™ Apicultura in RomaniaApicultura in Romania Revist’ lunar de schimb de experient’ si Indrumare . metodologic’ apicolé editat’ de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica 2 4 18 19 22 25 Socialist’ Romania 11% noiembrie 1987 CUPRINS 1. RECEANU: Supravegherea liilor de albine S. V. VERNESCU : Contributii Ia studiul di- ferentierii gonadelor si al procesulai de Bametogenezi in cursul dezvoltarii onto- genetice 1a albina fernarii fami- I. CIRNU : Evaluarea productiei de mana din zona forestierd C. GIURCANU : Cum reutilizez fagurii vechi M. MARIN : Virozele — probleme noi privind snatatea albinelor. Paralizia cronicd _ Cristina MATEESCU : Propolis spray — un valoros produs apiterapeutic Gh, MEHEZ, T. TOMA: Aparat pentru. testa- Tea calitatii mierii de albine Mihaela SERBAN: Al XXXI-lea Congres in- ternational al APIMONDIA (II) ***: Prof. dr. ing, V. Harnaj — 70 de ani. I. BARBU . ,Fagurele de aur“ la editia a XI-a E. TARTA : Experien{a fruntasilor in productie — bine cunoscuta si larg generalizata. CALENDARUL APICULTORULUI © MILEA: Gazda viitorului Congres API- MONDIA — al XXXII-lea — va fi Rio de Janeiro, Brazilia Coperta; I-a_ Propolisut spray este un pro- dus apiterapeutic care si-a cistigat un bine- meritat renume. Sectia de producyle a Colecti- vului de cercetare apiterapie din cadrul. Instl= tutulut de Cercetare si Productie pentru Api- culturd asigurd imbutelierea produsului cu aju- torul unui utilaj modern, (Cttiti articolul de fa pagina 1+), (foto: Constantin DINA) ! Cua Cate yey eee Ty CaN CIN oe eae UCU Wha pot nr oeeera! Dr. ing. STELIAN DINESCU eae eerste Ted Oy OO CoE ers rae eNO AN Pa RAT Re ee kee Oy raat tol-tcone N Corer eaaiort oy Cr aa braces rere Re Cae roe ae ALO tC Sty OE EER One er Coenen tag T te oT eyo DIU Me MMe La eee} aC me TCR cel aN ta Cor Ue Cero sh ST PRY ate Rae a Ocal VALERIU — SIRBU, ZAHARIA SPS a oem MC ENE IRs oe onrterta biog ae ee COMITETUL EXEC Eva ASOCIATIEI CRESCATORI LOR DE ALBINE DIN Cae OEM Wr Sc aB ClTY rel eee CA ord © Cod. 70231 @ Tel. 11.47.50 Aree dee w. Oe filiala municipiul Bucuresti. OURS erac Teer Sr emery PO ea ums Ce filialele A.C.A, @ Cititoril din straindtate se pot abona prin ie) WoT a7 Gn eat ae OSM e ost) Beta Or ICS nr. 64—66, P.O.Box telex 10376 prsfir- Srey eee ae rc 40.536SUPRAVEGHEREA IERNARII FAMILIILOR DE ALBINE Ing. Ton RECEANU Vicepresedinte al Aso« Ternarea familiilor de albine a con- stituit si continud s& constituie si in zilele noastre una dintre cele mai dez- batute probleme din tehnica apicultur moderne. In legitur’ cu aceasta ne- numirate experiente si observatii au dovedit convingator ca cerintele bio- logice ale albinclor “in perisada de iernare sint satisfacute in bune con- cind acestea ierneazi in stupi agezati in aer liber. De aceea, se impune crearea condifiilor necesare Perioadei de toamna si apoi urmarirea mentinerii intregii capacitati de activi- tate a familiilor timp cit mai inde- lungat pind in sezonul rece. Aceasta se bazeaz in primul rind pe elimina- rea uzurii organismului albinelor, iar crearea unor conditii corespunziitoare in acest scop reclami cunoasterea com- portarii lor fati de mediul incon- jurator. Albina ca individ nu poate trai sin- . gura si nici nu mai pastreazA insusi- rile prin care ar putea vietui izolat si independent. Ea traieste de mili- oane de ani in grup, intr-o asociatie, minunat organizati, determinata de mediu. In acest grup sau asociatie, in- divizii depind unii de alti. Astfel, gru- pul de albine si nu albina singura se consideri unitate biologicé. Mai mult, grupului de albine i s-au descoperit insusiri caracteristice, 0 morfologie, o fiziologie proprie care au alc&tuit ceca ce numim ,familia de albine*. In acest mod, dupa diversi autori, familia de albine se evidentiazi ca un organism social, iar indivizii care o formeazi, ca simple organe ale ,organismului fa- miliei de albine“, ca simple organe ale tici_ Crescéitorilor de Albine grupului social, Dintre insusirile de seama caracteristice familiilor de al- bine au fost remarcate ca functii so- ciale; mentinerea unei temperaturi constante in cuib in timpul cresterii puietului, clidirea in comun a fagurilor de citre albinele tinere, acumularea rezervelor de hran&, apararea contra dugmanilor, reproducerea gi altele. Principala cauzi care determina al- binele sa se string& (grupeze) iarna sub forma de ghem este fiir indoiald tem- Peratura seazut. Formarea ghemului, dupa numeroase observatii, incepe cind temperatura din jurul cuibului scade sub 18°C, iar formarea lui com- pleta are loc cind temperatura din me- diul exterior scade sub +8°C. In se- zonul rece, cu cit temperatura din afara stupului este mai ridicati, cu atit albinele stau mai rasfirate si ghemul de iarné este mai afinat, mai mare. Cind temperatura scade, aibinele se string din ce in ce mai mult (propor- tional cu scdiderea temperaturii) si ast- fel ghemul se micsoreaza. Temperatura din interiorul ghemu- lui este direct influentata de prezenta Puietului, cdci albinele, in toat& peri- cada in care crese puict, mentin in cuib temperatura de 34—35°C, Cind albinele nu crese puiet, temperatura din interiorul ghemului oscileazi dea- supra asa-numitei ,temperaturi critice“ a miezului ghemului care este de aproximativ 14°C. Variatiile bruste de ‘temperatura, precum $i gerurile de lung’ durata pot determina un consum sporit de hrand si o activitate intensi a albinelor din mijlocul ghemului. Aceasta poate duce iJa eresterea temperaturii din interiorul ghemului pind la 33—34°C. In aceasta situatie matca poate incepe ouatul, ceca ce nu este intotdeauna de dorit, mai ales cind urmeazi o lung’ perioada de iernare. Albinele se organizeazi totdeauna in ghemul de iernare, in spatiul cel mai calduros al cuibutui. Pentru aceas- ta ele prefera fagurii de unde au iesit ultimele generatii de puiet din drep- tul urdinisului, Cunoscind aceasta in- susire a albinelor, apicultorul poate si dirijeze organizarea convenabila a ghe- mului pe fagurii cu provizii corespun- zatoare. Cercetatorii afirma ca intestinul gros al albinei poate retine, fara urméri care i-ar pune in primejdie viata si si- niifatea, resturi de hrana nedigerate, roprezentind pin’ la 4604 din greuta- tea corporala totala. De obicei insa, in conditiile unei iernari normale, cind familiile sint aprovizionate cu hrana de calitate superioaré si albinele pat executa doua zboruri de curatire tim- purii, limita maxima nu este niciodata atinsi. Se evidentiazA, astfel, insem- natatea organizirii cuiburilor de ier- nare pe faguri cu miere de calitate, suficienté si accesibila pentru intreaga perioada de iernare. 5 Cunoscind gi analizind comportarea albinelor pe durata iernii, cercetatorii si apicultorii practicieni au tras con- cluzia cA este cu totul diundtor. a se tulbura fara motive viata caracteristict lor din acest anotimp. In general, lucririle privind ingriji- rea familiilor de albine in sezonul de iarna constau din crearea condifiilor care sai asigure albinelor o depling li- niste si inldturarea tuturor cauzelor care tulbura& ritmul lor caracteristic de viatd. Volumul acestor lucrari depinde de modul cum au fost pregiitite si aju- tate familiile si ierneze in conditii op- time. Familiile puternice, cu un mare numar de albine tinere, asigurate cu provizii de hrand accesibila in canti- 2 tate suficienta si de buna calitate, pro- tejate contra pierderilor de caldura din ghem, cer din partea apicultorilor pulina munca si grijé. Stérile anor- male ce se pot ivi pe timpul iernii la unele familii se datoreazd pregtitirit nesatisfacitoare a lor pentru iernat, ca de exemplu: lipsa de hrana sufi- cienta, inaccesibilitatea albinelor la re- zervele de hrand datorita unei orin- duiri necorespunzitoare a cuibului, prezenta hranei de calitate inferioara, familii slabe si condijii nefavorabile neinlaturate la timp. _ Datorita particularitafii viefii albine- jor, care pe timpul iernii ingrédeste posibilitatea de interventie fara riscuri din partea apicultorului in cuibul lor, ingrijirca familiilor de albine in aceasta perioadd reclama priceper dtengie si o griji deosebita. Ingrijirea familiilor de albine in tim- pul jernii constd in primul rind in controlul periodic asupra modului in care se desfasoara iernarea, fra des- chiderea stupului, ci numai pe baza semnelor exterioare. © Controlul auditiv se va face lipind urechea de peretele din fata al stupu- jui sau cu un tub lung de cauciuc (1m), cu diametrul de 0,8—1 cm, un capat al acestuia introducindu-se pe urdinis. iar celdjalt la ureche. Zgomotele pro- duse de albinele ce ierneazi ne dau in- dicatii asupra desfasurarii iern4rii. Cred, este bine sa le reamintim : ast- fel, un zumzet uniform indie starea buna ; un zumzet slab, asemandtor fos- netului frunzelor, indic& lipsa de hra- nd; un zgomot prelung, neuniform, plingator denot& lipsa matcii. Dac& nu se percepe nici un zgomot, se loveste usor in peretele stupului si dacd se aude un zumzet puternic a cdrui inten- sitate sldbeste, inseamna c& iernarea decurge favorabil. © Se vor examina resturile din ex- teriorul sau interiorul, stupului, in care scop, cu o sirm& indoit& in unghi drept(invelit& cu tifon la capat pentru a nu produce zgomot) si introdusa prin -ur- dinig se trag resturile de pe fundul stupului ; sau se examineazii resturile de pe foaia de control, asezata pe fun- dul stupului la aranjarea cuiburilor toamna. Aprecierea resturilor poate da urmatoarele indicatii: mortalitatea exagerata poate si insemne albine prea batrine, boald; albine mucegaite de- noti umezeala ; albine moarte, excre- mente pot indica pitrunderea soareci- lor; albine cu abdomenul umflat pot aparea datorita hranei necorespunzi- toare sau bolii; cristale pe fundul stu- pului denota cristalizarea mierii in fa- guri, La iernarea in aer liber, trebuie ca lunar, s& se curete urdinisul, fundul stupului, urmat de separarea albinelor moarte de rumegusul de ceara. Albinele moarte se ard, iar rumegusul de ceara se topeste. Este necesar ca familiile slabe, cu provizii insuficiente, si fie ascultate lunar in prima perioada de iernare, iar in a doua parte a iernii, la toate familiile se va efectua contro- lul auditiv. In zilele frumoase, favora- bile zborului, stuparul va avea grija si curete urdinisurile, si scoata gratiile, familiile find astfel stimulate s& efec- tueze zboruri de curitire. Zipada de Ja urdinisurile stupilor se va curita numai atunci cind este inghetaté. Se va verifica daca in stupi nu cumva au ptruns soareci. In timpul iernii, se ivesc cazuri cind apicultorul trebuie s& intervind pen- tru indepiirtatrea unor stiri anormale care apar eventual-in cadrul unor fa- milii de albine, altfel acestea vor pieri, sau in cel mai fericit caz, isi vor mic- sora puterea si stim dup accea ce ne- pliceri urmeaza — Indreptarea familiilor de albine lipsite de hran& sau cu provizii insufi ciente, este una din probleme care tre- buie urmariti si rezolvaté la timpul potrivt si cu multi competenta profe- sionali. Astfel, cunoscindu-se cantita- tea de miere lasata in cuib pentru ier- nare gi care este cuaritumul consumu- lui mediu lunar al familiilor, prin dife- renta, se afla data cind trebuie si se intervina pentru hranirea la familiile ce au avut provizii insuficiente. Hranirea se poate face cu miere sau zahar + 1. Cu faguri cu miere c&paciti de la rezerva care, in prealabil, se incalzesc, descapacindu-se portiunile ce vin in contact cu albinele. Fagurele se intro- duce alaturi de ghem. Daca ultimul fa- gure ocupat de ghem are albine insu- ficiente, fagurele cu miere cApacitA se introduce intre acesta si urmatorul, facindu-i in prealabil in zona centrald un orificiu de 1 cm, pentru ca albinele de pe fagurele marginas si poatA lua contact cu-ghemul, 2. Cu miere lichidi extras’, care se toarna pe faguri, pe suprafete care si nu depiseascd limitele ghemului, de- oarece, mierea‘fiind foarte higrosco- pici, se poate indcri si curge. 3. Cu miere cristalizati care se ad- minsterazi sub formi de turte in greutate de 1—1,5 kg, invelite in ti- fon umezit cu apa gi asezate deasu~ pra zonei ramelor ocupate de ghem, pe niste sipci cu grosimea de 0,5—1 cm si se acopera cu o hirtie cerata. 4. Cu pasti de zahar cu miere sau serbet de zahar care se poate obtine prin inc&lzirea unei parti de miere pind la lichefiere in care se adauga patru p&rti de zahar pudra, amestecin= du-se pin& la formarea unei paste omogene, consistente, care se adminis- treaza la fel ca mierea cristalizata. Cu sirop de zahar care rezulta din fierberea apei (o parte) pind la élocot. in care se introduce zahar (dowd parti), amestecindu-se pina la dizolvare. Si- ropul se administreaza caildut, in fa~ guri 1—2 kg sau in borcane cu capaci- 3tate de 0,7—1 1, legate cu pinza ori ti- fon la gura si asezate rasturnat in zona de deasupra ghemului. Dupa circa 20 zile, ramele se scot si in locul lor se pun altele, repetindu-se operatia pind la iesirea din iarna, Hranirea se exe- cut in camere, exceptind cea cu miere cristalizati si pasta de zahr sau ser- bet de zahar, care poate fi executata rapid. in aer liber, fiind mai ugor de aplicat si cu rezultate mai bune. Dup’ hranirea in camere, stupii se duc intr-o camera mai racoroasa pentru linistirea albinelor si apoi se trans porta pe locul din stupina. Readucerea la viafi a familiilor de albine aproape moarte de foame, se poate realiza prin transportarea stupu- Tui cu urdinisul inchis intr-o camera in- calzita, unde se produce incalzirea fa- gurilor, Dup& 1—2 ore, daci se con- stati ci albinele incep sa-si revina, se pulverizeazi cu sirop 1:1 fagurii, al- binele, se reorganizeazA cuibul si se asigura necesarul de hrana. Stupul se las 24 de ore pentru ca albinele sa se ridice pe faguri, apoi este trecut intr-o camera rcoroasi 2—3 ore, dupa care se reageazi pe locul avut anterior in stuping — O all situatie care poate apare iarna este imbolnivirea de diaree, pro- vocaté ca urmare a iern’rii pe hrand de calitate inferioara, miere de mana sau datoriti deranjului ce provoaca nelinisti repetate in timpul iernii. Aceasta situatie se poate indrepta dind posibilitate albinelor s4 execute’ un zbor de curatire. Dac& timpul este fa- vorabil, zborul va fi efectuat in aer li- ber. Pe timp nefavorabil, in camere cu suprafata de 14—18 m? luminate, pu- nindu-se la ferestre tifon si pinzi nea- gra, cu care dup’ efectuarea zborului sa se poatd intuneca camera. De afara, familiile sint transportate intr-o ca- mera cu temperatura de 15—17°C, apoi intr-o alti camera cu temperatura de 25—27°C. Stupul se asazi la nivelul 4 pervazului ferestrei, se deschide, se procedeazi la inlocuirea fagurilor cu miere necorespunzitoare, a celor pa- tati, introducindu-se 2—3 faguri cu si- rop concentrat. In acest timp albinele executA zborul de curatire. Dupa 1!/2— 3 ore se procedeaza 1a intunecarea ca- merei, lasind o diré de lumina de la fereastra la urdinis pentru ca albinele sA se intoarca in stup, sau albinele se string gramezi si vor fi ridicate cu un carton gi introduse in stup. Stupul se introduce in camera racoroasi si dupa linistirea albinelor se duce inapoi pe vatra stupinei. — Pitrunderea goarecilor in stup se inlatura prin transportarea stupilor in camere, indepartarea goarecilor, exami- narea cuiburilor. Dupa linistirea fami- liilor, stupii se transport pe locul lor din stupina. In cazul ierndrii in ada- post se iau din timp masuri generale : punerea de otava, curse etc. — Familiile orfane se indreapta dind albinelor posibilitatea sa efectueze un zbor de curatire, dupa care familiile orfane se unese cu nuclee cu matci de rezerva sau cu familii mai slabe. Din cele aratate cu privire la ingri- jirea familiilor de albine pe timpul ier- nii se desprinde necesitatea de a se preintimpina starile anormale ce se pot ivi in familii pe durata acestui ano- timp. Acest lucru este posibil prin lua- rea la timp a tuturor masurilor si crea- rea in totalitate a condifiilor de care depinde iernarea cbrespunziitoare a fa- miliilor. Pe de alta parte, in situatia in care din diferite cauze nu au putut fi luate toate masurile si. nu au putut fi create conditii pentru o bund iernare, cu pu- tind munca si atentie este posibil a se interveni si pe timpul iernii, nu numai pentru a se salva viata familiilor aflate in suferintd, ci si pentru ajutorarea acestora pentru a iesi cu bine in prima- vara.CONTRIBUTII LA STUDIUL DIFERENTIERIL GONADELOR SIAL PROCESULUI DE GAMETOGENEZA IN CURSUL DEZVOLTARII ONTOGENETICE LA ALBINA” Biol. Sorin Victor VERNESCU Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura mer arms me ms ae mes mes le 1 diferentierii gonadelor si gametogenezei ta albine teres aplicativ si fundamental major. Practic, cunostintele dobindite. in urma cercelirilor efectuate permit controlul stiin{ifie al reproducerii albinelor in sensul perfectionarii insimintarilor instrumentate, prin cunoasterea momentului optim de reeoltare a materialulut seminal mascul si de inseminare a mateii cit si in dirk: Jarea imperecherilor controlate, indispensabile in munca de ameliorare: Din punet de vedere teoretic, in afara sporului general de cunoastere do- Tucrarea riispunde necesitatii limuririi unor particularita{i ale geneticii albinel melifere, impuse de specializarea dobinditi in urma vietii sociale st care fondue la aparijia in cadrul acestei speci a unor mecanisme earacteristice de {ransmitore a informatiel genetice. Astfel, datoriti dezvolliirii partenoyenetice a {rintorilor, in absen{a feeundarii oului depus de matca, ei sint hemizizoti, find haploizi la nivelul gonadelor si prezentind 0 gametoxenczi specifica, ‘Totoda mporta un in= bindi ‘ S S \ \ participarea mai mulior trintori la imperecherea mi&teli, respectiv fenomenul de \ poliandrie, impune maturarea concomitenti din punct de vedere reproductiy. 4 \ mai multor maseuli din populatic, ee poarta alele de sex diferite, determinismul x sexelor fiind conditionat de Ppolialeli ‘ Avind in vedere pe de alti parte ponderea deosebit de mare pe care matea ) feproducator femel unie in colonie) o are in reproducere, transmiterea caraetenc, Y lor utile si mentinerea coeziunii coloniale, ea fiind individul cel mai Valores prin \ longevitate si exercitarea pe tot parcursul vietii (ulterior imperecherii) a impor- \ tantei functii de depunere a oudlor (fecundate sau nu), studierea diferentierii x ovarelor si a fenomenului de ovogenez® este deosebit de util, Interesanti este si Y comparalia ce se poate efectua intre genitori din punctul de vedere al dinamtal . ontogenetice a morfologici, structurii si functiei gonadelor, \ Nu poate fi ignorata nici existen{a poliploidiei somatice, prin endomitoza, \ Prezenta la toate castele, fenomen ce confer in plus geneticii albinei un caracter S s 5 S x S S S 5 particular, Cereetari anterioare asupra diferent culelor Ja trintori a efectuat nde (1951) Interesantul proces de spermatogenez’ ce se realizenz’ printee toe alipled a fast descris de Mewes (1907), Sanderson sl Hall (Sic 195), Hachinohe si Onishi (1952, Wolf (1960). Anatomia organcior reproducitess femele a fost studiati de citre Zander, Ldschel si Meier (1910) preciny si My sev (1954), Examenul microscopic al’ ovarelor a constituit obiectul studiiles efectuato de Husing si Uirich (1938), iar mai-apol de Hess (1942), Dictrmite Sealine) te isu ovoRenezel au fost urmirite de Paul iele (1900) iar diferentice rea liniel germinale a preocupat pe Manning (1943-1949), Oul do albina a fost deseris de Nelson (1915), lar maturarea Ini este d qjemenea prezenta in lucrairlle iui Manning (1948), Privitor la ovogenez’, oxista Cran yprezentarl enerale, in tratatele de specialitate (Snodgrass, 1996, Che uvin, 1966, ete.). Nu a fost ins efectuat pina in prezent un studia comphet incon “y@mareasca stadial diferentierea gonadelor in paralel. cu. gametogem ineopind din primele zile ale dezvoltarii larvare si nimfale pind Glandelor, maturarea gametilor si aptitudinea de imperechero, adi ce face obiectul acestet lucriri, desitvirsirea tocmai ‘ceca aT mes a a mae 2 ha 2 x Feeferat prezentat la cel de-al XXXI-lea Congres International al APIMONDIA, Po- Jonia, Varsovia, august 1987.MATERIAL $I METODA Cercetirile au fost efectuate pe larve, pupe adulfi de trintori si métci proaspat ec ionati, precum si in primele 14 zile dup eclozionare. Larvele si pupele an fost in- clus® in intresime fn fixator Bouin sau for- mol calcic; ulterior materialul, separat pe Virste, a fost trecut prin seria de alcooli- xilol si montat in parafind, Blocurile au fost sectionate la microtom tn diverse pla- nuri Ja grosimi de 4 si respectiv 5. microni Colorarea Licut prin trei_ metode: cu hematoxilind-eozina, hematixilind-safran. si cu albastru de metilen, urmirindu-se evi- dentierea mai buna a diverselor tipuri celu- lare $1 constitueni celular. De la trintorii si’métcile adulte, marcate pe zile, s-au extras prin disectie testiculele Si respectiy qvarcle, care au fost tratate con- form tehnicii de mai sus. Jn paralel au fot efectuate _preparate proaspete, prin strivirea organelor Intre la- ma si lamela, ulterior inealzirit lor in creu- zete cu orceina aceticé. Pentru observarea jai buna a cromozomilor, s-au. efectuat si frotiuri prin suspendarea celulelor in fi tor si picurare pe lame tinute la gheata, urmata de colorarea cu Giemsa. Acestor me- tode curente li sau adus unele adaptari si modificéti minore. Preparatele objinute au fost examinate la microscopul _fotonic MC 5A; cele mai bune imagini au fost foto- grafiate, REZULTATE SI DISCUTIL ‘Testiculul apare schitat sub forma de placi inca din prima zi a viefii larvare. Tes- tiolele se constituie din ziva a doua, se dez- volta apoi progresiv, astfel incit in zita a Vi-a se pot ntimara 203 testiole, sinusoide, fn ita a X-a, organul atnge 5 mm_tun- yime, jar In ziua a XVI-a pind la 6,8 mm, cea’ ce corespunde in medie dezvoltarii sale maxime. Dup& migrarea esalonata a spermatozoizilor (intre a 1V-a sia IX-a zi de la eclozionare), testiculul intra intr-un proces de involutie galopantii prezentindu-se in final ca niste apendice atrofiate. ‘Spermatogeneza constituie o exceplie atit din punct de vedere genetic prin faptul cd se porneste de la o celula haploid’ (sper- matogenla) si rezultd tot o celulé haploids (permatozoidul), care poarti o informatie gencticd identicd cu a organismulul repro- ducator, cit si din punct de vedere citologic, find o pneudomelozi cu migrarea unipolara ‘a setului de 16 cromozomi ce constituie gar- nilura haploida a speciei S-a putut evidentia prezen{a spermato- goniilor de forma triunghiulara, pe sectiune transversal printr-un. testiol. Fie apar_ in urma diviziunil unei singure celule haploide initiale, dispupindu-se caracteristic In rozeta. 6 Fig. 1 — Spermatogoniile trintorului. Se ob- serva gruparea caracteristicd a celulelor in rozeta fiind unite prin virf si delimitate de spatii goale (original). La sfirsitul vietii larvare testiculele se apropie, dupa cum am mentional, de_mari- mea lor definitiva, Cu toate acestea, in tes- tiolele tinerelor nimfe, ale nimfelor avan- Fig. 2 — Ovarul larvei de mated. Se observa, forma si pozitia organului dorsal, superior ventriculului (original).Fig. 3.— Sectiune prin ovariolele mitcii proaspat eclozionate. Ovulele in formare al- terneazi cu celule nutritive (trofocite) pe seama cirora se dezvolt& (original). tree. schimbari calitative de 6 deosebita im- portanta in desdivirsirea gametiior. Astfel, in primele stadii nimfale sint observabile sper- matocitele primare, care.au o forma rotunda, Fig. 4 — Sectiune prin ovulul matcii. La ex- terior celulele [oliculare dispuse intr-un strat alcétuiesc chorionul. La interior este plin cu vitelus. Nucleul este mic, acentric, lipsit de membrana (original). purtind un nucleu voluminos ; acest stadiu premerge meioza in urma c&reia vor apare spermatocitele secundare. In cursul divi- ziunii meiotice, in locul tetradelor cromozo- miale ce apar in profaza I a meiozelor obi nuite, in cazul trintorilor apar diade alc’ tuite ‘din doua cromatide surori rezultate in urma duplicatiei_cromozomiale. Lipsa biva lentilor inseamna totodaté absenta com plexului sinaptinemal precum si a recom: bin&rilor ce au loc in cursul_ meiozei Sectiunile prin testiculul nimfelor de tre zile evidentiazi spermatidele, care au forma alungita, lanceolata, formindu-se totodata $i flagelul. Ele se transforma treptat, in urma unei diferentieri progresive si profunde, in spermatozoizi maturati ce se dispun in pa- chete, avind un caracter gregar evident. Spermatozoizii au fost examinati pe prepa- rate proaspete si in frotiuri colorate cu so- lutie Giemsa, care permite evidentierea nu- cleului. Capul alungit si ingust, bogat in cromatina, prezinta la polul apical un acro- zom. Flagelul este de asemenea lung, iar fn cazul spermatozoizilor izolati se observa ten+ dinta de 4 forma o bucla terminala. Aseménator , testiculelor, ovarele se dife- rentiazi din, mezoderm in primele zile ale Viefii larvare. La_ sfirsitul celor trei zile initiale ele numara cea 130 de ovariole, iar inaintea stadiului nimfal — 150, penira ca la matcile tinere, proaspait eclozionate, sii se distingai un _numar variabil de ovariale, si- nusoide (160—180), conturind prin alcatui- rea lor aspectul piriform al organului de- sdivirsit, Ovoxeneza la albine este un proces de di- ferentiere celularé ce se declanseazd tn. sta- diile de larva si nimfa, parcurgind etape premergétoure, finalizindu-se ulterior tmpe- recherii mateii — cind se formeaz& gametii proprit-zisi Urmarind un tub ovigen de la virf spre Lazi yi analizindu-l ir timp, se constata succesitmea unor faze caracteristice. initial se evidentiaza 0 masa protoplasmatic’ multi- nucleata, din care se vor diferentia ovo- goniile primare. Ulterior fiecare ovogonie se divide mitotic de dou ori, obtinindu-se pa- tru celule fice, dintre care una devine ovo- cit de ordinul T, iar celelalte trei celule — prin cinci mitoze consecutive, dau nastere la 48 trofocite care umplu fiecare camera hutritiva a ovarioletor. Prin diviziunea re- ductionalé_a ovocitelor de ordinul I, re- zulta ovocite de ordinul Il, haploide, ‘care se orienteazA axial. Ele aleatuiesc 0 camera initial mai mici decit aceea in care se g sese trofocitelé si care este delimitata de celule foliculare ce alciituiesc atit peretii veziculelor cit si un sept intermediar. Provenind din ovogonia primara aseme- nea ovocitelor si celulelor foliculare, trofo- citele se diferentiaz’ in raport cu acestea pe baza endoploidici, avind nuclei volumi- nosi_ cu_numerosi cromozomi. Ovocitul de ordinul II creste pe seama trofocitelor alé- 7turate, maturindu-se treptat si conducind la formarea unui ovul. Ovulele in ansamblu confera ovariolelor aspectul caracteristic de sirag de mérgele prezent la matea eclozio- hata, Gametul femel este o celula gigant, plina cu vitelus ce provine din substante absorbité din citoplasma trofocitelor ; nu- cleul oului este acentric, el fiind delimitat de chorion care-si_are originea in celulele foliculave inconjuratoare. CONCLUZIL La albine gonadele aw origine nezodei mica. In cazul ambelor sexe, ele se schiteaz’ inci din primele trei zile de dezvoltare lar- vara. Ca aspect general, testiculele se asea- ana cu ovarele pe parcursul diferentierii lor atit ca pozifie cit si ca forma, cu deose- bire c& ritmul de crestere in volum al tes~ ticulului este mai accelerat, ceea ce face ca la sfirsitul vietii larvare (cu dovd zile mai Junga decit la mate’) el si ating’ o dezvol- tare aproape completa. In cazul trintorilor, desi meioza respec- tiv gametogeneza proprit-zisi se rezuma Ia citeva ore, datorita decalarii procesului pe grupuri celulare ce intra in diviziune esa lonat, a proceselor pregiititoare indelungate si a celor de diferentiere treptatd in urma diviziunilor de maturare, aspecte de interes privitoare la spermatogenezi pot fi urma- rite incepind cu ziua a patra si apoi pe parcursul a 20 de: zile de dezvoltare onto- geneticl, inclusiv primele doua zile de imago, Avind in vedere c& numérul de cromozomi din spermatocitele primare se pastreazd In celulele fice, spermatogeneza poate fi con- siderata 0 mitozi, dar din punctul de ve- dere al haploidiei produsilor cetalari_ ea este o meiozi. Maturitatea sexual a trin- torilor nu este Insi sinonim& cu formarea spermatozoizilor, care sint deja maturati in momentul e¢lozionarii. Pe lingé maturitatea histologica este nevoie si de una fizioloxicd (in sensul aptitudinii de imperechere) care se instaleazi abia dup 20 de zile de la eclozionare. Exist’ un decalaj evident intre gameto- geneza trintorului si ces a mitcii, ultima fiind departe de a fi desdvirsiti in mo- mentul ecloziondirii. Constatarea trebuie co- relati cu urmatoarele aspecte biologice + - a, timpul mai scurt (cu 8 zile) al _meta- morfozei métcii fai de cea a trintorului ; D. viafa mult mai lungd a matcii (4 ani) faté de cea a trintorelui (40 zile) si esalona- rea functiei de, reproducere pe durata intre- gil ei vieti ; c. legatura determinant& intre impereche- re si diferentierea oudlor, care (fecundate sau nu) sint depuse in celulele. fagurelui ; Diferentele genetice intre trintori si matcd sint numai la nivelul liniei celulare ‘germi- nale ; in rest, la ambele exista diferite ce- lule diploide sau poliploide in urma endo- mitozelor repetate. Este adevdrat insi c& multiplicarea garni- turii haploide (n = 16), provenité din nu- cleul oului nefecundat din care se diferen- fiazi trintorul, nu face decit si intdreas aceleasi gene unic reprezentate, astfel in- cit trintorii (chiar poliploizi in anumite {e- suturi) nu manifesta ereditate ascunsa. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA CHAUVIN R, — Traité de biologie de Yabeille, vol. I—IV, Fd. Massonet Co., Paris, 1968. HOSHIBA H. — Les chromosomes des faux- bourdons d'Apis mellifera diploides et haploides.. Le XXVII-e Congr. Int. @Apic,, Ed, APIMONDIA, Buc, 1979. OPRESCU S$. V. OTEL — Genetica repro- ductici animale, Ed. Acad. RSR, Buc, 1982. RAICU P. si colab. — Genetic’ —- metode de laborator. Ed. Acad. RSR, Buc., 1983. RUTTNER F. — Insamin{area artificiala a miatcli, Ed. APIMONDIA, Buc. 1976. SNODGRASS R. B. — Anatomy of the ho- ney bee, Comstock Publ, House, Ithac 1956. ‘ VERNESCU S. V. — Recherches sur les chromosomes de labeille roumaine. Le XXIX-e Congr. Int. d’Apiculture, Ed. APIMONDIA, 1985. VERNESCU S. V, — Studiul citodiferentie~ (i aparatului reproductor mascul 1a al- bina meliferé, Apicultura in. Romania, 7/1986. :Resursele melifere silvice — bine cunoscute si superior valorificate EVALUAREA PRODUCTIE! DE MANA DIN ZONA FORESTIERA Dr. ing. Ion CIRNU Dupa identificarea si delimitarea pi- durilor sia masivelor forestiere, cu perspective pentru culesul de mana, din cadrul fiecarui judet sau ocol silvie este necesar si se evalueze orientativ si productia de man a acestora (po- tentialul melifer). Cunoasterea potentialului_ melifer prezinté o deosebiti importanti eco- nomicd fn cadrul organizirii rationale a stuparitului pastoral, deoarece per- mite 0 repartizare mai judicioasi a stupilor, evitindu-se aglomerdrile deplasirile hazardate, nerentabile, in zona forestier’, Este stabilit faptul, ci productivitatea insectelor producatoare dle mana respectiv secretia manei va- tiazi in limite mari, in functie de o serie de factori eaterni (factori ecolo- gici) si interni (factori_genetici), intre care mentionam : factorii meteorologici, altitudinea, expozitia, precum si plan- tele gazda (tipul de pAdure), diunatorii ete. Evaluarea productiei de mana din zona forestier’ a preocupat in ultima vreme, pe numerosi cercetatori si spe- cialisti in domeniu, atit in tara nos tra cit si pe plan extern. Astfel, din datele publicate in literatura de spe- cialitate pe plan mondial (Haragsim, 1966), referitoare la productia de manii pe unitatea de suprafata forestier’, re- zulta c&i aceasta variazi ‘in conditii pe- doclimatice in general favorabile, in limite foarte largi, in raport cu tipul de piidure si anume : — in padurile de molid, in medie 700 kg/ha ; 7 — in padurile de’ pin, in medie 500 kg/ha ; — in padurile de stejar, in medie 400 kg/ha ; -— in pidurile de fag, in medic 210 kg/ha; — in padurile de amestec de foioase, in medie 200 kg/ha, Facind media acestor producti de mana, in vederea unei evaludri orien- tative, generale, rezultt pe unitatea de suprafafé forestier (conifere si fo- ioase}, 0 productie medie de 402 kg/ha. Trebuie insi si mentionam, ca din aceastA man se ospiiteazi copios nu- meroase insecte care vietuiesc in pi- dure, inclusiv furnicile (circa 301/.). In acelasi timp, o buna parte din mana secretata este splat de precipitatiile care cad periodic in zona forestier, astfel incit numai aproximativ 0 treime din productia initialé de mana se poate lua in calcul pentru stabilirea incare’- turii de stupi pe hectar, in vederea in- tocmirii unei balante. melifere. Referindu-ne la recolta de miere de padure (miere de mana), ce se poate obtine pe unitatea de suprafati fo- restiera, in conditii favorabile, citim rezultatele si observatiile cercetirilor efectuate in Austria (Pechhacker, 1969). Din acestea reiese ci, la stupii deplasati in pastoral in zona conifere- tor, unde padurea era intens populata de Lachnida verde a bradului, s-a rea- lizat in anul 1968, an favorabil pentru secretia manei, o' productie de miere de peste 35 kg/familia de albine. In padurea respectivi, mana pe arbori era atit de abundenta incit s-a apreciat ci si in cazul unui numér de stupi de 10 ori mai mare, recolta de miere de pa- dure pe familia. de albine ar fi fost aceeasi, Raportindu-se productia totald de miere obfinut&, pe suprafata de pi dure cu mana, rezultA ci, in medi mierea de pidure revine la aproxima- tiv 90 kg/ha. Zona forestiera din tara noastra ocu- pa in ansamblu 6,2 milioane hectare, din care p&duri de conifere peste 1,9 9milioane. hectare in care predomina molidul In proportie de 700/, urmeaz’ bradul cu aproximativ 25%/ si apoi_pi- nal cu laricele 1a un loc, cu circa 5%. Primele incercari de evaluare a pr ductiei de mana si respectiv a mie de pidure, pe unitatea de suprafatit forestiera, au fost efectuate in cadrul Statiunii centrale de cercetari pentru apiculturé gi sericicultura (Cirnu, 1971). Aceasta evaluare preliminard a servit la caracterizarea ponderii meli- fere a unor specii forestiere, care con- stituie gazde principale pentru produ- catorii de mana. in prezent, in urma cercetarilor si investigatiilor mai recente, efectuate in zona forestier’, s-a intocmit o noua evaluare mai completa, diferentiat® pentru cele doui zone: zona paduré- lor de conifere si zona paduritor de foioase. Aceste dou’ zone se deose- esc radical intre ele, atit din punct de vedere al conditiilor de flora si fauni, cit si sub raportul factorilor climatict (temperatura, precipitatii, vint etc.) si orografici (altitudine, expozitie, panta ete.). Astfel, in zona piidurilor de conifere si conifere in. amestec cu fag si alte specii, factorii de mediu (factorii eco- logici’ in ansamblu) sint, in general, mai favorabili, ceea ce imprima plan- telor lemnoase si erbacee, un ritm de vegetatie mai intens si, in general, fara stagniirl in crestere si dezvoltare. Acest fapt se reflecté favorabil, atit in suc- cesiunea normal’ a fazelor vegetative cit si in dezvoltarea si Inmultirea pu- ternica a coloniilor de producatori de mani. In acest context, se realizeazd fn general conditii prielnice pentru circulatia activa a sevei si evolutia fa- yorabild a proceselor fiziologice in planté, inclusiv secretia de nectar. De asemenea, exist’ conditii favorabile si pentru o secretie abundentd de mana prin intermediul insectelor produci- toare de mana. Ca urmare, in aceasti zona, culesul de mana, precum gi cel de la plan- 10 tele nectaro-polenifere (zmeurig, flori de fineati ete.) sint substantiale si de durat& mai lunga, soldindu-se freevent cu recolte de miere superioaré, ce de~ “pasesc 30—35 kg/familia de albine. Astfel, in vederea orientarii si stimu- larii apicultorilor, pentru practicarea stuparitului pastoral in zona montana, prezentam in tabelul 1 rezultatele in- registrate pe o perioadi de 9 ani, la Punctul Arsita I de pe Valea Ilvei, 950 m altitudine, jud. Bistrita-Nasaud. Resursele melifere existente aici au fost : piidurile de conifere cu mana si flora de fineat%, cu speci spontane foarte valoroase, precum : éarba sar- pelui (Bchium vulgare), _corobatica (Salvia verticillata), citusnica (Nepeta cataria), cimbrisorul de munte (Cala- mintha Baumgarteni), ¢rifoiul (Trifo~ lium sp,), bustiocw silbatee (Brunella vulgaris) etc. In zona pidurilor de foioase, facto- rii ecologici, respectiv conditii mediu sint, in general, mai putin fa~ vorabile si in consecinta, potentialul melifer ecologic al producatorilor de mana, este inferior celui din zona coni- ferelor. Din investigatiile si observ. noastre efectuate in aceasta zona, in vederea precizarii perioadelor optime de secretie a manei si respectiv a recol~ telor de miere obtinute, in conditii de productie, a rezultat ca si in padurile de foioase se realizeazd freevent pro~ ductii bune de miere de padure. In special, in padurile de stejar, tei, sal~ cie, se obtin in conditii climatice favo~ rabile, productii ce variazA intre 10— 15 kg miere de padure pe familia de albine. In cazuri exceptionale, Ja fami~ lii puternice, productia de miere poate 25 kg/familia de albine. Sigur, cA si in zona padurilor de foioase, cu- Jesul’ de mana poate fi intregit cu un cules de nectar si polen, de la plantele melifere din vecinatate, ceea ce con- tribuie nu numai la realizarea unor- producti sporite de miere de padure, ci si la intarirea si dezvoltarea cores-- punzatoare a familiilor de’ albine.DINAMICA PRODUCTILOR DE MIERE DE PADU! 2 IN PERIOADA 1962—1970 (I. Tabelul 1 RE LA PUNCTUL aRSIfA 1, CIRNU $i E. TEXE) Variabilitatea inregistrarilor i Productia Ani Blapa de Purata pile neti open F cates ile Sporul maxim —Sederea - ¢ug/tam, servat zilnic (kg) maxima “albine) zilnica (ke) 1962 14,06— 12.08 59 3,900 —1,900 38,500 Cei mai buni ani 1963 18.06— Prete 52 3,300 —0,500 66,800 pentru mierea de 5.08 52, 2,100 —0,500 42,800 padure au fost : 1965 22.06— 6.08 45 3,200 —1,800 51,100, . 1963, 1966 12,06-— 1965 si 21.08 70 1,900 —1,00 21,000 1967. ‘1967 18.06— 6.08 49 2,400 —0,500 48,100 Cei mai slabi ani 1968 5.06— au fost : 8.08 64 3,200 —1,000 16,900 1966, 1969 1.07— “1968 si 16.08 46 1,500 —0,600 15,600 1969. (1970 20.06— 20,08 SL 3,500 —0,400 37,500 Ani mijlocii : 1962, 1964’ si 1970 Media pe 9 ani — 54 2,800 0,900 38,600 Concluzii ; — Durata de cules in cei 9 ani gercetati a oscilat Intre 45 si 70 zile, fn = medie . ‘54 zile. — Productiile de miere de padure au variat in cei 9 ani, intre 15,600 si 66,800 kg/familia de albine, in med Referindu-ne la evaluarea propriu- zisi a productiei de mana si respectiv a mierii de mana, pentru cele 2 zone forestiere, aceasta s-a efectuat diferen- fiat, avindu-se in vedere atit rezulta- tele experimentalé, cit si recoltele de miere obtinute in sectorul de productie apicold, in pidurile cu mana, Astfel, s-au stabilit preliminar ur- matorii indici medit pentru evaluarea productiei de miere de piidure : — pentru padurile de conifere cu mana, in care predomini molidul si bradul, indicele mediu este dé 50 kg/ha — pentru padurile de foivase (stejar, tei, artar, salcie cte.). indicele medi este de 20 kg/ha. lie’ 38,600 kg/familia de albine. s Acesti indici pot servi Ja intocmirea balantei melifere precum si la stabili- rea normei de stupi la hectar pentru stupirit pastoral in zona forestier cu Perspective pentru culesul de mana. BIBLIOGRAFIE 1. Cirnu L. — Mierea de mana. & mondia, Bucuresti, 1971. 2, Haragsim O. — Medovice a yell. Statni Zemedelske nekladvtelstvi, Praha, 1966, ditura Api- 3. Pechhacker U, — Erfabrungen aus der Tannentracht 1968. Bienenvater 7 (90), 1969, 3. Scheurer St, — Die Waldtracht 1969, ihre biologischen und meteorologjischen Grundlagen, Garten und Kleitierzucht 4, 1970. iL