Sunteți pe pagina 1din 36
Apicultura in Romania Revisté lunard de schimb de experienté gi Indrumare metodologic& apicol’ editat’ de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica So ist. Romania Anul LXil * nr, 8 % august 1987 CUPRINS 2 § © *.*: 23. August datd importanta a istoriei poporului roman. I. STANCU: Pregitirea familiilor de albine pentru iernare. I. RECEANU: Productivitatea familiilor de albine in anul urmitor.depinde in cea mai mate misuré de modu) se executa lu- crarile specifice de la sfirsitul veri si din toamna. 10 § Z, VOICULESCU: Organizarea cuibului fami- liei de albine in vederea unei ierndri fara probleme. 12 @ A. BOAGIU: Pentru o iernare in bune con- ditii nu este suficient a se asigura numai hrana indestulatoare. 13 § VY. VASILACHE, I. VASILACHE: Recoltarea mierii in pavilion 4 QC. GIURCANU: Extractia cerli din fagurii * yechi 16 § M. MARIN: Actiuni privind pastrarea sana- tatii albinelor. 18 9 * * * Protofil — medicament de uz veterinar destinat combaterii nosemozei albinelor 20 ¢ D. PITIGOI: Noi reglementari privind unele misuri pentru protectia familiilor de al- bine impotriva intoxicatiilor cu pesticide V. POPESCU: 150 de ani de la nasterea lui } "Nicolae Grand 23 8 V. BULAT: Intilnire intre stuparii ,nepoti* si ,bunici* din Panciu 24 § ***: Sedinta Consiliului Asociatici 95 2 ** *: Oaspeti din R. P. Polond 26 § E. TARTA: Cel de al XXXI-lea Congres Inter- national al APIMONDIA 29 § DOCUMENTAR APICOL 3i @ CALENDARUL APICULTORULUI ae 21 Coperta I: Aspect din secfia de preparate Paste si lichide a sectorului de productie medicamente de uz apicol a I.C.P.A. unde s-au elaborat sarjele experimentale ale Pro- tofilului. Citité articolul din pag. 18. (foto: Constantin DINA) Se en Te eg Parrot rrr era eee Tg COMM LOiey ete Poco eee comand Roatan: een) rOeTTS ELS PeNeurremestire Creer u CTE rea ae ene ICL NEA Penta) SECS AG a aN DR ACen RreR MECC UECOT Lon one nah eat naar ete eC eae stm nae) encase RWOUL LG RCmCanticttt Peete ore eT SET OOS TEE CeRtLOn es aren CS ACRE tate TV Cr tC CCU TD Cet tS SCS? OMe eae tTO) in eK Ccrea ro Set AC CCTEN Serena ee reesetty Frente eS Te COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIA CRESCATORI- LOR DE ALBINE | DIN R,S. ROMANIA, @ Str, lulius Fucik nr, 17, Bucuresti, sec. 2 Omen arc ayer Mann ens ra) © Cont vir, 4596011 BAA, TMM TTCeTSTTIMME Toa cose? PIMmerL Meee rene oa fortran Umer ter cor ea NTC on ene fUldicle A.C.A, @ Cititorii din RTE Ignore aU IL ROMPRESFILATELIA cen ieee gc nt. 6465, P.O.Box 12—201 Pose ones it meen ror for 23 AUGUST — DATA IMPORTANTA A ISTORIE! POPORULUI ROMAN nopolurile strain: dobindit pentru ps ereterercresesessces Actul de demnitate nationala He 1a 23 Au- gust 1944, organizat si condus direct -de Partidul Comunist Roman, care a reusit s& mobilizeze la realizarea ‘obiectivului isto- ric — rasturnarea dictaturii antonesciene si intoarcerea armelor impotriva Germa- niei hitleriste si a Ungariei_ hortisto-fas- ciste — toate fortele patriotice din tard, rimine in istoria poporului roman ca unul din momentele cheie, punct de pornire catre prefaceri revolutionare fara precedent in viata politica, economicd si social a, Roma- niei. In declaratia publicaté in ,Roménia 1i- berd* din 24 august 1944, P.C.R. a ardtat deslusit care erau principiile pe care se baza colaborarea sa cu celelalte forte" po- litice, reprezentate tn guvernul instalat la conducerea farii, dup& arestarea maresalu- lui Ion Antonescu si a principalilor s&i co- laboratori: Incheierea imediati a armis- tiului, scoaterea Romaniei din Axa si cu- Titirea teritoriului romdnese de ocupatia itleristi, instaurarea unui regim de drep- turi si liberfati publice*, Aceste obiective care se constituiau fn programul guvernu- lui instaurat la 23 August 1944, erau, tot- odata, dupa cum se aratd in declaratie ,te- meiul participarii P.C.R. in cadrul politicii de Bloc Nafional in actuala formatiune guvernamentala, In incheierea declaratiei P.C.R. avertiza poporul asupra inevitabili- tafii cicenirii armate cu forfele germane si chema ,muncitorimea, {3rénimea intelectua- lifatea si pe toti cetiitenii Romaniei 1a nnfiptuirea actului istoric de 1a 23 August 1944 a deschis calea unei dezvoltari noi, democratice si progresiste a societi a lichidarii definitive a oriearei depend de cercurile 1a data in mod cu adevarat plenar independenta si suve- ranitatea national, Ia baza carora au fost puse eliberarea poporului de orice exploatare, cucerirea puter citoare in alianté cu {ardnimea, ciale, edificarea noii orinduiri soci romanesti, precum gi en{e a poporului nostru fata de mo- internationale. Romania si-a imperialiste i politice si economice de catre clasa mun- u intelectualitatea, cu celelalte forte se- liste", NICOLAE CEAUSESCU Secretar general al Partidului Comunist Roman, Presedintele Republicii Socialiste Romania lupta fri crutare, cu toate armele, impo- triva dusmanului de moarte al poporului roman, pentru asigurarea viitorului sau“. Este cunoseut c& la 24 august 1944, im- preund cu declaratia P.C.R. au mai apdrut in presi Proclamatia regald si declaratia guvernului. ,Fegirea noastra din razboiul dus alituri de puterile pactului tripartit si in- cotarea ostiliti{ilor impotriva Uniunii So- vietice — se arati in declaratia guvernu- lui — sint hotiriri menite si impiedice o sigurd si inevitabil& catastrofa nationala. Romania considera de azi inainte Natiunile Unite ca natiuni prictene. Recunoasterea de citre guvernele din Moscova, Londra si Washington a nedreptitii facute Romaniei prin Dictatul de la Viena, deschide posibili- tatea ca armatele roménesti, aléturi de ar- matele aliate, si elibereze Transilvania de nord de sub ocupatia strana“. Aceste obiective au mobilizat energia in- tregului popor roman, care in decurs de numai 8 zile a obtinut, prin propriile forte, una din cele mai mari biruinte din istoria luptei sale multimilenare pentru libertate si independenta. Alaturi de armati, ale cdrei unititi, tara nici 0 exceptie au intors armele impotriva Wermachtuiui, la actiunile insurectionale au participat formatiuni de lupta patriotice, farzi populare, detasamente de premilitari. Armata romAna, folosind intregul sau po- tential de lupta, se va acoperi de glorie continufnd, alaturi de armata sovieticd, lup- 1 tele pentru completa eliberare a 4arii, pen- tru ¢liberarea Ungariei, — Cehoslovaciei, si Austriei, pind la victoria finala asupra Ger- maniei ‘naziste, contribuind ja inchelerea celei de a doua conflagratii mondiale cu 200 de zile mai devreme. Aniversarea eliberarii {arii noastre de sub jugul fascist se stirbatoreste si anul acesta, in intreaga fara, cu noi si marete realiziri ale oamenilor muncii din toate domeniile de activitate, care sub indrumarea si condu- cerea infeleapté a partidului, participa cu entuziasm la construirea Roméniei socialiste. In perioada care s-a scurs de la istorica zi de 23 August 1944, socialismul a trium- fat in fara noastra in toate domeniile eco- nomiei, stiintei si culturii, ca urmare a transformérilor structurale de mari pro- porfii, initiate si conduse de Partidul Co- munist Roman. Printre realizirile de seam& obfinute fn anii socialismului se inseriu si transforma- rile innoitoare in organizarea, conducerea si inzestrarea tehnico-materialé a agricul- turii, care au determinat obtinerea vnor sucese si rezultate remarcabile in moder- nizarea si cresterea eficientei acestei ra- muri de productie, In acest context si apicultura farii noas- tre a inregistrat, de asemenea, progrese re- marcabile, Astfel, numarul familiilor de albine a crescut de la 469500 in anul 1985 la 1348 300 in anul 1987. In cadrul intreprinderilor agricole de stat, inspectoratelor silvice si cooperativelor agri- cole de productie, s-a organizat si extins cresteréa albinelor. In scopul cresterii ren- tabilitatii stupinelor au fost organizate in numercase unitifi agricole socialiste, ferme si unitati apicole cu elective mari de fami- li de albine, unde s-au asigurat condifii pentru aplicarea unor telinologii moderne de intrefinere a albinelor, cresterea produc- tivitafi muncii si valorificarea superioard a produselor apicole. Cresterea albinelor a luat o mare dezvol- tare si in gospdaviile populatiei de la orase si sate. Astfel, oamenii muncii de diferite profesii detineau in gospodiriile lor perso- nale la recensémintul din luna februarie ac, peste 1137900 familii reprezentind 84°/ din efectivul familiilor de albine din. in- treaga tard: Paralel cu dezvoltarea apiculturii au fost luate masuri pentru valorificarea economi- cA a fondului melifer national, prin extin- derea practicrii stup&ritului pastoral si fo- losivea pe scara larg’ a albinelor pentru polenizarea rationala a culturilor agricole entomofile. Ca urmare, un numar tot mai mare de stupine au realizat prodsictii ri- dicate de miere, ceard si alte produse api cole iar ca urmare a efectului polenizarii culturilor agricole entomofile cu ajutorul al- binelor a crescut $i productia de seminte, fructe si legume, a caror valoare a depasit +de mai multe ori pe aceea a produselor apicole directe. La dezvoltarea si modernizarea apicultu- ri roménesti, 0. important contributie a fost adusi si de Asociajia Crescatorilor de Albine, care a mobilizat si organizat ma- sele largi de apicultori din toate sectoarele pentru extinderea cresterii albinelor. Aso- ciatia promoveazi introducerea in produc- tie a metodelor noi de stuparit si folosirea deplind a numeroaselor avantaje acordate de stat pentru apicultori. In scopul asigurairii bazei_ tehnico-mate- riale pentru apicultur’, Combinatul apicol al Asociatiei Crescatorilor de Albine pro- duce utilaje si materiale necesare stupine- lor din toate sectoarele de productie api- cold, contribuind prin aceasta la introdu- cerea in practic a celor mai moderne mij- loace de productie. In vederea fundamentirii pe baze stiin- fifice a actiunilor si a méasurilor privind introducerea celor mai noi cuceriri ale sti- intel si practicii apicole in stupinele uni- titilor socialiste si ale crescatorilor indivi- duali, Institutul de Cercetare si Produc- tie pentru Apiculturé asiguré documenta- fia stiintificd pentru. producerea_utilajelor, uneltelor si instalatiilor industriale necesare conditionarit si prelucrarii produselor api- cole, precum si elaborarea de tehnologii noi pentru productia apicola. Pentru asigurarea de cadre calificate ne- cesare apiculturii, s-a infiintat primul li- ceu apicol cu specialitatea apiculturd, ma- suri care a deschis noi perspective pen- tru continua dezvoltare a acestei frumoase indeletniciri in fara noastra. ; Cu prilejul acestel marefe sarbatori a tn- tregului nostru popor, apicultorii din tara noastra se bucurd din inimé, alaturi de toti oamenii muncii si Intimpind cu entuziasm, indlfdtoarea aniversare de 23 August. Cea mai importanta lucrare a acestei perioade PREGATIREA FAMILIILOR DE ALBINE PENTRU IERNAR ing. loan STANCU iy Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura Dupa incetarea ultimului cules de pro- ductie, obiectivul principal al fiecdirui_ api- cultor’ este iernarea faré pierderi a fami- liilor de albine si valorificarea culesurilor din anul urmator cu rezultate cit mai bune. Atit iernarea in bune conditii cit si ob- finerea unor productii corespunzitoare in urmatorul sezon apicol sint conditionate de introducerea la iernare a unor familii de albine puternice, cu rezerve de hrand indes~ tulitoare, capabile si continuie dezvoitarea in primavara intr-un ritm intens, astfel ca la aparitia culesurilor timpurii s& existe o populatie abundenti de culegitoare in fie care familie de albine. Pentru aceste con- siderente in perioada pregatirii familiilor de albine pentru iernare, apicultorii_ trebuie sa-si orienteze intreaga atentie si si-si con- centreze toate eforturile in vederea realiza rii urmitoarelor deziderate — cresterea unor cantita{i cit, mai_mari de puiet care si asigure o populatie abun- denti de albine in ficcare stup ; —asigurarea unor rezerve de hrani in destulatoare si de bund calitate ; = asigurarea unor albine viguroase, bine pregitite fiziologic pentru iernare si sini- toase ; — organizarea corespunzatoare a euibu- rilor pentru iernare, Toate obectivele amintite se pot realiza destul de usor atunci cind resursele me- lifere din natura asigur culesuri bune, dar in perioada iulie-septembrie, deci perioada premergitoare introducerii familiilor de al- bine la iernat, cind in majoritatea zonelor ‘Grii culesul de nectar si polen este foarte seazut, ducind la limitarea de citre albine a spatiului pentru iernat. Mitcile depun din ce in ce mai putine oud, cele bitrne si epuizate inceteazi de tot ouatul, pu- terea famililor scade vizibil. Rezervele de hrani sint plasate in fa- gurii din euib prin — concentrarea mierii existente in familia de albine, precum si prin completarea acesteia cu cantitaile pe care albinele le mai pot aduna din na- turd. In condifiile ardtate insd, resursele existente in aceasté perioada in majorita- tea zonelor {arii nu sint de natura sa asi- gure necesarul de hrand pentru iernarea familiilor de albine. L_CRESTEREA UNOR CANTITATI CIT MAI MARI DE PUIRT CARE SA ASIGU- RE 0 POPULATIE ABUNDENTA DB AL- BINE PENTRU IN FIECARE Acum, in perioada premergatoare introdu- ceri familiilor de albine la iernat trebuie depus tot efortul pentru a mentine ouatul miitcii Ja un nivel cit mai ridicat, o pei oada cit mai indelungata posibil, ‘cu’ chel- tuieli de productie minime, folosind dife- rite procedee, printre care “amintim a. inlocuirea matcilor virstnice si epuizate b. deblocarea cuiburilor Ia sfirsitul veri si inceputul toamnei ¥ inerea cXldurii in stup d. folosirea matcilor ajuta(oare toamna e. hriniri stimulative £. folosirea culesurilor tirzii. Tnainte de a dezvolta procedeele mai sus exptise trebuie precizat cit mai exact posibil delimitarea cuibului_de iernare, pentru ca familiile de albine si-si depoziteze strinsura in acest cuib, evitind astfel imprastierea mierii pe toti fagurii. stupului, impunind luerati suplimentare de desctipacire perio- dicd a mierii dupi_diafragma, a) Inlocuirea matcilor virstnice si epui- zate. La controlul ce se execut% In ultima parte a verii se pot observa familii cu 4— 6 faguri cu puiet, in altele mai pujin. si uncori deloc. Cautind in caietul de stupind la rubrica familiilor respective, unde s-au gasit 4—6 faguri cu puiet, miatcile sint tinere, schimbate in anul respectiv, pe cind in familiile in care sa ‘gasit puiet putin sau deloc, méatcile sint din anil. precedenji. Matcile tinere depun un, numir mare de oud, avind o pontd mai intens’ in perioada de toamna fata de mat cile virstnice. Apicultorul trebuie si fo- losease’i aceasta insusire a tinerelor matei, avind ca scop mirirea puterii familiilor de albine in aceasti perioadA premergitoare pentru iernat. Inlocuirea se face cu mitei sau botei provenite din familii cu insusiri valoroase, cu intensi activitate pe intreg pareurstl anului, dup’ tebnicile bine cu- noscute fiecirui ' apicultor. b) Deblocarea cuibului. La sfirsitul verit si inceputul toamnei se impune, mai ales in anii ploiosi, cind unele plante isi prelungese pina tirziu perioada de inflorire, in natura existind un cules de Intretinere. Noptile mai s 3 reci_determint albina s& se stringa pe fa- gurii cu. puiet din dreptul urdinigului, in- cepind asifel pregatirea pentru iernare. Mic- rea ce este adusd in stup este depusd in jurul clipsclor cu_puiet si in locul puietu- Yui ce eclozioneazd, In felul acesta puietul se restringe pe masuri ce timpul Inain- teazi spre toamnd, ducind la blocarea cui- bului cu micre, Matca nemaiavind unde si deptna ouiile, se creste putin puiet si ast fel in multe’ cazuri, din familii puternice in timpul veri se ajunge toamna la fa~ mili slabe, cu toate ci au rezerve destule de hrana ‘si pistura. Apicultorul trebuie Sti ia imediat mAsuri de deblocare a euibu- Jui prin introducerea periodica a cite unei rame cu celule uniforme de albine lucra- foare in mijlocul cuibului, in functie de pu- terea familiei de albine. Inainte de intro- ducere, fagurii vor fi stropiti cu sirop de aba. ©) Mentinerea caldurii_ in stup se reali- zeazi prin folosirea pernifelor confectionate din materiale termo-izolante, inca de la sfirgitul verii, cind noptile au devenit rico- roase, avind' ca scop mentinerea cit mai ridicatt a ritmului de ovat, deci cit mai multa albind tindrd in sup’ pentru iernat. In acest scop se_stringe familia de albine la numarul de faguri ocupati complet cu albind, se ridict magazinele si corpurile ce au servit la depozitarea mierii In timpul verti. ‘d) Folosizvea familiilor ajutitaare formate fn acest scop, imediat «dup& culesvl de saleim, special pentru a fi unificate acum, Ja inceputul sezonului rece (sfirsit de sep tembrie, inceput de octombrie) cu familiile de baz, lisind in familie matca cea tinard. Cu matéa biitrind se poate forma un nucleu ee icmneazi deasupra sau aldturi de familia de bazi, ori folosind procedeul de iernare tn afara ghemului, pentru a fi folosite la ne= voie in primavara ©) Folosirea culesurilor de _intrefinere tirzii, Spre sfirgittl veri, pentru intrefine- yea la tn nivel ridicat a dezvoltarii fami- liilor de albine, acestea trebuiese deplasate la culturi de plante nectaro-polenifere cul tivate sau din flora spontani, ce inflorese fn aceasti perioada (trifoiste, lucerniere, izm&, sulfind sau culturi succesive de floa- rea-soarelui, facelia) care stimuleazd or terea de puict in aceasti perioad’, econo- misind astfel o important cantitate de bio- stimulatori si manopera. f) Hrinirile stimulative. In aceasta pe- rioad, cind in natura, mai ales in partea de sud a {Zrii este secetd, plantele nectaro~ polenifere sint din ce in ce mai rare, matca este hranité slab, ceea ce o determina si depuni, pe zi ce trece, oud cit mai putine. Lipsa de cules in natura, corelata cu mic- 4 i , sorarea pontei de citre mated fn aceasta perioadé, impun apicultorului, pentru men- finerea nor unit&{i biologice puternice, ca~ pabile sd reziste rigorilor iernii, apelarea la hrinitile stimulative cu sirop. Siroptl se prepara in concentratie de 1:1 si se admi- nistreazd in doze de 300—400 ¢ la interval de 2—3 vile, luindu-se toate misurile de prevenire a’ furtisagului, Pe masura ce Inaintim spre iarnd, cind familia se restringe, fagurii cu miere se desciplicese i se ayaza dupa diafragma, determinind astfel familia si deplaseze mierea in cuib simulindu-se un cules natural. Perioada optima pentru a produce efectele dorite trebuie 34 in- ceapi imediat dupa culesul de la floare soarelui, avinduse grijé ca in familie sd existe 15—16 kg miere si bogate rezerve de pastura, IT, ASIGURAREA UNOR REZERVE DE HRANA DE BUNA CALITATE Cind familiile nu beneficiazi de suficiente rezerve de hrand se trece la hrinirea de completare a rezervelor pentru iemnare, lu- crare ce nu trebuie sa depaseascl 15) at gust, Aceasta pentit ca la preluerarea ropului si transformarea lui in miere sa participe un numfr cit mai mic de albine ce vor forma ghemul de iernare. Pina la aceasti dati in stup se gasesc majoritatea albinelor de vard, siropul fiind rapid pre- lucrat totodat& asigurindu-se familiei_tim- pul necesar pentru a prelucra ‘pind la in- frarea in iarnd toat’ mierea administrata. Fste bine ca hrana pentru completarea re~ zervei si se administreze tn doze ma 3—4 1 — in hrinitoare de mare capacitate, micgorindu-se dozele in functie de putere: familiilor, in asa fel incit si poata fi Iuata intr-o zi. Completirile se fae eu sirop de zahir_in’proportie de 1,5 kg zahéir si 11 de api. In sirop se adauga 2 g acid citric la litru, pentru a usura invertirea. Calitatea hranei ce se afld la dit ghemului de iernare este de mare i tanta; nu orice hrana este corespunziitoare pentru icrnare si nici pentru cresterea in- tensii de puict la inceputul primaverli vii- toare, De obicei, hrana asezaté pentru iernat Ja dispozitia ghemului de iernare are pro- venienta diferita : a) hrand natural provenit& din surse flo- rale b) hran& provenit’ din hranirile cu sirop ¢) hrand naturald proveniti din surse extraflorale, miere de mani. Prezenta in rand a mierii de mani, de culoare inchis& in general datoritA continutului in Mn, Fe si Cu permite s4 fie identifieata usor ‘mai ales de cei ce practicé stupiritul pastoral la astfel de cules. Dup% culoare se poate aprecia planta de la care provine astfel : = galben-bruni — pin (Pinus sp.) ; —brun-roscaté_cu_ reflexe /albistrui molid (Picea excelsa) ; oa —brun-maronie: tei (Tilia sp), fag (Fagus silvatica), stejar (Quercus sp.) ; — negrt-verzuie: bra¢ (Abies alba); (cu reflexe verzii_ — e (Salix sp.) si plop (Plopus sp.). Singura exceptie 0 constituie mierea de mana provenité de la larité (Larix sp.) care prezinté 0 culoare galben-aurie. Nu_toaté mierea de mani este la fel de ddunatoare. Astfel, cea mai impropre pentru iernare este mierea de stejar, artar si apoi cea de sal- cie, plop, mai putin diunitoare find mierea de’ mand provenit’ de la brad si molid, Ffectele daunatoare ale imierii de mand asupra familiilor de albine pe timpu} iernii sint atribuite proportiei ridicate de saruri minerale, diferitilor constituenti grea di- gestibili ce provoacd o supraincdrcare a tu- bului digestiv, avind ca urmare diaree i intoxicatii grave mai ales in anii cu con- ditii nefavorabile zborurilor de curatire. De aceea, pentru a preveni aceste neajunsuri, este necesar ca odati cu Iuerarile de pre~ gitire si completare a hranei la familiile de albine s& se identifice prezenta mierii de mana in stup, luindu-se masurile ce se impun. Tdentificarea mierii de mana se poate face de citre fiecare apicultor prin doua metode foarte cunoscute a) Metoda cu alcool, Se recolteazd eu ajutorul unei lingurite probe de miere din diferite parti ale fagurilor ce urmeazii a fi asozati in cuib, amestecindu-se bine in- trun ‘vas de sticli foarte curat. Se jau probe la maximum 20% din efectiv. Dupa ce Se omogenizeazi proba se iau 2 cm® intr-o eprubeté si se amesteci cu 2 em? apa distilati, peste care se adaugi 20 cm? al- cool 90%. Prezenta mierei de mana in pro= ba face ca solufia din eprubeti si preci- pite (se tulbura); in eaz contrar ,rimine limpede. b) Metoda cu apa de var. Proba se ridicA la fel ca la metoda, mai sus expusd, peste care se adaug’ 4 cm? api de var. So- lufia objinutd se incdlzeste la o flacara pind Ja fierbere. Daci solufia precipita, proba conjine miere de man&, in caz contrar, r’i- mine limpede, transparenta. Cu cit proportia mievii de mani este mai mare, cu attt pre- cipitatul depus la fundul eprubetel este mal gos. Cind a fost stabilité preznja mierii de mani se iat masuri imediate pentru. inlo- cuirea acestei_mieri din rezerva de hrana cu sirop de zahtir, fie pentru inlocuirea cu alfi faguri cu miere de la rezerva, cel mai tirziu pind la 10 septembrie. Ill, ASIGURAREA UNOR ALBINE VI- GUROASE, BINE PREGATITE FIZIOLOGIC PENTRU TERNARE St SANATOASE Pentru asigurarea unor albine de iernare “cu potential biologic ridicat, este necesar si se evite uzarea acestora, urmare prelucrarii siropului de zahir necesar completarii rezer- yelor de hrand pentru iarn3. Pentru acest fapt, completarea integral a rezervelor de hrand pentru iarna trebule ficuti la ince- putul lunii august, folosind albinele care au participat la. culesul de la floarea-soarelui, Cresterea de puiet abundent in cursul Iu- nii august si prima parte a lunii septembrie asigura men{inerea unei populatii numeroase, in stup, constituita in majoritate din albin’ tindrd. Pregatirea organismului albinelor pentru jarnd se face prin acumularea de rezerve in corpul gras. Indiciul de baz care caracterizeazd sta- red biologic’ si fiziologic’ a organismului albinelor il constituie continutul acestuia In proteine si grasimi. Acumularea in mod natural a grasimilor si proteinelor in orga- nismul albinelor de toamni este o adaptare natural’ a organismului albinelor pentru iernare. Generatia de albine crescute in toamna, Ja sfirsitul luni iulie—inceputul lunii august, trebuie si fie crescuti avind la dispozitie din abundent& polen natural, pentru o bund dezvoltare a corpului gras, jar albinele ce eclozioneazd si participe cit mai putin la cresterea puietului gi daca este posibil deloc la prelucrarea unor cantitd! mari de sirop. Daci in naturdé nu exist polen se va trece la administrarea de polen. din tezerva constituit’ in stupind sau a fnlocuitorilor de polen. In vederea introducerii la lernare a unor familii_sindtoase se vor administra obliga- toriu si cu mult constiinciozitate. trata- mentele necesare conform recomandérilor din articolele de specialitate din cuprinsul acestei reviste. TV, ORGANIZAREA CORESPUNZATOARE A CUIBURILOR PENTRU IERNARE Incepind cu luna septembrie in majorita- tea familiilor populatia ‘scade, cea existenta nu mai acoper’ ramele stupului ceea ce impune restringerea cuibului cu ajutorul dia- fragmei, in asa fel Icit cuibul s& se aseze pe fagurii cu miere de bund calitate, intr-un spatiu proportional cu puterea familiei, Fa- gurii de culoare deschisd care nu au servit la cresterea a 2—3 generafii de puiet, de- oarece pistreazi gret caldura, se tree in Stocul de rezerva. Fagurii vechi si cu de- fecte se reformeazé, iar cei cu rezerve de hrand care nu se introduc in euib se tree dupa diafragm, in vederea descapicirii lor pentru concentrarea mierii in cuib. Se ridicd magazinele la stupii verticali, corpul doi sau ¥ 5 trei, dupa caz, la stupii multietajafi, Se aseaza pernitele si saltelujelé pentru izolarea ter- micd a cuibului, Pe fundul stupului este bine sa se plaseze cite o foaie de carton, atit pentru izolarea termicd, cit si pentru usurarea muncli apicultorulul, atunci_cind va trebul s4 curefe fundul stupului (se trage foaia de carton, se curata si se asaza 1a loc). Luerarile de mai sus se. fac la sfirsitul luni septembrie pentru zona montana si intraca paticd si in prima jumAtate a lunil octom- brie in celclalte regiuni. Faguril cu mai pu- fin de 2 kg miere_ trecu{i dupa diatragma, Se desciipaicese periodic, restul se_pastreaza ja rezerva pentru a putea fi folositi la ne- yoie, iarna sau primavara la largirea cui- pului, Prin strimtorarea cuibului si asezarea lui pe fagurii cu cantitatea cea mai mare de miere, se concentreaz’ hrana, se realizeaz mentinerea unui regim de cildura -intr-un spatiu restrins. Se evitt astfel situatii_ mai putin placute, cind albinele in cauza frigu- Iui_nu sc pot deplasa la ramele cu hrand, pierind astfel de foame. Pentru a putea supravietui rigorilor iernii, jn cuibul strimtorat, la dispozitia ghemulul, trebuie sd se giseascl 15—16 kg miere. Pentru conditiile {aril noastre practica al cola a demonstrat ci fagurii cit mai plini cu miere trebuie asezati in centrul cuibului, avinduese in vedere ca in cuib sa se ageze faguri care au cel putin 2 ke miere si in totalitate acoperiji de albind. Printre ramele cu hrana trebuie si fie ne~ apiirat si faguri cu pasturd, ce constituie hrana proteic& a albinelor. Este bine ea cl sa fie in permanenja acoperi{i de albind. Continuind cu pregétirea familiilor de al- * pine pentru iarna nu trebuie witat stupul si ceilalti factori ce influenteazi mediul ambi- ant interior, propice vietttirii in conditii op- time a familiilor de albine. Stupul, casa-albi- nelor trebuie s& fie robust, bine Incheiat, lipsit de crapiituri prin care curentii de aer si civcule. De aceea, inaintea echiparii stu- pilor pentru. iarna, li se vor remedia aceste neajunsuri, cel mai indicat prin astuparea eventualelor orificii cu past de aracet si ru- inegus, In teren stupul se aseaz’ pe picioare de 15—20 cm inalfime, in locuri cit mai fe- rite de vint si bine insorite. Daci nu exista un astfel de loc, se vor instala paravane de protectie din materiale avute la indemina : panowri, baloti de paie, coceni de porumb. Urdinisul se strimteazé la 2—4 cm, de obi cei 1 cm pentru fiecare rama acoperiti de albine. Ventilatia stupilor trebuie reglatd in functie de puterea familiilor de albine, care nu mor de frig, ci de umezeala, foame sau populatie insuficient’ pentru a produce cal- dura necesara supravietuirii peste iarn’. 6 t R \ \ In sprijinul apicultorului incepdtor a PRODUCTIVITATEA FAMILIILOR DE ALBINE IN ANUL URMATOR DEPINDE IN CEA MA MARE MASURA DE. MODUL, CUM SE EXECUTA LUGRARILE SPECIFICE DE LA SFIRSITUL VERII $1 DIN. TOANNA Ing. Ton RECEANU Vicepresedinte al Asociatiei_Crescatorilor de Albine din R.S. Romania Este bine si precizim ci familile de al- bine ingrijite la nivelul telnicii apicole ac- tuale au condijii de viaté si de activitate mult mai bune fati de cele din natard si ca urmare, ele dau producjii mai mari de miere, ceatad si alle produse apicole, Toto- data familiile de albine pot contribui_ tot mai activ la polenizarea culturilor agricole entomofile, !a obtinerea, pe aceasté baz’, a unei inserhnate producti suplimentare de seminfe, fructe si legume. In scopul atingerii acestor obiective se re- comanda: crearea de condifii care sd asi- gure iernarea familiilor de albine fara pier- deri_si grabirea dezvoltirii lor primavara, astfel ca pe toaté durata culesurilor mari si aib% cit mal multe albine culegatoare si o stare de intens& activitate; dirijarea acti- vitatii albinelor in vederea valorificérii eco- surselor de nectar. si polen ; imbu- natittirea insusitilor ereditare ale albinelor tn directia sporiris continue @ productivitatii or. Dup& terminarea culesurilor de var Ja tei, fineata, floarea-soarelui si .altele| mul de dezvoltare a famillilor de scade, Se micsoreazi simtitor numérul_ de albine zburiitoare si totodata si_cantitatile de nectar si-polen aduse in-stupi de catre aceste: Matca este hraniti mai putin, din care motiv {si incetineste ouatul. In aceasta si- tuatie, consideraté normalé din punct de ve- dere biologic pentru pregatirea de ternat, trintorii sint izgoniti din stupi si, familia creste un numar din ce fn ce mai mic de larve. In fara noastra, in afard de regiunile unde existé culesuri tirzii de intretinere, mai mult sau mai putin constante, stupinele din cele- lalte regiuni si fn special cele din zonele de ses stagneazd in dezvoltare dupa culesu- rile de vara. Tn urma aplicdrii unui complex de lucrari Ja sfirgitul veri si in perioada de toamna, se pot limita si chiar inlitura influenjcle (de negative ale unor factori naturali care de- termina o iernare necorespunzatoare a fami- liilor de albine si o dezvoltare nesatislacd- toare a lor in primavara urmatoare. In fe- Jul acesta, lucrérile in stupina-de la sfirsitul verli si din toamna trebuie sii fie considerate ca holiritoare, atit pentru ternarea fara pier deri a tuturor familiilor de albine, cit si pentru asigurarea productivitati lor in. se- zonul urmétor. La sfirsitul verli si tn perioada de toamna, apicultorul incepétor trebuie sa stie si si realizeze cu mult constiinciozitate o ‘serie de lucrari. © SPORIRFA PUTERM FAMILIILOR DE ALBINE care sd aibi matei tinere si pro! fice sl cu populatii formate din albine nere, crescute dupa culesurile din vard si foamna, este un prim obiectiv pe care nu trebuie si-1 uite apicultorul incepator. Familiile puternice consuma pe durata ier- nil mai putine provizii in comparatie cu fa- miliile mai slabe. Totodata ele se dezvolta repede in primivara, devenind capabile sa valorifice din plin culesurile timpurii, .Fami- liile slabe produc in ghem, pe durata iernii, cdldura necesaré supraviefuirii lor pind la reyenirea timpului frumos si a culesului din natura, pe seama unui consum mai mare de provizil, Prin aceasta, organismul albinelor Se uzeazi mai repede, li se scurteaz’ viata, iar In primavar& dezvoltarea lor evolueaz’ asa de Incet tncit nu pot ajunge si valori- fice economic culesurile timpurii, De asemenea, practica a dovedit eat dezvol- tarea familiilor de albine in pericada de primavard si productivitatea lor in sezonul cald sint in strinsa leg&tura cu greutatea vie a acestora la iesirea din iarnd. Astfel, dupa cercetdrile intreprinse In tara noastra, care sint redate in tabelul 1, familiile crese puiet, se dezvolt si valorific’ economic culesurile Proportional cu greutatea lor la iesirea din jarna. Din cele ardatate se Insemniitatea economicd pe care o prezinta familiile puternice si cita atentie trebuie acordaté Ja mentinerea si ajutorarea lor pentru a intra si iesi din arn In aceasta stare. Pentru intretinerea familiilor de albine ti- nere in toamna, trebuie stimulaté cit mai mult cresterea de puiet la sfirgitul verii si mai ales tn luna august. Intensificarea cros- terii de puiet in familii in aceasta perioada se realizeazd prin : 1. Inlocuirea miteilor necorespunzatoare, Matcile tinere si indeosebi cele care au in. ceput cuatul pe Ja sfirsitul culesului. din vara, depun toamna un numdr mai mare de oud Tafa de matcile virstnice. Aceasta insu. sire a miitcilor se poate folos! toamna in Scopul méririi puterli familiilor de albine, prin Inlocuirea ‘métcilor necorespunzatoare, cu métci crescute fn perioada culesurilor de yard, provenite din familii cu insusiri eco- nomice exceptionale, 2. Deblocarea cuibului. Dupa terminarea culesurilor de vara si indeosebi odati cu Venirea noptilor racoroase, albinele se re- string pe fagurii din dreptul urdinisului, Daci in natura exist tnsi un bun cules de intretinere, albinele depoziteazi micrea in ¢elulele fagurilor din cuib. Astfel, in. scurt timp matea nu va mai avea unde depune oud, Situatia aceasta duce la asa zisa ,blo- care a cuibului", adied la ocuparea cu "pro- Vizii_a celulelor’ din jurul elipselor de ‘pu jet. Dacd apicultorul nu intervine la timp, familii puternice in timpul verii devin toam= na slab populate, desi au mari cantitafi de miere si pasturd, Indreptarea_acestei stari anormale Ja fa- miliile intretinute fn stupi orizontali si verticali cu un singur corp se realizeaz’ prin introducerea periodica, in mijlocul cuibului (© dati la 8—10 zile) a cite unui fagure gol, cladit regulat, cu celule de albine lucraitoare si in care albincle au crescut dowd-trel ge- evidentlazA limpede Tabelul 1 Greutatea families Puietul crescut intre 19 si 30 Productia brutd de miere (in kg) la (in g) martie (in celule) 17 iunie 250— 500 542 10,9 500— 750 94a 173 750-1000 1037 20,1 1000—1250 1607 264, 12501500 2600 294 1500—1750 3650 36,4 nevatii de pulet, La familiile fntrejinute in stupi multietajaji, evitarea ,blocirii cuibu- Jui se realizeazi inversind corpurile stupu- lui, asa cum se recomanda pentru perioada de’ primavara, - 3, Asiguraréa regimului de cildurs, Odata cu noptile reci, trebuie s& fie ridicali faguril neocupati_de ‘albine din stupii orizontal lasindu-i in stupi numai pe aceia pe care yor ierna familiile. Trebuie ridicate, de ase- menea, etajele si corpurile de la stupii_ver- ticali.” Prin aceasté lucrare, cuibul familici este oarecum pregitit pentru iernare. Alb nele vor depozita convenabil proviziile de hran in fagurii din cuibul redus si aceasta usureaz mult lucrarile privind organizarea definitiva a cuibulut pentru iernat. 4, Mateile ajutitoare reprezinté un mijloc sigur pentru sporirea, In timpul toamnei, a pulerii familiilor de baz’ care au fost for mate in acest scop, pe durata sezonului cald. Pentru aceasta, Inainte de pregitirea defi- nitiva a familiilor pentru jernat (sfirsitul Iu- nii septembrie si Inceputul lui octombrie), cind cresterea ce puiet a incetat, familiile cu mitei ajutatoare se unese cu cele de bara. La unificare, In coloniile now formate ramin mitcile tinere, Inl&turindu-se cele virstnice cu defectiuni, 'Matcile care nu prezintd de- fectitini se plistreazi ca matci de rezerva in nuclee ,buzunar’, la capétul stupilor ori- zoniali Sau in stupi anume amenajaji pen- tru iernarea nucleelor cu mitei de rezerv: Pentru intarirea familiilor mai slabe in pericada iulie—septembrie se mai pot ridica cite 1—2 faguri cu puiet cxpacit, albine de la familiile care du mult puiet. 5. Prelungirea perioadei de ouat a mitcilor, la sfirsitul veri 51 mai ales toamna se rea- lizeaz prin : — folosirea culesurilor tirzii, dac& exist ceva florA meliferé in zona, dacd nu prin practicarea stupiritului pastoral, Ja culesuri tirzil — imbunatatirea bazei melifere, prin cul- tivarea de plante melifere in apropierea stu- pinei, care trebuie s& aib& perioade de in- florite spre sfirsitul veri si toamna ; — administrarea de hriiniri stimulente a: tunci cind regiunea este lipsiti de culesuri firzii sau stupina nu poate fi deplasaté ta asemenea culesuri in’ alte localititi. Rezultate bune se obfin dacd pe o durat de 20—30 zile se desc3pacese la fiecare 2— 3 seri, suprafete de cite 1-2 dm? de miere din fagurii asezati anume dupa diafragmi. In acest caz se iau masuri pentru preintim- pinarea furtisagului, in care scop se micso- reazA urdinisurile in raport cu puterea fie~ cari familii (2, 3, 4 cm). Descapacirea fagu- rilor cu miere se face numai seata, dup& in- cetarea zborului albinelor, iar ca hranirea stimulenta si aiba efectele dorite, ea trebuie 8 ~ a ~ inceputé uneori Ja sfirsital lunii iulie sau cel mai tirziu la inceputul luni august. In lipsa fagurilor cu imiere se poate folosi pentru hranirea stimulenta siropul_de zahar in doze mici (aproximativ 150 g in fiecare seara) cit si fn doze mai mari la 34 zile, administrat In hrénitoare obisnuite. r Asigurarea familiilor de albine cu pro: Vizii suficiente de miere si pasturd pentru iernat si pentru dezvoltarea lor in prim vara, este o alti problem pe care apicul- torul incepiitor trebuie s-o rezolve la tim- pul potrivit si bine. Pentru jernarea in bune conditii a fami- liilor de albine cit si pentru cresterea de puiet ina doua perioada de iernare si mai ales la inceputul primaverii, cantitatea si Pentru“ asigurarea —conditiilor _necesare unei bune ierndri este nevuie de_strimto- rarea cujbului la numarul de faguri ocu- pati complet de albine. Cu prilejul acestei lucrari se inlatura din cuib toti fagurii ce urmeaza a se reforma si care nu au putut fi ridicati in luna august, cind euibul a fost strimtorat pentru stimularea cresterii de puiet. Se inlatura, de asemenea din cuib, fagurii de culoare deschis si ‘cei care au mai putin de 2 kg miere, lucrare care tre- buie executaté in a doua jumatate a luni septembrie, pe o vreme cAiduroas& si catre sear4, Prin strimtoarea cuibului se reali- zeazi pentru iernat un spatiu proportional cu marimea familiei, iar proviziile nece- sare albinelor tn sezonul rece se concen- treazi pe un numar mai mic de faguri, de- terminindu-se astfel_o economie de ’ pro- vizii prin mentinerea unui regim de cal- urd intr-un spatiu mai_restrins. In cuibul strimtorat, ridicarea corectia fagurilor cu ‘provizii in familiile care ier neazA individual, se face in felul urmator — in central ‘cuibului se aseazi fagurii care au fiecare cel putin cite 2 kg miere si cu celulele din partea de jos goale, iat Ja marginile cuibului, in ordine crescinda, fagurii care contin mai multé miere (va anta Ta); ' — fn cazul familiilor cu provizii mai pu- fine (8-12 kg), in magazinul cuibului se aseazi fagurii mai plini cu provizii, iar spre margine, in ordine deserescinda, cei cu mai putine provizii (varianta a II-a) cu mentiu- nea ca faguri din margine si contina cel putin 0,5 kg miere. 2 Cind intr-un stup orizontal sau vertical cu un singur corp ierneazd doud familii, fagurii cu. mai multe provizii se rinduiese de o parte si de alta a diafragmei care le separa si apoi ceilalti faguri, cu miere mai. putin’, fn ordine deserescinda, avind grija ca ultimul si aiba cel putin 2 ke. La stupii_multietajati (ind ierneazi_ pe doud corpuri) in corpul superior se. lasti fagurii cu mlere multi, iar in corpul de jos se aseazd fagurii dup ordinea deserisa la varignta I-a, Mierea pe care ierneazi familiile de al- bine trebuie si fie céipiicita; daca existé si neciipacitd, aceasta trebui ‘si fie complet acoperita de albine. Pentru a putea controla ce se petrece in interiorul stupilor fara ca acestia si se des- chida, pe fundul stupilor se aseazi 0 foaie de hirtie, numit’ ,foaia de control Uneori, din cauza’ culesurilor slabe de ta sfirsitul Verii si din toamnd, famillile nu reujese si adune proviziile de hrana pen- tru iarnd. In acest caz, apicultorul trebuie Si le completeze Inainte de venirea tim- PUlul rece, lucrarile factndu-se In luna a ust, sau cel mai tiriu la inceputul luni septembrie, Completarea provizillor inp tioada de toamna se face mai intii cu mic- rea din faguril ce prisosese in alte familii, adic& prin echilibrarea proviziilor intre {i miliile din stupina. In lipsa acestora se ad- ministreazi sirop de zahar in concentratie de 1:1 (0 parte zahar +0! parte api), sau 2:1. Tintnd seama ca aceasti lucrare se face fntr-e perioad& cind familiile sint in stare activa, se recomanda si se adminis- treze 2—3 kg sirop intr-o seara, Pentru iarnd, dar mai ales la sfirsitul et si ineeputul ‘primaverii (cind incep 5A ¢reascé puiet), albinele au nevoie si de po- Jen sub forma de pistura, depozitalé in ce- lule acoperite cu miere capaciti, Faguril cu piistura ‘se aseazi ce o parte si de alta a yalorii produselor apicole. CERECETARI PRIVIND —REALIZAREA UNUL MEDICAMENT OFTALMIC PE B, ZA DE PROPOLIS \ Filofteia POPESCU, Elena PALOS, Cristina MATEESC' Autorii_au_studiat posibititatea _utilizdrif propelisu'ui si respectiv a extractului mo: le de propolis standardizat, la obtinerea de medicamente de uz oftalmic. In vederea obtinerii unui medicament pe baz de propolis, care si fie utilizat in di- ferite afectiuni oftalmologice, s-a_utilizat un solvent adecvat si compatibil cu tole- ranta ochiului, Printr-un procedeu farmaco-galenic origi- nal s-a elaborat_o forma farmaceuticd co- respunzatoare utilizarii lui in oftalmologie,, respectiv colirul cu propolis denumit O} TALMOSEPT. Deoarece produsul se frezinta sub for- mA liofilizatd s-a realizat un solvent adec- vat dizolvarli, solvent ce favorizeaza izoto- nicitatea si stabilitatea colitului, Acest me- dicament oftalmic este indicat in tratamen- tul unor afectiuni inflamatorii ale ochiului si anexelor sale, blefarite, keratite, con- junctivite si arsuri corneene. RC aLERDARY ‘APICULTORULU Lucrari apicole in luna septembrie Septembrie, lund blind’, harnicd si de bunuri darnica* — vorba poetului —, este caracterizata prin stringerea cu grabire a ultimelor roade din — grédini, livezi si vii, inainte de cdderea brumei. ‘Acelasi ‘lucru fac si_albinele, cdutind s&-si_ rotunjeasca proviziile cu pufinele sucuri dulei pe care le mai pot gasi in natura (nu ma. refer la Deltd, unde culesul de nectar este inca ac- tiv). ‘Concomitent, ele concentreazi hrana si_se string pe fagurii cu puict, isi alungd trintorii si propolizeaz& intens, aceasta ca urmare a noptilor ce devin din ce in ce mai reci. Impufinarea resurselor melifere si racirea timpului, urmate de ingrémadirea albinelor si hranei pe fagurii centrali, au ca efect si restringerea pontei, fenomen de natura si preocupe in cel mai inalt grad pe apicultori, care,au tot interesul s& men- {ini DEPUNEREA DE PUIET, la un nivel ridicat, atit ca intensitate zilnied, cit si ca extindere pe parcursul toamnei. Realizarea acestui deziderat tine, cum este si firesc, de corectarea factorilor negativi mai sus mentionati, prin urmAtoarele lucrari @ reducerea in continuare a cuiburilor scotind .din mijlocul acestora ramele fara puiet si cu pufind miere, avind insd_grija sa lisém un spatiu suficient de ouat in fa- guri corespunzatori pentru iernare ; © pistrarea caldurii interioare, prin im- pachetarea cuiburilor cu materiale termo- izolante, asezate atit deasupra podisoralui cit si lateral, chituind eventualele crapaturi ale ‘stupilor ‘sau spatii ramase la locul de Imbinare a corpurilor. Ne vom feri s4 adu- nam propolisu!, material folosit de albine impotriva patrunderii curentilor de aer si pierderilor de caldura ; @ reevaluarea rezervelor de brani (cu- noscind c4 20% din hrana distribuité an- terior a fost consumata deja si, de aseme- nea, cd un fagure cu o banda de 10 cm miere pe ambele parti contine 2 kg provi- zii), echilibrarea Jor de la o familie la alta, completarea la nevoie (cusirop din 2/3 za- har si 1/3 apa, distribuit pind la 10 sep- tembrie cel mai tirziu), continuarea hrani- rilor de stimulare, si descdpacirea faguri- Jor cu putind miere, scosi din cuib si ase- zati lingd acesta, controlarea calitatii pro- viziilor pentru identificarea mierii de ma- ni, mai ales ia zonele unde asemenea cules este posibil ; @ DFO: pore Hanwy; * * *: Sacezanne Conera Accounauin; E. TAPIA: XXXI Memayna~ PoANMA KoNrpece NO miexonogcray ATHMOHMH ; * * *: Pocrn #3 Hoxsnm, Huoerpannoie yurareau Moeyr noayuurs Kawi scypHar oOpaumance o POMNPECOHIA- TEM, Henaprauene oxcnopr-unnopr newaru, 7.0. Boxe 12-201, reaexc 10376 npodup, Byxapecr, ya. Kasea Ppueuya 64-66, nn mediului natura La Varsovia-Polonia se desfasoara in perioada 19 — 25 August lucrarile celui de-al XXXI-lea Congres Interna- tional de Apicultura APIMONDIA a ee &