = 32
800 lei);
Taxe vamale = 10%* 1 672 800 lei = 167 280 lei ;
Comision vamal = 2% * 1 672 800 lei = 33 456 lei ;
TVA in vama = 20%* ( 1672 800 lei + 167 280 + 33 280) = 1 873 536
*20% = 374.672 lei
Inregistrari contabile:
- Platile efectuate in vama avand drept document justificativ extrasul de
cont bancar, inclusiv ordinele de plata:
% =
5121 Banci in lei
446 Taxe vamale
447 Comision vamal
4426 TVA deductibila
575 408.00 lei

167 280.00 lei
33 456.00 lei
374 672.00 lei
PAGINA NOUA.
FILIALA)
- Receptia bunurilor cumparate la o valoare formata din costul marfurilor,

costul transportului, costul asigurarii si valoarea taxelor vamale
datorate/achitate in vama, avand drept documente justificative factura
emisa de catre fiecare partener (furnizor marfa si prestator servicii
transport) si polita de asigurare:
371 Marfuri = %
1 873 536 lei
401 Furnizori
1 640 000 lei
401.1 Furnizori transport
32 800 lei
446 Taxa vamala
167 280 lei
447 Comision vamal
33 456 lei
Evaluarea la intrare:
La data receptiei bunurilor, la formarea pretului de intrare, importatorul ia in
calcul toate sumele aferente achizitiei respective, asa cum se reglementeaza
prin OMFP 1802/2014 astfel:
75. L (1) La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:
a) la cost de achizitie pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
Costul de achizitie al unui bun este format din:
- pretul de cumparare;
- taxele de import;
- alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la
autoritatile fiscale);
- cheltuielile de transport, etc.;
- alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizitiei bunurilor respective
(comisioane, taxele notariale, cheltuieli cu obtinerea de autorizatii si alte
cheltuieli nerecuperabile).
Obligatii fiscale:
- evidentierea in jurnalul pentru cumparari a declaratiei vamale de import,
structurata pe urmatoarele doua
elemente:
- baza de impozitare a TVA si - TVA
PAGINA NOUA.
FILIALA)
- completarea si depunerea decontului lunar de TVA, declaratia 300, la

randul denumit livrari de bunuri si prestari de servicii, taxabile cu cota 20%"
Plata furnizorului extern la cursul 3.28 lei/$ si a furnziorilor auxiliari
(transport extern)
% = 5124 Conturi la banci in valuta 1 672 800 lei
401 Furnizori
1 640 000 lei
401.1 Furnizori transport
32 800 lei
Inregistrarea eventualelor cheltuieli cu diferentele de curs valutar(daca
cursul $ creste)
665 Chelt din dif. de curs = 5124 Conturi la banci in valuta
2.(3) Societatea Comercial X efectueaz export de mrfuri n

comision, n SUA pentru care se cunosc urmtoarele:
- la data de 05.04.N, se factureaz mrfurile clientului extern n condiia de
livrare CIF n valoare de 41000 $;
- valoarea transportului pe parcurs extern facturat de prestatorul extern 1000 $;
- comisionul entitii de export este de 10% din valoarea extern FOB net;
- la data de 06.04.N entitatea de export depune documentele de decontare prin
banc i ncaseaz contravaloarea exportului realizat n valut;
- la data de 08.04.N se face decontarea cu entitatea productoare i prestatorul
extern pentru transport;
- cheltuielile efectuate n contul entitii productoare sunt: comision vamal 200
lei i comisioane bancare 100 lei;
- cheltuielile proprii efectuate de entitatea de export sunt: salarii ale personalului
implicat 4000 lei i amortizare utilaje 1000 lei.
n perioada de derulare a contractului cursul de schimb leu dolar a avut
urmtoarea evoluie:
- la 05.04.N : 1 $ = 3 lei
- la 06.04.N : 1 $ = 3,1 lei
- la 08.04.N : 1 $ = 2,9 lei
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Rezolvare:
Prin activitatea de import-export se realizeaz schimbul de bunuri si servicii pe
piaa internaionala si se asigura participarea statelor la cooperarea
internaionala, comerul internaional fiind unul din principalii factori de
dezvoltare economica.
Legislaia comunitara privind regimul exporturilor stabilete cadrul general
aplicabil exporturilor din statele Membre ale Comunitii Europene, pe baza
principiului libertii de a exporta. Modalitatea de inregistrare in contabilitate a
exporturilor, precum si taxele aferente se realizeaz pe baza legislaiei naionale
in domeniu.
Prile participante in cadrul exportului in comision sunt: vnztorul,
cumprtorul si intermediarul (societatea de export)
Pe cale de consecina, in cazul exportului in comision sunt incheiate 2
contracte:
un contract de vanzare-cumparare intre vnztor si cumprtorul
mrfurilor si
un contract de comision ncheiat intre exportator si intermediar.
Din punct de vedere juridic, contractele de comision mputernicesc societile
intermediare sa indeplineasca actele de comer in nume propriu, dar in contul
clientului, in schimbul unui comision pentru serviciile prestate. Prin urmare, in
cadrul unui contract de comision nu se transfera proprietatea bunurilor, ci doar
se intermediaz contractele de vanzare-cumparare internaionale.
Din punct de vedere contabil, problema se pune la nivelul societii de
intermediere, in spea cu privire la modalitatea de evideniere in contabilitate a
veniturilor si cheltuielilor.
Exportul de mrfuri in comision genereaz aproximativ aceleai tipuri de
venituri si cheltuieli ca si exportul pe cont propriu, astfel ca in cadrul societilor
de intermediere se nregistreaz venitul din prestarea de servicii si se colecteaz,
in scopul intermedierii exportului, numai cheltuieli de natura cheltuielilor
administrative. Celelalte incasari si plai se fac in contul terilor (exportator si
entiti prestatoare de servicii), reflectarea lor in contabilitate efectuandu-se cu
ajutorul conturilor de teri in contrapartida cu cele de trezorerie.
Potrivit reglementarilor contabile, sumele colectate de ntreprindere in numele
unor tere parti, inclusiv in cazul contractelor de mandat sau comision, nu
reprezint venit al societii comerciale din activitatea curenta. In aceasta
situaie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisioanele
cuvenite.
Pornind de la aceste considerente contabile, reiese ca recunoaterea
veniturilor se face de ctre societatea P si X astfel:
Societatea P emite factura de vnzare ctre X. Aceasta factura va fi
nregistrata de ctre P pe conturi de venituri.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Societatea X, adic comisionarul, va emite factura ctre beneficiarul

mrfii B din afara UE. In baza declaraiei vamale de export si a facturii externe
emise, X va recunoate in evidenta sa contabila numai valoarea comisionului
sau:
411 client extern = %
704
venituri din prestri servicii - comisionul facturat
401X valoare marfa primita de la furnizor (fara TVA).
si 4426 = 401X
cu TVA aferenta.
Din punct de vedere al taxei pe valoarea adugata, Legea 571/2003 privind

Codul fiscal, incadreaza aceasta operaiune astfel:
a) Vnzarea mrfurilor de la comitent P,ctre comisionar X, se face in regim
de taxare.
P va emite factura de vnzare ctre X, cu TVA.
411 client - comisionar = % - cu valoarea mrfii + TVA
707 venituri din vazari de mrfuri
4427 colectata
b) Factura externa emisa de comisionar ctre beneficiarul
mrfurilor exportate se emite in regim de scutire cu drept de
deducere.
Art. 128: (2) Se considera ca o persoana impozabila, care acioneaz in nume
propriu, dar in contul altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de
bunuri, a achiziionat si livrat bunurile respective ea insasi, in condiiile
stabilite prin norme. HG 44/2004:
(2) In sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, transmiterea de bunuri efectuata
pe baza unui contract de comision la cumprare sau la vnzare se considera
livrare de bunuri atunci cnd comisionarul acioneaz in nume propriu, dar in
contul clientului. Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei,
cumprtor si revanzator al bunurilor, indiferent daca acioneaz in contul
vnztorului sau cumprtorului, comitent, procednd astfel:
a) primete de la vnztor o factura sau orice alt document ce servete drept
factura emisa pe numele sau, si
b) emite o factura sau orice alt document ce servete drept factura cumprtorului.
Ca urmare, din punct de vedere al taxei pe valoarea adugata, comisionarul
se considera cumprtor- revanzator. In decontul de TVA intocmit de comisionar,
acesta va inscrie valoarea totala a facturii emise ctre beneficiarul extern, si nu
numai valoarea comisionului .
Astfel:
Societatea comerciala X comisionar, efectueaza export in comision

( SUA )
P producator ----> X societate export in comision----->B
beneficiar (SUA)
T soc.transport extern
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Se cunosc datele :
1 ) 05.04.N se factureaza marfuri in comision 41 000 $
1$ = 3 lei (123 000 lei)
transport pe parcurs extern 1 000 $
1$ = 3 lei ( 3 000 lei)
comision 10 % din valoarea externa FOB
net 1$ =3lei
2) 06.04.N Incasarea c/val 411 B
1$ =3, 1 lei
3) 08.04.N Decondarea cu societatea producatoare si de
transport 1$ = 2, 9 lei
4) Cheltuieli efectuate de Xc in contul P = comsion vamal 200 lei, si
comsion bancar 100 lei .
CIF Acronim de la Cost, Insurance, Freight, care nseamn "cost,
asigurare i navlu" adic taxare n totalitate. Termenul care desemneaz
stabilirea preurilor sau valorii unui bun prin includerea tuturor cheltuielilor,
cunoscute drept COSTURI DE TRANSFER, efectuate pentru livrarea bunului
la punctul de consum. Acest procedeu se deosebete de cel numit FOB
(acronim de la Free on board, adic "franco la bord") care exclude costurile
de transfer. n comerul maritim britanic, importurile sunt determinate n
sistemul CIF, iar exporturile n sistemul FOB. Totui, n calculul BALANEI
DE PLI, i importurile, i exporturile se calculeaz n sistemul FOB.
Astfel, costurile de transfer sunt considerate costuri INVIZIBILE.
Elemente de calcul pentru factura externa de Uz intern :
ELEMENTE
1
2
3
4
5
6
Val. Ext. CIF pt client B

Transp extern
Val ext FOB
Comision 10% pt X-comisionar (din FOB)
Suma pt producator P vanzator -furnizor
Alte cheltuieli
1 ) facturarea 05.04.N
05.04.N
Valoare
valuta $
41 000
1 000
40 000
4 000
36 000
Valoare LEI
1 $ = 3 lei
123 000
3 000
120 000
12 000
108 000
200,100,4000,10
00
CONT
411 B
401T
704
401P
CL 6
PAGINA NOUA.
FILIALA)
411 B =
%
401 P
704
401 T (408)
123 000 val CIF

108 000 val FOB net
12 000
=FOB
3 000
CIF
2 ) Incasarea pe 06.04.N ,
( 41.000 x 3,1) 127 100
411 B => 1 $ = 3, 1
5124
411 B
765
123 000
4 000
3 ) 08.04.N Daca este 408 (facturi nesosite) transportul => vine

factura si daca are acelasi curs valutar
408 = 401 3000
Decontarea transportului
( 1000 $ x 2, 9 lei/)
3000 401 T = 5124

765
2900
3600
4 ) Cheltuieli efectuate de Xc
635
627
641
681
= 446
= 5124
=
421
=
281
200
100
4000
1000
3. (20). Bilanul intermediar de lichidare a SC D, naintea operaiunilor

de partaj prezint urmtoarele informaii:
Capital social 300.000 um;
Rezerve legale 40.000 um;
Profit net 60.000 um;
Conturi la bnci 400.000 um;
Contabilizai operaiunile de partaj n cazul a 2 acionari X care dein 60% din
capitalul social i Z 40%.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Rezolvare :
Se inregistreaza operatiunile de partaj intre cei doi asociati:
1) Se distribuie rezervele legale:
1061 =
%
40 000
456 X(60%)
24 000
456 Z(40%)
16 000
Se impoziteaza cu 16% impozit profit ( s-a constituit din profit brut):
% = 441 6 400
456 X(60%)
3 840
456 Z(40%)
2 560
Se impoziteza 16% impozit pe dividende:
16 % (40 000- 6 400) = 5 376
% = 446 5 376
456 X(60%)
3 226
456 Z(40%)
2 150
Se platesc impozitul pe profit si impozitul pe dividende:
% = 5121
11 776
441
6 400
446
5 376
Se plateste contravaloarea rezervei repartizate asociatilor:
% = 5121
28 224
456 X(60%)
16 934
456 Z(40%)
11 290
2) Se distribuie profitul 60 000 lei
121
=
%
60 000
456 X(60%)
36 000
456 Z(40%)
24 000
Se impoziteaza 16% impozit pe dividende:
16%
60 000 = 9 600 lei
%
456 X(60%)
446
9 600
5 760
PAGINA NOUA.
FILIALA)
456 Z(40%)
4 800
Se plateste c/val profitlui repartzat:

%
456 X(60%)
456 Z(40%)
3)
5121
50 400
30 160
20 160
Se distribuie capitalul social celor doi asociati:

1012
%
456 X(60%)
456 Z(40%)
300 000
180 000
120 000
4.(36). Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achiziionat o instalaie

n urmtoarele condiii: pre negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu
transportul, instalarea i probele facturate de furnizori 20.000 u.m. Presupunem
c, prin contractul de licen, societatea are obligaia ca la sfritul perioadei de
exploatare s ndeprteze instalaia i s restaureze amplasamentul. Valoarea
actualizat a cheltuielilor necesare pentru ndeplinirea obligaiilor contractuale
este estimat la 10.000 u.m. S se contabilizeze achiziia utilajului i
recunoaterea cheltuielilor necesare pentru ndeprtarea instalaiei n
conformitate cu IAS 16
Rezolvare:
Se inregstreaza achizitia instalatiei:
2131 = % 330 000
401
300 000
401.1
20 000
1513
10 000
4426 = 401
72 000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
4426 = 401.1
4 800
330 000 : n ani functionare pana la dezinstalare)

6811 = 2813
(n ani functionare pana la dezinstalare)
La dezinstalare
Cls 6 = %
1513 = 7813
10 000
10 000
5. (37). Conducerea unei ntreprinderi decide s reevalueze construciile

sale. Activele n cauz au fost achiziionate la un cost de 800.000 u.m. i sunt
amortizate pentru suma de 200.000 u.m. Valoarea just a construciilor determinat
de experi este de 900.000 u.m. S se contabilizeze operaia dereevaluare n
conformitate cu IAS 16, tiind c societatea folosete procedeul de reevaluare a
valoriibrute.
Rezolvare:
Elemente
reevaluate
Valoare
contabila bruta
Col 1
Valoare reevaluata
Col 2= col 1 x k
Diferente
Col 3 = col 2 col
1
Valoare
contabila bruta
Amortizare
contabila
Valoare
contabila neta
800 000
1 200 000
400 000
200 000
300 000
100 000
600 000
900 000
300 000
Metoda valorii brute

k =
900.000
600.000 = 1,5
PAGINA NOUA.
FILIALA)
212
= 102 500 000
150
2812 100 000
Sau metoda valorii nete

2812
212
= 212
=
200 000
105 300 000
6. (51). O societate cu capital social de 100.000 lei n care asociai sunt o

persoan fizic cu aport la capitalul social de 40% i o persoan juridic cu
aport la capitalul social de 60%, au nregistrat n primul an de activitate un profit
net de 60.000 lei. Adunarea general a asociailor a hotart n luna martie a
anului urmtor ca profitul net s fie repartizat pentru constituirea rezervei legale
i diferena ca dividende care s fie achitate n luna urmtoare. S se efectueze
nregistrrile in contabilitate a acestor operaiuni.
Rezolvare:
Profitul brut B
B - 16% B = 60000
B (1 0.16) = 60000
B = 60000 : 0.84 = 71 428,57
Calculul rezervei legale din profitul brut
5% 71 428.57 = 3 570
alegem pe 3 570)
129 = 1061
3 570
(20 % 100 000 = 20 000 este mai mare si il
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Reportam rezultatul net:

121 =
117
56 430 (60 000 - 3570 )
Repartizarea rezultatului reportat:

117 =
%
56 430
457 (40%) 22 572
457(60%) 33 858
Impozitarea dividendelor:
%
=
457 (40%)
457(60%)
%
446(40%)
446(60%)
9 029
3 612
5 417
Plata impozitului pe dividende:

% =
5121
446(40%)
446(60%)
9029
3 612
5 417
Plata dividendelor:
%
=
457 (40%)
457(603%)
5121
47 401
18 960
28 440
PAGINA NOUA.
FILIALA)
GRUPA II - Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1. (12.) Opinia fr rezerve dar cu un paragraf de observaii: semnificaie,
mod de prezentare.
Rezolvare:
Opinia fara rezerve dar cu paragraf de observatii (rapoarte modificate)
evidentiaza un aspect ce afecteaz situaiile financiare i care este inclus ntr-o
not la situaiile financiare, care dezbate problema mai pe larg. Adugarea unui
astfel de paragraf de evideniere a aspectelor nu afecteaz opinia auditorului.
Este de preferat ca paragraful s fie inclus dup paragraful referitor la opinie i,
de regul, va face referire la faptul c opinia auditorului nu este o opinie cu
rezerve n aceast privin. Pot aparea paragrafe de modificare a RA in cazul
afectarii continuitatii activitatii sau n cazul n care exist o incertitudine
semnificativ (alta dect o problem de continuitate a activitii), a crei
rezoluie depinde de evenimente viitoare i care poate afecta situaiile financiare.
Prezentare: n opinia noastr (restul cuvintelor sunt aceleai cu cele ilustrate
n paragraful referitor la opinie, paragraful 28 de mai sus).
Fr a ne exprima rezerve n opinia noastr, atragem atenia asupra
Notei X din situaiile financiare. Compania este dat n judecat fiind acuzat de
nclcarea unor drepturi de licen, cerndu-se plata redevenelor i pagube
punitive. Compania a ntreprins o aciune de ntmpinare i au avut loc audieri
preliminare, fiind n desfurare procese n cazul ambelor aciuni. n prezent, nu
pot fi determinate rezultatele, iar n situaiile financiare nu s-au constituit
provizioane pentru nici una din obligaiile ce pot rezulta.
2. (14.) Cine sunt utilizatorii situaiilor financiare?
Rezolvare :
Utilizatorii situaiilor financiare anuale includ investitorii actuali i
poteniali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienii, instituiile statului i
alte autoriti, precum i publicul. Acetia utilizeaz situaiile financiare pentru
a-i satisface o parte din necesitile lor de informaii. n funcie de prile
interesate, necesitile de informaii pot include urmtoarele:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Investitorii. Ofertanii de capital purttor de risc i consultanii lor sunt

preocupai de riscul inerent tranzaciilor i de rentabilitatea investiiilor lor. Ei au
nevoie de informaii pentru a decide dac ar trebui s cumpere, s pstreze sau
s vnd instrumente de capital. Acionarii sunt interesai i de informaii care le
permit s evalueze capacitatea entitii de a plti dividende.
Angajaii. Personalul angajat i grupurile sale reprezentative sunt interesai de
informaii privind stabilitatea i profitabilitatea angajatorilor lor. Acetia sunt
interesai i de informaii care le permit s evalueze capacitatea entitii de a
oferi remuneraii, pensii i alte beneficii de pensionare, precum i oportuniti
profesionale.
Creditorii. Creditorii sunt interesai de informaii care le permit s determine
dac mprumuturile acordate i dobnzile aferente vor fi rambursate la scaden.
Furnizorii i ali creditori. Furnizorii i ali creditori sunt interesai de
informaii care le permit s determine dac sumele care le sunt datorate vor fi
pltite la scaden. Furnizorii i ali creditori sunt, n general, interesai de
entitate pe o perioad mai scurt dect creditorii, cu excepia cazului n care ei
sunt dependeni de continuitatea activitii entitii, atunci cnd aceasta este un
client major.
Clienii. Clienii sunt interesai de informaii despre continuitatea activitii
unei entiti, n special atunci cnd au o colaborare pe termen lung cu entitatea
respectiv sau sunt dependeni de ea.
Instituiile statului i alte autoriti. Instituiile statului i alte autoriti sunt
interesate de alocarea resurselor i implicit de activitatea entitilor. Acestea
solicit informaii pentru a reglementa activitatea entitilor, pentru a determina
politica fiscal i ca baz pentru calculul venitului naional i al altor indicatori
statistici similari.
Publicul. Entitile pot afecta publicul n diferite moduri. De exemplu,
entitile pot avea o contribuie substanial la economia local n multe moduri,
mai ales prin numrul de angajai i colaborarea cu furnizorii locali. Situaiile
financiare pot ajuta publicul furniznd informaii referitoare la evoluiile recente
i tendinele legate de prosperitatea entitii i a sferei de activitate a acesteia.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
3. (15.) Explicai noiunea de bilan.

Rezolvare :
Pentru realizarea functiilor contabilitatii: de informare, decizie si control,
este necesar ca n urma lucrarilor curente de contabilitate sa se sintetizeze
periodic informatiile generate de conturi si calculele contabile, n documente de
sinteza expresiv si relevante, accesibile nu numai specialistilor, ci si celor
interesati de gestiunea unitatii patrimoniale n calitate de: investitor,
administrator, banca, creditor, fiscalitate si alte organisme economice si sociale.
Aceste documente de sinteza constituie obiectul de baza al contabilitatii
financiare, deoarece redau o imagine fidela asupra situatiei patrimoniale,
rezultatelor si situatiei financiare a ntreprinderii.
Potrivit Legii
31/1990
privind
societatile
comerciale si
a Legii
Contabilitatii82/1991, toti agentii economici ( toate persoanele juridice ) sunt
obligati sa ntocmeasca bilant contabil.
Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor
patrimoniale. Bilantul contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si
completa a patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de
unitatea patrimoniala, care presupune:
-
respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea

activitatii bilantului de deschidere cu cel de nchidere, a noncompensarii;
posturile nscrise n bilant trebuie sa corespunda cu datele nregistrate
n contabilitate, puse de acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilitatii si baza informationala fundamentala,
bilantul propriu-zis este un tablou care cuprinde n forma sintetica si n expresie
valorica mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora,
precum si rezultatul unui agent economic la un moment dat.
Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta activul si
pasivul unitatii patrimoniale la nchiderea exercitiului, precum si n celelalte
situatii prevazute de Legea Contabilitatii.
Importanta bilantului contabil deriva din functiile pe care acesta le ndeplineste:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
1)
functia de generalizare a datelor contabilitatii;
2)
functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiare;
3)
functia previzionala.
1) Functia de generalizare a datelor n ciclul contabil de prelucrare a

informatiilor izvoraste din necesitatea de a grupa datele dispersate ale
contabilitatii curente, dupa criterii bine stabilite, ntr-un numar restrns de
indicatori, care sa poata oferi o imagine de ansamblu asupra situatiei economicofinanciare a unitatii patrimoniale.
2) Functia de analiza a mersului activitatii economico-financiare se manifesta
prin aceea ca, pe baza bilantului contabil se analizeaza periodic, gradul realizarii
indicatorilor proiectati si a rezultatelor, se identifica rezerve si se stabilesc
masuri de perfectionare a activitatii economice si financiare.
Adunarile Generale ale Actionarilor, Consiliile de Administratie, managerii
unitatilor patrimoniale analizeaza periodic situatia economico-financiara, pe
baza bilantului contabil, a anexelor sale si a raportului de gestiune, componente
de baza ale darii de seama contabile.
3) Functia previzionala consta n posibilitatea oferita de bilant de a orienta
activitatea viitoare. n acest scop, ntocmirea bugetului de venituri si cheltuieli
pentru perioadele urmatoare se fundamenteaza pe situatia patrimoniala si a
rezultatelor din perioada considerata baza de raportare.
4. (16.) Ce este contul de profit i pierdere?

Rezolvare :
Rezultatul exerciiului reprezint, n contabilitate, diferena dintre venituri i
cheltuieli, materializate n profit sau pierderi, motiv pentru care mai este
denumit i Contul de profit i pierdere.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
n situaia n care veniturile > cheltuielile = profit,

n situaia invers, veniturile < cheltuielile = pierderi.
Contul de profit i pierdere nu are forma unui cont obinuit, el prezint
veniturile i cheltuielile ntr-o anumit succesiune, astfel nct, pentru to i
indicatorii sau elementele din structura sa, conine date de la finele exerciiului
financiar ncheiat, precum i de la sfritul celui precedent.
Prin compararea datelor exerciiului financiar ncheiat cu datele exerciiului
financiar precedent se poate concluziona dac activitatea agentului economic
este rentabil sau nerentabil. De asemenea, prin analizarea contului de profit i
pierdere, se poate constata care dintre indicatorii realizai au influen at pozitiv
sau negativ activitatea agentului economic.
Formatul contului de profit i pierdere conform Directivelor europene, n
varianta cont cu prezentarea cheltuielilor dup destinaia lor:
Elemente de cheltuieli
n exerciiul financiar
Elemente
de
n exerciiul financiar
venituri
1. Costurile de producie
ale prestaiilor furnizate,
pentru realizarea cifrei de
afaceri
(inclusiv
corectrile de valoare)
1. Mrimea net a cifrei de

afaceri
2. Costurile de distribuie
(inclusiv corectrile de
valoare)
2. Alte venituri din exploatare
3. Cheltuielile generale de
administraie
(inclusiv
corectrile de valoare)
3. Venituri care provin din

participaii, cu menionarea
separat a celor care provin de
la ntreprinderi legate
4. Corectrile de valoare
privind
imobilizrile
financiare
i
valorile
mobiliare
aparinnd
activului circulant
4. Venituri care provin din alte

valori mobiliare i din creane
ale activului imobilizat, cu
menionarea separat a celor
care provin de la ntreprinderile
legate
5. Dobnzi i cheltuieli
asimilate, cu menionarea
separat a celor care
vizeaz
ntreprinderile
5. Alte dobnzi i venituri

asimilate,
cu
menionarea
separat a celor care provin de
la ntreprinderile legate
PAGINA NOUA.
FILIALA)
legate
6.
Impozitul
asupra
rezultatului care provine
din activiti ordinare,
dup impozitare
6. Rezultatul care provine din

activiti ordinare
7. Rezultatul care provine

din activiti ordinare,
dup impozitare
7. Venituri excepionale
8. Cheltuieli excepionale
8. Rezultatul exerciiului
9.
Impozitul
asupra
rezultatului excepional
--
10. Alte impozite care nu

figureaz la posturile
anterioare
--
11. Rezultatul exerciiului
--
5. (18.) Ce este situaia fluxurilor de trezorerie?

Rezolvare :
IAS 7 "Situatia fluxurilor de trezorerie" stabileste cerinte privind prezentarea
situatiilor fluxurilor de numerar si informatiile pe care trebuie sa le contina.
Informatiile privind fluxurile de numerar sunt folositoare utilizatorilor situatiilor
financiare, oferind o baza de evaluare capacitatii ntreprinderii de a genera
numerar si a nevoilor sale pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective. Asa
cum sunt definite n IAS 7 "Situatia fluxurilor de
PAGINA NOUA.
FILIALA)
trezorerie", numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere,

iar echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt si
extrem de lichide care sunt usor convertibile n sume cunoscute de numerar si al
caror risc de schimbare a valorii este insignifiant. n cadrul tabloului, operatiile
de numerar sunt grupate pe trei activitati, exploatare, investitie si finantare.
Pentru fiecare functie pornind de la analiza comparativa ncasari si plati, se
determina fluxurile de numerar ce intra sau ies, si echivalentele de numerar.
6. (24.) Ce etape trebuiesc respectate pentru obinerea elementelor probante

care s permit o asigurare a calitii situaiilor financiare?
Rezolvare :
Def. = Elemente probante ntr-o misiune de audit =informatii obtinute de auditor
pentru a ajunge la concluzii pe care acesta si va fonda opinia. Aceste informatii
constau n documente justificative, contabile care stau la baza situatiilor
financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.
Rol = Elementele probante i permit auditorului s si formeze o opinie asupra
situatiilor financiare.
Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou conditii de calitate
pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: 1.s fie suficiente - Caracterul
suficient se stabileste n raport cu numrul de elemente probante colectate ; 2.
s fie juste (adecvate). Caracterul just se aprecieaz n raport cu gradul de
adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor si pp ca auditorul sa se sprijine pe probe
care nu sunt concludente prin ele insele dar care contribuie la formarea
convingerii sale.
Aceasta activitate desfasurata de catre auditorul financiar este o etapa importanta
in cadrul misiunii sale, deoarece este etapa care urmeaza dupa ce auditorul a
acceptat misiunea de audit financiar contabil. Principalele aspecte avute in
vedere de catre auditor se refera la obtinerea de informatii cu caracter general
care sunt utile in procesul planificarii misiunii de audit financiar contabil.
Concret, etapele orientarii si planificarii unei misiuni de audit financiar contabil
sunt urmatoarele: a) culegerea si prelucrarea de informatii cu caracter general
privind activitatea desfasurata de catre intreprindere; b) identificarea domeniilor
semnificative = sisteme si conturi semnificative ; c) intocmirea planului de
audit care cuprinde : determinarea controalelor si intinderea acestora in rap cu
pragul de semnificatie; organizarea lucrarilor de audit a.i. sa fie atins obiectivul
PAGINA NOUA.
FILIALA)
de a certifica situatia financiara in mod rational ;d) intocmirea programului de

lucru al auditului financiar contabil; e) supervizarea misiunii de catre
conducatorul acesteia
7. (27) Care sunt tipurile de raport pe care le poate ntocmi expertul contabil
la finele misiunii de examinare a contabilittii, ntocmire, semnare i
prezentare a situaiilor financiare?
Rezolvare:
Tipuri de raport conform Standard profesional 22 emis de CECCAR:
- Raport fr observaii
- Raport cu observaii (dezacord sau incertitudine)
- Raport cu observaii (limitri)
- Raport cu refuz de atestare (dezacord sau incertitudine)
- Raport cu refuz de atestare (limitri)
- Raport privind examinarea contabilitii, ntocmirea i prezentarea
situaiilor financiare pentru societile care sunt obligate s aib
auditori statutari sau cenzori.
GRUPA II - Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

1. (17.) Situaia stocurilor de materii prime n cursul lunii august
este: 1.08. sold iniial 10 buc 1 lei/bucat; 5.08. intrri 20 buc x 2
lei/bucat; 10.08. intrri 30 buc x 3 lei/bucat; 20.08 intrri 40 buc x 4
lei/bucat; 30.08.intrri 5 buc x 4,5 lei/bucat; ieiri pe 18.08. 55 buc i pe
25.08 43 buc. La ieirea din gestiune se utilizeaz metoda FIFO (primul
intrat primul ieit).
Stabilii valoarea ieirilor din 18.08
Rezolvare :
Data
Sold initial
01.08
10 buc x 1 leu/buc
Intrari
Iesiri
Sold final
10 lei
PAGINA NOUA.
FILIALA)
05.08
10.08
18.08
20 buc x 2 lei/buc
30 buc x 3 lei/buc
55 buc:
10 buc x 1 leu/buc = 10 lei
20 buc x 2 lei/buc = 40 lei
25 buc x 3 lei/buc = 75 lei
40 lei
90 lei
125 lei
50 lei
140 lei
15 lei
(5 buc x 3
lei/buc)
2. (11.) Creanele fa de clienii externi ai firmei sunt n sum de

20.000 euro, din care:
60% sunt n termen de ncasare;
30% au o vechime de 4 luni i prezint un risc de nencasare de 25%;
10% sunt mai vechi de 1 an.
Care este valoarea actual a creanelor (1 euro = 4,25 lei) ?
Rezolvare :
Provizion 20.000 EURO x 30% x 25% = 1.500 EURO
Creane = 20.000 EURO 1.500 EURO = 18.500 EURO x 4,25
lei/EURO = 78.625 lei.
3. (1.) Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi

care prezint urmtorul bilant economic:
imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante
400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000;
rezerve 10.000; disponibilitti 20.000.
Rezolvare :
Metoda aditiv: Valoarea patrimoniala de baza = Capitaluri proprii +/Diferene din reevaluare = 70.000 capital social + 50.000 diferene din
reevaluare + 10.000 profit + 10.000 rezerve = 140.000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Metoda substractiv: Valoarea patrimoniala de baza = Active Totale

Datorii totale = 60.000 imobilizri 640.000 obligaii + 400.000 creane
+ 300.000 stocuri + 20.000 disponinbiliti = 140.000
4. (14.) Un utilaj nregistrat iniial la valoare de 60.000 lei, si cu o

durat de utilizare de 10 ani se reevalueaz succesiv stabilindu-se
urmtoarele valori juste:
a) dup 2 ani Vj1 = 80.000 lei;
b) dup 5 ani Vj2 = 40. 000 lei;
c) dup 8 ani VJ3 = 10.000 lei.
Care este nivelul rezervei din reevaluare dup ultima reevaluare?
Rezolvare :
a) 213 = 105
b) 105 = 213
0 lei
20.000 lei (80.000 lei 60.000 lei)

20.000 lei si 658 = 213 20.000 lei
5. (33). Determinati activul net corijat al unei ntreprinderi, prin ambele

metode, cunoscnd urmtoarele elemente din bilantul economic al
acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de nfiintare 15.000;
cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000;
creditori 80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000;
rezerve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.
Rezolvare :
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Metoda aditiv: ANC = Capitaluri proprii +/-Diferene din reevaluare =

100.000 capital social + 10.000 rezerve + 55.000 profit - 15.000 cheltuieli
de infiintare + 80.000 venituri anticipate = 230.000
Metoda substractiv: ANC = Active Totale Datorii totale = 10.000 casa
+ 150.000 banca + 200.000 cldiri + 250.000 echipamente + 300.000
stocuri 400.000 furnizori - 80.000 creditori 200.000 mprumuturi
bancare t.l. = 230.000
GRUPA II - Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

1. (33) Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce
fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele date:
prima de fuziune 5.600 lei; societatea B: active diverse 40.000 lei, datorii 12.000
lei. Societatea A:
numrul de aciuni 10.000 de titluri, valoarea nominal 8 lei/aciune,
plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 10.000 lei.
Care este mrimea rezervelor societii A.
Rezolvare :
ANC Societatea B = 40.000 lei active diverse 12.000 lei datorii = 28.000 lei
PAGINA NOUA.
FILIALA)
ANC societatea A = 80.000 lei capital social + 10.000 lei plusvaloare imobilizri
= 90.000 lei
Valoare de pia aciune A = 90.000 lei : 10.000 titluri = 9 lei/titlu
Numr de titluri de emis pentru B la valoare nominal = 28.000 lei : 8 lei/titlu =
3.500 titluri
Capital propriu Capital social = 90.000 lei + 28.000 lei 108.000 lei = 10.000
lei
2. (49.) Din bilanul celor dou societi intrate n fuziune rezult:

Societatea A: active diverse 41.600 lei, datorii 9.100 lei, numr de aciuni 5.200,
valoarea nominal 6 lei / aciune. Societatea B:
active diverse 30.000 lei, datorii 8.625 lei, numr de aciuni 2.500, valoare
nominal 6 lei/aciune.
Absorbitul deine la absorbant 1.000 de aciuni achiziionate cu 5 lei/aciune.
Rezolvare :
ANC A = 41.600 lei 9.100 lei = 32.500 lei : 5.200 aciuni = 6,25 lei/aciune
ANC B = 30.000 lei 8.625 lei = 21.375 lei : 6,25 lei/aciune = 3.420 aciuni
3. 58) Din bilanul celor 2 societi intrate n fuziune rezult:

Soc A: activ real evaluat 64.000 lei, datorii 6.160 lei, nr de aciuni 5.000, valoare
nominal 4 lei/aciune.
Soc.B: activ real evaluat 122.000 lei, datorii 21.200 lei, nr de aciuni 10.000,
valoare nominal 4 lei/aciune.
A deine la B 2.000 aciuni achiziionate cu 18 lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis?
Rezolvare :
PAGINA NOUA.
FILIALA)
ANC A = 64.000 lei 6.160 lei = 57.840 lei

lei/aciune
ANC B = 122.000 lei 21.200 lei = 100.800 lei
8.714 aciuni 2.000 aciuni = 6.714 aciuni
: 5.000 aciuni = 11,568

: 11,568 lei/aciune =
GRUPA II - Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al

intreprinderii
1. (25.) Explicai calitatea persoanelor care, pot coordona activitatea de audit
intern n cadrul Entitii .
Rezolvare:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Responsabilii pentru organizarea activitii de audit intern, coordonarea

lucrrilor/angajamentelor i semnarea rapoartelor de audit intern trebuie, potrivit
Art.23 din OUG 75/1999, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare,
s aib calitatea de auditor financiar.
Conductorul Executiv al Auditului
Conductorul executiv al auditului reprezint o persoan ce ocup o
funcie superioar, responsabil pentru conducerea eficace a activitii de audit
intern n conformitate cu carta auditului intern, Definiia Auditului Intern, Codul
de Etic i Standardele. Conductorul executiv al auditului sau alii care
raporteaz acestuia vor deine certificrile profesionale i competenele
adecvate. Denumirea funciei conductorului executiv al auditului poate varia n
cadrul organizaiilor.
2. (47.) Care sunt etapele misiunii de audit intern

Rezolvare:
Organizarea unei misiuni de audit intern presupune parcurgerea,
urmatoarelor etape:
planificarea activitatii de audit intern bazata pe riscurile determinate si
potentiale, pe de o parte, si definirea obiectivelor misiunii in acord cu
obiectivele organizatiei, pe de alta parte;
comunicarea catre conducerea generala si consiliul de administratie a
programului de audit si a modificarilor importante care ar putea interveni
in cursul exercitarii activitatii;
PAGINA NOUA.
FILIALA)
asigurarea ca resursele alocate acestei activitati sunt adecvate, suficiente si

utilizate in mod rational in vederea realizarii programului aprobat;
elaborarea unui program de lucru care sa permita indeplinirea obiectivelor
misiunii de audit intern;
identificarea, analiza, evaluarea si documentarea informatiilor necesare,
credibile, relevante si utile, in vederea indeplinirii obiectivelor misiunii;
identificarea si evaluarea expunerilor semnificative la risc si imbunatatirea
sistemelor de management al riscurilor si de control;
coordonarea activitatii cu ceilalti prestatori interni si externi de servicii de
asigurare si de consultanta astfel incat sa asigure o acoperire adecvata a
activitatilor si sa evite suprapunerile acestora;
informarea conducerii cu privire la obiectivele si sfera de activitate a
misiunii, precum si la concluziile, recomandarile si planurile de actiune;
comunicarea trebuie sa fie exacta, obiectiva, clara, concisa, constructiva,
completa si realizata in timp util;
evaluarea relevantei si eficacitatii mecanismului de control privind
guvernarea organizatiei, operatiunile si sistemele de informare ale
acesteia;
adoptarea unui proces de monitorizare care sa asigure implementarea
eficace a deciziilor de management, sau asumarea riscului de catre
conducerea generala de a nu intreprinde nici o actiune corectiva.
Auditorii interni trebuie sa transmita periodic conducerii organizatiei
natura, domeniul si rezultatele generale ale misiunilor indeplinite, si alocarea
resurselor de audit.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
GRUPA III - Categoria III Expertize contabile

1 .( 5.) Alexandru, aflat la prima sa expertiz judiciar de natur civil, a
constatat dup studierea dosarului, c pentru e exprima o opinie motivat, mai
sunt necesare documente cu caracter financiar-contabil. Dilema sa este cum ar
trebui s procedeze. Argumentai rspunsul .
Rezolvare:
Noul Cod de Procedura Civila (NPCV) art 330-338 impreuna cu Norma
profesionala CECCAR Norma nr.35 EXPERTIZE CONTABILE stipuleaza:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Art. 330: ncuviinarea expertizei (1) Cnd, pentru lmurirea unor

mprejurri de fapt, instana consider necesar s cunoasc prerea unor
specialiti, va numi, la cererea prilor ori din oficiu, unul sau 3 experi.
Termenul va fi stabilit astfel nct depunerea raportului de expertiz la instan
s aib loc conform dispoziiilor art. 336. (2) Cnd este necesar, instana va
solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate. (3)
n domeniile strict specializate, n care nu exist experi autorizai, din oficiu sau
la cererea oricreia dintre pri, judectorul poate solicita punctul de vedere al
uneia sau mai multor personaliti ori specialiti din domeniul respectiv.
Art. 335 Efectuarea expertizei la fata locului
1 ) Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului sau
sunt necesare explicatiilepartilor, ea nu poate fi facuta decat dupa
citarea partilor, prin scrisoare recomandata cu continut declarat si
confirmare de primire, in care lise vor indica ziua, ora si locul unde se
va face lucrarea. Citatia, sub sanctiunea nulitatii, trebuie comunicata
partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de efectuare a lucrarii.
Confirmarea de primire va fi alaturata raportului de expertiza.
2 ) Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu
obiectul lucrarii
Art. 336 Raportul de expertiza
1 )Constatarile si concluziile motivate ale expertului sau ale
laboratorului ori ale institutului specializat caruia i s-a cerut efectuarea
expertizei vor fi consemnate intr-un raport scris, care va fi depus cu cel
putin 10 zile inainte de termenul fixat pentru judecata. In cazuri
urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiza poate fi
micsorat
Art. 337 Lamurirea sau completarea raportului
PAGINA NOUA.
FILIALA)
1 ) Daca este nevoie de lamurirea sau completarea raportului de

expertiza ori daca exista o contradictie intre parerile expertilor,
instanta, din oficiu sau la cererea partilor, poate solicita expertilor, la
primul termen dupa depunerea raportului, sa il lamureasca sau sa il
completeze.
2. (13.) Ce lucrari poate executa un expert contabil?

Rezolvare:
Expertii contabili (EC) pot executa pentru persoanele fizice si juridice
urmatoarele lucrari:
1 tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si
semneaza situatiile financiare
2 acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii
3 efectueaza analize economico - financiare si evaluari patrimoniale
4 efectueaza exepertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate
de persoane fizice ori juridice in conditiile prevazute de lege
5 executa alte lucrari cu caracter financiar - contabil de organizare
administrativa si informatica
6 indeplineste potrivit dispozitiilor legale, atributiile prevazute in mandatul
de cenzor la societatile comerciale
7 acorda asistenta de specialitate necesara pentru infiintarea si reorganizarea
societatilor comerciale
8 efectueaza pentru persoane fizice si juridice servicii profesionale care
presupun cunostinte de contabilitate
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Persoanele fizice si juridice care au calitatea de EC pot efectua activitatile

de audit financiar si consultant fiscala cu respectarea reglementarilor specifice
acestor activitati.
3. (14.) Cum se exercita profesia de expert contabil ?
Rezolvare:
Exercitarea profesiei de expert contabil (EC) si contabil autorizat (CA) se
realizeaza numai de catre persoanele fizice sau juridice, membre ale CECCAR,
care au obtinut viza anuala de functionare si sunt inscrise in Tabloul CECCAR.
Acest tablou se publica annual in Monitorul Oficial (M/Of.)
Exercitarea profesiei de EC i de CA se face cu respectarea principiului
independenei profesiei; expertul contabil i contabilul autorizat nu trebuie
niciodat s se gseasc in situaia de conflict de interese i in nici o alt situaie
care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale.
Atat EC cat si CA pot exercita profesia individual sau in societati
comerciale de expertiza contabila sau de contabilitate. Societile comerciale de
expertiz contabil i societile comerciale de contabilitate pot fi constituite din
unul sau mai muli asociai sau acionari. Acestea execut intreaga gam de
lucrri prevzute de lege, cu respectarea dispoziiilor legale
Profesia de expert-contabil si de contabil-autorizat se exercita de catre
persoanele care au dobandit legal aceasta calitate.
Atat expertii contabili cat si contabilii autorizati nu pot efectua lucrari
pentru agentii economici sau pentru institutii unde sunt salariati si pentru cei cu
care angajatii lor sunt in raporturi contractuale ori se afla in concurenta. De
asemenea, le este interzis sa efectueze lucrari pentru agentii economici, in cazul
in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea, inclusiv soti-sotii ale
PAGINA NOUA.
FILIALA)
administratorului, ori in situatia in care exista elemente care atesta starea de

conflict de interese sau de incompatibilitate.
4. (10.) Maria este expert contabil judiciar (!?). Clientul X i solicit elaborarea
unor modele decizionale ( !? ) privind achiziia unui utilaj destinat extinderii
capacitii de producie dintr-un credit bancar. In urma examinarii documentelor
puse la dispozitie, rezulta ca societatea comerciala si-a planificat achizitia unui
utilaj cu o durata normala de functionare de 10 ani, la un cost de achizitie de
200.000 lei. Optiunea de finantare este un credit. Oferta unitatilor bancare este
urmatoarea:
Varianta 1-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 6 luni, cu o dobanda de 30%
an;
Varianta 2-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 7 ani, cu o dobanda de 15%
an;
Varianta 3-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 10 ani, cu o dobanda de 10%
an.
Identificndu-v ca expert contabil judiciar cu Maria, prezentai forma juridic
de
exercitare a profesiei, construii documentarea misiunii, elaborai foile de lucru
necesare
documentrii misiunii i finalizai misiunea.
Rezolvare :
Forma juridica de exercitare a profesiei = cabinet individual de expert contabil
(judiciar)
Misiunea = expertiza extra judiciara pe baza de contract de prestari servicii
Chiard aca este expert judiciar si aceasta pozitie nu poate avea clienti, va efectua
o expertiza extra judiciara avand ca obiect calculul costurilor aferente
variantelor de credit. Pentru ca natura lucrarii profesionale nu poate fi decat una
din lucrarile prevazute la art 6 din OUG 65/1994, dar in niciun caz de
consultanta.
Documentarea misiunii = oferta unitatilor bancare
Foile de lucru = calculul dobanzii pe baza de la sold + amortizarea pe 10 ani
Varianta 1 credit de 200.000 lei, pe o perioada de 6 luni, cu dobanda de
30%/an ;
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Costuri : 230.000 lei = dobanda 30.000 lei pe 6 luni + amortizarea 200.000 lei
pe 10 ani
Varianta 2 credit de 200.000 lei, pe o perioada de 7 ani, cu o dobanda de
15%/an ;
Costuri : 410.000 lei = dobanda 30.000 lei X 7 ani=210.000 lei + amortizarea
200.000 lei pe 10 ani
Varianta 3 credit de 200.000 leipe o perioada de 10 ani, cu o dobanda de
10%/an ;
Costuri : 400.000 lei=dobanda 20.000 lei X 10 ani + amortizarea 200.000 lei pe
10 ani
Atentie ! Expertul nu se poate implica in luarea deciziilor, deci se va limita la
prezentarea variantelor decizionale catre client
GRUPA III - Categoria VII Studii de fezabilitate

1. Problema 9.Care este continutul unui plan de afaceri?
Raspuns:
1.0. INTRODUCERE
1.1. Scopul si obiectivele studiului
1.2. Prezentarea pe scurt a agentului economic
1.3. Surse de documentare
1.4. Sinteza studiului
1.4.1. Produse / servicii oferite
1.4.2. Prezentarea investitiei
1.4.3. Programul de punere in functiune
1.4.4. Planul de finantare a investitiei
1.5. Principalele concluzii ale analizei financiare
2.0 PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC
2.1. Date de identificare a agentului economic
PAGINA NOUA.
FILIALA)
2.2. Forma juridica

2.3. Obiect de activitate
2.4. Structura actionarilor (asociatilor)
2.5. Scurt istoric
3.0. PREZENTAREA INVESTITIEI
3.1. Imobilizari existente - descriere, valoare ramasa actualizata
3.2. Proiectul de investitii - prezentare si costuri de realizare
3.3. Esalonarea si graficul de realizare a investitiei
3.4. Planul de finantare a investitiei
3.5. Calculul amortizarii mijloacelor fixe
4.0. ANALIZA COMERCIALA
4.1. Produse si / sau servicii oferite
4.1.1. Prezentarea produselor si / sau serviciilor oferite
4.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite
4.1.3. Nivelul de competitivitate pe piata a produselor
4.1.4. Ciclul de viata al produsului
4.2. Piata si comercializarea
4.2.1. Scurt istoric al evolutiei cererii si ofertei
4.2.2. Analiza cererii si a ofertei pe piata interna
4.2.2.1. Definirea segmentelor de piata tinta
4.2.2.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata interna
4.2.2.3. Concurenta, avantaje competitive
4.2.3. Analiza cererii si ofertei pe piata externa
4.2.3.1. Definirea segmentelor de piata tinta
4.2.3.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata externa
4.2.3.3. Concurenta, avantaje competitive
4.3. Managementul comercial
4.4. Promovarea si distributia produselor
4.4.1. Metode de promovare utilizate
4.4.2. Canale de distributie a produselor
4.4.3. Cheltuieli pentru promovarea produselor
4.5. Pretul de vanzare al produselor / serviciilor
4.5.1. Preturi de piata
4.5.2. Preturile practicate de agentul economic
5.0. ANALIZA OPERATIONALA
5.1. Capacitatea tehnica si de productie a agentului economic
5.1.1. Amplasare si facilitati
PAGINA NOUA.
FILIALA)
5.1.2. Tehnologii de fabricatie

5.1.3. Program de fabricatie pe produse si / sau servicii
5.1.3.1. Evolutia activitatii in perioada anterioara
5.1.3.2. Capacitati si grad de incarcare
5.1.3.3. Prognoza activitatii
5.2. Factorii de productie ai agentului economic si costurile acestora
5.2.1. Estimarea cheltuielilor cu forta de munca
5.2.1.1. Evolutia structurii personalului si previziuni legate de aceasta
5.2.1.2. Cheltuielile anuale cu forta de munca
5.2.2. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele si marfurile
aprovizionate
5.2.2.1. Materii prime, materiale, marfuri
5.2.2.2. Surse de aprovizionare
5.2.2.3. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale
5.2.2.4. Costurile unitare cu materiile prime, materialele si marfurile
aprovizionate
5.2.2.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, marfuri
5.2.3. Estimarea costurilor cu utilitatile
5.2.3.1. Utilitati necesare exploatarii, consumuri specifice
5.2.3.2.Surse de aprovizionare, preturi de achizitie
5.2.3.3.Cheltuieli anuale cu utilitatile
5.2.4. Influenta asupra mediului
5.2.4.1. Emisii poluante
5.2.4.2. Mijloace de tratare si neutralizare
5.2.4.3. Costuri de tratare si neutralizare
6.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC
6.1. Strategia activitatii viitoare
6.1.1. Obiectivele strategice
6.1.2. Masuri necesare indeplinirii obiectivelor
6.2. Structura organizatorica (organigrama si diagrama de relatii)
6.3. Conducerea agentului economic si calitatea echipei de conducere
6.4. Sistemul informational-informatic (existent si preconizat)
7.0. ANALIZA FINANCIARA
7.1. Scurt diagnostic economico-financiar
7.1.1. Analiza veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor
7.1.2. Analiza patrimoniului
7.1.3. Calculul indicatorilor economico-financiari
7.1.3.1. Indicatori de solvabilitate si lichiditate
PAGINA NOUA.
FILIALA)
7.1.3.2. Indicatori de echilibru financiar

7.1.3.3. Indicatori de rentabilitate
7.2. Evaluarea activitatii viitoare
7.2.1. Proiectia contului de rezultate
7.2.1.1. Proiectia veniturilor pe activitati
7.2.1.2.Proiectia cheltuielilor pe activitati
7.2.1.2.1. Prognoza cheltuielilor de exploatare
7.2.1.2.2. Prognoza cheltuielilor financiare
7.2.1.3. Prognoza profiturilor si politica de dividende
7.2.2. Proiectia necesarului de fond de rulment
7.2.3. Proiectia fluxurilor de lichiditati nete
7.2.4. Proiectia bilantului simplificat (optional)
7.2.5. Calculul indicatorilor de evaluare a investitiei (optional)
7.2.5.1. Calculul valorii actualizate nete (VAN)
7.2.5.2. Calculul duratei de recuperare a investitiei
7.2.5.3. Calculul ratei interne de rentabilitate
7.2.5.4. Calculul indicatorilor de solvabilitate si lichiditate, gestiune si
rentabilitate
7.2.6. Analiza de sensibilitate si risc
8.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE
2.
Problema 10. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului
termenul de
recuperare, Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizarea
proiectelor investiionale.
Raspuns:
PERIOADA DE RECUPERARE este un indicator de analiza a
fezabilitatii unui proiect in
baza unor estimari ale fluxurilor de mijloace banesti
-perioada de recuperare= costul investitiei/ flux net de lichiditati mediu
anual
-perioada de recuperare= costul investitiei/venituri monetare-cheltuieli
monetare-impozite
Indicatorul da informatii legate de recuperarea costului initial in perioada
asteptata sau, daca se compara 2 investitii, intr-o perioada cat mai scurta.
Avantajul acestui indicator este ca e usor de inteles si aplicat
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Are insa si limite: nu determina profitabilitatea proiectului, nu tine cont de

diferentele dintre
valorile prezente ale fluxurilor de lichiditati din diferite perioade, pune accent pe
perioada de recuperare si nu pe rentabilitatea pe termen lung a investitiei.
3.
Problema 11. Un proiect investiional, cu o valoare total a

investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19% prezint
urmtoarea structur a fluxurilor de
numerar:
An
Cost investitie
Costuri de
exploatare
Total cost
Total incasari
0
15.000
15.000
1
6.420
6.420
2
6.620
6.620
3
7.500
7.500
4
6.500
6.500
5
8.500
8.500
Total
11.445
35.540
50.540
Calculai termenul de recuperare aferent proiectului.
9.440
9.640
10.700
11.700
22.700
64.180
Raspuns:
incasari costuri venit

9440
9640
10700
11700
6420
6620
7500
6500
3020
3020
3200
5200
22700
8500
14200
venit net
2,536.80
2,536.80
2,688.00
4,368.00
11,928.0
0
flux de
numerar
flux de
Factor de
numerar
actualizare
actualizat
3,247.80
3,247.80
3,399.00
5,079.00
2,729.24
2,293.48
2,017.02
2,532.74
0.8403361
0.7061648
0.5934158
0.4986688
12,639.00
5,296.37
0.4190494
PAGINA NOUA.
FILIALA)
64.180
35.54
0
28.64
0
24.057,6
27,612.60
21.300,4
8
factorul de actualizare = 1/(1+i)

rata de actualizare = 1 = 19%
anul = n
15.000 11.445 =3.555 amortizare cumulata
3.555 : 5 ani = 711 amortizare anuala
1.Calculati rentabilitatea medie aferenta investitiei (RIR)
= fluxurile de numerar anuale actualizate la prezent degajate de investitie /
costul mediu al investitiei= 21.300/15.000 = 1,42
Daca rata rentabilitatii contabile > rata asteptata = se investeste
2.Calculati termenul de recuperare a investitiei
= costul investitiei/ flux net de lichiditati mediu anual = 15.000/4.260 (21.300,48
: 5 ani) = 3,52 ani
3.Calculati valoarea neta prezenta
=fluxuri pozitive viitoare de lichiditati actualizate - suma investitiei curente =
21.300,48 15.000 = 6.300,48 um
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Concluzie: proiectul este fezabil daca rentabilitatea are o rata care satisfice
investitorul.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
GRUPA III - Categoria VIII Analiza-diagnostic a intreprinderii

1. Problema 2 Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint
urmtoarea situaie financiar:
Indicator
31.12.n
Imobilizri
1500
Stocuri
400
Creante
250
Disponibiliti
30
Datorii mai mari de un an
2500
Datorii mai mici de un an
350
Din care datorii bancare pe termen foarte scurt
5
Rezolvare:
FR = (-670 +2500) 1.500 = 1.830 -1.500 = 330
PAGINA NOUA.
FILIALA)
NFR = (400+250) (350 5) = 650-345 = 305

TN = 330-305 = 25
Solvabilitate generala (ori) = Activ total/datorii totale = 2.180/2.850 = 0,77
(recomandabil >2)
-Societatea are un echilibru financiar fragil.
-Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale
contractate (-670) da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data
inchiderii exercitiului.
- Aceast ecuatie fundamental a bilantului red averea net a actionarilor,
activul este angajat n datorii. Situatia neta arata o slaba gestionare a resurselor
firmei.
-Activul societatii este finantat in proportie de 100 % pe seama
imprumuturilor si a furnizorilor. Fondul de rulment pozitiv asigura echilibrul
financiar si implicit lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta din
activitatea firmei degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine
mai multe exercitii financiare succesive firma poate recupera pierderea si isi
poate intari pozitia financiara.
2. Problema 27. S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea

pornind de la informaiile prezentate mai jos:
Indicator
Venituri din vnzarea mrfurilor
Producia vndut
Producia stocat
Subvenii de exploatare
Venituri din vnzarea mijloacelor fixe
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu provizioane
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu asigurri sociale
u.m.
1000
14000
500
2000
600
2000
700
8000
1000
200
200
1000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate

Impozite i taxe
300
Venituri din dobnzi
Venituri din diferene favorabile de curs valutar
Cheltuieli cu dobnzi
Cheltuieli cu provizioane financiare
Impozit pe profit
Rata de distribuire a profitului
400
200
200
800
100
300
25%
Rezolvare:
Capacitatea de autofinantare CAF = sau marja bruta de autofinantare este un
sold rezidual de flux care constituie diferenta intre fluxurile de intrare si
fluxurile de iesire generate de operatiunile curente de gestiune care lasa la
dispozitia intreprinderii resurse proprii care raman disponibile pentrtu finantarea
diverselor necesitati. Indicatorul reflecta resursele financiare degajate de
activitatea curenta dupa deducerea tuturor cheltuielilor care au generat venituri
in cursul exercitiului financiar care urmeaza sa asigure finantarea cresterii (prin
investitii) si remunerarea capitalurilor proprii (dividende catre actionari).
* VA = PE + MC CI = (14.000 + 500) + (1.000 700) 2.000 = 15.000+3002.000 = 13.300
* EBE = VA + Subv expl Alte IT Chpers = 13.300 + 2.000 300 (8.000 +
1.000) =6.000
* Rezultatul din exploatare Rexp = EBE + Alt even expl. Amortiz si proviz
Alte ch expl =
= 6.000 + 600 -1.000 400 - 200 - 200 = 4.800
* Rezultat financiar Rf Vfinanc Chfinanc = 200 + 200 (800 + 100) = -500
* Rezultat curent RC = Rexpl + Rfin = 4.800 500 = 4.300
* Rezultat extraordinar = 0
* Rezultat brut al exercitiului = 4.300
* Rezultat net = 4.300 300 = 4.000
CAF = EBE + Alt even expl Alte ch expl + Ven financiare Ch financiare
Imp profit =
=6.000 + 600 -200 + 200 +200 800 -100 - 300 = 5.900 care asigura:
- Finantarea cresterii 4.900
- Remunerarea capitalurilor proprii (dividende) 1.000
Dividend = 4.000 x 25% = 1.000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
AUTOFINANTAREA = CAF dividend =5.900-1000 =4.900

3. Problema 39. Calculai i interpretai modificarea situaiei nete a unei
ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie financiar:
Indicator
Imobilizari
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Datorii mai mari de 1
an
Datorii mai mici de 1 an
31.12.n - 1
1.000
500
200
20
2.000
31.12.n
1.500
400
250
30
2.500
400
31.12.n - 1
-680
350
31.12.n
-670
CP - >20 30%
structura pasivului CP
33%, datorii>1 an 33%,
datorii < 1 an 33%
-datorii/CP- <= 2
-CP/Cpermanente min 1 CP/total datorii min
50%
CP
CPerm
Total active
FR
-680
1.320
1.720
320
-670
1.830
2.180
330
Indicatori fundamentali in evaluarea riscului de faliment diagnostic rapid al

starii de sanatate a firmei:
Indicatori
Activ net contabil
Pasiv total
Datorii curente
Nivel
n1
recomandat
Min 20 30% -
Max 80%
23,3
40
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Imobilizari corporale
nete
Stocuri
Fd rulment
Max 80%
156,25 %
121,21 %
Rezolvare:
Societatea are un echilibru financiar fragil. Finantarea este asigurata din
imprumuturi pe termen lung. Capitaluri proprii negative. Risc de faliment daca
imprumuturile pe termen lung nu sunt bine gestionate
GRUPA IV - Categoria VI Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1. Problema 1. Care sunt efectele decderii din dreptul de a depune cerere de
admitere a creanelor n cadrul procedurii reorganizrii judiciare i a
falimentului, prevzut de Legea nr. 85/2006?
Rspuns:
Efectele decaderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creanelor
n cadrul procedurii reorganizrii judiciare i a falimentului potrivit art. 76 sunt
urmtoarele:
Cu excepia cazului n care notificarea deschiderii procedurii s-a fcut cu
nclcarea
dispoziiilor legale( art. 7), titularul de creane anterioare deschiderii procedurii,
care nu depune cererea de admitere a creanelor pn la expirarea termenului de
maximum 45 de zile de la deschiderea procedurii,prevzut la art. 62 alin. (1) lit.
b), va fi deczut, ct privete creanele respective, din dreptul de a fi nscris n
tabelul creditorilor i nu va dobndi calitatea de creditor ndreptit s participe
PAGINA NOUA.
FILIALA)
la procedur. El nu va avea dreptul de a-i realiza creanele mpotriva

debitorului sau a membrilor ori asociailor cu rspundere nelimitat ai persoanei
juridice debitoare ulterior nchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul s nu fi
fost condamnat pentru bancrut simpl sau frauduloas ori s nu i se fi stabilit
rspunderea pentru efectuarea de pli ori transferuri frauduloase.
Decderea va putea fi invocat oricnd, de orice parte interesat, pe cale
de aciune sau excepie.
2. Problema 2. Definii infraciunea de bancrut frauduloas

Rspuns:
art. 143* din Legea nr. 85 din 2006
(1) Constituie infraciunea de bancrut simpl i se pedepsete cu nchisoare de
la 3 luni la un an
sau cu amend neintroducerea sau introducerea tardiv, de ctre debitorul
persoan fizic ori de
reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a
procedurii n termen,
care depete cu mai mult de 6 luni termenul prevzut la art. 27.
(2) Constituie infraciunea de bancrut frauduloas i se sancioneaz cu
nchisoare de la 6 luni la
5 ani fapta persoanei care:
a) falsific, sustrage sau distruge evidenele debitorului ori ascunde o parte din
activul averii
acestuia;
b) nfieaz datorii inexistente sau prezint n registrele debitorului, n alt act
sau n situaia
financiar sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind svrite n frauda
creditorilor;
c) nstrineaz, n frauda creditorilor, n caz de insolven a debitorului, o parte
din active.
art. 240 - Bancruta simpl Cod penal
(1) Neintroducerea sau introducerea tardiv, de ctre debitorul persoan fizic
ori de
reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a
procedurii insolvenei,
PAGINA NOUA.
FILIALA)
ntr-un termen care depete cu mai mult de 6 luni termenul prevzut de lege de
la apariia strii de
insolven, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend.
(2) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei
vtmate.
art. 241- Bancruta frauduloas-Cod penal
(1) Fapta persoanei care, n frauda creditorilor:
a) falsific, sustrage sau distruge evidenele debitorului ori ascunde o parte din
activul averii
acestuia;
b) nfieaz datorii inexistente sau prezint n registrele debitorului, n alt act
sau n situaia
financiar sume nedatorate;
c) nstrineaz, n caz de insolven a debitorului, o parte din active se
pedepsete cu nchisoarea
de la 6 luni la 5 ani.
(2) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei
vtmate.
3. Problema 4. Acionarii sunt nevoii s accepte lichidarea societii comerciale pe

care o dein. Balana de verificare nainte de nceperea procedurii se prezint
astfel:
Solduri
debitoare
1012
105
1061
1068
117
1511
162
167
208
213
2808
2813
soduri
creditoare
150,000
1,195,000
30,000
2,625,000
-29,300,000
1,174,000
9,600,000
15,168,000
159,000
11,373,000
141,000
5,395,000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
301
302
345
394
401
409
4111
4118
4423
455
462
471
491
5121
5191
5311
542
Total
333,000
30,000
555,000
330,000
6,878,000
150,000
340,000
9,800,000
159,000
1,900,000
1,500,000
126,000
5,320,000
500,000
1,202,000
1,000
100,000
23,467,000.0 23,467,000.0
0
0
Despre activele i pasivele firmei mai tim:

- capitalul social este format din aporturi efective ale asociailor (100.000 lei),
plus profituri
nete capitalizate de 50.000 lei;
- firma a fost pltitoare de impozit pe profit de-a lungul ntregii existene i
rezerva legala s-a constituit n acest context;
- rezerva din reevaluare existent n sold este aferent unor reevaluri de dup
1.01.2004, toate efectuate n condiiile legii;
- provizioanele se nchid dup cum urmeaz:
- se nchide un litigiu prin plata sumei de 50.000 lei (provizionul corespunztor
era de
de 174.000 lei);
- se anuleaz integral, fr vreun cost suplimentar, provizioane de 1.000.000 lei;
- la alte datorii pe termen mediu i lung avem o parte (812.000 lei) generat de
contracte de leasing financiar referitoare la mijloace fixe cu valoarea de intrare
de 1.000.000 lei i cu amortizarea cumulat de 249.500 lei; societile de leasing
gsesc ali utilizatori; celelalte datorii snt chirografare;
PAGINA NOUA.
FILIALA)
- la alte imobilizri necorporale avem programe informatice care nu mai pot fi

valorificate;
- mijloacele fixe rmase snt vndute n bloc cu preul fr TVA de 7.990.000 lei,
TVA 24%;
- materiile prime i consumabilele se vnd mpreun cu 500.000 lei, la care se
adaug TVA
24%;
- produsele finite se vnd cu 450.000 lei;
- avansurile pltite furnizorilor se recupereaz, suportndu-se totui, o penalizare
de 15.000 lei;
se ajusteaz, n acelai timp, i taxa pe valoarea adugat din facturile primite
pentru avansuri;
- de la clienii cureni se recupereaz toate sumele;
- de la clienii inceri (nefalimentari i cu scadene depite cu mai puin de 270
zile) se mai
recupereaz 5.529.000 lei, renunndu-se la diferen (toate facturile au fost cu
TVA);
- creditorii diveri renun la 100.000 lei n favoarea ntreprinderii;
- cheltuielile n avans reprezint reparaii ealonate de firm pe mai multe luni;
- avansurile de trezorerie se justific parial (81.000 lei) cu documente fr TVA,
se
recupereaz 5.000 lei, diferena fiind nerecuperabil;
- din exerciiile precedente se reporteaz o pierdere fiscal de 25.000.000 lei, din
care pentru
12.000.000 lei a expirat perioada de reportare fiscal;
- datoriile rmase neachitate snt chirografare i se pltesc din banii obinui de
pe urma
lichidrii, proporional.
Se cere:
a) s se prezinte nregistrrile contabile aferente operaiunilor de lichidare;
b) s se ntocmeasc bilanul nainte de partaj;
c) s se prezinte nregistrrile contabile aferente operaiunilor de partaj, dac
este cazul, precum i nchiderea conturilor.
Rspuns:
a) s se prezinte nregistrrile contabile aferente operaiunilor de lichidare;
inreg contabile aferente
operatiunilor de lichidare
PAGINA NOUA.
FILIALA)
151 %
5121
7812
151 7812
%
2813
213
167
50000
124000
1000000
1000000
249500
750500
%
2808
658
208
159000
141000
18000
461
%
7583
4427
9907600
7990000
1917600
%
2813
6583
213
10373000
5145500
5227500
461
658
461
%
7588
4427
%
301
302
%
7588
4427
620000
500000
120000
363000
333000
30000
558000
450000
108000
658
394
5121
345
345
4111
225000
330000
340000
PAGINA NOUA.
FILIALA)
0
11 %
5121
491
491
4118
7814
9800000
5529000
4271000
1049000
1
2
462
758
100000
1
3
658
471
126000
%
658
5121
654
542
100000
81000
5000
14000
491
7814
5320000
%
409
4426
%
5121
658
4426
401
4423
-186000
-150000
-36000
186000
167400
18600
36000
1
7
5121
461
11085600
1
8
4423
5121
2340600
1
9
4427
4423
2145600
1
4
1
5
1
6
401
PAGINA NOUA.
FILIALA)
2
0
2
1
121
%
654
658
6583
6073100
14000
831600
5227500
%
758
7583
7588
7812
7814
121
11213000
100000
7990000
950000
1124000
1049000
Nu se datoreaza impozit pe profit

ACTIV
5121
236 400
5311
1 000
Total
400
PASIV
15
15 237
1012
105
1061
1068
117
121
162
167
401
455
462
5191
150 000
1 195 000
30 000
2 625 000
-29 300 000
5 139 900
9 600 000
14 417 500
6 878 000
1 900 000
1 400 000
1 202 000
Total
15 237 400
Datoria fata de creditori insumeaza 33.497.500 lei < 15.237.400 lei disponibil.
Creditorii sunt platiti proportional.
In aceste conditii nu se poate vorbi de partaj de active net intre asociati.
Spre exemplificare:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
b) Bilant inainte de partaj

5121
5311
Total
1012
105
1061
1068
117
121
150 000
1 195 000
30 000
2 625 000
-29 300 000
5 139 900
Total
Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende:

2.1)Decontarea rezervelor legale
1061 = 456
2.2)Impozit pe profit aferent rezervelor legale
456 = 441
2.3)virarea acestuia
441 = 5121
2.4) Decontarea altor rezerve
1068 = 456
2.5). Impozit pe dividende
456 = 446
446 = 5121
c) Efectuarea partajului si distributia sumelor asociatilor dupa acoperirea
pierderii. Inchiderea conturilor
%=
446 cu impozit pe profit si/sau pe dividend
106.1
106.8
GRUPA V - Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor
1. (122.) O persoana fizica detine in proprietate intr-un oras, in anul
fiscal 2013, un apartament situate intr-un imobil cu doua etaje,fiecare etaj cu
doua apartamente,construit in anul 1990,cu peretii din beton armat, dotat cu
toate cele 4 instalatii, cu suprafata desfasurata de 57 mp .
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Localitatea unde se afla imobilul a fost incadrata la rangul II, zona D, cu

un coeficient de corectie de 2,10.
Stabiliti impozitul pe cladire datorat de proprietarul apartamentului pentru
anul 2013, stiind ca, valoarea impozabila unitara a fost stabilita de consiliul
local la 806 lei/mp, iar plata impozitului se face integral pana la data de 31
martie 2013 (prin hotararea consiliului local,pentru plata anticipata a
impozitului pe cladiri se acorda bonificatia maxima prevazuta in Codul fiscal, de
10%).
Raspuns:
Se aplica prevederile art. 253 art.257 din Codul fiscal:
1. SUPRAFATA CONSTRUITA DESFASURATA : 57 MP.
2. AN CONSTRUCTIE: 1990, INTRAVILAN, IMOBIL CU 2 ETAJE.
3. VALOARE IMPOZABILA: 806 LEI.
4. LOCALITATEA RANG II, ZONA D:
COEFICIENT CORECTIE ART. 251, ALIN. (5) DIN LEGEA NR. 571/2003
PRIVIND CODUL FISCAL, CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE
ULTERIOARE: 2,10
5. BONIFICATIE : 10 %.
6. COTA IMPOZIT PE CLADIRI: 0,1 % APLICAT ASUPRA VALORII
IMPOZABILE A CLADIRII.
7. VALOAREA IMPOZABILA: 57 MP X 806 LEI/MP = 45.942 LEI.
8. VALOAREA IMPOZABILA AJUSTATA CU COFICIENTUL DE
CORECTIE:
45.942 LEI X 2,10 = 96.478 LEI.
9. VALOAREA IMPOZITULUI PE CLADIRE:
96.478 LEI X 0,1 % = 96 LEI/PE ANUL 2013.
10. IMPOZIT DE PLATIT PANA LA 31 MARTIE 2013 :
96 LEI 96 LEI X 10 % = 86 LEI.
2.(181.) O cldire situate intr-un oras de rangul I, zona C , valoarea

impozabil unitar este de 806 lei/mp si are un parter cu o suprafa construit
PAGINA NOUA.
FILIALA)
desfurat de 100 mp, o mansard locuibil cu o suprafa construit

desfurat de 20 mp i o pivni utilizat pentru a stoca diferite materiale, cu o
suprafa construit desfurat de 10 mp.
Determinai impozitul total pe cldiri.
REZOLVARE:
IMP1 = 100MP x 806 LEI/MP x 2,30 x 0,1 % = 185 lei;
IMP2 = 20 MP x 806 LEI/MP x 2,30 x 0,1 % x 75 % = 28 LEI;
IMP3 = 10 MP x 806 LEI/MP x 2,30 x 0,1 % x 50 % = 9 LEI;
TOTAL IMPOZIT PE CLADIRI = 185 LEI + 28 LEI + 9 LEI = 222 LEI.
3.(189.) O persoan fizica detine un autoturism cu capacitatea cilindrica

de 2.400 cm3 i un microbuz cu o capacitate cilindrica de 2.500 cm3.
Determinati impozitul pe mijloacele de transport datorata de persoana fizica
daca in cazul autoturismului taxa unitar/200 cm3 este de 7 lei, iar n cazul
microbuzului este de 25 lei.
REZOLVARE:
ART. 261 SI ART. 263 DIN LEGEA NR. 571/2003 PRIVIND CODUL FISCAL,
CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE.
IMPOZIT DATORAT PT. AUTOTURISM :
( 2400 CM3/200 CM3 ) X 7 LEI = 84 LEI.
IMPOZIT DATORAT PT. MICROBUZ :
( 2500 CM3/200 CM3 ) X 25 LEI = 325 LEI.
TOTAL IMPOZIT DATORAT/ PE AN : 84 LEI + 325 LEI = 409 LEI.
4.(194.) O persoan juridic deine n patrimoniu o cldire amortizat

integral care a fost achiziionat cu un pre de 78.000 lei.
n condiiile n care consiliul local practic cotele maxime de impozitare
prevzute n Codul fiscal, s se determine impozitul pe cldiri datorat.
PAGINA NOUA.
FILIALA)
REZOLVARE:
Conform art. 253 din Codul fisc, impozitul pe cladiri la persoanele
juridice se aplica asupra valorii de inventar.
Cota impozitului pe cladiri stabileste de consilile locale intre 0,25 % 1,50 %.
Conform art. 253 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul unei cladiri a carei
valoare a fost recuperate integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se
reduce cu 15 %.
Impozitul pe cladire = 78.000 lei x 85 % x 1,50% = 995 lei.
GRUPA V - Categoria XII Doctrina si deontologie profesionala

1. (82.) Cum explicati principiul fundamental al integritatii ?
Rezolvare:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Profesionistul contabil trebuie sa fie drept si onest in relatiile profesionale

si de afaceri, nu trebuie sa se asocieze la declaratii false care induc in eroare sau
la omisiuni despre care are cunostinta si care deformeaza informatia pe care
trebuie sa o transmita.
Conduita integra se refera atat la integritatea profesionala cat si la
integritatea personala, integritatea profesionala fiind un element al integritatii
personale; integritatea personala vizeaza tot ceea ce facem, integritatea
profesionala fiind limitata la activitatile profesionale si de afaceri.
Conduita personala poate fi uneori atat de scandaloasa incat sa
discrediteze profesia.
Cei mai multi exoerti contabili isi desfasoara activitatea in organizatii de
diverse tipuri. Rezulta ca integritatea profesionala individuala si integritatea
organizationala sunt legate si in acest context, cultura organizationala este cheia
catre realizarea integritatii in cadrul profesiei.
2. (83.) Cum explicati principiul fundamental al obiectivitatii ?
Rezolvare:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Presupune obligatia profesionistului contabil de a nu se afla in stare de

incompatibilitate si/sau conflict de interese la contractarea si desfasurarea unei
misiuni de expertiza contabila.
Cerintele pentru mentinerea obiectivitatii:
Evitarea starilor de coflict de interese si de incompatibilitate
Evitarea punerii la indoiala a corectitudinii p/c
Abtinerea profesionistului contabil de la misiuni care sa ii puna la indoiala
comportamentul profesional
Absenta relatiilor familiale, financiare sau personale cu clientul sau alte
persoane cu functii de conducere ale clientului.
Neacceptarea cadourilor sau ospitalitatii clientului.
3. (84.) Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?

Rezolvare:
Compententa profesionala inseamna ca profesionistul contabil este
capabil teoretic si practic sa exercite profesia contabila in cadrul misiunii pe
care o are de indeplinit. Implica doua etape: obtinerea si mentinerea.
Prudenta presupune ca profesionistul contabil sa actioneze in exercitarea
misiunilor pe care le are de indeplinit in acord cu standardele si normele
profesionale emise de Corp.
4. (85) Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ?

Rezolvare:
PAGINA NOUA.
FILIALA)
Confidentialitatea este principiul conform caruia profesionistul contabil

se obliga, atat in timpul cat si dupa exercitarea misiunii de expertiza contabila sa
nu divulge sau sa foloseasca in interes personal informatiile cu care vine in
contact.
Confidentialitatea se respecta atat de profesionistul contabil cat si de
angajatii acestuia.
Exista si exceptii in care profesionistul contabil poate dezvalui detalii si
informatii legate de activitatea sa, astfel:
clientul cere acest lucru.
cand exista prevederi legale in acest sens.
exista o obligatie fata de organismul profesional si nu este interzis de lege.
5. (88.) Care sunt amenintarile la adresa independentei ?
Rezolvare:
Interesul propriu
interes financiar de la un singur client, imprumuturi de la client, relatii de
afaceri stranse cu un client, onorarii neprevazute.
Autoexaminarea sau autocontrolul
examinarea/verificarea unor situatii financiare pe care chiar profesionistul
contabil o intocmeste; detinerea de functii de conducere la firmele care urmeaza
sa fie certificate de acelasi profesionist contabil; pregatirea documentelor pentru
misiunea de certificare de catre acelasi profesionist contabil.
Favorizarea
PAGINA NOUA.
FILIALA)
existenta gradelor de rudenie intre profesionistul contabil si personalul din

firma expertizata; acceptarea de cadouri din partea clientului; asocierea unui
membru al echipei cu clientul
Intimidarea
amenintarea cu schimbarea facuta de client; amenintarea cu deschidere de
litigii.

Lucrare Stagiu Anul III Sem I 2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Stagiu Anul III Sem I 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRAREA, CU REZOLVARILE LA STUDIILE DE CAZ, VA FI PREDATA LA FILIALA PANA CEL MAI TARZIU DATA

15 aprilie 2016. REZOLVARILE VOR FI PREDATE IN ORDINEA GRUPELOR SI CATEGORIILOR DE EXERCITII

575 408.00 lei

- Receptia bunurilor cumparate la o valoare formata din costul marfurilor,

- completarea si depunerea decontului lunar de TVA, declaratia 300, la

2.(3) Societatea Comercial X efectueaz export de mrfuri n

Societatea X, adic comisionarul, va emite factura ctre beneficiarul

Din punct de vedere al taxei pe valoarea adugata, Legea 571/2003 privind

Societatea comerciala X comisionar, efectueaza export in comision

Val. Ext. CIF pt client B

123 000 val CIF

3 ) 08.04.N Daca este 408 (facturi nesosite) transportul => vine

3000 401 T = 5124

3. (20). Bilanul intermediar de lichidare a SC D, naintea operaiunilor

60 000 = 9 600 lei

Se plateste c/val profitlui repartzat:

Se distribuie capitalul social celor doi asociati:

4.(36). Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achiziionat o instalaie

330 000 : n ani functionare pana la dezinstalare)

(n ani functionare pana la dezinstalare)

5. (37). Conducerea unei ntreprinderi decide s reevalueze construciile

Metoda valorii brute

= 102 500 000

2812 100 000

Sau metoda valorii nete

105 300 000

6. (51). O societate cu capital social de 100.000 lei n care asociai sunt o

(20 % 100 000 = 20 000 este mai mare si il

Reportam rezultatul net:

56 430 (60 000 - 3570 )

Repartizarea rezultatului reportat:

Plata impozitului pe dividende:

GRUPA II - Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

Investitorii. Ofertanii de capital purttor de risc i consultanii lor sunt

3. (15.) Explicai noiunea de bilan.

respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului;

respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea

functia de generalizare a datelor contabilitatii;

functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiare;

1) Functia de generalizare a datelor n ciclul contabil de prelucrare a

4. (16.) Ce este contul de profit i pierdere?

n situaia n care veniturile > cheltuielile = profit,

1. Mrimea net a cifrei de

2. Alte venituri din exploatare

3. Venituri care provin din

4. Venituri care provin din alte

5. Alte dobnzi i venituri

6. Rezultatul care provine din

7. Rezultatul care provine

10. Alte impozite care nu

11. Rezultatul exerciiului

5. (18.) Ce este situaia fluxurilor de trezorerie?

trezorerie", numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere,

6. (24.) Ce etape trebuiesc respectate pentru obinerea elementelor probante

de a certifica situatia financiara in mod rational ;d) intocmirea programului de

GRUPA II - Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

2. (11.) Creanele fa de clienii externi ai firmei sunt n sum de

3. (1.) Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi

Metoda substractiv: Valoarea patrimoniala de baza = Active Totale

4. (14.) Un utilaj nregistrat iniial la valoare de 60.000 lei, si cu o

20.000 lei (80.000 lei 60.000 lei)

5. (33). Determinati activul net corijat al unei ntreprinderi, prin ambele

Metoda aditiv: ANC = Capitaluri proprii +/-Diferene din reevaluare =