Facultatea de Matematica

Anul I, Aritmetica

Curs 1

Introducere. Multimea numerelor naturale

Introducere
Aritmetica (sau teoria numerelor ) este unul dintre domeniile traditionale ale matematicii, care poate fi definit ca studiul numerelor ntregi. Aceasa definitie acopera n
totalitate subiectele abordate n acest curs. Totodata, trebuie mentionat faptul ca aritmetica moderna (dezvoltata n special ncepand cu secolul al XIX-lea) are n vedere si
alte multimi de numere care includ multimea numerelor ntregi si care au n comun cu
aceasta o serie de proprietati esentiale.
Studiul numerelor ntregi a stat ntotdeauna n centrul preocuparilor matematice, dar
nca nu putem rezolva multe din cele mai vechi si celebre probleme ale sale. Numerele
sunt o componenta esentiala a culturii si civilizatiei umane. Totodata, numerele sunt o
parte esentiala a fundamentului matematicii. Ele au fost studiate, timp de 4000 de ani, de
matematicienii cei mai straluciti, si totusi multe din ntrebarile cele mai firesti referitoare
la numere nu au nca raspuns.
Istoric vorbind, aritmetica a fost sinonima multa vreme cu matematica si, mpreuna
cu geometria, au fost, vreme de mii de ani, cele doua componente ale acestei stiinte. Pe
de alta parte, daca ne referim nu la evolutia istorica, ci la cea individuala, scolara, n
primii cinci ani de scoala obiectul ,,Matematica se refera de fapt la aritmetica. Studiul
numerelor ntregi, tentativele de a gasi si demonstra proprietati ale acestora au dus la
dezvoltarea altor ramuri ale matematicii care au evoluat de sine statator. In ultimii
treizeci de ani, dezvoltarea criptografiei, teoriei codurilor si, n general, a tehnologiei
informatiei au dat un nou impuls aritmeticii si au readus-o n prim plan nu numai pentru
cei interesati de ,,matematica pura, dar si din punctul de vedere al aplicatiilor. Astfel,
cursul ,,Aritmetica si combinatorica este esential pentru toti cei care vor avea o cariera
care are la baza matematica: de la viitorii profesori, la cei care se vor ndrepta catre
informatica sau alte aplicatii industriale si economice.

Planul cursului
Principalele obiecte matematice care vor fi studiate n cadrul acestui curs sunt numerele ntregi. Aritmetica moderna analizeaza si proprietatile altor obiecte care constituie
generalizari ale numerelor, sau care manifesta proprietati si comportamente similare numerelor. Aici vom ramane nsa ntr-un cadru elementar.
Pe parcursul cursului vom aborda urmatoarele subiecte:
1. Multimi de numere. Numere naturale, numere ntregi, numere rationale, numere algebrice, numere transcendente. Sistemul axiomatic al lui Peano. Operatii
algebrice, relatia de ordine. Constructia unor multimi de numere.
2. Teorema mp
artirii cu rest. Sisteme de numeratie.
3. Relatia de divizibilitate. Proprietati. Teorema fundamentala a aritmeticii. Cel
mai mare divizor comun. Algoritmul lui Euclid.
4. Numere prime. Proprietati. Conditii necesare si / sau suficiente. Teorema numerelor prime. Metode de generare a numerelor prime.
5. Clase de resturi. Structura algebrica a multimii claselor de resturi modulo n.
Elemente inversabile.
6. Functii aritmetice. Functia lui Euler. Functia lui Moebius.
7. Ecuatii diofantice. Ecuatii diofantice de gradul 1 si 2. Lema chineza a resturilor.
8. Legea de reciprocitate p
atratic
a. Resturi patratice. Simbolurile lui Jacobi si
Legendre. Legea de reciprocitate patratica.
9. Elemente de combinatoric
a Permutari, aranjamente, combinari. Multi-indici.
Principiul cutiei. Principiul includerii si al excluderii. Binomul lui Newton. Dezvoltari
multinomiale.

Multimea numerelor naturale. Axiomatica lui Peano

In aceasta sectiune vom prezenta un set de axiome care definesc n mod unic multimea
numerelor naturale. Deasemenea, vom vedea cateva proprietati fundamentale ale acesteia
si cum pot fie ele deduse pornind de la axiome.
Numerele naturale, mpreuna cu figurile geometrice simple, sunt primele obiecte matematice pe care le ntalnim si cu care operam, atat pe parcursul vietii cat si din perspectiva
istorica. Mult timp matematica s-a confundat cu studiul proprietatilor numerelor (aritmetica) si al figurilor geometrice.
Numerele au fost de la nceputurile matematicii considerate ca entitati predefinite,
primare, pe care nu este nevoie sa le definim. Este remarcabil faptul ca notiunea de
numar a fost analizata profund si din punct de vedere filozofic, pe langa cel matematic.
Unii din cei mai mari matematicieni din istorie considerau ca numerele naturale sunt de
inspiratie divina (Pitagora, Platon, Gauss).
Secolul al XIX-lea a nsemnat pentru aritmetica, la fel ca si pentru alte ramuri ale
matematicii, perioada stabilirii unor fundamente riguroase, pe langa multe alte progrese
impresionante.
In continuare vom prezenta un set de propozitii fundamentale (axiome) din care pot
fi deduse toate proprietatile uzuale ale numerelor naturale. Acest sistem axiomatic a fost
stabilit de Richard Dedekind (1888) si Giuseppe Peano (1889). Definitia urmatoare reprezinta o reformulare a axiomelor originale ale lui Peano. Presupunem cunoscute elemente
de teoria multimilor, notiunile de functie, functie injectiva, surjectiva, bijectiva.
Definit
ia 1. Numim sistem Peano un triplet (N, 0, ) unde N este o multime, 0 N
este un element fixat al ei (zero sau elementul nul) si : N N este o functie
(functia de succesiune), astfel ncat sunt verificate urmatoarele axiome (Axiomele
lui Peano):
P1: 0
/ (N): (a) 6= 0, a N;
P2: functia este o injectiva: (a) = (b) a = b;
P3 (Axioma inductiei): daca M N astfel ncat
-0M
- m M (m) M ,
atunci M = N.
Propozit
ia 1. Exista cel putin un sistem Peano.
Demonstratie. Consideram urmatoarele multimi
, {}, {, {}}, {, {}, {, {}}}, . . .
unde, la fiecare pas, consideram multimea tuturor multimilor deja construite. Fie N
multimea tuturor acestor multimi. Notam cu 0 elementul al lui N
3

Se poate arata ca, pe de o parte, exista cel putin un sistem Peano, iar pe de alta parte
orice doua astfel de triplete pot fi identificate prin intermediul unei functii bijective care
respecta elementul nul si functia de succesiune. Altfel spus, pana la o astfel de identificare,
un sistem Peano este unic.
Un element al multimii N se numeste num
ar natural, 0 fiind numit elementul zero
(sau nul). Functia se numeste functie de succesiune, iar (n) este numit succesorul
numarului n N. Vom vedea ca notam (n) = n + 1. Axioma (P1) spune ca 0 nu este
succesorul nici unui numar natural. Axioma (P2) afirma ca succesorul oricarui numar
natural este unic. Axioma (P3) spune ca o submultime M N coincide cu N daca stim
ca l contine pe 0 si, deasemenea, contine succesorul oricarui numar deja inclus n M .
Fie P (n) o propozitie ce poate fi asociata cu orice numar natural n. Daca notam cu
M multimea
M = {n N | P (n) adevarata},
atunci axioma (P3) poate fi reformulata n felul urmator:
Principiul I al inductiei matematice. Daca P (0) este adevarata si pentru un
numar natural arbitrar m avem ca P (m) adevarata implica P ((m)) adevarata, atunci
P (n) este adevarata pentru orice numar natural n.
Urmatoare propozitie ne spune ca proprietatea din axioma (P1) este valabila doar
pentru elementul zero:
Propozit
ia 2. Fie (N, 0, ) un sistem Peano. Atunci orice element m N, m 6= 0 este
succesorul unui element al lui N.
Demonstratie. Pentru demonstratie folosim axioma inductiei. Fie
M = {0} (N) N.
(1) Evident, 0 M .
(2) Daca m M este un element arbitrar, atunci (m) (N) M .
Atunci, conform axiomei (P3), M = N, deci orice element m N este sau 0 sau
continut n N.
Observatia 1. Pot fi construite triplete care verifica axiomele (P1) si (P2), nu verifica
axioma (P3), dar totusi afirmatia propozitiei anterioare ramane adevarata.
Spunem ca doua sisteme Peano (N, 0, ), (N0 , 00 , 0 ) sunt echivalente daca exista o
functie bijectiva : N N0 astfel ncat (0) = 00 si = 0 :
N

N0

N


N0

(este imediat faptul ca n felul acesta este definita o relatie de echivalenta). Teorema
urmatoare, importanta n sine, este ingredientul principal n demonstrarea faptului ca
orice doua sisteme Peano sunt echivelente.
Teorema 3 (Teorema recursiei). Fie (N, 0, ) un sistem Peano, A o multime, a A si
f : A A o functie. Atunci exista o unica functie : N A astfel ncat (0) = a si
= f :
N /N .

Teorema recursiei asigura faptul ca definitiile prin recurenta sunt corecte din punct de
vedere matematic.
Exemplul 1. Fie A = R , a = 1 si f : R R , f (x) = x + x1 . Teorema recursiei asigura
1
.
faptul ca exista o unica functie : N R astfel ncat (0) = 1 si ((n)) = (n) + (n)
Cu alte cuvinte, daca notam xn = (n), egalitatile
x0 = 1 ;

xn+1 = xn +

1
, n1
xn

definesc ntr-adevar un sir unic.

Vom ntalni si alte situatii n care anumite obiecte sau proprietati vor fi definite prin
recurenta (sau inductiv ).
Urmatoarea consecinta a teoremei recursiei asigura faptul ca orice doua sisteme Peano
sunt echivalente.
Corolarul 4. (i) Fie (N, 0, ) un sistem Peano si f : N N o functie astfel nc
at
f (0) = 0 si f ((n)) = (f (n)) pentru orice n N. Atunci functia f este functia identic
a,
f = 1N .
(ii) Fie (N, 0, ), (N0 , 00 , 0 ) doua sisteme Peano. Atunci ele sunt echivalente, iar
functia care realizeaza aceasta echivalenta este unica.
Nu vom aborda n acest curs problema constructiei unui sistem Peano (a unui model
al sistemului axiomatic al lui Peano, n limbajul logicii matematice). De exemplu o astfel
de constructie poate fi realizata n cadrul teoriei multimilor (von Neumann). Aceasta
constructie ne asigura faptul ca unica clasa de echivalenta de sisteme Peano nu este vida.
In continuare vom considera fixat un sistem Peano (N, 0, ). Vom nota
(0) = 1, (1) = 2, (2) = 3 . . . .
Deci vom putea scrie N = {0, 1, 2, 3, . . .}. Notam N = N \ {0} = {1, 2, 3, . . .}.
5

Exercitiul 1. Sa se demonstreze ca daca A este o multime finita si f : A A este o

functie, atunci urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
1. f este injectiva;
2. f este surjectiva;
3. f este bijectiva.
Propozit
ia 5. Multimea N a numerelor naturale este infinita.
Demonstratie. Presupunem, prin reducere la absurd, ca multimea numerelor nat- urale
este finita. Axioma (P2) afirma ca functia : N N este injectiva. Exercitiul 1 implica
atunci ca este surjectiva, ceea ce contrazice axioma (P1): 0 nu este succesorul nici unui
numar natural.