ra x end 7. p Fe ee. Bit ath oT heat noe ed al a tg LY ait .¢0 Meh less OPE ia! Apicultura in RomaniaApicultura in Romania Revisté Junar& de schimb de experlenti gi Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’ Romania ra an ee en CUPRINS 14 1. GURESOAIE: Ingrijirea roilor in scopul constituirii lor ca unitati puternice de productie 5§ G. CIURDARESCU : Eficacitatea polenizatoare a unor apoide la diferite culturi de ctmp 7) 1. VOLCINSCHI: intrebuintarea ramelor cli- ditoare 10 § Z. VOICULESCU: Greseli mai frecvente 22 * * *: Dezinfectia in stupind POFESCU, Iulia GRIGORAS: Observatii ‘ privind contaminarea cerli de albine cu pesticide organoclorurate T. OLARIU; Produsele apiterapice — bine cunoscute si corect administrate 19 @ Emilia POPESCU-DICULESCU, M. POPESCU- DICULESCU : Albina si copilul 22 @ Mihaela SERBAN: Sesiunea anuali de co- munic&ri sl referate a Institutului de cer- cetare $i productie pentru apicultura 28 § SEMNAL CALENDARUL APICULTORULU! 8 32 @ PROGNOZA INFLORIRIT FLORM SOARELUI Coperta I: Flora din zonele de deal si premontane constituie o bogatd resurs& me- Ufera care se cere intens exploatata. (foto: Pavel TANJALA) ——$——$—$———— Ceara thy Lveeters Cas) Crane L erat Cee Litry era eres cesar eee Couns) LRT Cel Nm eto Uae om ONT Semel RUAN Bema RTT ne SE eRe GTS creer iter COTE eatToN RMA Teor COE Teme Tie eee mer Cun eS ee A CARMEN Sey Corea te Coat aaet Ro gRa OTeN Tenet Te RECT Te CRI rat CTs eC UCT eee Re Ce Sn POMS Es tc nea Cor GS at ne eae men a eT CN cc CCT Tree OnE MEE CESS reese ret Sena? ey nn ae anette SOCIATED CRESCATORI LOR DE ALBINE DIN RS. ROMANIA, @ Str. lulius Farrer aerroa came Tra crarrn Cote es MCL ay Carrer rae reece aR Concrete Bunce: Weorer aes Perera Coe er oc tartany ait Cont iy esrtig ay Fireripoe ert i nr. G4—66, P.O.Be ots an te mr ip ttee Surin Se ee Em eer anny 1911 Pen pearsIn grijirea roiurilor in scopul constituirii lor ca unitati puternice de productie Ing. Ton GURESOATE Instiutul de cercetare si produetie pentru apiculturé eresocores fitztile mi ductive a familii trimoniuliti api 0 unitate biologica noua". aeserereroroseseseresereretoresecoe: By 4 % Luna ‘iunie reprezinté perioada in care este necesar s4 se formeze un numér cit mai mare de noi unitati bio- ogice. In acest scop, trebuie valorifi- cate la maximum capacitatea biologic& @ familiilor de albine puternice dar in acelasi timp $i a acelora cu nivel mat scimit de dezvoltare, folosind pentru fiecare caz metodele si procedeele adec- vate. Formarea de noi unitati biologice constituie o actiune care asiguré doua aspecte principale in cresterea albine- lor = — inmultiren numarului familiilor de albine ; — realizarea de familii ajutatoare care si contribuie la obfinerea unor unititi biologice puternice, cu’ poten- tial ridicat in vederea iernarii fara pierderi si pentru asigurarea de fami- jii de albine cu capacitate productiva sporitd in urmtéorul an. noi de albine nu au putut asigura inlocuirea determinat noi pierdert in efectivul apicol. in conditiile men{ionate, pentru refacerea pierderilor si pentru sporirea pa- tof national, inmultirea familillor de albine prin forimaren de nok tinititi biologice (roi) constituie o obligatie profesional yi 0 indatorire ectifeneascd unite raspundere a tuturor apicultorilor din stupinele do stat si cooperatiste, { tuturor apicultorilor eu stupine porsonale, TOF oriciears ca In anul 1967, inmuljirea numsrului familiiior de al devin’ > actiune generalizati in caro si se investease’ oats pricenorct pasiunea Gi daruirea apicultoritor din fara nonstré sub deviza : din fiecare famile de albine 3 $ 4 ? patofit% unui complex de factori existent in partea a dows a, anului 1986, sau Gpveistrat pierderi_insemnate in unele stupine, iar puterea familiilor de. § albine care s-au introdus la iernare a fost influen{ata negativ. é eee asia qarna prelungits, cu gboruri de curlitire sporadic. & fieut 3 ca in Iunile februarie, martie si mare parte ‘din luna aprile, si se inregistreze ¥ conditii nepricinice pentru dezvoltarea familiilor de albine. In multe cazuri, ‘ ici de puiet au condus Ja diminuarea puterii biolgice si capacitatii pro- ¢ : $ $ $ $ ¢ ¢ $ 3 é : can= for de albine. Nu rare au fost gi situatiile in care generatiile pinelor de iernare, fapt care d esa © Metoie de roire in. cazul fami Jor de afbine cu putere normala ; — divizarea simpli const& in scoa~ terea din familia de bazA a unei parti sau a.unei fumatati din fagurit cu pu- iet si provizii impreuni cu albinele care fi acoperd $i asezarea lor intr-un nou stup avind grijé s& stabilim. in care din diviziuni a ajuns matca fami- lei. Dupa organizarea cuiburilor, cei doi stupi se asazi de o parte gi de alta a locului vechii familii pentru im- partirea judicioasi a albinelor culegi~ toare, Inainte de venirea noptii, divi- ziunii faré matcd i se va introduce o mated imperecheata ; — procedeul -mutirii — dupa cule- sul de la salcim cind familia de albine are cea mai mare dezvoltare, se_muti familia pe, un alt loc in stupind im- preun& cu intreaga cantitate de puiet cApicit si populatia de albine care ii acopera, acestei unitati biologice intro- ducindu-i-se dup 24 ore o botca ma~ turd. Pe locul acesteia ramine matca 1cu tofi fagurii cu puiet tindr pind la virsta de 7 zile, albina tindré de aco- perire si intreaga populatie de albine culegitoare. Cuibul celor 2 familii se completeazi cu faguri artificiali. Acest procedeu, in condifii de cules natural, asigura dowd unit&fi biologice care pot deveni productive si constituie un mij- loc de combatere tehnologic’ a varroo- zei dac& se aplicd tratamentul cu Vara- chet cind in cele doua unitati biologice exist numai puict nec&pacit, intreaga populatie de varroa fiind in acest caz numai pe albinele adulte. In anul 1987, datorit’ nivelului mai scizut de dezvoltare a familiilor de al- bine, sint indicate pentru formarea noi- lor unit&ti biologice, procedee care sa necesite o cantitate mai mic& de puiet si de albine. © Metode de roire in cazul familiilor de albine mai slabe : — metoda nucleelor — consta in ri- ‘dicarea din fiecare familie de baz& a unei rame cu puiet cipicit gata ‘de eclozionare ‘si cu albina de acoperire, precum sia doud rame cu rezerve de hrana pe care le folosiin la formarea unui nucleu c&ruia, dupi o perioadt de orfanizare, i se di o botcd maturd. Roii formati astfel se deplaseazi pe vatra stupinei la distanfa cea mai mare posibili de familiile de bazd (80—100 m), Pentru acest folosi botci de schimbare linistité sau hotei crescute dirijat prin transvazare (vezi articolul din nr. 4/1987, p. 12). © Asigurarea mitcilor, combinat cu actiunea de selectie. Calitatea roilor formafi depinde in mare masura de componenta populatici de albine, de cantitatea de puiet cipi- cit si necdpicit si, in special, de insu- sirile calitative ale matcilor (zestrea Jor genetica). In cazul in care pentru roi nu se folosesc miitcile selectionate difuzate prin’ refeaua A.C.A. si acestea .sint crescute de apicultori, un rol deosebit il are munca de selectie prin alegerea pentru prasila (cresterea matcilor) a fa- ca miliilor de albine recordiste si sina- toase. In acest an, mai mult ca oricind, se vor alege pentru prasili familiile de albine care in condifiile anului 1986 si ale primaverii anului 1987 au avut o dezvoltare normal, prin aceasté mun- cA deselectie promovindu-se in stu- pind unit&tile biologice cu rezistenta crescut& la factorii agresivi. © Ingrijirea materialului biologic fo- losit in actiunea de inmultire. Prin lucrarile de ingrijire care se e- fectueazi se vor avea in vedere urma- toarele principii : -— pistrarea puterii corespunzitoare a familiilor de albine din care s-au for- mat roii astfel ca acestea si poatd con- tinua dezvoltarea intr-tn ritm accen- tuat In vederea valorificarii culesurilor care urmeaza, precum si introducerea in toamna de unitAti biologice puter- nice ; —asigurarea pentru roii formati a unui nivel de dezvoltare capabil sa duc& la obfinerea de unitati biologice puternice in vederea introducerii lor in bune condifii la iernare ; Dupa formarea roilor trebuie acor- datA o ingrijire deosebita atit unitatilor biologice nou formate cit si familiilor de albine de baz4-din care acestea pro- vin. Familiile de baz trebuie si repre- zinte sursa de material biologie pentru imputernicirea roilor, in special a ce- lor formati prin, metoda_nucleelor. Prin prelevarea pfriodicA de rame cu puict din aceste familii, in condifii de cules se, intensifici ponta mitcilor si se creste mai mult puiet decit in fa- milfile de la care nu s-au ridicat rame cu puiet. re a roilor lor de albine bio- © Lucrari de intreti nou formati si a fami din ‘care s-au format noile uni logice. Pentru realizarea cu succes a acti- unii de producere intensiva a roilor conform tehnologiei, se vor asigura in toate familiile de albine mitci selec- tionate cu mare capacitate de ouat. Sevor inlecui toate mitcile cu vitezd re- dus de ouat, cu defecte morfologice, cele din familiile a cdror productivitate s-a situat sub media anuala a stupinei si cele-batrine (mai in virsté de doi ani). Tn scopul asigurarii dezvoltarii cores- punzatoare a roilor si a familiilor de baz& astfel ca si se realizeze puterea care garanteazA c iernare fara pierderi gi pentru ca aceste familii si reprezinte capacitati productive in ani urmatori, este necesar ca pe toaté perioada se- gonului activ s& se intensifice activi- tatea de ouat a matcii pentru a se creste cit mai mult puiet. in acest sens, in perivadele lipsite de cules natural se vor efectua hraniri de stimulare cu sirop de zahar concen- tratie 1:1 de doua ori pe saptamind cu porfii de 600—700 g, in functie de puterea familiei de albine, la care se adauga protofil (17 mg/I sirop) si turte de polen. Th lipsa biostimulatorilor, furajarea se poate face cu sirop din miere ex- tras obtinut prin diluarea unei parti de miere la 2 parti de apa. Hranirile continue de stimulare se vor face respectind cu strictete “toate miasurile menite s& prevind declanga- rea furtigagului prin etanseizarea stu- pilor si astuparea eventualelor eripa- turi, reducerea urdinigurilor in corelare cu puterea unititilor biologice, evita~ rea risiper de sirop in stuping, admi- nistrarea siropului numai in orele de seara, dup& incetatea zborului albi- nelor étc. Pentru mentinerea familiilor de al- bine in stare activa, o masura eficient& este efectuarea stup&ritului pastoral. La amplasarea stupilor in pastoral se va avea griji si se evite agezarea lor in raza de zbor a altor stupine pentru ca albina sé nu se raitaceasca, iar pen- tru a preveni suprapopularea unor fa- milii in dauna altora se va cduta ca sursa de cules sa fie in fata liniei de stupi si nu intr-o margin Jn perioadele de -valorificare a cule- surilor ce apar dupa formarea roiurilor este absolut necesara deblocarea cuibu- lui deoarece albinele ocupA cu miere spatiile libere de puiet reducind posi- bilitatile de ouat ale matcii, In paralel cu aceste masuri, peniru intensificarea cresterii puictului se vor asigura in permanen{a in cuib faguri pentru ouat si se vor cfeciua toate lu- crarile care asigurd o buna desfagurare a proceselor fiziologice si biologice din stupi ca: umbrirea stupilor, inlesnivea unei bune ventilafii, prezen{a si acce- sibilitatea continua a unei surse igic- nice de apa. Deoarece in familiile de albine si in roii nou formati se pot cladi. foarte rmulfi faguri artificiali, nu trebuie ne- glijaté aceastA lucrare. Cladirea de.cé- fre albine a numfrului de faguri nece- sari se realizeazA pe fondul actiunilor de hraniri stimulente continue a fami- liilor de albine. La familiile puternice se pot introduce dntr-o dati doua ra- me cu faguri artificiali de o parte si de alta a cuibului, Pe masura cladirii fagurilor artificiali introdusi, se vor asigura continuu aitii pentru a fi luati in cregtere. Introducerea de faguri ar- tificiali in familiile de albine este o actiune permanentd, urmarindu-se sa se realizeze necesarul integral de fa- guri cladifi, Prin cladirea unui numdar cit mai mare de faguri artifical se a- sigurd igienizarea si tnnoirea anuala a cuibului familiilor de albine, far prin reformarea fagurilor vechi se obtin can- titati considerabile de ceara. ‘Activitatea de ingrijire a familiilor de albine are ca scop major obtinerea de unitati biologice puternice, produc- _tive, dar si sanatoase. Pentru a avea familii sndtoase tra- tamentele medicamentoase in vederea combaterii bolilor parazitare si infecto- contagioase trebuie sa constituie o preo- cupare principala a apicultorilor. O atentie deosebitéa se va acorda combaterii varroozei folosind in acest scop produsul Varachet administrat prin fumigatii tn dozele si Ja interva- jole de timp prevazute in indicatiile din prospectul de fabricatic. La aparifia primelor semne de nose- mozi si pentru stimularea dezvolt&rii 3familiilor de albine -se recomanda si se administreze turte cu sirop din za- b&r cu protofil (34 mV/kg pastA sau 17 mi sirop). Pentru combaterea micozelor puter- nic favorizate in acest an se va.admi- nistra preparatul Micocidin prin pudra- rea albinelor cu 80—120 g de 3—5 ori si prin administrarea sub forma de si-- rop dupa indicatiile din prospectul care insoteste produsul. . La aparitia primelor semne de loc& toate familiile de albine din stupind se vor tratat cu locdmicin in dozele indi- cate de prospect. : Efectul tratamentelor medicamen- toase in combaterea tuturor afectiuni- Jor albinelor trebuie s& fie sustinut si potentat de masuri optime de crestere, intretinere si alimentatie a familiilor de albine in tot sezonul apicol. in perioada de pregatire a familiilor de albine pentru iernare (lunile august- septembrie) se va stimula cresterea pu- jetului prin hrdniri de stimulare cu si- rop din zahar ori de cite ori culesurile tirzii de intrefinere au disparut sau au fost intrerupte de condifii climatice nefavorabile. Incepind cu luria septembrie se vor tria roii care yor ramine pentru i - nare, restul fiind folosifi ca familii jutatoare pentru intarirea cu material biologic a altor familii de albine. In cuibul familiiior de -albine se vor asigura numai faguri de buna calitate corect claditi, fara defecte, celule defor~ Dad sesh: SE s 7 i Ky i mate sau celule de trintor, fiind indi- cati fagurii claditi in anul precedent in care s-au crescut citeva -generatii de puiet. In zonele unde existi culesuri tirzii se va proceda la deblocarea cuiburilor prin introducerea in mijiceul cuibului . a unui fagure bun de ouat, operatitine care se repeté la un interval de 4—5 zile, in functie de gradul de insamin- tare al acestuia de citre matcé. Pentru ca. albinele s& pregiiteascA mai repede pentru ouat acesti faguri, inainte de in- troducerea lor in cuib se stropesc cu sirop din zahar. In continuare se vor lua masuri pen- tru asigurarea cAldurii in cuib prin re- ducerea treptat{ a acéstuia in functie de puterea familiei de albine, Fagurii scosi din cuib si care mai conjin unele cantitati de micre, se vor desc&pici dupa diafragma pentru concentrarea hranei fn zona de iernare si pentru sti- mularea cresterii puietului: Ultima lucrare de reducére a cuibu- lui se va face in perioada cind nu mai existA puiet, prin scoaterea din mijlo- cul cuibului a’fagurilor goi din care a eclozionat puietul, rimintnd in ouib doar ramele cu hran& complet ocupate cu albine, Impachetarea cuiburilor: in vederea asigurarii unui regim termic corespun- z&tor se va face cu materiale termoi- zolatoare amplasate lateral si deasupra podisorului.Albina — cel mai statornic si lea! aliat al ogriculturii FFICACITATEA POLENIZATOARE A UNOR APOIDE LA DIFERITE CULTURI DE CIMP Dr. Georgel CIURDARESCU Institutul de cercetari pentru cereale si plante tehnice Fundulea Un numar mare de gpecii de plante cultivate sint strins legate, in procesul de fecundare, de activitatea insectelor polenizatoare. Plantele cu polenizare entomofilA prezinta o serie de particu- laritati ale morfologici florale (forma, densitate si ornamentatie a granulelor de polen, culoarea petalelor, amplasa- rea nectariilor, staminelor si pistilului) - care atrag diferentiat insectele pole- nizatoare. Paralel cu modificdrile in sens Adaptativ al florilor, in decursul evolu- tiei au avut loc si la insecte o serie de modificdri structurale care le-au permis exploatarea resurselor oferite de flori (cogul de colectare a polenu- lui, pilozitatea bogat’i a unor segmente abdominale si uneori a intregului corp, apendice bucal adaptat pentru supt, gusi pentru colectarea nectarului etc.). In prezent, peste 70%/) dintre spe- ciile de plante entomofile sint_poleni- zate de catre albinele melifere iar peste 10%/ de catre albinele siilbatice. Restul de speci sint polenizate de c&tre insecte din diferite grupe siste- matice (Diptera, Heteroptera, Lepi- doptera ete.). Avind in vedere cele prezentate an- terior si importanta economic pe care © prezinta albinele melifere si sal- batice in fructificare gi, in final, la producerea dé sdminta, in cele ce ur- meaza ne vom referi numai la acestea. Vizitind florile, albinele asiguré polenizarea incrucisata, existind astfel conexiuni reciproc avantajoase ‘care au, dus Ja o clasificare generala a lor, in urmatoarele doua tipuri de evolutie : — oligolectice — ale céror femele culeg polen de la un numér limitat de specii de plante inrudite (specific majoritéfii speciilor de albine’ stilba- tice) ; — polilectice — ale citror femele culeg polen de la mai multe specii de plante (este caracteristic albinei_me- lifere). Sisteme similare de corelatie au fost lJansate in decursul timpului de diversi autori si in diferite moduri. Toate insa condue in final la aceeasi concluzie si anume la existenta unor specifici- tati diferentiate ale diferitelor grupe de albine in raport cu speciile de plante vizitate. Pe linga specificitate si in strins& legatura cu fructificarea trebuie men- tionat si aspectul de eficacitate. Prin eficacitate se infelege procentul de flori polenizate ‘din numarul total, de: flori vizitate. Este cunoscut faptul ca nu intotdeauna vizita unei albine pe o floare este echivalenté cu poleniza- rea ei, Spre exemplu, o albind meli- fer dacd se asazA pe un racem bine dezvoltat de lucerna (cu minimum 20 flori apte de polenizare), poate extrage lateral nectarul fara a deschide (si po- * leniza) decit 2—3 flori. In schimb, aceeasi albind aflata pe un capitul de trifoi deschide §i pole- nizeaza fiecare floare pe care!\o vizi- teazi. Din acest exemplu se poate concluziona ci albina meliferi are o eficacitate polenizatoare mai redusa la lucema comparativ cu trifoiul. Nu tre- eficientei polenizatoare a unei insecte trebuie s& se ia in considerare si mor- fologia florii vizitate. (mai accesibil& sau nu la vizitare). Pe baza acestor (continuare in pag. 10) 5(2rweyneqod sus am Suonid ‘Suemonnas uopatcen myojno cg, ‘sius0nduoy “odnsenu uatdopoy ‘smeavsrdey ‘umanayss “unuotd siigetion ‘ondostap ‘sidianyf ‘ozosany “sogrosnf, 1a. soy sp %cz aod) veomps (amzneapog ngs ajujzta apioyf wp %oc v4 pusd) oppo (ormrpuayog megs apopieta apeoyf wap Gor vp psd) penprs voxvjora : vyeds no stusonanp : vyzeds 112. 7 vputouay “vutandot svays 29° snyonBCina ‘snpusrsponb : opods 2 iy ‘opoeghp ‘stesso = tazorf PO aeeated Sopuedey a * a = ses . ~ * se anemone (1 edeo mnyty) xdeog = = = = oH + = oe aoe sunuue snyynerjay) tnjsiwos-voreorst - + ts = : . = = + ans —as PS suUaRA supamig) pres atiedag = . * = os * - . =. ae ae (7 opus srumon5) ogre? ouadog ~ ~ : = = : = * = 2). caseee (-T swans suman) oqonense « > > = * . > = te ates d5 epqman5) ow. = = = = * = : = case (1 sqeaoujo wssxToFR) THOSE — Pd i = * . * = + ee ("1 2301209 sn: ) 20200 a aoe tere = fete tae eee . eae ee nee (doag eyoyseior. srysSiqouo) qooreds - Stee ” * = wae ase (ds smofiiary) young = . seme” pene * * o . eae (7 snyepnoiuios suj07) repzy ia oS = . = * = = ae (apo tons emia) ounce ~ © tere ake nem . eee See eee cee SS eo os # seecen vase ten stemee asesee le ees ans * = * pore = a * ey * = sae (1 waxyrmuos sonndeg) ovpy = = . = * = = = . ws (7 srmuruos samorg) wont L I H 2 z x a 5 a ¥ Zi 24vope 31940. eforortxe PR omye opyontoyy suite vung sniquog ie meine dy sopesu jm antag 1 1pqer aW]S Aq NALIN ALWadIG VI AdIOay HONA V SYVOLVZINATOA VALY.LIOVOIaTCEARA — 0 problem’ mereu actuala INTREBUINTAREA RAMELOR CLADITOARE Ing, Traian VOLCINSCHI Seful serviciului tehnic : al Asoclatiei Crescdtorilor de Albine nnn 0 fl Ae, Cunoscind faptul ef socretia de ceari este o funetie Sizlologle® inevitabitt a organismului albinelor, s-a ciutat gisirea unor posibilitati de a spori cit mai “mult producfia de ceari a familiilor de albine. Pentru a folosi posibilitatile de $ reat ate unct familii de albine si pentra ca intreaga cantitate de cearé produss Ge albine si fie intrebuinfaiX la clidiven fagurilor este necesar sii se creore Stupi spatit Ubere. Spatille libero din stup favorizeazt seeretia glandelor eorifere. ‘Albinele nu suport spatii godle in cuth si Te completeaza cit mat curind eu faguri noi cliditi, Experienta a demonstrat ci productia de ceari nu depinde numai de spa- iu gol creat ef si°de locul’ unde se giseste acest spatiu in aga fel ineit toate aibinele din stup capabile si produc ceara si poath particina 1a cladit. Aceste spatii goale trebuie sa fie create in zona de activitate a albinelor tinere ocupate cu ingrijirea puictului, astfel ca ele si le poata folosi mai usor. Formarea spafiilor goale in stup se va face cu grij& pentru a nu prejudicia cildura cuibului, in special primavara, Este necesar si respectim compactivitatea si regimul termic al cuibului. In ‘acest scop apicultorii au conceput rama claditoare care constituie un mijloc im- portant de sporire a productiei de ceara. Rama cliditoare se introduce th cuib _ Ocuparea albinelor tinere cu pro- linga ultima rama cu puiet, figura 1, ductia de ceard contribuie la men- In timpul veri, in perloada merelui tinerea familie de albine Intro stare Gules se pot introduce 2—8 rame cli- . de activitate, influentind favorabil cu- Giisare Jao familie puternicd. Unii lesul vitor. In perioadele lipsite de apicultori amplaseazi_aceste rame eléditoare de o parte si de alta a cui- pului, Cind ramele stau alaturi, albi nele cliditoare se adun’ intr-un sin- gur loc, iat regimul termic este mai : favorabil influentind glandele cerifere an SA secrete ceari mai activ. La stupul CLADITOARE multictajat se pot introduce 1—2 rame claditoare in fiecare corp, dar cele IMIERE mai bune rezultate se obtin in corpul PUIET unde se creste puiet tinar si in cel CEWLE GOALE destinat recoltei. Rama claditoare se tine in stupi, pind la sfirsitul culesului. Fig. 1: Locul ramei claditoare in cuib. f 7eules se recomanda stimularea lor cu sirop de zahar in concehtratie 1:1. Prin folosirea rational a ramelor cla- ditoare intr-un sezon apicol se poate realiza o productie de 0,8—1,5 kg ceara marfa de la o familie de albine puternica, Rama claditoare poate avea mai multe roluri — 8% sporeasci productia de ceari, dezi- derat care constituie rolul principal al acesteia ; fr. — si permiti urmirirea activita{ii albi- melor si in special a tendintelor de roire; — si asigure productia de apilarnil ; —S& contribuie la combaterea biologicad ‘@ varroozei ; — S& asigure numarul necesar de trintori de calitate pentru imperecherea mitcilor 5] ind acestia nu sint necesari, sii ingrideasci prisirea lor intr-un numar prea mare. In functie de scopul urmarit rama claditoare poate fi folositd s& satisfac unul sau mai multe din aceste dezi- derate. — In cazul productiei de ceara de calitate fligurasii crescuti de albine trebuie recoltati Ja fiecare 3—4 zile. —4An cazul producerii de apilarnil cit si @ combaterii biologice a varroozel, figurasii ‘erescuti nu s¢ recolteazi, extrigindu-se pe- riodic din celulele acestora Iarvele de trin- tor inainte de cipicire cit si eventual Parazifi de Varroa ce se afli pe aceste larve. eas SSS 2 4 4: t Fig. 2: Rama claditoare de constructie spe- cial: 1 — spatiul inferior care reprezinta 2/3 din ram& -rezervat fagurelui.de cub; 2 — sisemul de sprijinire a ramei cladi- Yoare pe felfurile din interiorul stupulul ; 3 — speteaza superioar’ mobild ce delimi< teazii partea superioaré a spatiului rezervat pentru cresterea fagurilor si care reprezinta 1/3 din rami. § — In cazul producerii de trintori pentru imperechere, larvele acestora rimin in continuare in celule pentru a fi c&pacite de c&tre albine si a ecloziona. Rama claditoare este de o construc- tie special (fig. 2) avind aceleasi di- mensiuni cu rama. stupului obisnuit. Are speteaza superioard mobili (deta~ bila) iar rama propriv-zisa se spri- jin in stup pe umerase confectionate din dou& buciti de balot indoite in unghi drept si fixate in partea supe- rioara a spetezelor laterale ale ramei claditoare. La 10 cm mai, jos de spe- teaza superioara mobiJA éste montata 0 siped sub care, pind jos se fixeaza un fagure hormal de cuib care ocupa doua treimi din rama. * Rama claditoare d& _ posibilitate albinelor si valorifice secretia glande- lor cerifere si si construiascd fagurasi 1 liber din partea superioard a ramei care reprezinti o treime din dimensiunile . acesteia, acest spatiu fiind sub speteaza superioara mobila In acest spatiu superior albincle cli- dese cu placere fagasuri care obisnuit contin celule de irintor. In acest fel se satisface si instinctul albinelor de a cldi celule de trintor. In aceasta situatie albinele nu mai modificd ce- lulele de albine lucratoare din fagurii artificiali introdusi la cladit pentru a creste trintori si fagurii artificiali vor fi lucrafi uniform numai cu celule de albine lucratoare. Astfel, rama clidi- toare constituie si un mijloc eficace de ingradire a prasirii exagerate a trin- torilor. Fagurasii crescuti chiar daci nu ocupa toaté lumina ramei cliditoare trebuie recoltati la 3—4 zile prin ti- iere cu ajutorul unui cutit pentru a nu permite cresterea puietului «de trintor pentru care albinele consuma mult energie si hran&. Pentru valori- ficarea gperativi a acestor f&gurasi recoltati din rama claditoare este bine ca in fiecare stupina si existe un to- Pitor Solar fn care se topesc pe misura recoltarii, Daci vom lisa pe o peri- padi mai mare de timp fagurii nere- coltati, larvele crescute in celule vortrece in stadiul prenimfal, isi vor tese invelisul nimfal care, la topirea fagu- relui respectiv.va refine o buna parte apicultori folosese ca ra- ma cliditoare o rama obignuitd din stupin’ din care au taiat fagurele des- tinat reformei deoarece albinele lu- creazi mai repede intr-o asemenea rama oarba in care a fost crescut an-- terior un fagure. In acelasi scop poate fi intrebuinjaté numai — speteaza superioara a unei rame sau numai hrimitorul uluc de fundul caruia se aplici o fisie de 1—2 cm fa- gure artificial lipité, acesta servind ca inceput pentru claditul fagurelui. Folosirea ulucului hranitor prezinta avantajul cd.in perioadele lipsite de cules familia de albine poate fi stimu- lata cu sirop de zahar. De asemenea si rama de magazin poate fi folositi oa rama claditoare cind este introdusa in cuib si la care s-au prins. in acelasi mod, de spetezele superioare gi infe- rioare, doua guvite de fagure artificial. Aceasti rama claditoare are un front de lucru mai larg pentru albine si o capacitate mai mare, satisficind foarte pine cerintele acestei producti. In figura 3 sint prezentate diferite mo- dele de rame claditoare. Este bine si insemnam cu o pionezi cama claditoare “pentru ci la deschi- derea stupului se. vede mai bine si nu © putem astfel confunda cu o alt& rama. Intr-o zi se pot taia si recolta faguri din ramele claditoare din 50 de stupi, obfinindu-se 4—6 kg ceara. O atentie deosebita trebuie acordati la scuturarea de albine si la recoltarea fagurilor din ramelé claditoare pentru a nu pierde sau vattima matca care de multe ori se gaseste pe acesti faguri in care depune oud. La recoltarea fa- gurelui din rame se lasi o fisie de 10mm care ajuta la pornirea si diri- jarea constructiilor urmatoare. ‘Aga cum am ardtat mai sus, in afara productiei de ceara, folosirea ramei pot supravietui in perioada de iarnd, fapt indeobste cunoscut. Se stie ci ghemul de iernare incalzesfe numai spatiul pe care il ocupa si pe care’ se deplaseazd in timpul iernii.Persoaal nu am facut masuratori, dar din Iiteraturd stim cai dacd afaré sint —10°C, in spatiul neocupat de albine sint —7—8°C. Voi da un exemplu din practica mea pen- tra a-mi sustine afirmatia. In urma cu 25 ani am iernat in afara ghemutui un numa&r de aproximativ 40 matci, preluate de la apicultorii bucuresteni, Am dus un stup cu o familie puternicd la sediul de atunei al Comitetului Executiv al Asociatiei noastre, de unde toata iatna am luat albine pentru schimb. Fiind un timp ‘geros, am putut observa c&é tn spatiul din spatele ghemului exist’ gheay’, datoriti condensu- Tui, Deci, nu este daundtor pentru familie dac& se deschide stupul pentru 1—2 minute, cit dureazi s& se aseze turta sau placa de zahir candi, chiar daca afara este ger. @ Existé apicultori care spun ca in fami- lille lor au 10—12 si chiar 15 faguri plini cu puiet iar alti cd ramele sint total insd- mintate, neavind deloc cofoane cu miere si polen. Sint exagerdri care nu folosesc nimanui iar respectivii se comporté ca vinatorul care pretinde cA a prins o vulpe cu coada de 9 stinjeni, Matcile noastre nu depun nici th lunile de maxima producti- .Vitate, adic’ In mai-iunie, mai mult -de 1600—1 800 oud in 24 ore. Matcile exceptio- nale pot depune in aceasta perioada 2000— 2200 oui in 24 ore, ins& exceptia nu for- meazi regula, Dacd tinem seama ci un fagure cu dimensiuaile 415x270 mm are 11 dm? jar 1 dm? de fagure insamintat pe ambele fefe are 800 larve ar fnsemna ca un asemenea fagure va fi Insamintat de © mated cu 0 prolificitate de 1800 oud in 4,5 zile. Dezvoltarea de la ou la albina lueréitoare adult& find de 21 zile, pentru o asemenea matci sint necesari aproape 6 faguri, Dac& apreciem ci 1/3 din fagure este ocupat cu miere si polen Inseamad cd pentru puiet sint suficienti 7—8 faguri.. In urma cu citiva ani, cu prilejul unui schimb de experienta ami lucrat in Italia la o stu- pint formata din citeva sute de familii ada- postite in stupi de 10 ramie. Nici: acolo nu am. intilnit familii cu 10 faguri cu puiet, desi perioada in care ‘am lucrat a fost aprilie-iulie iar toat’ lumea stia c& Apis mellifica ligustica are métci deosebit de prolifice. Daci totusi se ivese astfel de exceptii recomand acestor norocosi si ia legatura cu laboratorul de genetic’ si ame- Jiorare a albinei noastre din cadrul Institu- tului de cercetare si productie pentru apicultura. © Unii apicultori sustin ca turtele admi- nistrate albinelor pe timp friguros trebuie sti fie mai mici, pentru ca altfel se inve- chesc si albinele consuma mai bine turtele proaspete, nemucegaite. Este o parere gre- siti, deoarece zahdrul si mierea, cele 2 componente ale turtei nu se’ invechese nici- odati si nici nu se pot altera. In ceea ce priveste umezirea turtelor, fenomenul este binevenit deoarece pe de 0 parte se stade astfel umezeala dia stup, iar pe de alta parte zaharul umed din turté este asimilat mai usor de céitre albine care nu mai trebuie si-si ,fabrice“ singure apa sau sa o string& din Jocurile reci, cu condens. Marimea turtelor se stabileste in functie de puterea familiei. Totdeauna am dat familiilor turte de 0,800~1,200 kg. Atentie la deschiderea stupului — aceasta nu trebuie facuta prea des, 0 parere eronata este si acea ca trebuie ‘méarité distanta dintre faguri pentru a in- cdpea acolo mai multe straturi de albine, asigurind astfel 0 mai bund iernare. Astiel, se propune distanfarea cu 2—3 mm a spete- zelor laterale, pentru a face loc la.4—5 stra~ turi de albine in loc de 2, cind spetezele nu sint distantate. Precizez ca distanja_dintre fagurii ramelor respecta intocmai distanta dintre fagurii _buduroiului_ iar toraceie 1u- cratoarei are @ 4 mm, Attinci cum pot in- eApea inca 3 straturi de albine daca se mareste distanfa numai cu 2—3 mm? © Ascultarea zumzetului familiilor de al- bine se face in cele mai dese cazuri cu Surtunul “introdus pe urdinis. Acesta se poate infunda cu tocéturi de la desc&pacirea mierii sau chiar cu albine moarte si din aceasti cauzi nu se aude nimic. In ase- menea cazuri se cerceteazd furtunul si daca totul este in regula, cel mai bine este sd se deschidd stupul pentru a ne convinge de situatia familiei. G. Barthelemy in Revue francaise d’apiculture nr, 4586/1986 recomanda sa nu se ciocdneasca tn peretele stupilor de- oarece albinele se desprind din ghem. pen- tru a se° apéra si mor in spatiul rece Deblocarea fundului din fata urdinisului pentru a lasa aerului loc si patrinda, se va face numai pe o adincime de 6—7 cm pentru a nu deranja ghemul de iernare. Curatirea fundurilor se va face atuaci cind vremea ‘este prielnicd pentru o asemenca lucrare. @ In incheiere m& voi referi la 0 con- fuzie care se face destul de des intre carton si plicile fibro lemnoase. De rauite ori auzim expresia carton, din P.F.L.*. Cartonul este un produs la baza carvia sta celuloza iar plicile fibro lemnoase sint pars ticule din lemn macinate si aglomerate cu rasini sintetice, presate si uscate In diverse grosimi Sper ca prin cele ardtate mai sus s4 in- drept unele stari de lucruri care provoacd "= cel mai adeseori prin repetare — nedu- merire intre apicultori genereaz pagube. si de multe ori 4 itDEZINFECTIA IN STUPINA *) Mm MO EES LD me 6 ar Fr 5 y 7 me 7 me 0 mae 4 a we cm lms mes maf a . \ Derinfectia este una din operatiunile importante din cadrut complerului de \ — mésuri pentru prevenirea si combaterea bollior infectioase si parazitare la animal \ Prin ea se urméareste distrugerea germentlor patogent. s Th general dezinjectia’ cuprinde wrmdtoarele operatiunt succesive : v — curtitirea manuala a obicetelor de dezinfectat ; x — aplicarea substanjelor dezinfectante ; s \ — respectarea timpului de contact intre substanta dezinfectantd si obiectul \ ‘supus dezinfectict ; ¢ 1 = indepartarea prin sspilare st aeristre a substantet dezinfectante, . Din-punct de vedere al scopului urmtirit dezinfectia poate fi: ‘ ’ ‘A, preventtvi (profilactiett) “ x B, de necesitate (cind q aparut boala) j Tn cadrul dezinfectiet de necesitate se disting : ‘ = dezinfectta curenta ce se executd in perioada de evolutie a bvolii; “= dezinfectie finald, dupt stingerea bolii. \ Toate aceste etape ale dezinfectiet sint aplicabile si albinelor, tinindu-se i cont de particularitafile acestei specti, lames mes mmo mes mes ms mes mee 7m sms me tar sms A. DEZINFECTIA PROFILACTICA se aplici fn toate stupinele in scopul distrugerii eventualilor agenfi__ pato- - geni. Trebuie de mentionat ci, in orice familie de albine, aparent sdnatoase clinic, exist’ germeni condifionat pa- togeni care in condifii nefavorabile de crestere a albinelor pot declansa boala. Dezinfectia profilacticA se execut’ in fiecare an de doua ori, in mod obliga- toriu, primévara si toamna. B. DEZINFECTIA DE NECESITATE se efectueaz4 pentru combaterea unor boli infectioase din momentul inregis- trarii primelor cazuri si pind la lich darea focarului. In cazul aparitiei bo- lilor infectioase ca: loca americana, lo- ca europeana, nosemoza clinica, viroze, puiet varos si pietrificat se face dez~ infectia dupa aplicarea tratamentelor medicamentoase, disparifia semnelor clinice si transvazarea familiilor in stupi.noi sau dezinfectati. Orice fel de dezinfectie incepe dupa cum am ardtat mai sus cu curdtenia manual& care consti in raderea cu pe- ria, dalta, spaclul si cufitul a cerii si propolisului de pe peretii stupului sia accesoriilor lui (fundul, podigorul si ra- *) Indrumari ale Colectivului de patologie din Institutul de cercetare si productie pen- tru apicultura. 32 mele), ‘precum si a rosdturilor de fa~ guri, cadavre de albine, dejectii sia altor corpuri straine din interiorul stu- pului, insistindu-se asupra colfurilor si crapaturilor, i Dupa curdfire urmeazi dezinfectia propriu-zisa, pentru care se foloseste unul din urm&toarele materiale dezin- fectante : — soda causticd, in concentratie de 40/) (40 g/l api), Aceasta este un dezin- fectant cu spectru larg, distrugind ma- . joritatea bacteriilor, protozoarelor, vi- rusurilor si parazitilor in formele lor de dezvoltare si de rezistent& (spori) Puterea dezinfectanta a sodei creste cu temperatura solutiei, solutiile fierbinti de 70—90°C fiind cele mai active, Pentru a mari puterea de dezinfectie a solutici se adaud sare de bucatirie in concentratie de 5%, Manipularea sodei se face in mod obligatoriu cu manusi si clame de cauciue, cu haine de pro- tectie: Pentru dezinfectia unui stup se folo- sesc 3—4 1 de’solutie de sod caustic’. — soda de rufe (caleinata) sau car- bonatul de sodiu, se foloseste in con- centratie de 5% (50 g la 1 | apa fier- binte). Pe un stup se consuma cirea 3—4 1 solutie. ; — formolul comercial (formalina) care confine principiul activ — alde-hid& formic in procent de 29%/, se fo- loseste in concentratie de 149/ (140 ml formol comercial 1/1 1 apa), cantitatea ce se foloseste pentru un stup fiind de 4 1 solutie diluata. Formolul se folo- seste prin imbdiere sau aspersare. — stipunul de rufe — solutie de 5° (50 g/l apa) in apa fierbinte se poate folosi atit ca detergent cit si-ca dezin- fectant pentru obiectele de pinzd si lemn (stupi, rame fara faguri si usten- sile), fiind si un foarte bun virulicid. — acidul acetic glacial comercial (cu © concentratie de 96% acid acetic) se foloseste.sub forma de vapori neincal- ziti pentru dezinfectia fagurilor goi de rezervaé, pentru combaterea sporilor de nosema si a gaselnitei, acestia in- troducindu-se in corpuri de stup du- lapuri si camere etanseizate. Acidul acetic se utilizeaz in canti- tate de 2 cml volum. Pentru un corp de ‘stup multietajat se folosesc circa 80 em’ acid acetic. Pentru un corp Dadant se folosesc circa 120 cm’. Ramele se fin in corpul etanseizat timp de mini- mum 7 zile; apoi se scot la aerisire timp de minimum 48 ore, dupa care se introduc in stupi. a — sulful in batoane (nu pulbere) se foloseste sub forma de fumigatii pen- tru dezihfectia fagurilor, care sint mai intii stropiti cu apA si apoi introdusi fn spatii ermetizate, Se utilizeazi 50 gim3 spatiu pentru dezinfectie in nosemoza si pentru com- baterea gaselnitei. Inainte de introdu- cered in stup se spala si se aerisesc. — apa oxigenatdé — solutie de 3%/ se foloseste in’cazul virozelor. Fagurii goi pentru rezerva se ‘dezinfecteazi prin umplerea celulelor cu solutié sau prin stropire si imbdiere. Apa oxigenata se mai poate prepara din perogen, 6 comprimate la 1 litru de apa. Dupa 24 ore-se elimina apa din fa- guri si se usucd prin aerisire. — varul nestins — oxidul de calciu pulbere —, se utilizeazi pentru -dez- infecfia oglinzii stupului si pe vatra ‘stupinei, inainte ca acestea s fie sa- pate. Doza de ‘administrare este de circa 1 kg/m? suprafata de teren. Cum se dezinfecteaz diferitele obiecte ale stupinei. — Stupii in care au fost gaizduite fa- miliile de albine se supun dezinfectiei riguroase conform indicatiilor de mai sus ; ; — Utilajele mecanice : extractorul, presele, topitoarele se dezinfecteazi ou solutie fierbinte de sodi de rufe’ sol. 50% (50 g la 1 1 apa). — Halatele, sorfurile si bonetele se vor dezinfecta prin fierbere intr-o so- lutie de soda de rufe 50/ timp de 30 de minute. Ménugile se supun vaporilor de formol. — Fagurii proveniti de la stupii in- fectati, insA f&rA puiet mort (c&picit sau nec&pacit) se dezinfecteaz’ in ca- mere ermetizate cu : vapori de formol, acid acetic glacial sau prin sulfurizare. Pentru formolizare in stupinele mari se foloseste formolizatorul — aparat simplu, ce se poate procura de la baza judeteana de aprovizionare cu produse zooveterinare. Pentru ‘formolizare, in stupinele mari se foloseste formolizatorul — aparat simplu, ce se poate procura de Ja baza judeteand de aprovizionare cu produse zooveterinare. : Fagurii cu puiet mort (capicit sau nec&ipicit) se elimina si se topesc, ra~ mele goale de faguri urmind a fi cuira- fate si dezinfectate. — Miinile se vor enmtanes prin spalare.cu apa calda si sfpun. Materialele necesare dezinfectiei se procura de la farniaciile si dispensarele veterinare teritoriale precum si de la magazinele filialelor A.C.A. In contextul cclor prezentate, dez~ infectia trebuie sA intre in practica curenté a apiculturii, aceasta ne- putindu-se lichida olile contagioase ale albinelor. De asemenea, igiena permanenté a stupului sia stupinei precum si buna ingrijire a familiei de albine si exploa- tarea rational sint mijloace de baz& pentru. prevenirea .tuturor bolilor la albine. 13,‘Rezultate ale cercetarii stiintifice ~ Ohservatii privind contaminarea cerii de albine cu pesticide organoclorurate a Institutul de cercetare si Caracteristica general a substante- lor chimice de sintezi din grupa pes- ticide este toxicitatea. Majoritatea pesticidelor cunoscute nu au ins& actiune strict selectiva, incit efectul lor se poate risfringe si asupra vietui- toarelor utile, asupra animalelor de interes economic si asupra omului, putind afecta chiar echilibrul biologic din natura. In ierarhia pesticidelor primul loc il detin insecticidele, deoarece insectcle reprezint& circa 2/3 din speciile lumii animale, o parte din acestea fiind dau-. n&toare intereselor omului. Pentru stirpirea insectelor diunatoare, in ulti- mele 4—5 decenii s-au produs si s-au folosit cantititi considerabile de insec- ticide care au poluat intr-un ‘grad insemnat biosfera, hidrosfera si in spe~ cial litosfera, incit omenirea a inceput SA se ingrijoreze de efectele secundare, nedorite, ale acestora. De exemplu, numai in +anul 1946 in S.U.A. s-au produs gi s-au folosit aproximativ 20000 t “DDT (substanta activa) iar ulterior cantititi si mai mari de HCH tehnic. Astazi se incearc’ solutii pen- tru reducerea riscurilor generate de folosirea intensiva, in special a insec- ticidelor cu mare capacitate de poluare, cum ar fi’ cele organoclorurate. Aproape 5 decenii pesticidele orga- noclorurate au adus atitea binefaceri omului, incit semnificatia acestora .a sustras atentia de la riscurile legate de efectele lor adverse. ,Greselile“ in utilizarea pesticidelor puternic rema- nente cum ar fi HCH si DDT au fost 14 Dr. Nicolae POPESCU, ing. Iulia GRIGORAS productie pentru apicultura mult timp ,acoperite* de caracterul desavirsit insidios al efectelor negative. Chiar ast&zi, cind cunoastem o mare parte din aceste efecte cum ar fi cele neurotoxice, embriotoxice, mutagene, teratogene, cancerigene, dereglarea activitatii enzimatice gi pe aceasta cale a metabolismului general, mecanismul intim, al acestor actiuni nu este pe deplin elucidat. Marea stabilitate chimici, inclusiv revistenta la biodegradare, constituie insusirea esential pozitiva pentru com- baterea daundtorilor plantelor, dar in acelasi timp latura cea mai nefasti care st&-la baza efectelor adverse. Remanenta indelungata -in sol (pentru unele categorii de reziduuri de ordinul a 10—15 ani) si concentrarea consecu- tiva administrarilor repetate, transfe- rul din sol in plante si concentrarea concomitent&, patrunderea in organi, mul animal odati cu hrana_ vegetald si in final in organismul. omului odatt cu alimentele, reprezintA caile si ex- plic’ mecanismul contaminarii cu pes- ticide organoclorurate. Pentru reducerea riscurilor, multe tari, printre care si fara noastré, au trecut la m&suri severe care se pot grupa in dou categorii : — suprimarea utilizarii in practica agricold a unor pesticide organoclorurate cu rema- nen{a indelungata, in special HCH si DDT; — stabilirea prin norme guvernamentale de limite maximale foarte severe in ali- mente, furaje si in alte produse care pot atecta sinatatea omului si/sau a animalelor- Cercetirile ‘au aratat ci cele mai ingrijoratoare efecte adverse apartin