ar Apicultura ey in RomaniaApicultura in Romania Revist’ lunard de schimb de experienti i Indrumare metodologici apicol3 editatk de Asoclatia Crescitorilor de. Albine din Republica Socialists Rom&n Anul * on PET TA CUPRINS 15 ***: Evenimente de mare insemnatate din luna mai 3 V. ALEXANDRU: Masuri_energice pentru dezvoltarea septelului apicol 7 @ Maria DRAGAN : Ce trebuie s& stie crescitorul de matei 11.9 1 RECEANU: Cum se lucreaza in perioada cu- lesului si in timpul verii 13.) 1. BALANA, Elena GROSU: Sporirea produc- fiei de fructe 1a visin si cires prin poleniza- rea cu albine 15 2. VOICULESCU: Sa pistram cu gri tatile polenului 16 VL HUMENI: Curdtirea rapidd a polenului 17 § Tr. VOLCINSCHI: Cum se poate realiza. o important economie prin folosirea faguri- lor artificiali perforati cali- 19 § M. MARIN: Combaterea varroozei cu prepa- ratul ,Varachet” 21 § D.*PITIGOI: Masuri privind recoltarea si ex- pedierea probelor pentru diagnosticul de la- borator al bolilor 1a albine 232 R. LUNGU: Dreptatea sia spus cyvintull 25@ EF. TARTA: In vi: lovaci (II) ité 1a apicultorii cehos- 28$ *** Al XXXI-lea Congres International de Apiculturé, Varsovia-Polonia. Apicultura in Polonia 29 § CALENDARUL APICULTORULUI 32 @ *** PROGNOZA INFLORIRIT SALCIMULUI Coperta 1: Rolul'mereu mai important al al- dinelor in sporirea productitlor agropomicole este cu prisosinfa demonstrat intr-o serie de lucrari de cercetare ‘stitntificd. Polenizarea dirijatt cu albine @ livezilor de visin sk clres conduce la spectaculoase cresteri de recolte si importante tmbunitafiri a cali- tapla fructelor. Citipt artécolul din pag. 13. (foto: Pavel TANJALA) COMITETUL EXECUTIV apr Creer rere cor Cty es PCM arn ae STS CR elas Pace BLT mere Stel aera Mc EET Pe SIGS pe ere Ree LL Rreaan mere’ een Crea) TON GRAMA eT Uae seraremontsterd CORN ae Caren erent Boer MES APU Boonie eau ria Tae ero oa PLR ALCO Pet ea UCM at) rae Onc: Cr ea) ANDRADA PUPEZA (red. rubr.). rca Cm Cus Smee OOS Ce a Cyr ZULU Seen ALY ML TAT RR res ia Sra eC TTY a FAO) RE VOL IN R. S. ROMANIA. @ Str. lulius Fate ae Lacan ert ar) ES eae @ Cont vir 4596014 BALA PTE Ntner St Me irra ay MIM EN ET aE anEE ree eres SST an mecticr tat TiiTriraar Cone Wa Mere Siete CnCme ee enter a ROMPRESFILATELIA — Sec- OCR ean gag betta ges er Cc Mera nr, 61—66, P.O.Box 12—201 Sse ORL Tey Tiparit la L. P. 413 Decembrie ryt FES) rdEVENIMENTE DE MARE iNSEMNATATE DIN LUNA MAI »Fiecare 1 Mai reprezinté o now& treapti pe care poporul nostru, liber progresului, si Bl bumastarii si ferietri“, iapin pe destinele sale, o urci pe drumul NICOLAE CEAUSESCU _ Sarbatoarea revolutionara a muncii si solidaritatii celor ce muncesc tradifionalei. zile de ai, zi a muncii si solidaritatii in- ternationale a celor ce muncesc, con- stituie de fiecare dat&, pentru toti c t&tenii patriei — de nationalitate ro- mana, maghiar, german si de alte nafionalitéti — un nou moment cu semnificatii deosebite, prilej de a aduce un, fierbinte omagiu Partidului Comunist Romén, continuatorul celor mai inalte tradifii revolutionare din {ara noastré, care a facut din implin rea aspiratiilor fundamentale ale po- porului rom&n, suprema ratiune a exi tentei sale, calduzind destinele nafiu- nii pe drumul glorios si luminos al bertatii, demnit&fii gi progresului, al edificérii noi orinduiri, socialiste. Pentru poporul nostru, ziua de 1 Mai are stravechi semnificatii, Sar- batorita din adincuri de vreme, ca semn al bucuriei pentru biruinta pri maverii, pentru reinvierea natiunii, ziua de 1 Mai si-a adaugat, incepind cu anul 1890, noi infelesuri si sensuri. In bogata cronicd a sarb&torilor pro- letare, ziua de’1 Mai 1939 are o semni- ficatie aparte. Mareafa zi de lupta de la 1 Mai 1939 rdmine in istorie deopo- triva, ca o ilustrare a spiritului_re- volutionar si a patriotismului fierbin- te al militantilor partidului comunist, care in pofida conditiilor grele si a prigonirilor indreptate impotriva lor, au actionat cu daruire, cu nebinuita consecventa pentru realizarea unitatii clasei muncitoare, pentru mobilizarea muncitorimii capitalei Ia demonstrati- ile de 1 Mai. In siragul acestor dirzi si neinfri cati revolutionari se numéara tovarasut NICOLAE CEAUSESCU si _tinara mi- litanté ELENA CEAUSESCU (Petres- cu), care au avut un rol de seam& in organizarea demonstratici de la 1 Mai 1939, mobilizind la actiune tineretul antifascist si masele de muncitori gi imprimind un puternic spirit comba- tiv demonstratiei. In sirvl aniversarilor prilejuite de aceasté sarbatoare, in condifiile’ in care poporul roman a trecut la con+ struirea noii socictati, anul acesta ziva de 1 Mai capata semnificatii deose- bite, Insufletiti de mobilizatoarele ho- tariri si prevederi ale documentelor celui de-al XI[-lea Congres al parti- dului si apicultorii din patria noastra desfisoari o ampla activitate pentru traducerea in fapt a acestor obiective, pentru a dovedi in acest mod profun- dul lor atasament fat de lucrarile ma relui forum’ al comunistilor din fara ° noastra. 9 Mai — Ziua independentei, ziua victoriei Printr-o fericit& coincidenta, aceasta zi de mai adun& in istoria roménilor doud momente de adinc& semnificatic, doua date aniversare care ne prileju- iesc de fiecare daté intoarcerea recu- nostintei noastre spre acei fii ai aces- tui pamint care s-au jertfit pentru li- y 1bertatea gi independenta patriei lor, pentru eliberarea altor popoare apa- sate de asuprirea str&ina. La 9 Mai 1877, prin vocea marelui patriot si revolutionar Mihail Kogal- niceanu, omul care participase cu fapta la realizarea primului pas crucial pen- tru infiptuirea unirii tuturor roma- nilor (1859), poporul . nostru, dup aproape 0 jumitate de mileniu de do- minatie otomana, proclama in fata Adunarii Deputatilor cA ,sintem inde~ pendenti, sintem nafiune de sine sti tatoare... sintem o nafiune libera ir dependenta“. In jurul cladirii Aduna rii Nationale de pe Dealul Mitropoliei din Bucuresti s-au. adunat spontan mii de studenti, meseriagi, negustori si alti oraseni, care purtind torfe si drapele tricolore, cintau ,Desteapta-te ro- mane“, Independenta a fost cucerita pe cimpul de lupts, prin legendarele fapte de eroism de la Vidin, Rahova, Smirdan, Plevna, Grivita, si Orehovo, unde peste 10000 de fii ai patriei au rimas pentru totdeauna sa pecetluiasct cu singele lor implinirea unui ideal visat de mai multe veacuri. ACELASI 9 MAI AVEA SA MAR- CHEZE A DOUA OARA_ISTORIA NOASTRA NATIONALA IN ANUL 1945, prin victoria obtinuta de fortele aliate ale coalifiei antihitleriste im- potriva Germaniei naziste, victorie la care poporul nostru si-a adus contri- bujia sa material si de singe. Sarbato- rirea Zilei victoriei asupra fascismu- lui este totodat’ prilej pentru po- porul nostru liber, angajat ferm pe drumul construitii. societatii socialiste multilateral dezvoltate, de a omagia jertfele fara seaman | ale popoarelor Uniunii Sovietice care au dus pe umerii lor greul acestui razboi, sacrificiile tu- turor celorlalte popoare ale coalitiei antihitleriste, prilej de a le adresa acestora, tuturor popoarelor lumii fier- bintea sa chemare la intelegere si Dupa savirsirea Marii Uni muncitoare a fost cea dintii fort so- cial care si-a pus problema crearii unui partid politic unic al proletaria- tului Roméniei intregite. Referindu-se 2 la perioada in decursul careia s-a for- mat si maturizat politic muncitorimea romana, secretarul general al P.CR tovaraigul NICOLAE CEAUSESCU sub- linia c&: ,Miscarea revolufionart r0- ‘médneasc’ $i partidul nostru s-au nis- cut 0 dati cu aparitia clasei muncitoare gi pltrunderea ideilor socialismului stiinfific in fara nostra, dar raddet nile sale, ca dle unui stejar secular, sint ancorate adinc in piimintul stri- mosesc, in istoria de peste 2500 de ani a dacilor*. Faurirea la 8 Mai 1921 a Partidului Comunist Roman Prin acest m&ret eveniment au fost ridicate pe o treapté superioara tradi- tiile revolutionare ale migcarii munci- toresti din Romania, s-a infaptuit tre- cerea intr-o noua etapa, atit pe plan” si organizatoric, supe: Arii revolutionare de la noi. In acelasi timp -s-au dat noi si puternice impulsuri luptei politice si sociale, pentru preluarea in miinile po- porului a puterii de stat. De asemenea, sub conducerea P.C.R., fara noastra a strabatut numai in patru decenii mai multe etape istorice de dezvoliare economicd, sociala si cultu- rala, devenind intr-un interval de timp scurt, un stat industrial-agrar, cu o industrie puternicé, cu o agricultura socialisté in plin progres. Aceste trei evenimente au un larg ecou in rindurile apicultorilor, constituind un in- demn de @ munci cu si mai multd rivnd si abnegatie, pentru transpunerea tn viaje @ politici! parlidului st pentru a coniribui cu cantittji sporite de produse apicole la fondul de stat. Apicultorii romani sint min~ dri de increderea acordata si asigura con- ducerea de partid si de stat cé vor face din pasiunea lor o forté activ’ pentru progre- sul apiculturis din fara noastrd, pentru in- tarirea rolului si ponderii ei in balanta eco- nomtet nationale, prin intensificarea si di- versificarea productiel, a realizdrii unor pro- duse de calitate.Situatia impune in continuare MASURI ENERGICE PENTRU DEZVOLTAREA SEPTELULUI APICOL Ing. Vasile ALEXANDRU Institutul de cercetare si productie pentru apicultura © serie de materiale aparute ante- rior in paginile revistei noastre au descris am&nuntit situatia deosebita in care se afl apicultura tari ince- pind cu luna julie a anului trecut, cind intr-0 serie de zone ale tari, la uncle efective de familii de albine s-au con- statat depopulari, — inregistrindu-se chiar pierderea intregii populatii de albine. Din picate acest fenomen a continuat si in perioada prelungita de iernare, iar primivara rece si ploioasa a impiedicat in bund masura dezvol- tarea normal& a familiilor de albine. Din aceste considerente’o mare parte din familii vor ajunge la culesul de salcim cu populatii’ reduse de albind culegatoare, iar pierderile suferite in decursul iern’rii si al primaverii im- pun masuri deosebit de energice pen- tru refacerea si sporirea numarului de familii de albine, conform celor stabi- lite prin Programul de dezvoltare al apiculturii. Data find diversitatea mare a starii familiilor de albine din punct de ve- dere al puterii acestora, in acest sezon va fi necesard abordarea unei tehno- logii diferentiate de ingri de pregittire, in scopul valorificarii- cule- sului de la salcim. © atentie deosebiti se va acorda familiilor slabe la care s-a constatat continuarea procesului de depopulare. In special la acestea se impune con- tinuarea aplic&rii unui complex de masuri care s& includa igienizarea stupilor prin dezinfectie repetata in caz de necesitate, sortarea si rebutarea fagurilor vechi, cu puiet pestrif sau murdariti puternic, cu pete de diaree mase din iarné sau aparute in cursul primaverii, eliminarea rezervelor de hran& poluate si inlocuirea lor cu rame cu miere de la familiile normale sau cu sirop de zahar. Concomitent se vor aplica tratamente cu Varachet, Micocidin si Locamicina pentru prevenirea si combaterea boli~ lor specifice, si in special a varroozei. Este absolut necesar ca in toate hranirile de stimulare si se adminis- treze ,dozele de Protofil indicate in prospectul produsului care, pe linga rolul de combatere a nosemozei are $i 0 actiune activa de stimulare sustinuta a cresterii puterii familiilor de albine. Atit pentru familiile depopulate cit si pentru cele normale este de aseme- nea foarte importanta aplicarea lucra- rilor specifice din perioada de prima- vara in care se include: asigurarea xegimului termic al cuiburilor, (avind in vedere c& in luna mai, apar frecvent diferente de temperatura intre zi si noapte), asigurarea unui regim de hrana complet — proteie si hidrocar- bonat, prin valorificarea culesurilor timpurii (salcie, flori de paduri, pomi fructiferi etc.) sau prin administrarea de sirop de zahdr si inlocuitori de polen (lapte praf degresat si drojdie 3de bere inactivata). in zonele si in perioadele lipsite de polen, dirijarea dezvoltarii accelerate a cuibului in functie de cantitatea de puiet si in- deosebi a celei de albine. De remarcat ci fn conditiile acestui an, in care multe familii de albine la iesirea din jarnd au fost slabe, iar timpul rece prelungit a impiedicat in multe zone ale tari cresterea normala a puietului, un rol deosebit il are in continuare mentinerea cit mai strinsa a cuiburilor. In aceasta perioada, la familiile inca slabe la care albina riu ajunge s4 aco- pere si sA incdlzeasci puietul este indicat ca in scopul mentinerii unitatii biologice, chiar daca nu va fi produc- tiva la salcim, familia respectiva s4 fie ajutata cu albina de la celelalte fa- milii normale din stupiné. Pentru aceasta, dupa verificarea matcii fami- liei donatoare, rama cu albine (fara puiet) luata de la familiile donatoare se amplaseazi in familia slabé dupa diafragma fara a se scutura, astfel in- cit unificarea albinei cu noua familie sa se facd treptat in liniste. Pentru protejarea méatcii familiei slabe este indicat ca aceasta sa fie izolaté intr-o cusci din plasi de sirma (obturaté ct 0 bucatica de foaie de fagure artifi- cial sau o bucata de hirtie de ziar) si amplasati pe o zoni de fagure cu miere in imediata apropiere a puie- tului. O masura care se impune in cazul altor familii a c4ror dezvoltare nu asigura certitudinea ca acestea vor atinge puterea care sd le permita valo- rificarea normala a culesurilor de la salcim, este intSrirea lor pe seama altor familii puternic dezvoltate. Intirirea se face prin unirea unei parti — albinad si puiet — din familia donatoare sau prin unificarea totald a doua familii. In toate cazurile se vor lua masurile de protectie a matcii familiei receptoare. 4 In cazul cedarii de albin& si puiet unificarea se face din timp, dindu-se doar rame cu puiet cApicit gata de eclozionare astfel incit albina tindra nascut& cu 5—6 zile inainte de ince: perea culesului si poati participa la stringerea si prélucrarea nectarului. In caz contrar, introducerea puietului in perioada inceperii culesului si mai ales a puictului necipacit poate avea rezultate negative, o parte din culeg’- toare fiind mobilizate pentru ingrijirea puietului. Toate aceste procedee duc ins& la reducerea uneori considerabila a nu- m4rului familiilor de albine in stupina, ingreunind intr-o oarecare méasurd sarcina de refacere a efectivului si a realizirii productiei de roi. Pentru rezolvarea in conditii mai bune a aces- tei probleme se pot folosi cite dow’ familii intr-un stup, desprtite printr-o gratie Hanemann, Acest sistem de unificare se poate aplica chiar imediab dupa iesirea de la iernat, albinele cre- indu-si in acest mod conditii mai bune de crestere a puictului si de dezvol- tare a puterii. Pentru preintimpinarea gocului pro- dus de unirea familiilor, in momentul amplasirii acestora in acelasi stup este indicat ca peste gratia Hanemann sa se aseze si o foaie de ziar. In’ felul acesta contopirea albinelor din cele doua familii se’face treptat, fara inci- dente neplacute. O conditie important& este de asemenea aceea ca matcile ce- lor doua familii si fie cit mai apropiate ca virstA si stare fiziologica. Dup& declangarea ‘culesului, in cazul in care cuiburile celor doud familii ajung si ocupe 7—8 faguri cu puiet fiecare, intre cele dowd familii, peste gratia Hanemann se introduce un corp (magazin) la stupii verticali, cu faguri cliditi si artificiali, sau faguri pentru strinsura la cei orizontali.Dupa terminarea culesului, in cazul in care familiile respective EI trat matcile si au ajuns la dezvoltare normal, pot fi introduse in stupi se- parati pentru a-si continua activitatea de sine statator, Pentru valorificarea corespunziitoare a salcimului, angajarea unei cantitati cit mai mare de albina la activitatea de cules este deosebit de important’, fapt pentru care aplicdrii masurilor mentionate trebuie si i se acorde 0 importanta deosebita. 4n acelasi scop, pentru mobilizarea unui numér cit mai mare de culegi- toare in timpul culesului se asigura *spatiu suplimentar in stup si necesarul de faguri pentru prelucrarea nectaru- lui si depozitarea, mierii, se miareste ventilatia in stup prin deschiderea complet a urdinisurilor si prin intro- ducerea de pene intre corpuri (maga- zine) la stupi verticali, se asigura um- brirea stuplior dac& este necesar etc. Pentru obtinerea unei mieri de calitate superioara, in mod special pentru culesul de la salcim, pentru stringerea mierii se folosesc doar fa- guri albi sau foarte deschisi la culoare care si nu influenteze indicele colori- metric al mierii extrase. Din fagurii mai inchisi la culoare, pastura si mie- rea provenita de la alte culesuri (pomi fructiferi, mustar, rapité etc.) se ex- ‘wage separat pentru a nu degrada prin impurificare micrea superioari de salcim. In timpul culesului, in functie de ponderea aportului de nectar, pe ma- sura umplerii fagurilor pusi anterior se adauga faguri noi claditi si artifi- ciali la stupii orizontali in imediata apropiere a puietului, iar la cei ver- ticali prin adaugiri de corpuri (maga- zine). Acestea se asazi de regulé sub cele deja existente pe stup, astfel incit sA se creeze un spatiu gol intre cuib si corpul de strinsura, pe care albinele se grabesc si-l umple cu nec- tarul proaspat adus sau cu cel ridicat din cuib. Este indicat s& se foloseasc& culesul de la saleim pentru claditul unui nu- mar cit mai mare de faguri noi, inten- sitatea acestui cules si prezenta unei cantitati mari de albiné tinara asigu- rind conditiile necesare clidirii inten- sive a fagurilor. _ Pentru sporirea randamentului la cules, fagurii din corpurile pentru strinsura se pot pune mai distantati. In urma acestei misuri albinele lun- gese peretii celulelor acumulind o cantitate mai mare de miere intr-un numar mai mic de faguri, fn acelasi timp se eviti ocuparea fagurilor res- pectivi cu puiet, celulele astfel alungite impiedicind matcile si depuna ova in acesti faguri. Nu se recomandi extragerea mierii in timpul culesului, in special a celei necdpicite. Fagurii trebuie lasati in stupi pind sint cipaciti pe minimum o treime din suprafat, in felul acesta mierea se va obfine in limitele nor- male de umiditate, © problema deosebit de importanta pentru aceasta perioada este si aceea a formarii de roi necesari recuperarii pierderilor din iarni si formarii efec- tivelor noi planificate. Este indicat ca actiunea de formare de roi sA se porneasc& chiar din peri- oada de cules a salcimului, spre sfirsi- tul acestuia, astfel incit acceptarea matcilor si inceputul dezvoltarii roilor s& aib& loc in condifii de cules natural. In cazul in care roii se preconizeaz& a se forma cu botei c&pacite, actiunea 5acestora trebuie porniti cu 9—10 zile inainte, astfel incit in mo- mentul formarii roilor, matcile sa fie gata de eclozionare. In functie de nu- méarul de botci necesare si de califi- carea personalului apicol, pentru cres- terea matcilor se vor folosi metodele adecvate de crestere prin transvazarea de larve si cresterea in familii cresca- toare, prin decuparea de celule cu larve tinere si montarea lor in familii orfanizate, prin tdierea unui fagure cu larve tinere etc. Pentru crestere se vor lua larve doar din familii sin&toase bine dezvoltate, si care au realizat productiile cele mai ridicate in anii an- teriori. Se va evita folosirea de botci de salvare si chiar de roire luate intim- plator de la familii obignuite din stu- pina, scopul cresterii dirijate fiind, pe ling obtinerea numarului necesar de mitci si realizarea unor matci de cali- tate superioara care s& asigure unita- tilor biologice nou create o capacitate productiva maxima. Dat fiind nivelul in general mai scAzut al puterii familiilor in aceasta perioada este indicat a se folosi metode de roire care si necesite o cantitate mai redusi de puiet si de albine, ur- mind ca in continuare, printr-o ingri- jire atenta si prin completari cu faguri cu puiet, roii si se dezvolte la puterea normala astfel incit si poata valorifica culesurile mai tirzii'ca si pe cele din toamna si si ierneze normal, fara pierderi mari de albina. In aceasta idee este indiéaté metoda nucleelor conform careia roiul se for- meaz& cu o rama de piet gata de eclo- zionare si doi faguri de acoperire alto- indu-se o botci maturi. Folosind aceasti metod’, din familiile mai pu- ternice se pot forma 2—8 roi, in: funic- tie de cantitatea de piet si de intensi- tatea culesului in acea perioada. 6 De asemeni, 0 metod care solicita © cantitate mai redusA de material bio- logic din partea familiilor donatoare este cea prin stolonare colectiva. Prin aceast{ metodd roii se formeaz din 2—3 faguri cu puiet de la familii di- ferite, roiul formindu-se cu botcd ma- turé sau cu matc& imperecheata. In cazul familiilor normale ca putere se vor folosi metodele prin divizare simpla — prin care familia respectiva se imparte in dowd parti (egale sau de puteri-diferite) sau prin mutare in care familia de baz’ se amplaseazi pe un alt loc in stupina cu toti fagurii de puiet si albina tinara, iar matca pe 1—2 faguri de puiet rimine pe loc cu albina zburatoare, Cuibul se reface de regula din faguri artificiali, care in conditii de cules intens sint claditi in 2-8 zile, familia comportindu-se ase- manator unui roi natural. In cazul acestor ultime doud metéde este indicati folosirea de miatci im- precheate, pentru a nu prejudicia can- titatea mai mare de puiet si albina cu care se formeaz roii, In scurt. timp acestia vor atinge nivelul de dezvoltare a unei familii normale si valorificind in condifii satisfacditoare - urmatoarele culesuri din sezonul activ. Important in toaté aceasta activitate este dezvoltarea roilor dup’ formare. De aceea se va urmari in mod deosebit acceptarea gi inceputul activitatii de ouat a mitcilor, asigurarea roilor cu hrana necesara, in special in cazul lip- sei culesului natural, asigurarea nece- sarului de faguri claditi si artificiali. Se va urm&ri de asemenea starea sanitara a familiilor nou formate ad- ministrindu-se preventiv tratamente cu locamicina si micocidin, efectuin- du-se la timp tratamentele cu vara- chet, pentru evitarea si combaterea infestatici cu parazitul Varroa Jacob- soni.O reputatd specialisté_ne face citeva precizdri_utile CE TREBUIE SA STIE CRESCATORUL DE MATCI Biolog Maria DRAGAN Sef Colectiv Genetica si ameliorarea albinclor din Institutul de cercetare si productie pentru apicultura nner logice cit $i material valoros, pentru an de an, pri productic, au sporit cantitatea si cal tipuri (1936 — 52960 buctiti). Ia dori cilor 5 pundtaitre calitativa: cetare si productie pentru capacititii profesionale, a calitatii tivrate. dere genetic, cit mai ales despre ¢ punzitoare de la stadiul de larva pi in familia de albine, unde mod de asigurarea conditiilor optime. * podirese, care Sint aplicate cu mu jnsi uncle gregeli in_crester necorespunzitor, matci de al Rindurile de fata isi propun s4 amin~ teased uncle gregeli care pot fi co- mise pe fluxul de cregtere a matcilor (cresterea métcilor prin etapele care se deruleaz de la transvazare pina la livrare constituie in sine un flux teli- nologic), gregeli care daci sint elimi- nate sau evitate asigura objinerea unor méatei de calitate din punct de vedere al cresterii. Pe linga calitatea din punct de ve- dere genetic care se asigura prin fami- Ville donatoare de larve, obtinerea % Aplicultura in Romania nr. 8/1985, p. & sin. 9/1985, p. 2. * Apicultura in Roménia nr, 6/1985, p. 3: nr. 6/186, p. 3; nr. 7/1986, p. 6; nr. 8/1986 p. 10. de Pe ling’ miteile produse de institut, sian fieut din cresterea mitellor 0 ocupatie, predind Ia ffi catorilor de Albine, pe baza de contract i inmulfirea si ate cu rol ameliorat ridicat, a septelului, Asociatia, prin specialistit, Institutului de cor~ ‘apiculturé praetied periodic controlul si_confirmarca crescitoriilor respective, precum si a mateilor - -Desigur, s-a scris mult despre calitates conferita prin cresterea si ingrijirea cores- Ja jntroducerea in familie, apoi mai departe dul de punere in evidenta a caliti{ilor sale depinde Sacrati, * In practic’, mai ales 1a incep’ Rn enn, Programul de dezvoltare a apiculturit ig {ara noastri are ca objective im: portante sporirea efectivului de familii ab fivitaitii acestora, Indeplinirea obiectivelor numar sporit de matci care si fie utiliz ine, precam si cresterea produc- reclam& necesitatea producerii unui ate alit Ia formarea de noi unitati bio- 1g Tuuimbarea miteilor necorespunzatoare eu allele provenite din ‘astfel si se realizeze parametrii propusi in ceea ce pric ‘veste productivitatea familiilor de albine. Producerea miteilor cade in sarcina pepinierelor aferente institutului, care practicn insugiti si imbundtatirea permanenti a_i litatea matcilor difuzate in terit esului de pe eco~ un numir tot mai mare de apicultori jalele Asociatiei Cres= ‘mite: erescute in stupinele personale, Mispindirea pe accasti cale a mit care si contribuie Ia permanenta im- anei mitel, atit din punct de ve~ San descris, d@ asemenea, metode de producore a matcilor in sistem gos- it succes de catre crescitorii de miitei con- tori si chiar Ia apicultorii avansa{i apar re care duc Ia raspindirea in teren a unui materi bine care nt se implica cu nimic in scopul scontat, unor matei corespunzatoare este asigu- rati in primul rind de calitatea fami- liei de albine cresctitoare. in erestere, producitorii de matei pot folosi de la inceput familii cu mated, atunci cind numarul propus a fi reali- zat este mic sau familii pornitoare or- fanizate (starteri) pentru _inceputul cresterii (24 h), dup& care botcile cu larve se tree in familii cu mated pen- tru continuarea cresterii pind la eclo- zionarea mitcilor. Se elimind de la inceput ideea c& apicultorul va folosi in crestere fa- milii slabe, incompatibile cu scopul propus.\Dar de fapt ce inseamni o familie bund de crestere ? Se considera o familie bund crescti- 7toare aceea care ia in crestere repede si foarte. bine larvele date in ingri- jire. In aceste familii trebuie asigurat un echilibru in ceea ce priveste popu- latia de albine doici.si culegatoare. S-a observat cd, atit in cazul existentei unui num&r prea mare de albine doici in detrimentul albinei culeg’- toare, dar si invers, procentul de larve luate in cregtere este mai re- dus iar hrana administraté acestora este in cantitate mai mica. Se pot evita aceste pierderi cantitative si ca-, litative de Ja inceput, printr-o buna alegere a familiilor cresciitoare cu mat- cé, dar mai ales printr-o organizare corespunziitoare a familiei pornitoar Familia se formeazi dup tehnicile descrise (Manualul apicultorului ticolele citate), dar avind grijA s& scu- turim albine de pe ramele cu puiet foarte tindr, culegitoarele fiind asi- gurate prin intoarcerea in cuib dupa formare. In felul acesta familia porni- toare va avea suficiente albine tinere virsté de 1—9 ile, parte din ele find doici, parte in devenire. O astfel de familie pornitoare temporarti nu poate fi folosita dectt pentru maximum 6 cresteri consecutive, cind se schimba cu alta nou format&, deoarece prin inaintarea in virst& a albinelor se stricd echilibrul, disparind capacitatea dea fi doici (glandele faringiene dezvol- tate, apte pentru a lua in crestere larvele de matci). Se observa deseori ca spre sfirgitul intervalului de folo- sire, procentul de crestere scade sim- titor, iar cantitatea de laptisor esie deja’ mult redusa. In cazul familiei pornitoare perma- nente, prin’ introducerea periodic’, 1a 5 zile, a unei rame cu puiet cdpacit gata de eclozionare, se asigurd pe tot parcursul sezonului un procent ridicat de acceptari si laptisor suficient in botei. In general, crescitorii de miitci ama- tori declanseazé aceasta actiune dupa culesul de la salcim, eind in majorita- tatea cazurilor se instaleazi in stupind © usoara pregatire in vederea roirii. In aceasta situafie se recomand& ca s& 8 s ar-" fie folosite in cresterea matcilor acele familii de albine, unde s-a pornit insta- larea fenomenului de roire, deoarece ele posedé multé albiné doica, care asigura un procent foarte ridicat de luare in crestere, o cantitate de lapti sor deosebit de abundenta, fenomene care determina obfinerea unor miatci foarte frumoase si calitativ superioare. In cazul in care se practicd creste- rea miitcilor in familit cu mated (neor- fanizate) este recomandat ca acestea s& fie alese dintre cele foarte puternice, cu mult& albin& doicd. Compartimentul de crestere va fi asigurat permanent cu puiet foarte tindr, care va atrage in exces albina doicd din compartimen- tul cuibului, Iuarea in crestere a bot- cilor cu larve fiind optima. Mentine- rea in stare activi a acestui compar- timent de crestere se realizeazA prin schimb periodic de rame cu puiet intre cele 2 compartimente, compartimentul cuibului reprimind ramele cu puiet crescut si cedind pe cele cu puict foarte tindr. Matcile crescute si obti- nute in prezenta puietului tinar larvar au de la inceput asigurat laptisor din abundent&, fapt ce le confera in final © greutate sporité si un numar mai mare de ovariole. Se pare ci albinele doici sint stimulate de depunerea lap- tisorului si ingrijirea larvelor din care se vor forma Viitoarele miatci, tecmai de puictul foarte tinar, amplasat de 9 parte si alta a ramei de crestere. In familia cresc&toare trebuie con- ditionat si numérul de Jarve introduse. Se vor objine matci de calitate atunci cind numarul de botci introduse nu va depisi 30, in cazul familiei_ cu matca si 50—60, in cazul familiei fara mated. Oricare ar fi genul de familie folo- sitd in crestere se asigurA o stare ac- tiva prin hraniri permanente, in mici cantitati, cu sirop 1:1, cu adaos de protofil (17 mi/l sirop) sau extract de pelin ori ceaiuri de plante. Cantit&tile administrate trebuie si fie mici, pen- tru a nu ocupa albina doicd cu prelu- crarea siropului.in detrimentul acti~ vitatii sale de baz&: hranirea si in-grijirea larvelor de miitci. Aceste hra- niri, pe ling mierea si pastura asigu- rati in rame, confera albinelor doici o vigurozitate, activitatea glandelor faringiene fiind deosebit de stimulata Se recomanda si fie facute 2 hraniri a 200 ml sirop, administrate una dimi- neata (la scoaterea botcilor) si una la prinz (la introducerea botcilor unei noi serii de crestere). Odaté botcile crescute in familie, eSpacite si ajunse in apropierea eclo- zionarii_matcii apicultorii cresc&tori trebuie s& intervina cu unele ma- nipulari determinate de fazele flu- xului (transferarea in custi tn vede- rea eclozionarii, implantarea in roi sau nuclee in vederea eclozionarii si im- perecherii). De multe orj, acestea ne- find facute la timpul optim au re- _percusiuni asupra viitoarei matci, cel mai adesea, dupa atita munc4, neinre- gistrindu-se eclozionarea ei. Cel mai frocvent insucces soldat cu botci_ne- eclozionate se explicd prin racirea acestora dar tot atit de mult le cauzeazi si zdruncinaturile produse de migcarile bruste in timpul manipularilor, efec- tuate in ziua a 10—12-a de la de- punerea oului, cind viitoarele matci sint extrem de sensibile. Deci nu tre- buie s& ne grabim niciodatd cu izola- rea botcilor si transportul acestora, de~ oarece cu graba scidem procentul de eclozionare. Se recomanda ca lucrérile si fie efectuate cu 1—2 zile inaintea edlozionarii, cind nu se mai poate pro- duce nici o transformare negativa. ir versibilé. Dac& botcile mature necesit’ un transport mai lung se recomanda a fi asezate in cutii tapetate cu vata sau introduse in buret, cu orificii spe- cial confectionate. Odat& eclozionate miatcile, crescato- rul trebuie si aiba grij in continuare sA asigure condifii. optime pentru pistrarea calitiifii acestora. ‘Nu trebuie s& ne fie deloc indiferente conditiile in care sint mentinute mitcile pind la inceperea pontei, mai ales cA in pri- mele zile de la eclozionare are loc ma- turizasea organelor reproducatoare ale acestora care se termina odatA cu de- punerea oudlor. In aceasta perioadd in organismul mitcii au loc toate acele fenomene de transformare care in continuare, intr-o mare _ma- sura, asiguré evolutia proceselor_fizio- logice care imprim& caracterul ponte’ Tocmai de accea se reclama condifii optime de viefuire in primele zile dupa eclozionare. Din pacate, de multe ori, nu se da atentie acestui deziderat, matca fiind tinuta in condifii care nu-i asiguraé. in continuare dezvoltarea si maturizarea normala. Astfel, se Intil- nese cazuri de mentinere a tinerei miatei in cugca de eclozionare cu hrana insuficienta si de proasta calitate sau fara albind insotitoare. In cusca de eclozionare (cel mai adesea cusca tip Zander) se asiguré hrana de buna ca- litate (erbet din zahar pudra si miere de buna calitate, miere de salcim in- tr-o botc&) si totdeauna 5—7 albine in- sotitoare, luate de obicei din familia pornitoare (orfane). In astfel de custi se poate realiza si maturizarea in ve- derea imperecherii (cca 5 zile), evitind ocuparea nejustifiéata a nucleelor. Custile se pot stoca in acest scop dea- supra unei familii puternice, asezate in hranitorul tava. Uneori se fac greseli si atunci eind botea sau tindra mated proaspat eclo- zionata se introduce intr-un nucleu de proasté calitate, cu albin& insuficienta (citeva zeci de albine), intr-un spatiu ce nu asigura temperatura optima dar si lipsit de hrana necesara. Din start, in. aceste nuclee necorespunzator con- stituite matea nu _eclozioneaza din botcd, sau dacé eclozioneazd, nu va iesi ori va iesi greu la imperechere sau va fi prost imperecheata. Discrepanta flagrant’ ce apare uneori intre conditiile de crestere in familii si cele asigurate dupa cclozio- narea miatcilor pind la depunerea oualor, explici de cele mai multe ori viafa scurté a acestora, schimbarea inainte de vreme (nu se situeazd la acelasi nivel biofiziologic cu familia in care a fost introdusa). Un alt aspect care trebuie atent ur- mérit in cresterea matcilor este alege-rea nucleului de tmperechere. De fo- losirea unui ‘anumit nucleu pentru im- perecherea unei métci depinde efi- cienta economicd a acfiunii, Un nu- cleu de dimensiuni mari, cu populatie suficient’, care de fapt dup& impere- cherea mitcii va deveni, in cele mai multe cazuri, un roi, si apoi o viitoare ilie asigura rapid mAtcii toate con- le pentru maturizare, imperechere si inceperea pontei acesteia, dar in ca- zul cind matca se pierde la impere- chere pagubele inregistrate de ‘apicul- tor sint mari. fn cazul folosirii unor nuclee de mici dimensiuni se face eco- nomie de albina, ins’ in condifii ne- favorabile asemenea nuclee se auto- distrug sau se depopuleaza masiv (clima nefavorabild, Jipsi de hrand sau sur- plus de hrand, suprapopulare cu albind virstnicd etc). De altfel, aceste micro- nuclee sint reutilizabile Intr-un numar redus, in majoritatea cazurilor find folosite de cAtre crescatorii care pro- duc un numar mic de mitci. Pentru crescaitorii ce produc peste 100 mitci se recomandd nucleul de dimensiuni medii, ca cel din refeaua magazinelor apicole, SCAS-2 (1/2 rama ME) si FOTA Nuclee de tmperechere a matcilor din Pe- piniera Baneasa II a 1.C.P.A., condusa de teh- nicianul Nicolae Iancovescu, unde anul trecut s-au produs 6423 matci de cea mai bund calitate. (foto: ET) 10 (rama ME imparfita in 3 sectiuni lon- gitudinale pliante) care, bine organi- zate, asigura imperecherea mai multor serii de matci in timpul sezonului (4— 5 méatci pe nucleu). Cantitatea de al- bind folosité la formare este de cca 200 g si se recomanda formarea numai cu puiet cdpacit. In aceeasi masura cu cantitatea de albind folosita interesea- za calitatea si sandtatea acesteia. Multi creseatori sint tentaji sA scape, prin formarea nucleelor, de familiile din stupind care au ramas in urma si care nu au participat activ la cules. Pier- derile sint mari in acest caz, deter- minate de calitatea necorespunzitaure a albinelor care ingrijesc miitcile. Mai grav este faptul cA aceste albine, de multe ori find bolnave de nosema, imbolnavese mitcile, scurtindu-le viata. Aceste matei au timp suficient s& im- bolndveascd familiile sau roiurile In care au fost introduse, creindu-se in felul acesta un cerc vicios. Odataé miatcile imperecheate, multe din ele sint transportate la distante mai mici sau mai mari, in custi spe- ciale de transport (la noi cusca tip Benton). in timpul transportului, de multe ori, din cauza neasigurarii con- difiilor optime, se inregistreazA un procent ridicat de pierderi prin moar tea maitcilor. O cauzi a mortalitatii, des intilnita, este infometarea in cus tile in care hrana a fost prost pregi- titd $i s-a_uscat, Se observa cA intii mor albinele insotitoare si apoi mat- cile (de multe ori la destinatie supra- vietuieste matca, care introdusd vapid intr-un roigor cu albine tinere gi puiet de diferite virste isi revine). O alt& cauzi importantd a mortalitatii este temperatura, care, ori prea scizut& ori prea ridicaté, are aceeasi actiune ne- fastA asupra matcilor. O alt&. cauzd, combinata cu temperaturi ridicate in timpul -transportului, este _niicléiirea prin lichefiere a serbetului folosit. De aceea, se recomand& ca acesta si fie preparat cu cca 2 luni inainte (tre- buie si aibi un aspect tare, maleabil dar nu lipicios) si administrat in com- partimentul de hrana al custii, imediatfnaintea expedierii, pentru ca lemnul ii absoarbe din umiditate. Acolo unde sint posibilitati, se recomanda parali- narea acestui compartiment. Suprafata serbetului se acopera obligatoriu cu o bucatica’ de celofan, pergament sau fo- lie de plastic, toemai pentru a evita uscarea, Calitatea albinelor insofitoare are foarte mare importan{A in supravie- fuirea’ matcilor in timpul transportu- lui, In primul rind acestea trebuie si fie sin&toase, si aibi virsta de 3—10 zile si si fie bine orfanizate. Se ini gistreazd pierderi de matci in custile de transport (mai ales la transportu- rile masive f&cute de catre pepinierc), prin injeparea matcilor de ciitre albi- jnele insofitoare slab orfanizate sau de virst& inaintaté. Pentru asigurarea al- binelor necesare custilor se recomandd folosirea compartimentelor _ speciale, despirfite de cuib prin gratie Hane- mann, in care sint puse rame cu puiet Ja eclozionare. _ Desigur mai sint si alte cauze care produc mortalitati la matci, dintre ele amintind diversele mirosuri tovic {benzina, insecticidele de orice fel) si chiar expunerea directa 1a soare (aten- fie la cei ce transporta matcile cu mi sini personale). Este deosebit de pagubitor faptul ci dupa © activitate atit de migaloasi, determinata insdgi de produsul delicat care se obfine, oca~ zie ct care s-au depus intense eforturi de munca si atenfie, sA avem pierderi tocmai la sfirgit, In momentul valorificérii mateii. Consider ca prin cele relatate am reusit si contribui la explicarea unor fenomene nedo- gite care apar datorité greselilor ce se fac pe parcursul fluxului tehnologic de crestere ‘@ miateilor. De multe ori ejecurile datorate greselilor demobilizeaz’ pe unii apicultori gi fi determina si parareasci aceasta fru- moasi activitate in stupina proprie. Creste- yea ‘matcilor da apicultorului atit satisfactia de a-si asigura singur materialul biologic re- jproducttor, valoros, dorit, eft si posibilitatea de a dobindi un prestigiu apicol deosebit. fn ajutorul apicultorului incepdtor CUM SE LUCREAZA IN PERIOADA CULESULUI SIN TIMPUL VERII Ing. Ion RECEANU © data cu primele ile ctilduroase de vara fncepe cea _mai intens& activitate a familiet de albine, In aceasta porioad’ familia atinge dezvoltarea sa. maxima. Numarul de albine lucratoare este foarte mare, fn prisact e un du-te-vino neobisniit, in natura sint tot mal multe flori, in stup toate ramele sint acope- rite bine cu albine si puiet, partea superi- ard a acestora find plind ¢u miere. Acum incep activititile necesare. pregatirl: culesu- lui mare de la saleim, pregitiri care se fac de altfel si cu ocazia Celorlalte culesuri, pen tru asigurarea. spatiului necesar prelucrdtit nectarului si depozitirii mierit. Pentru aceasta, la stupii orizontali inainte de ince perea culesului, de o parte si de alta acui- bului se introduc cel putin cite 3—! faguri ‘iti, in care albinele pot depune si prelu- cra nectarul iar‘ la’ stupii verticali se. pune corpul sau magazinul pentru recoltd. In ca- zuri de culesuri foarte abundente se adaugi corpuri si magazine suplimentare. Grija prin- cipal a apicultorului, in tot timpul culesului cit si tn perioada de dupa cules, este de a in= tretine la familiile ce albine o stare activ: adic de a prevent prin toate mijloaceie roirea naturald. Este stiut ci in perioada dinaintea roirii, familia isi pierde harnicia ; albinele nu mai culeg gi intra int-un fel de moleseala, Apleultorul poate impiedica prin diferite luctari ca familia si intre in frigurile roi- tului, manifestare care apare de obicei dupa terminarea culesului de la saleim, deci pe la Inceputul Iunii iunie. Roirea se datoreste lipsei ‘de spatia din stup, ciildurii excesive din cuib, lipsel de ventilatic a stupulul, thmuljirii’ trintorilor si mai ales inmultiri! exagerate a albinelor tinere, care produc un exces de liptisor 51 hranese cu el timp mai indelungat larvele (in loc de 3 zile, le hranese 6 zile). Acesten. sub influenta ldptisorului care constituie o fran foarte concentrati, se transforma in larve de mated si frigurile roitulni apar. In asemenea situatie, apicultorul trebuie si prevind roirea naturala prin asigurarea spatiului suficlent de lucru pentru albine. ‘Astiel, el trebuie sa Mirgeascé la timp cui- bul cu fagurl in intregime sau pe jumatate clidifi si sé extragé fagurii imediat ce ace: it