Sunteți pe pagina 1din 36
Apic ultura in Romania Revisti. tunari de schimb de experienti gi Indrumare metodologic’ spicolé. editaté de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist Romfnia Anul LXIt %& nr. 10 % octombrie 1987 CUPRINS 1g I. RECEANU: Fermitate si exigent’ in ap’- Yarea avutului obstese al Asociatiei Crescd- torilor de Albine 3 M. ATANASIU: Cerinte ale practicii apicole 6% 1 ROMANU: Despre ,inteligenta" albinelor / I. CAPISIZU-DELABIRCA: Evidenta in stu- ping 9§ St. POPESCU: Corelatia dintre volumul stu- pului si baza meliferd aw I. CIRNU: Cai si posibilitati eficiente pentru sporirea productiei de miere de padure 44Q Mihaela SERBAN: Al XXXI-lea Congres in- ternational al APIMONDIA (1) 17 N. V. ILIESIU: Contributia produselor ,Api- Jarnil“ si ,Apitotal N.V.I.* la potentarea factorilor naturali de aparare a organismu- lui, cu referire specialé la sistemul imunitar 20 M. POPESCU, Dana-Alexandra POPESCU, Elena PALO$: Miceli moleculare de pro- duse apiterapeutice biologic active aplicate in unele afectiuni oculare 23 P. NEACSU: Cum am scdpat de operatie la stomac datorité propolisului 24 Al. PATAKI: Sa respectim recomandirile li- teraturii apicole 26 § E. TARTA: Practicarea apiculturii in mod efi- cient si rentabil presupune temeinice cu- nogtinfe de specialitate 27% CALENDARUL APICULTORULU 29 § DOCUMENTAR APICOL 30 SEMNAL P. BUCATA: Cresterea matcilor simplificata de Vince Cook a E, TARTA : Un prestigios volum de apicultura stiintificd ——$—$—$$—$— Coperta 1: Din codru, din ctmp, din grétdina casei, formele sé culorile florilor au fost transpuse pe frumoasele custiturt folelorice care s& bucure, sé in- cAlzeasct si sd inveseleascd sufletul si cugetul omu- lui, atunci cind lumea vegetald tsi urmeazd somnul iernii (foto: Pavel TANJALA) —— Cora tate reer Sc) Ct tLe aves mC Near UIL’ ne car enna: nr Wleepr iny eed ch Send Caiater att area TST ee Er ae stele TEN ros RECTAN prereset RCE EU PireenGe Lm OTN CONSTANTIN FUIOR Tone ecs AUREL MALAIU initeae rstaye) Tene merce een ane e OC Sowers ame Cel eet ett) Conran ya TT eee eat ee SNORT ENT une rate eC ET ratr TS th tee UCT) Prec ore SAG ae aaa ace eee Se Catena SAC eT RECT Sota ot el DENY ORT nite CRESCATORE DIVA TTI) LER OLE IOS TERT Cara ee CAMs at ner Petree ee An CT Pen anaes DE WY SOLU meu Cert TTT CnC Pen U Uc ener ae Coron an eromen nT SOOT ee eS fillaicle ACA, @ Cititorii din SYeroruey aetna Ia hY ROMPRESFILATELIA — Sex RU eres Mer a CECT Bucuresti, Calea — Grivivel ty On iene) omen nimi O inalté indatorire patrioticd si totodati o esentiala obligatie cetateneasca a fiecarui apicultor: FERMITATE SI EXIGENTA [IN APARAREA AVU-- TULUI OBSTESC AL Arccienes CRESCATORILOR ALBINE Ing. Ton RECEANU Vicepresedinte al Asociatiei Crescatorilor de Albine yComitetul executiv, comitetele filialelor judetene si cercurilor apicole, raspund pentru buna pastrare si utilizare a bunurilor date in folosinta* Dezvoltarea la care a ajuns proprietatea obsteascdi a Asociatiei Cresctitorilor de Albine este, de fapt, rezultatul profundelor trans- formari revolutionare pe tarim politic, eco- nomic si social, ce au avut loc in patria noastra, fapt ce’ impune ca in actuala etapa de féurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate, sarcinile privind apararea si de: voltarea ayutului obstese al Asociatiei si dobindeasei 0 insemnatate deosebiti. De- sigur c& intregul popor este vital interesat in ocrotirea gi intarirea proprietitii socia- liste, baza orinduirii noastre socialiste, de- oarece ea constituie chezdisia propasirii, eco- nomice si sociale a tarii. Asa cum a secretarul general al partidului, tovaragul NIGOLAE CEAUSESCU, proprietatea socia- listé asigura realizarea concordantei_Intre interesele generale ale societdtii si intere- sele individuale ale cetatenilor, iar dezvol- tarea proprietatii socialise reprezinti izvo- rul bundst8rii gi fericirii intresului popor. In cele ce urmeaai, ne-am propus si res latim despre cadrul’ juridie al protejarii avulului obstese, considerind c& si in felu? acesta venim in ajutorul aparatului retribuit al Asociatiei, al aparatului voluntar cit. si a tuturor’ membrilor organizatiei noastre pentru a se elimina in totalitate unele as- pecte negative ce au aparut sau mai pot apdrea la filialele Asociatiei CrescAtorilor de Albine, unii angajati confundind proprietatea obsteaseti cu cea personala, asa cum s-a in- timplat la filiala judeteana Bihor. Corespunzitor amplei problematici pe care © reprezinta apararea avutului obstesc, le. gislalia {Grit noastre contine numeroase si complexe reglementiri de natura juridiea, In acest sens, Constitutia {arii, in art, 39, consacra indatorirea fiecdrui cetitean de a apira proprietatea socialist, iar in art. 13, prevede apirarea proprietitii socialiste ca unul din obiectivele principale ale activi- tatit_de stat. Datoria inserisi in Constitutie — ca un principiu caliuzitor pentru tofi ce- Statutul A.C.A., art, 42, alin. 2 tatenii si pentru toate organele statului — trebuie ineleasi atit ca o grijé atenta fata de avutul obstese, pentru inlaturarea posi- bilitatii ca acesta s& fie prejudiciat cu inten- fie sau din neglijenti, cit si ca o exprimare de acte pozitive menite si asigure inta- rirea sa. A Intdri proprietatea socialist, in- seamna a contribui_activ, constient, la cres- terea ei cantitativa, la. imbunititirea cali- tatii_produselor, 1a folosirea rationala a mij- loacelor de productie, la buna administrare a bunuritor, la stricta respectare si aplicare a legilor care dezvolti principiul constitu- tional enuntat. Aceste legi de mare important sint re- lativ numeroase si variate, in functfe de domeniul de. relatii supus _reglementirii Ele privese formarea ‘proprietitii socialiste, activitatile care asigurd dezvoltarea ei, ad- ministrarea si paza avutului obstese, ' con- trolul respectarii normelor legale, apararea avutului obstese prin mijloace administra- tive de drept civil, precum si prin mijloace ce drept, penal fata de cei care prejudiciaza prin fapte grave avutia poporului. [ati citeva din reglementarile care’ pre- zinté un interes deosebit pentru asigurarea ii si bunei gospodariri a avutului m referit are Bine determinat in asigurarea inte~ i bunei gospodariri a avutului ob- Dintre acestea, m-as referi in mod stese. special, pentru largul interes pe care-1 pre- zinté in toate sectoarele economiei, 1a Le- gea_nr, 22/1969 privind angajarea gestio- narilor, constituirea de gavantii si raspun- derea in legituri cu gestionarea bunurilor organizatiilor socialiste sila Legea nr. 9/1974 vind controlul financiar_preventi In legituré cu legea_privind activitatea gestionara, aceasta stabileste cadrul juridic fn cate ‘se organizeazi buna adminis- trare a patrimoniului organizatiilor socia- liste prin instituirea - conditiilor de inea- dtare In functia de gestionar a unor per- soane corespunzatoare sub aspectul pregi- tirii si corectitudinit lor, prin intarirea sis- temului de garantii pentru recuperarea even- tualelor pagube aduse avutului obstese, pre- cum si pentru sporirea rispunderii atit a conduc&torilor arganizafiilor socialiste, cit sia personalului muncitor care exercit atribufii In legdtura cu gestionarea si g0s- podarirea avutului obstese. Prin prevederile sale, legea asiguri un regim de disciplina si odine in gospodarirea avutului obstesc, prevenire a pagubelor In dauna proprieti| socialiste si de recuperare operativa a acestora. ; Prevederile legii stabilese in mod precis conditiiie de virstd, studii si stagiu necesare pentru incadrarea ‘in functia de gestionar, diferentiat in raport de complexitatea gesti- unilor, de natura si valoarea bunurilor, pre- cum si de cunostintele ce le implica gestio- narea lor. Deosebit de aceste conditii, lesea prevede interdictia incadrarii. tn functia de gestionar a celor care au suferit_condam- nari pentru anumite infractiuni. Prin sta- bilirea conereta a conditiilor mentionate si @ controlului respectirii lor, s-a creat posibilitatea recrutirii de gestionari cores- punzatori sub toate aspectele, ceea ce este de naturd si contribuie la prevenirea pigu- birii avutului obstesc. In dezyoltarea ascendenta a economiei na- fionale, in combaterea hottiriti a risipei si obtinerea unui randament si a unei eficiente economice maxime privind utilizarea mifloa- celor materiale si banesti ale societatii, in- troducerea unui regim ‘sever de economii, un rol deosebit revine controlului financiar preventiv, reglementat prin Legea nr. 9/ 1974. Pottivit prevederilor acestei legi, con- trolul finaneiar preventiv vegheazi asupra respectrii riguroase a legalititii in gospo- darirea patrimoniului socialist, asiguré chel- tuirea cu griji si raspundere a fondurilor, combate in mod hotérit risipa, contribuind activ la cresterea eficientei in ‘toate sectoa- rele de activitate. Controlul financiar pre- yentiv este astfel organizat, incit poate pre- intimpina neajunsurile din activitatea uni- titilor socialiste,“inainte de a se produce efectele negative ale acestora, poate identi- fica cauzele care Je genereaza si stabili cdile pentru_evitarea lor. Legea precizeazi obli- gatiile organelor centrale si locale, a uni- {afilor, a conducerilor acestora, de a asigura gospodirirea judicioasé a pirfii din avutia nationala ce le este Incredintati si de a realiza integral si la timp sarcinile de plan. Ea reglementeazi in mod unitar organiza- yea si exercitarea controlului financiar pre- ventiv pe toate treptele economiei nationale, yrevéizindu-se cresterea rolului si raspunderii 2 conducatorului cu atributii_financiar-conta- bile in folosirea cu maximuin de eficient’ a mijloacelor materiale, si banesti, acesta fiind obligat de a efectta controlul preven- tiv, atit cu privire la legalitate, cit si asu- pra necseitatii, oportunitatii si economici- tafii operatiilor. Totodati, legea acorda o atentie deosebitA efectudirii_controlului_ fi- nanciar preventiv asupra cheltuielilor inc’ din faza de angajare a lor, in vederea pre- intimpinarii neajunsurilor in activitatea uni- tatilor socialiste, inainte de a se produce efectele negative ale acestora, De aseme- nea, legea stabileste sfera operatiilor su- puse controlului financiar preventiv si pune accentul pe controlul operatiilor ce ar putea conduce la irosirea unor valori materiale si -banesti. Asadar, cele dowd legi la, care m-am Ye- ferit, au’ un pronuntat caracter de preve- nire’a producerii unor pagube avutului ob- stese. Cu toate acestea, este stiut faptul ca asemenea ‘pagube se mai produe in unititile socialiste, asa cum s-a intimplat si la uncle filiale ale Asociatici, este adevarat putine (Maramures, Ialomita, Caldrasi, Bactu, Bi- hor). Au fost cazuri ‘cind s-au_adus uncle pagube avutului obstese prin fapte de in- cileare a prevederilor legale cuprinse in cele doua legi la care ne-am referit, preeum, sia altor legi, inclusiv a legilor_penale. Prin contrast cu cerintele cupfinse in docu- mentele de partid si in legi, in procesul, atit, de complex al dezvoltarii ascendente a’ eco- nomiei noastre, au fost si unele cazuri de inedileare sau neaplicare a dispozitiilor le- gale, de nerespectare a disciplinei de plan si contractuale, a ordinii si disciplinei in procesul de productie. Unele persoane cu Sunctii de raspundere sau participanti la pro- cesul de productie, nu si-au indeplinit toate obligatiile legale ce le reveneau iar negli- Jenta si nepasarea in exercitarea indatori- rilor de serviciu, au adus prejudicii insem- nate proprietafii socialiste, avutiei obstesti a Asociafiei. In alte cazuri au fost uneori in- cAleate prevederile unor acte normative, cum ar fi cele privind functionarea noului meca- nism economic, cresterea eficientei fondurilor de productie, instalarea unui regim sever de economii si a wnei discipline finaneiare ferme. Urmare a unor controale s-at consta- tat, de asemenea, neajunsuri in activitatea unor filiale judetene ale Asociatiei cu privire Ja gestionarea bunurilor, angajarea unor gestionari necorespunzatori, asigurarea con- digillor de transport, depozitare si paz, pre- cum si cu privire la evidenta $i controlul fi- nanciar si gestionar si, ceea ce este mai / grav, asemenea incaledri de lege au avut uneori consecinte nedorite (Bihor, Maramu- res, Bacau, Ialomita etc.). ‘Vastul potential de progres ‘tehnic si eco- nomic pe care il reprezinta Asociatia Cres- c&torilor de Albine, impreun& cu avutia ob- steased, se pot valorifica deplin numai daca Se acjidneaz perseverent pentru dezvoltarea si apararea lor, atft de c&tre intregul aparat retribuit, cit si de activul voluntar. In evi- tarea unor neajunsuri din activitatea filia- lelor judetene, un sprijin important pot si trebuie s&-l dea comisiile de cenzori. Re- amintesc prevederile art, 33. din Statutul A.C.A. care precizeaza : ,Comisia de cenzori verified cel putin o data pe an si ori de cite ori va fi nevoie, activitatea economico- financiard si gestionara a filialei_judetene, informind comitetul filialei..., fcind rec mandiri asupra misurilor ce trebuie luat ‘Asa cum arata secretarul general al parti dului, tovaragul NICOLAE CEAUSESCU, lupta’ Impotriva faptelor care prejudiciaz’i avutul obstesc, intdrirea legalitatii, ordinii si disciplinei sint probleme ale intregii so- cietifi, Ele implied perfectionarea perma- nenta a activitatii organelor de stat, dar pri- vesc si angajeazd intreaga colectivitate, cu participarea larga a maselor ce constituie un factor hotaritor al succesului. rea avutiei generale, dé bunastarea general \ a intregii natiuni... Nimeni, sub nici of terea veniturilor bunistarea si ruia in parte preciza tovarasul NICOLAE CEAUSESCU a Consfatuirea cu activul de partid si cadrele de bazi din agricultura desfasurati la inceputul lunii “a acestui an. septembrie tru a apastra si dezvolta avutul obstese, ma- nifestindu-se intoleranté fata de orice in- cereari de nerespectare a legilor care apird avutul obstese, vazind In respectarea stricta a, acestor “legi 0 esentiald obligatie cetate- neasc& si o inalti indatorire patriotica a() fiecdrui apicultor. y CERINTE ALE PRACTICI APICOLE Ing. Mircea ATANASIU Prin ,practici ‘apicola“ se intelege totalitatea lucrdrilor legate de creste- rea albinelor. Rezultatele activitatii privind practicarea ~apiculturii depind in mare masura de concepfia pe care o are stuparul asupra acestor lucrari, atit luate fiecare in parte, cit si in, an- samblul lor, Prin ,conceptie“ se intelege un sistem de idei, dobindit prin gindire, informare, studiu, experienta, etc, asu~ pra unei lucrari. a unui fenomen,’ a unei activitati etc. De obicei, 0 activi- tate, oricare ar fi ea, este rodnicd atunci cind executantul ,stie ce vrea‘, adicd are o conceptie personalé asupra lu- crarii pe care o va executa si a mo- dului de executie. ; Cu aceste ginduri, s aruncim o pri- vire asupra activitatii, apicole in gene- ral, incercind a deslusi linia ce tre- buie urmata in vederea practicarii unui stuparit modern. S& pornim de la o realitate. Toatd lumea stie ci ,albinele fac mierea* aduriind din natura cele trebuincioase. Rezulté ci acolo unde sint multe al- bine, se va aduna si multd miere. Si astfel am ajyns la principalu) fel al stuparilor : familii puternice, care sint capabile s& adune multé miere. Acesta este uri lucru pe care fl stie fiecare stupar. Dar, de la ya sti ce trebuie, la a fi cum trebuie“ este o cale nu totdeauna prea netedd. Pentru clarificare, si numim punctele cheie ale activitatii apicole : 1. Métci de calitate ; 2. Stupi incipiitori ; 3, Albine sénitoase ; 4. Cules asigurat ; 5. Stupari bine orientafi. : Reamintim c& scopul acestui articol este evidentierea pirtii de conceptie, luarea in discutie a punctelor enun- fate mai sus, fara a intra in amanunte. 3 1, MATCA. Rolul matcii in stup este in general bine cunoscut, dar nu intot- deauna si corect apreciat. De cele mai multe ori din motive pur sentimentale. Ocupatia de c&petenie a mateii este aceea de a depune oud in celulele fagu- rilor. De aici, prima notiune de calitate. Cu cit depune mai multe oud, cu atit este mai valoroasi, Sint ins si alte aspecte. Matca, prin simpla ei pre- zenta, are influentA direct’ si asupra caracterelor fntregii familii din care face parte. Faptul este bine cunoscut si verificat, atit de catre cercetitori, cit si de catre stupari. Cind o familie este prea agresiva, cind nu culege su- ficient, cind nu creste suficient puict, simpla inlocuire a mitcii poate duce 1a schimbarea calit&tii nedorite a fami- liei. Asta nu inseamna c& se reuseste intotdeauna de la prima incercare. Munca de ameliorare este destul de dificil’, dar in final merita toati oste- neala. Crearea tuturor conditiilor ca matea sA depuna cit mai multe oud duce la scurtarea vietii. acesteia. Rareori o mate’ puten zultate bune gi in al treilea an de ex! ten{a in stup. Asta inseamna ci du dowd sezoane sau dacd este cazul si mai repede, matca trebuie schimbati. Pentru a se putea fine o evidenta a activititii matcilor, acestea trebuiese marcate cu culoarea anului in care au fost imperechiate. BandA de culoare aflaté la partea de jos, pe coperta din fat a revistei ,Apicultura in Roma- nia‘, vine in ajutorul stuparilor, rea~ mintindu-le culoarea anului respectiv. Din cele spuse pot fi desprinse doud invatiminte : a, Stuparul trebuie si vegheze ne- contenit asupra m&tcilor din stupina sa si cind apar semnele de declin vadit, si le inlocuiascd fara sentimentalism. Este total gresiti mentalitatea destul de frecventi ,poate se indreapti*. Se- zonul apicol este atit de scurt la noi, incit pierderea a doud-trei generatii de 4 oudtoare mai da re- . puiet dintr-o familie poate periclita - productia anului in curs si nu rareori si pe aceea a anului vitor. b. Necesitatea unei rezerve perma- nente de mitci in stupina, fie din cres- c&toria proprie, fie prin achizitii sigure. Fari mitci de rezerva nu poaie fi vorba de un stuparit ficient, modern. 2, STUPI INCAPATORI. Avantajele oferite de diferitele tipuri de stupi sint bine cunoscute $i apreciate. In general ins, stupii care adapostesc albine tre- buie sa fie suficient de incdpatori pen- tru a nu frina dezvoltarea exploziva a puietului, in special 1a inceputul sezo- nului i in perioadele intense de cules. In plus, stupii trebuie si aiba urdini- suri destul de mari, pentru a nu in- curea activitatea culegatoarelor si pen- tru a permite o ventilatie corespunz: toare, mai ales in perioadele excesiv de calde, Pentru sezonul cu activitate diminuata urdinisurile ,trebuiesc pre- vazute cu posibilititi de reducere si protectie contra daunatorilor. Stupii trebuiese astfel confectionati incit si se preteze in cele mai bune condifii la deplasari in pastoral, si fie rezisteni la transport si sa nu ai orificii prin care si p&trunda albincle hoate sau s& piarda cdlduri in ano- timpul rece, . Un aspect important este legat de. calitatea fagurilor din stupi. Fagurii invechiti, in care s-au crescut mai multe generatii de puiet, au celulele micsorate, Puietul crescut in ele este de talie mai redusi. Avind gusa si trompa corespunziitoare mai mici, nu au un randament bun la cules, Nu este suficient numai ‘volumul mare al stupului, pentru a obtine pro- ductii mari de miere. La fel de impor- tanta este buna pricepere si perma- nenta grijé a stiparului pentru dez- voltarea continua, intensi si echili- braté a cuibului, menfinindu-l la pu- tere maxima. Creind mitcii spatiu de ouat si albinelor conditii bune de cu- les, se evita intrarea in frigurile roitu- lui. Extinderea haotici a cuibului, peste puterea de acoperire a ramelor de citre albina existent in. cuib, este daunitoare. 3. ALBINE SANATOASE. Numai al- binele sanatase si viguroase pot sustine ritmul infernal din timpul sezonului ac- tiv si mai ales din perioadele intense de cules. In stupii infestafi, albinele sint decimate de boala si rodul muncii Jor nu se prea véde, De aceea stupa- rui trebuie sd vegheze necontenit nu numai asupra bolilor ci si asupra altor cauze anormale ce se pot ivi: uneori. Semnalele de alarma pot fi decians de observatii atente facute in fata stu- pilor, 1g urdinisuri sau pe faguri. Orice modificare aparuti in activitatea nor- mala a albinelor trebuie cercetata prin desfacerea cuibului si analiza temeinicd a situatiei. O boalé microbiana, para- zitaré sau chiar o eroare de procedura din partea stuparului ,observate de la primele semne, pot trece fara urmiéri, atit pentru starea familiei c*t si a pro- ductiei acesteia, Din contra, 0 interven- tie intirziatA poate compromite nu nu mai productia, ci chiar existenta fami- liei in suferinta, In unele cazuri poate fi amenintat& si starea celorlalte fa- mili din stupind. O mentiune speciali trebuie facutd pentru parazitul vai Daca nu este corect si la timp combatut, spre’ sfir- situl sezonului cind se reduce aria puietului, se aglomereazi in asa mi sura in celulele de lucratoare incit im- piedicd dezvoltarea normgla a puictu- lui. Chiar daca puietul apare fara mal- formatii (avipi si picioare incomplete) nu va mai fi suficient de viguros ca s& ajungai pind la primavard, familia neputind si se dezvolte normal sav sA treacd peste iarnz Starea de infestatie se poate apre- cia prin frecventa parazitilor adulti pe albine, dar mai sigura este descipaci- rea citorva celule cu larve de trin- tori aproape de maturitate. Numéarul de paraziti gasiti pe aceste larve per- mit o apreciere corectii a situatiei, Cind numarul acestora este foarte mare, 10—15 paraziti sau’ mai mult, insasi existenta familiei este periclitata. 4, CULES ASIGURAT. Oficit at fi matea de buna,-stupul de incdipator si albinele de sanatoase, lipsa culesului natural se face simfita in activitatea fa~ miliei_de albiné, sub toate formele : dezvoltarea cuibului, productia de miere, sdnatatea albinelor, linistea fa- miliei ete. In perioadele de margine ale sezo- nului activ, primavara si toamna, se fac hraniri stimulative, a ciror impor- tanta este bine cunoscuti. Si pest vara, pentru scurt timp gi in’ conditi exceptionale, se poate interveni cu hrana artificialé, pentru a nu stagna dezvoltarea cuibului. Adevarata activi- tate a cuibului ramine ins& culesul na- tural. Nectarul si polenul, ca si anti- bioticele naturale din coronajul plante- lor (fitoneide), sint mediul cel mai pricinic yentru, sinatatea si activita- tea albinclor. De aceea, stuparul tre- bute sa faci tot -posibilul si asigure albinelor sale un cules f&ra_intreru- peri. $i nu este vorba numai de masi- vele imelifere vizitate de marile s| pine. Local, la -distante mici de stu- pind se afl suficiente zone bume de cules, care trebuiese cunoscute si folo- site. Se impune deci o vizitare a re- giunii si intocmirea unui calendar de mic pastoral, care an de an poate fi perfectionat. Rezultatele vor fi stimu- latorii, ele rasplitind din plin oste- neala stuparului. 5, STUPARI BINE ORIENTATI. Din cele aratate mai sus se desprinde rolul activ, bine orientat si permanent, al stuparului, Timpul stupéritului patriar- hal a trecut de mult, Sint rare zonele unde stupii ,trdiesc fara ajutorul stu- parului $i pot supravietui. Stuparul trebuie sa fie ,activ" si cu el insusi. Specificul local, corelat cu organizarea apicol din zona si evolu- tia permanenta a tehnicii apicole, nu-i permit si considere cA nu mai are ni- mie de invatat, indiferent cit este de constiincios si meticulos, Atita timp cit cantitatea de miere “obtinuté de la stupii sai prezint& va- (continuare in pag. 7) 5 in ajutorul apicultorului incepator DESPRE ,INTELIGENTA“ ALBINELOR Ing. Ion ROMANU- In toate timpurile si la toate po- poarele, albina a fost consideraté ca exemplu de harnicie, de iscusinta-si in- teligenté. Naturalistul francez Felix Dujardin (1801—1860), care s-a ocupat mai mult cu studiul vietii al- binelor, le-a considerat ca pe cele mai dotate vietati in ceea ce priveste inte- ligenta, din acest punct de vedere situindu-le imediat dup’ om cu toate ca creierul lor reprezinta doar a 174-a parte din greutatea corpului. Datorita yinteligentei* — dupa unii — sau ‘in- stinctului extrem de precis — dup& altii — albinele — mai ales cerceta- sele — sint dotate cu un simt foarte dezvoltat al orientarii, Este uimitoare precizia cu care aceste insecte pot de- pista toate sursele melifere, caracteris- ticile si topografia acestor rezervoare de hran&. Ele cunosc cu precizie ce fel de plante melifere se afla in impreju- rimile stupului, mai mult, cunose cu exactitate chiar si distanta la care aces- tea se afla. Albinele stiu perfect tim- pul si locul cind infloresc anumite * plante si pot aprecia cantitatea de nec- tar si polén a florilor respective. Pind astizi, omul nu a reusit si cunoasca toate secretele albinei, astfel ci nu a fost descifrata incé tehnica ,alchimia* transformarii mierii in ceara, proces foarte complex, care are loc in corpul albinei. Oamenii de gstiinta sint extaziati de miiestria si inteligenta de care au dat dovada albinele in construirea faguri- lor, opera arhitectonic& ingenioasa si neschimbati de mii de ani. Inc& din secolul al XVIII-lea, o serie de cer- cetitori au studiat problemele de con- structie si functionalitate a celulelor fagurilor de miere, raminind uimiti de miiestria, precizia si ingeniozitatea de 6 care au dat dovada albinele in constru- irea celulelor hexagonale, Nu se cunosc in matematicd decit trei feluri de fi- guri care pot fi folosite la impartirea unei suprafete in spatii mici, regulate si identice intre ele. Acestea sint tri- unghiul cchilateral, ptratul si hexago- nul regulat, ultimul fiind superior ce- lorlalate doua in ceea ce priveste alci- tuirea celulelor, comoditatea de folo- sire si rezistenia. Este uimitor cum aceste minuscule fiinte au stiut sa-si aléagi ca model de constructie tocmai celula hexagonal, care, pe ling’ faptul ca atinge perfectiunea, permite folosi- rea cu maximum de eficient& a supra- fetei respective, evitind golurile dintre spatiile mentionate, Oamenii de stiin care s-au ocupat de viata albinelor sint unanimi in a recunoaste c& nici © vie- tuitoare de pe Pamint n-a putut re: liza in sfera sa de activitate ceea ce a realizat minuscula albin& in domeniul sau, Realizarea este cu atit mai valo roasi cu cit nu mai sufera nici un fel de imbunatatire. Multi admiratori ai albinei sint de. pirere ci, daci o inteligenta strain’, extraterestra, ar ciuta pe Terra cel mai des: obiect al logicti vietii, acesta n-ar fi altul decit fagurele de’ miere. Si mierea insdsi, fabricat& cu ajutorul anor glande si secretii specifice numai aibinei, constit-tie. un mirazl pentru poezia, savoarea si starca_psihologica deosebit’ pe care o creeazA- omului. Nici un om de stiinti nu si-a pus vreodata intrebarea dac& rudele de sin- ge s-ar putea recunoaste intre cle fara ajutorul deductiei logice sau al actelor oficiale de stare civilé. Dar albinele po- sedi acest uimitor simt, al identifica »tudelor, probabil cu ajutorul’ miro- sului. Albinele crescute in acelasi roi, in celulele vecine ale aceluiasi fagure, atac& si infeapa, mai ales albinele care \ le sint ,strori* numai pe jumitate, N-ar fi exclus ca. aceasta calitate a al- \ Dinelor si aib& o explicatie genetic Paradoxal este si faptul ca, desi al- binele au fost apreciate de om incd din epoca tertiara, viata lor a fost studiata si cunoscuta mai bine abia de un secol, Cele 16 specii de albine ,do- { mestice® (Apis mellifica) cite se cunose azi, nu diferi prea mult una de alta, | Cu toate acestea, viata albinelor’ pre~ zinté multe pete albe, multe necun cute, pe care stiinta n-a reusit. inc’ le dezlege, Daci la acestea se mai dauga faptul cA in afar de speciile | ,domestice’ mai exist cel putin alte 4500 de specii de albine apropiate cu ,Apis mellifica“, a ciror “viata este gi mai putin cunoscuta, este usor de apreciat ce lume mirif fascinanté cuprinde ordinul apoidclor. CERINTE ALE PRACTICIL APICOLE (continuare din pag. 5) rialii mari de la un stup Ja altul, in- seamna ci mu a facut tot ce era po- sibil pentru stupina sa, O aritmetica } cifre 4 simpli defineste situatia in exacte : Inmultind cantitatea de miere obtinuta de la cea mai buna familie cu numarul stupilor de pe vatra, se vede citi miere s-ar fi realizat daca toate « familiile ar fi fost de putere egala. Practic, chiar daca acest Jucru nu este absolut in totalitate -posibil, totusi ofera o sans. siguré ca rezultatele muncti la an la an, in incheiere, trebuie spus ined o daté cA acest cadru general de orientare in } ale apiculturii este menit si puna stu- parul in posibilitatea de a-si forma dezvolta propria sa conceptie in ceea \ ce priveste activitatea apicoli. Rezul- tatele, atit ca productie cit si ca gim-{ cA vor { nastic’ a mintii cu sigurant fi pasionante si vor conduce la pro- gres continuu sub toate aspectele. batice, rude § sit fic simtitor imbunatatite de Sd avem mereu clard si exactd EVIDENTA_IN STUPINA _. “Ion CAPISIZU-DELABIRCA Evidenta familiilor de albine este o méisura ce nu trebuie neglijaté de nici unul dintre stupari. Este absolut nece- sar sa cunoastem cum se comporta fie- care familie, cit produce, ce rezerve gi-a strins pentru iar’. Addugind gi date privind dezvoltarea puictului pri- mavara, blindefea, date referitoare la mated, predispozitia la roire; culesul de polen, claditul fagurilor etc., vom avea un tablou complet al familiilor noastre, ce ne permite la sfirsitul anu- lui apicol s& facem o departajare stri ta absolut necesara pentru activitatea de_viitor. ta stupina mea tin evidenja intr-un caiet tip student cu 200 file, in care am deschis partida separati de 10 file pentru ficcare familie, partid& ce oglin~ deste dinamica completa si individuala jecdrei familii departajati pe ani apicoli. Pentru a avea o situatie cit mai a- propiata de realitate a fiecdrei familii, personal, mi folosesc de relatia ce a fost indicat de revista noastra in nr. 1/1984 pag. 22, relatie cu ajutorul_ca- reia apreciez, cu ocazia controlului de primivara, puterea si stadiul de dez- voltare al fainiliilor mele de albine. Relatia cuprinde 5 parametri in ceca ce priveste puterea familiilor, pe ling’ care se adaugi numérul ramelor cu puiet ezervele de hran la acea data astfel P,: Familii foarte slabe = 3 intervale cu albina Pz: Familii slabe = 4 intervale cu al- bina P3: Familii mijlocii = 5—6 intervale cu albina P,: Familii puternice = 7—8 intervale cu albina Ps: Famili foarte puternice = 8—10 intervale cu albind Deci, familia de albine este reprezen- T tata de numéarul individual pe care il poarta, plus elementele de mai sus, astfel : Fam, 10 = P; — 5 rp — 7 kg — Mp Pentru o complet’ documentare si stricta evidenta, la relatia de mai sus am adaugat si anul de activitate al miit- ¢ii simbolizat prin litera My, My etc. Folosind aceasta relatie, pot Iud mi- surile ce se impun la o anumita data din sezonul activ ca de exemplu : com- pletarea hranei, ajutorarea cu rame cu puiet a familiilor ramase in urma cu dezvoltarea, sau sl&birea celor ce tind spre plafonul maxim de dezvoltare (e- galizare), inlocuirea mitcilor dupa cel tirziu 2 ani de activitate etc. Tot in partida fiecdrei familii din caietul de evident’, imi mai notez si alte informatii asupra familiei ca : blin- dele sau irascibilitate, rame cu puict cedate pentru ajutorare sau formare de familii noi, sau rame cu puiet pri- mite ca ajutor ete. In ceea ce priveste matca, pe ling’ anul de activitate ce reiese din relatia mai sus amintit’, notez in partida fie~ carei_ familii, originea si provenienta ei (din botei de schimbare, de roires crescuti fn stupind sau achizitionata prin magazinul A.C.A,), precum si cali- tatea ei in depunerea puictului Foto 1. Autorul urmérind evolutia culesulti cu ajutorul cintarului de control. La incheierea anului apicol in par- tida fiecdrei familii fac 0 micd situa- fie comparativa intre anul ce s-a in- cheiat si premergatorii 2—3 ani refe- ritoare la productia realizati, cu ob- servafii asupra greselilor pentru a fi lichidate in anul urmator, Pe timpul culesurilor de producti urmarese zilnic mersul culesului cu ajutorul cintarului de control, iar in- registrarile lui le evidentiez in partida familiei de pe cintar (familie de putere mijlocie) pentru a avea o, situalie cit mai obiectiva a culesului (foto 1). Daca pe lingd familia de baz for- mez si o familie cu mated ajutatoare, ea va fi prinsd in evidenta purtind nu. miarul familiei de baz& si in plus o li- tera miic& (de exemplu 9 i) pind in luna octombrie cind voi hotari daci o voi unifica cu familia de baz& sau ramine ca familie de sine statatoare, si in acest ultim caz va fi prinsd in evidenta pri- mind numirul ce urmeazi in ordine cronolgica in stupina, totodata deschi- zindu-i partida separata in caiet. Asa cum se observa si din foto 1, fie- care stup cu familie de albine poart& pe latura din fata a capacului un numar de ordine insotit de o liter’ mare pe tablite separate. Numéarul individuali- zeazi familia si o va insofi chiar dacd va fi transyazati in alt stup, pe .cita vreme litera mare individualizeaza stu- pul cu toate elementele. si accesoriile lui ca: diafragme, colector polen, ele- mente de podigor etc, pe care am scris cu vopsea litera stupului de care apar- fine. In concluzie> tinerea unei evidente individuale stricte si clare ajuta pe api- cultor si cunoasea exact personalitatea fiecdrei familii, puterea si stadiul ci de dezvoltare la o anumitA data. N.R. Preciztim cititorilor ca redactia noastra @ editat un Carnet de stupind. complet (con- finind formularisticé de evident a fams- litlor, a produetiilor si consumurilor, ele- mente de tehnologie apicolé si calendarul pe luni a luerarilor in stupinit), Carnetul de stupind foarte wlil flecdrut aptcultor se ga- sesle de vinzare la toate magazinele si cercurtle apicole cu gestiune ale A.C.A. Relatari de la apicultor’ CORELATIA DINTRE VOLUMUL STUPULUI SI BAZA MELIFERA Ing. Stefan POPESCU ‘Cu mulfi ani in urma am indrdgit mai mult viata albinelor decit dulceata mierii Convins c4 pentry a putea practica ratio- nal aceasta complexa indeletnicire este ne- cesar s& posed mai intii cunostinfele teore- tice respective si apoi si continui cu_prac- tica apicola, am fnceput si studiez litera- tura de specialitate apico' si in acelasi timp sii_asist la lucrarile facute in stupinele cultorilor cu mai multa experienta. I Ja _inceput am observat si am ramas_sur- prins de faptul ca in general masurile si pro- cedecle recomandate de specialitatea apicol’ nu erau respectate si executate la timp st bine Multe si variate au fost observatiile mele, dar in mod cu totu! aparte am fost nedu merit cind am constatat in zone cu aceeasi bazi meliferd stuparii nu fntretineau familiile de albine in acelasi tip de stup ei foloseau dowd, trei sau chiar mai multe tipuri, mn, afari de cele tipizate in tara noastré; in ultimii ani aw apérut si stupi cu 7-9 rame STAS in cuib si acelasi_ numar de rame cu. dimensiuni reduse in magazin. Fara ginduri polemice sau de a pleda pen- tru folosirea unui anumit tip de stup, cu ingiduinta stuparilor colegi as dori si-mi exprim parerea cA aceasti deocamdatd ha- zardati ‘si putin fondatii terldinti de a in- troduce noi sisteme de stupi trebuie sa ducii cit mai repede posibil la cunoasterea si punerea in practic’ a corelatiei ce’ exist intre voluMul stupuiut, baza meliferd si pro- ducfia de miere marfa, factor de bazi nece- sar pentru stabilirea tipului de stup ° cel mai corespunzitor, dintr-o anumit& zona, va- labil util pentru stuparii care practicd stu- pivitul stationar cit si pentru adeptii stu- ‘itului pastoral e cuvine si subliniem faptul e& fiecare zona, in functie de altitudine si bazd meli- fev asiguré conditii mai mult sau mai putin prielnice pentru cresterea si intreti- nerea familiilor de albine, Nu trebuie bmi faptu}, freevent intilnit m practica apicola, ci familii de albine ‘intretinute intr-un anumit tip de stup, produc recolte bune, in- tr-o anumité zond melifera, dar intretinute in acelasi stup, insd transportate in alta zon meliferd, produc recolte slabe sau com- plet deficitare, Dupi cum stim munca In cazul stupului multietajat este inlesnitd datorité faptului cd se lucreazd cu corpuri intregi, dar este necesar si stblinem ea rezultatele objinute sint in functie de anumite conditii si anume de priméveri timpurii, mai ca’duroase si 0 buna bazi metifera de cules si intretinere. Tn lipsa acestor conditii, aplicarea primului corp poate provoca racirea puietului si fri- narea ritmului de dezvoltare a familiilor de albine. De retinut ci in zonele mai cal- duroase, unde incepind din luna martie in- floreste migdalul, caisul si apoi pomii fruc- tiferi, salcimu’, floarea-soarelui si alte plante melifere, familiile de albine se dezvolta deo- sebit de repede, roitul este prevenit prin aplicarea corpurilor iar .recoltele, in zone cu baza meliferé bogata, sint mari si cons- tante, cu precizarea c&i nu trebuie sé gra bim sau sa fntirziem inversarea corpurilor. In zonele cu priméveri mai tirzii, vreme nestatornicd si baz mellifera nu tocmai bo- gatd, dezvoltarea familiilor find mai lent: este indicat stupul RA 1001, intrucit volu- mul mai redus al acestui stup ofera condifii optime pentru completarea ceva mai rapida a cuibului si aplicarea magazinelor pentru depozitarea productiei de miere marfa (Api- cultura in Romdnia, nr. 3/1987). Dupa cum stim, in animai prielnici, in cazul stupului RA~1001 se poate intercala si al doilea magazin, Stiinta si practica apicoli dovedese ca potentialul productiv al familiilor de a'bine nu este in functie de numarul de faguri cu puiet, ci de starea de activitate a familiilor de albine la inceputul culesului mare, res- pectiv de cantitatea dar si de calitatea albi- nelor neangajate in cresterea_ puietului. Aceasti catacteristicd biologica trebuie sA ne indemne si admitem cA puterea familii- lor de albine si productivitatea acestora consituie dou’ notiuni diferite. Familiile de albine cu foarte mult puiet de toate virstele 9 si poptilatie numeroasé, daci tn ajunul mari au mult puiet necdpacit, in special in cazul culesurilor la saleimul I si I si popu- lafia este ocupata cu cresterea puietului, deci nu in stare activa, respectiv capabili sa blocheze munca doicilor si matcilor si ast- fel s& sporeasc’ numarul albinelor culegi~ toare, productia de miere marfa nu poate fi proprfionala cu puterea familiei de albine. Acesta este si motivul pentru care stiinta apicol recomand& ca in cazul culesurilor abundente si de scurti duraté familiile de albine transportate la asemenea culesuri sa aibi peste 60—85%% din suprafata de puiet capicit. Sd vedem ce se tntimpla in cazut cind intr-o zoni-cu bazd meliferd mai slabé fo- losim un stup cu volum mare? Productia de miere marfa, tn acest caz nu poate fi mésura potentialului productiv al unei fa- milii de baz. De ce? Culesul slab stimu- leazi ouatul matcilor, familiile se dezvolta treptat si miulfumitor, suprafaya cu puiet ereste, dar hrnirea acestui puiet se face in detrimentul productiet de mire marta, Pe de alt& parte, albinele eclozionate dupa terminarea culesului slab devin de asemenea consumatoare ale proviziilor, eventual -de- pozitate si in final se impune asigurarea proviziilor de iarn& prin folosirea siropului de apistim. : De altfel, nu rareori practica apicola dove- deste ci familiile de albine adapostite in stupi cu volum mai mic (RA 1001), in con- ditii egale de cules, dau producti mai maré decit familiile intrefinute in stupi cu volum mare (orizontalu)). In incheiere precizez c& alegerea tipului de stup corespungziitor pentru o anumité zon& merit& toate atentia si este necesar intot- deauna si tinem seam de corelatia ce exist intre volumul stupului si potentialul melifer din zona respectiva, cit si de posibilit de practicare a stupiiritului pastoral, Recomand stuparilor care fac primii pa’ in aceasté frumodsi indeletnicire si Inceap& stuparitul cu un ‘numar egal de familli de albine adapositte in stupi multictajati, RA. 1001 si orizontali, sé ia lucrurile in serios, si-si procure mitci’ selecjionate de la aso- ciatia noasteé, sd execute bine si la timp. mésurile si procedeele documentat expuse in literatura noastra apicola si fi asigur ca vor avea cel mai competent raspuns cu pri- vire la tipul de stup cel mai corespunzitor pentru zona in care fsi vor desfasura ac~ tivitatea apicola. ile sevorsrercrer: tene ale Asociati organizeaza: participant! Prorerererorereicrererereresereses ANUNT. one In perioada noiembrie 1987 — aprilie 1988 filialele jude- Crescatorilor dé Albine CURSURI APICOLE DE MASA ®@ pentru incepatori (ciclul I). ® pentru avansati (ciclul Il) j Frecventarea acestor cursuri este gratuita. La terminare primesc diplome de absolvire si sp: nizatiei noastre spre a deveni apicultori. intreaga tara ul orga~ PLD IOP CLAP OhOreererer erase S& cunoastem cit mai bine si si valorificim superior resurséle melifere”s' CAI SI POSIBILITATI EFICIENTE PENTRU SPORIREA PRODUCTIE] DE MIERE DE PADURE Dr. ing. Ion CIRNU Cerintele mereu crescinde pentru mierea de pAdure (mierea de man’), atit pe piaja intern ‘it mai ales la export, constituie.in prezent un factor hotarito pentra intensificarea stuparitului pastoral in zona forestierd si indeosebi la masi vele de risinoase pentru culesul de mani. In acelasi timp, trebuie sa sul _ de miere superioara. WENTIFICAREA SI CUNOASTEREA IN CADRUL FIECARUI JUDET SAU OCOL, A ZONELOR FORESTIERE CU PERSPECTIVE PENTRU CULESUL DE MARA. in. vederea valorificdrii integrale a acestei importante rezerve melifere din zona forestiera, este necesar s& se iden- fitice si sa se delimiteze padurile cu perspective pentru culesul de mana, din cadrul fiecdrui jude sau ocol silvic. Totodata sa se identifice si sA se inre- gistreze suprafetele de zmeuris si neje naturale existente fn vecinitatea padurilor, deoarece acestea constituie adevarate izvoare de nectar si polen, de calitate superioara. 6 In acest context, mentionim cA al- ternaraeca sau suprapunerea culesului de mana cu cel de nectar si polen, asi- gurat de plantele nectaro-polenifere din zona prezinta o deosebita impor- tanta, nu’ numai pentru sporirea pro- ductiei de miere, ci si sub raportul dez- voltarii corespunzitoare a familiilor de albine, care dispunind paralel cu mana si de polen. (proteine) au conditii favo- rabile pentru cresterea si dezvoltarea normala a puietului, prevenindu-se ast- fel uzura si slabirea familiilor, ca in cazul unui cules pur de mani, lipsit de substante proteice. jiem ci, dac& pind in ultimele decenii, mie- yea de pidure si in general, sorturile de miere de cul je si evaluate mai slab pe piata mondial’, astizi int preferate, deoarece prezinti o. valoare Practicarea unui stuparit pastoral rentabil si f&ird riscuri in zona forestier3, “comport insi o serie de méasuri premergitoare, care si concure nemijlocit la realizarea unor producti superioare do miere si mai constante de Ia an la an, In scopul cunoasterii si apliedrii in practicd a acestor misuri operative de cAtre colectivele de apicultori, le vom prezenta succint in cadrul_acestei reviste. impotriva, aceste sorturi alimentard si terapeutica Pentru identificarea si delimitarea masivelor cu ‘mana, precum si pentru stabilirea ponderii economice a manei, comparativ cu resursele, nectaro-pole- nifere existente in zona, este necesar s4 se organizeze in zona forestiera, in cadrul stupinelor deplasate in pasto- ral, puncte de observatie si control, cu sprijinul apicultorilor — experimenta- tori voluntari. In acest sens, redim pentru exemplificare unele date ob nute in cadrul.cercetirilor si investi- gatiilor, efectuate in judetele Bistrija- Nasaud si Cluj (Cirnu si col.) Astfel, in prima etapii s-au organizat in judetul Bistrita-Ndstud 10 puncte de observatie fenologica si cintirire de control la: Preluci, Valea Mare, Cobi- sel, Silhoasa, Arsita I, Arsita II, Ier- boasa, Gusatu, Cucureasa si Strimba. De asemenea, in judeful Cluj s-au orga- nizat 6 puncte si anume la : Pirful Ol- teanului, Blajoaia, Doda Pili, Subm: risel, Drumul Soarecului si Ciurtuci. * Rezultatele obtinute la punctele de observatie si control, cu privire la pro- ductiile de miere de padure in anul 1969 (an mai putin favorabil pentru * Aceste puncte pot furniza la _nevoie, date i observatii utile si pentru elaboraréa prognozei culesului apicol in zona forestiera, iL