Sunteți pe pagina 1din 36
arse aes cle Nearer tre Tinols Cre ao RNIN emer SRT t Apicultura in Romania Revisté lunari de schimb de experienté ‘31 Pea cistern at bi Indrumare metodologic’ apicoli editaté de een Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica ; Socialisth Romania ae eae a ae roy ieee a rig aite CUPRINS DRDUG 1) A. MALATU: Consideratit cu privire la depopu- Pema larea unor familii de albine in anul 1986. Swe) Fore NCE CaS ot 6 BORCESCU: Combaterea fenomenului depopularii familiilor de albine. Cea rel one oe cana 102 R. DINCA: Pregitirea familiilor de albine Pee Cnr pentru valorificarea culesului de la salcim. ere 1 Dna Oren 113 St. POPESCU: Observatii privind folosirea Poca eaer e, stupului RA-1001 ica ae 13.) V. DRAGOTA: Actiuni in scopul cresterii re- ne f surselor melifere. Ler pee 14.2. T. VOLCINSCHI: Din multiplele utilizari ale Puies er eA conitelibinel Baran} Ser a ea 179 Al. VARTOLOMEI: Metod’ de obtinere a 5 laptisorului de matca. — rosette TI oft. Neyo Om Na Oe 192 D, HENEGAR: Dispozitiv pentru transfortat > [Rete RGuTa mares stupii. Foe) DS Nh » aren uner: 202 E SPULBER: Metodologie de aplicare locala a rani? ta eR (prin pulverizatii) a l4ptisorului de matc&y.* a 1 @ Tel. 1 liofilizat (LML) ih afectiuni faringo-larin- cpa ere: municipiui Bucur 28 2 Emilia POPESCU-DICULESCU, M. POPESCU- DICULESCU : Universul apicol in literatura San Subn! feminina roi&na, oar 25 § 0, MILEA: Romfnia in lumea apicola. _nineeerermentesn , Serie ae eae Un ny cates ROMPRESFILATELIA — Sec SNM en oe Bucuresti, Calea — Griviv 30 @ CALENDARUL APICULTORULUI 4 sxe aes Peel} 28 § DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE Teer peo Coperta I-a: Apicultorit asteaptd cu ne- rabdare tnflorirea livezilor. (Foto Pavel TANJALA) CONSIDERATII. GU. PRIVIRE LA DEPOPULAREA UNOR FAMILIT DE ALBINE IN ANUL 1986? Ing. AUREL MALAI. Director al Institutului de cercetare: § 5 pentru apicultura productie ORR ry, In prima parte a articolului am incereat sA intervenim. cit mai complet manifest: anului 1 ar fi putut determina sau S-au nominalizat unii fac ecet Indelungat: trifionale (stAbirea vigor Clduri ‘excesiva: eres a unui insemnat nu contzibui Ja aceasta situat ‘ori considerati favorizant} ipsa polenuh biologice), Jipsa apei (activizarea unor virusi); ferca _temperaturii fe clinice care au insotit depepularea ‘spre sfirsitul verii si in toamna de familii de albine, precum si cauzele care e. calamitarea culestrilor, carenfe nu- in euib (activizare ‘a anor germeni patogeni), perturbarea biologiei familiei de albine (deshidratarea puie tului) ; — Radioactivitatea mai crescutA a mediului inconjurator : efect direct (poate stimulatiy pentru virusi si varroa si destructiv pentru organismul albinelor), ac- {iune muta ena ; Ca’ responsabili_prnicipali ai fenomenului de depopulare si mortalitate a famitiilor de albine, fara a putea fi contesta{i de cineva, s-au nominalizat : — Poluaret. cu. pesticide, avind ca efect direct nergicd intre toxice si germeni ca Virulenta slaba, a albinelor.precum § obijnuiti sau patogeni. © actiune intoxicarea acuta si cronicd Inmultirea exploziva in anul 1986 a parazitului Varroa si amplificarea ‘efeetthui distruetiv al acestula de citre boli virale deosebit de periculoase, aso- ciate varrsozei. ODP PLP LLL In articolul de fat4 dorim s& insistam mat mult asupra celor doi factori principali. De“la inceput, s-ar putea spune ci po- luare am avut si inainte, iar varroa o avem in tara de peste 10. ani. In aceasta situatie, cu luciditatea si spi- ritul de discernamint necesare trebuie sa ne punem intrebarea : dar depopularea fa- miliilor de albine, sub o forma mai mult sau mai putin grav a-fost oare un: feno- men unicat, care s-a manifestat numai in aaul 1986? Consider c& exist un singur raspuns: — de foarte multi ani un numar tot mai mare de familii mi au in sezonul activ o populatie abundenta de albine care sd valorifice resursele melifere si, ca ur “mare, realizeazi producti mici de miere. Apicultoriistiu cite eforturi depun pen- tru cresterea a cit shai mult puiet, cit timp si citi -biostimulatori consuma pentru hra- nirile de stimiulare, citd ingrifire specifica fiecdrui sezon se acorda familiilor. de albine, +) Articolul de fat continud pe cel pu- Dlicat in nr, 2/1987 al revistei. tocmai pentru a fi puternice activ. Atunci de ce puterea familiei de albine nu inregistreazé cresterile biologice nor male, cu fiecare serie de puiet eclozionat exemplificam : familiile de albine si- niitoase care pornese la 10 aprilie cu 5 spa- tii albine (rama tip Dadant) si au ocupate cu puiet de toate virstele (2/3 din supra- faja ramei) In medie, 3 rame In perioada 10 aprilie — i mai, °6 rame in perioada 41—21 mai si 7 rame in perioada 2i mai — 12 iunie, er trebui ca in jurul datei de 1 iu- lie s4 aiba cca 6,4 kg albine, in condifiile in care albinele eclozionate ny traiese decit 30 de zile. Aceasta inseamnd ca familiile respective ar trebui si ocupe: cca 26 spatii de rama tip Dadant sau peste 3 corpuri de stup .multietajat, cu o astfel de densitate’ incit pe fiecare fafa a fagurelui albinele sa se afle pe {ntreaga- suprafaf4 stind lipite unele de altele. In stupinele noastre insa, familiile de al- bine care cresc cantitatea amintitd de ppiet nu ajung si aiba decit jumatate (Sau chiar in sezonul 1 mai putin) din albinele care trebuie normal s& existe. Obfinerea nivelului de dezvoltare mentionat se poate realiza doar prin cres= terea unei cantitaji duble de puict. Unde este atunci albina crescuta, care a existat ca puiet si care, dupa eclozionare, trebuia si existe ca populatie de albine adulte 2 Atunci cind nu este vorba de o intoxi- care acuté, nu o gisim nici vie nici moarta In stupi. Se poate admite o singura expli- catie — disparitia continua a albinelor din stup, in cantitati_ mai mari decit_nivelul biologic normal, din anumite cauze inci ne- clarificate. Tnainte de a incerea o clarificare, si ve- dem ce se intimpla in alte tari? Cum ex. plicd apicultorii si specialistii straini starile anormale de depopulare a'familiilor de al- bine ? Pentru o mai buna Intelegere a fenome- nului, dorim si punem la indemina cititori- lor citeva informatii din publicatiile de specialitate strdine. La, Simpozionul de la Zagreb (octombrie 1986)" privind protectia séndtafii albinclor, Jo’l Schiro (Franta) precizeazé: De mai multi ani, apicultorii semnaleazi “in mai multe tari pierderi sau reduceri ale septelu- lui apicol — s-au facut anchet : — au avut loc experimentiri ; — s-au lansat ipoteze : intoxicatii cronice ? maladie viral? carente alimentare ? (lipsa polenului), degenerarea suselor de albine si aparitia de mutatil vatimitoare in fondul genetic ; conditii atmosferice nefavorabile ? schimbarea tehnicllor de crestere?, ete. Nu s-a negat importanta nici unui factor, dar nici nu s-a polarizat obsesiv atentia in jurul unei ipoteze, fara doveri." Astfel, Wilson si Menapace descriu pierderile de albine, la familiile din SUA atribuindu-i acestui fenomen, denumirea su- gestivi de amaladia disparitiei", In cazul maladiei disparitiei nu a fost evidentiat nici un agent patogen si evident nici o repro- ducere experimentala a bolii nu a fost ob- finuta. S-a acceptat ipoteza slabirii, familii- lor de albine datorit produselor fitosanitare (intoxicatii). In revista La santé de l'abeille, nov. 1985, J. P. Faucon si colab, rela~ »De 4—5 ani, multi apicultori semna- anomalii in dezvoltarea stupilor tor: rderi_ de colonii, mai ridicate decit de dbice! (80% neexplicabile pentru apicultori) familii de alhine slabe, putin populate (une- ori la nivel de nuclee). stupi slabi populati 1a iesirea din iarna, ca urmare 0 dezvoltare lent& in primavars, in unele cazuri cu su- prafefe de puiet~destul de mari (dispro- portie puiet-albiney". * Zs Studiul patologiei clasice — mentioneaz’ autorii, — nu relev& nici o cau obignuita. Desi specialisti ai Laboratorului 2 national » de patologie a albinelor si: animalelor mici din Fran{a, autorii nu pot da nici o expli catie, in ciuda cercetarilor exhaustive Intre- prinse, asupra catzelor_patologice.posibile. ‘Simptomele descrise sint asemanatoare cu cele constatate 1a noi in tar —depopulare continua a familiilor de al- bine ; — disproportia puiet-albina ; — mortalitate redusa in fata stupului ; —albine ce se tirasc, incapabile ‘si zboare, prinse de firele de iarbA. Aceste simptome amintese pe cei ale a‘ nosemozei, boala neagré. Toiusi diag cul de laborator este negativ ; —albine care mor, pe spate, cu miscdri dezordonate ale picioarelor ; — Inlocuirea exagerat de mare amatcilor ; — dificultti in dezvoltarea coloniilor in primavara — mortalitate in ,cursul iernii, mai mare decit cea normala. Nu sint nominalizate dupa’ cum se ob- serva, simptomele caracteristice afectérii puictului. Autorii consideré ca este vorba de in- toxicatii_cu_produse fitosanitare pe bazi de piretroizi (Deltametrin-Decis), desi analizele au pus in evidenjd numai in unele cazuri prezenta acestora. Pentrtt aceasta se consi- dera necesara stabilirea tehnicilor adecvate pentru dozarea reziduurilor de pesticide si verificarea valabilit&tii lor. Revue francaise d'apiculture — dec. 1986, prezinté. in cadrul articolului _intitulat »Depopulari_masive", observatiile ficute — timp de cinei ani de catte Jo&l Schiro, privind intoxicatiile datorate stropilor cu produse clasificate ca nepericuloase pentru albine, din care redim : »Piretroizii, total, neutiliza{i eu doi ani ina- inte in Franta, in anul 1981 aw reprezentat 90% din totalul pesticidelor folosite. Conse- cinfa asupra stupilor a fost-brutalé, apicul- torii asistind 1a depopulari masive si dura- bile, Practic nu avem ‘albine ‘moarte in fata stupilor — find vorba de un fenomen de ndepopulare prin intoxicare, {iri mortati- tate aparenti. Dup& o activitate ce pirea normali in timpul verii, unii stupi se dis- trugeau in cursul iernii, uneori pind la im- Posibilitatea de a fi redresati, ca si cum produsul toxic ar fi fost pistrat undeva in stup. De fapt, cind in luna martie ne gisim cu © mated si 200—300 albine in jurul ci, in ciuda proviziilor foarte abundente, este im- posibil de refaeut aceste colonii, precizeaza autorul. Joél Schiro considera c%i cea mai plauzibila ipotezd este aceea ci unele pro- duse determina o pierdere a simtului de orientare care are drept consecin{a nu moar- tea directa a albinei, ci incapacitatea ei de a reveni la stup. ,Dar se poate considera neviitimiatoare o doz dintr-tin oarecare pro- dus care provoacd moartea a numai 2// din albinele atinse, dar impiedic’ 60°/ din cele care supravietuiese 54 revini Ia stup 2 In final autorul concluzioneazs: ,Nu tre~ buie ascuns ei exist t — 0 cauz’ majord, poluarea cu substante fitosanitare } —eauze accesorii sau _complementare, cum Sint lipsa de polen sau aitele“. Pe -baza. observatiilor apicultorilor~ ro- mani, corelate cu informatiile straine, 1a intrebarea pust anterior, se poate raspunde cai disparitia albinelor din stup, permanent si in cantitati mai mari decit nivelul bio- logic normal, este determinat’ de urma- toarele = — moartea, albinelor in ciimp ca urmare a vizitarii unor zone in care s-att efeciuat re- cent tratamente fitosanitare, sau existé sub- stante cu remanenta mare = acumularea in timp a_substantelor toxice, in organismul albinelor si pieirea acestora in afara stupului ; E — reducerea_ vietii albinelor infestate cu varroa eu pind la 50% in functie de gradul de parazitare. Sint cauze certe, responsabile a frinarii dezvoltarii familiilor de albine in sezoarele apicole, cauze care fac ca in ciuda canti- tatilor mari de puiet pe care le crestem, sa nu realizim acea abundenta de albina ‘cn- legitoare pe timpul culesurilor ; si avein uncle familii_slabe in toamna, s4 inregis- trim mortalitati in iarn’ peste nivelul nor mal ; si avem in primévara o parte din fa- miliile de albine fara vigoarea necesara ca- pacitatii de a relua dezvoltarea intr-un ritmi care sA le transforme in unitéti biologice puternice si binein{eles-productive. ‘Aceste fenomene se repeti an de an atit la noi cit si in alte tari si ele s-au manifes- tat cu precddere in sezonul apicol trecut. Ceea ce s-a intimplat ins& in anul 1986 a avut un caracter cu totul aparte. Amploa- rea si duritatea depopulirilor, caracterul malign, in infelesul real al cuvintului, adick boala aparutd a condus in majoritatea ca- zurilor la moarte; evolutia impulsiva, in Sensul ci fenomenul patologic odat& declan- sat nu a putut fi oprit, ne-a facut sai de- ducem cS factorul cauzal principal este un agent patogen foarte periculos. Asa cum reiese din prima parte a artico- lului, s-a suspicionat si chiar confirmat, vi- rusul paraliziei acute a albinelor, asociat parazitului Varroa. S& vedem din nou, cum se explici feno- menul in alte tari. Redam clteva aprecieri din Revue fran- gaise d’apiculture, dec, 1986, sub semnatura + italianul presedintelui Apimonéici, R. Borneck: apicultorli din sudul Frantei descopers incepind eu luna septembrie 1986, pierderi importante in septelul apicol, provocate de un colaps al familiilor de albine datorat dez- realizeara elul larvelor si nimfelor — simpt boli virale putin cunoscute (APV — acute paralysis virus — in principal) sau accidente marfologice ale albinei adulte — fara aripi, picioare, ete:, sint facute cind parazitoza a luat deja o astfel de alura incit tratamen- tele de ultim moment nu reusese intotdea- una, si salveze familiile de albine. Atunei se inregistreazi pierderi mari de familii chiar in condifiile in care Ja seara unei tari se considera ca se st&pineste parazitoza, prin ulilizarea judieioasi a acaricidelor actuale. O situatie favorabilA dezvoltarii Tui Varroa poate surveni din nou, antronind pierderi masive ale familiilor de aibine (cazul iu goslaviei in 1936)". Tata deci ci depopularile si mortalitatile familiilor de albine au condus ta pierderi considerabile si in alte tari, precum Franja si Tugoslavia, Este un argument in plus de a retine fac- torul comun Varroa-A.P.V. (sau asocieri de virusi) drept cauz certé a mortalititilor si depopularilor inregistrate. Raffaele Bozzi in revista Apitalia nr. 1/- 1987 dupd ce defineste varrooza drept o adevarata calamitate nationali, descrie simptomele care se regasese In familiile pa- razitate de varroa ; puiet cu cdipacelele celu- lare perforate, pupe moarte, albine mutilate, larvele parazitate nu se dezvolté normal, multe din ele dind albine subdimensionate, albine cu aripi deformate, Se poate spune — precizeazi autorul — c& ne afldm In fata unei forme de ,paraloc& cu simptome vi- zibile i Taté deci c&, fata de cercetitorii din An- glia si RG. care asociazi parazitului varroa un ‘Virus (virusul paraliziei acute), Bozzi lanseaz asocierea ,var- roa — bacterie (Bacillus paraalvei). S-ar pu- tea insi ca in realitate si actioneze con- comitent cu ambele asocieri sau chiar si cu alti agenti patogeni. ‘Trebuie si retinem dowd, aspecte — in orice asociere, elementui invariabil rémine varroa ; —indiferent de natura asocierii, efectul asupra familiei de albine afectate este de- zastru d In aceste condifii este justificata scrisoa- rea de la ,Intermiel stib semnatura pre- yedintelui sdu, Etienne Trubert — publi- cata in revista L'Abeille de France nr. 1/1987 3 din care reproducem o singura fraza : 4 rooza este o calamitate care ameninta in- treaga Franta, in prezent este rispindita doar in treimea de sud-est a {arii dar in aceasta regiune constituie 1a finele anului 1986 0 catastrofa teribili care distruge un foarte mare numér de stupi, cu toate tratamentele care se aplica Am utilizat diverse informatii din reviste sttdine de specialitate, in dorin{a de a com= pleta observajiile facute In fara noastra, pri- Vind fenomenul de depopulare si mortali- tate a familiilorde albine in anul 1986, astfel Incit apicultorii s& poatd desprinde cu mai muita claritate ceea ce.au de ficut in. vitor. In acest sens reamintim unele lucrari, descrise in toate cdrtile de apicultura, de care trebuie s& se tind cont in mai mare misura la inceputul acestui sezon apicol, a) MASURI TEHNICE DE CRESTERE Se va actiona prin toate mijloacele pentru a obtine familii puternice, singurele in ma~- suraé sé opund bolilor o rezistenta natural’ cit mai mare. Este Indeobste cunoscut cd obtinerea de familii puternice nu se poate realiza decit prin cresterea unei cantitafi cit mai mari de puiet. Pentru a creste cit mai mult puiet in aceasti perioada, apicultorii trebuie sd intensifice impulsul natural de dezvoltare a familiilor de. albine in prima- vara prin urmatoarele lucrari — asigurarea cildurii in cuib, stiut fiind c& in aceasta perioadd cu variatii mari de temperatura de la o zi la alta sau de la zi la noapte, cresterea puietului nu se face decit in zona pe care albinele sint capabile s4 o incdlzeasc4. In acest scop, cuibul se: va mentine strins, pe ramele efectiv si total ocupate de albind, iar’lateral si peste podi- sor, cuibul se va proteja cu pernite sau ma- teriale termoizolante, Familiile.de albine afectate de depopulare cu un numér redus ce spatii, se vor unifica “intre ele. Este cu totul contraindicata unifi- carea unor familii slabe cu familii puter- | nice, pe motive Iesne de inteles + .— hr&nirea corespunzitoare este obliga~ torie intrucit intensificarea activitatii a nelor si ca urmare cresterea: Unor cantitati mai mari de puiet se realizeazi prin obli- garea albinelor de a-consuma’ o cantitate sporita de hrana energeti¢a si proteicd. Mijlocul cel mai indicat este folosirea cu-. lesurilor timpurii de primévara oferit de flora din lunci, paduri, lixezile ‘de pomi, suprafetele acoperite cu salcie, rapita si ot . care alti sursi nectaro-polenifera. In lipsa 4 af de culesuri naturale consistente, se vor ad- ininistea hrdiniri stimulente cu turte din ser= bet’ de zahér si pe miAsura incalzirli timpu- lui prin desedpacirea fagurilor de rezerva plasa{i dupa, diafragma sau prin administra- rea de sitop. De o deosebita importanta sint turtele proteice stiut fiind cA fara proteina nu se poate creste puiet. Nu- se va folosi pentru hrdnirile de stimulare nici un fel de hrana (miere sau pastura) ramasi dispo- nibild prin pieirea sau depopularea unor familii ; ) — asigurarea spatiului corespunzitor pen- tru_cresterea puietului. In conditiile menti- nerij cuibului wins“ se va proceda la lar- girea periodicd a acestuia, ori de cite ori “este nevoie, prin introducerea unui fagure cu celule goale, dupa ultimul fagure eu pu- iet al cuibului. Cind vremea frumoasd s-a statornicit marirea spafiului pentru ouat se poate face prin ,spargerea cuibului* adica introducerea fagurilor goi tntre fagurii cu puiet. In permanen{% se va urmiiri ca fa- gurii din cuib sit fie bine acoperiti cu al- bina. . De retinut: cresterea intensi a puietului trebuie sf se fact in tot cursul anului, dac& dorim si avem familii puternice pentru va- lorificarea culesurilor, pentru a ierna~in bune conditii, pentru a-si pastra o bund stare de sinatate. Trebuie s& retinem ca presiuriea varroozei sau a altor boli este cu atit mai puternicd cu cit familiile de albine sint mai slabe, Trebuié de asemenea sa {i- nem cont de faptul cd, in masura tn care vom -creste puiet mai mult In tot cursul anului, vom putea inlocui albinele ce dis-, par ca urmaré a intoxicatiilor cu pesticide, singura posibilitate a apicultorului de a mentine un echilibru biologic productiv al familiilor de albine. b) MASURI DE IGIENA APICOLA Vom reaminti principalele masuri, preva- mute in Legea. sanitar veterinar, pe care apicultorii Je cunose din publicatiile apicole. dar pe care foarte multi, le nesocotesc. In mod deosebit in aceasté primivari misu- rite de miai jos devin obligatorii : — Stupii In care au fost adapostite fami- lille de albine, si in mod cu totul special cei in care au iernat familiile afectate, vor fi dezinfectafi imediat ce conditiile de prima- vara permit acest lucru. Dezinfectia se va face prin curatiréa mecanica si imbaierea In solufie de formol 2—4%, in solutie tierbinte de soda caustic& 2-57 sau de soda cal nataé 5%, dupa care stupii vor fi aeri iti timp de 24 ore, apoi spalati abundent cu api si uscali, Se va utiliza de asemenca flambaq rea Iizilor eu flac&r&é de la lampa de ben- zin& sau o alta sursa, Dezinfectarea se va face tneepind cu un numar de stupi din rezerva, dupa care prin transvazarea in acestia a familiilor de al- bine, se va elibera 0 notta serie pentru dez infectare, operajiunea continuind pina ¢ind intreg efectivul din stupina va fi addpostit in stupi dezinfectati, Orice stup provenit din alta stypina va fi tn prealabil dezinfectat, — Fagurii deveniti disponibili din farni- ~ lille “depopulate sau moarte din aceasta cauizi, se vor topi, Sub nici un motiv nu Vor fi reutilizati In familiile ramase in efec~ tiy, chiar daca contin rezerve apreciabiles de’ miere, — Mutarea de albine, de faguri cu miere gol, diafragme, hranitoare sau podisoare in stupii considerati infectati in_stup! in demni, este cu desavirsire interzis’. ‘Schimbul de material biologic sau a pieselor de stup Intre familiile sfinatoase va fi redas la stric~ tul necesar impus de tennologin folosita. >. Fagurii eliberati dupa extractia mic- tii vor fi reintrodusi ta stupii din care pro- vin. Tyactivilatea de Ingrijire si control a ¢ miliilor de albine se va Inceje cu familiile Puternice si sdndtoase, lasindu-le la urmii Pe cele slabe, bolnave’ sau suspecte de tm= * bolnaviri, '. -— Albinele moarte gisite pe fundul stu- pilor sau in fata acestora, orice fel de alte materii nefolositoare provenite de la fami lille de albine afectate, vor fi adunate $i arse, jy Apicultorul va tuera tn halat sau salo- pets, Isi va spiila si dezinfecta miinile $i dalfa apieola folosind peritru aceasta sapun (detergenti) si alcool sanitar, in special dupa Ce Increazi la stupii bolnavi. — Se va preveni furtisagul prin toate ma- surile recomandate, pentru a elimina pic trunderea: albinelor’ dintr-un stup in. altul. c) MASURI PENTRU COMBATEREA BOLILOR Dup& cum reiese din continutui articolu- lui, la depopulérile si mortalitatile inressis- trate au contribuit boli'paracitare gi infecto- contagioase — respectiv varreoza asociata cu diferiti virusi sau bacili patogeni Pentru aceasta tratamentul medicamentos Pentru combaterea bolilor-parazitare si in~ “fecto-contagioase trebuie si constituie o principal preocupare a apicultorilor Rispindirea parazitului Varroa, este de- terininata de : — folosirea de produse insuficient de efi- ciente, fie prin capacitatea acaricida redusé a substantelor active, fie piin createa re= zistenjei la acarieni, urmare utilizirli igde- Jungate a aceluiasi medicament ; : — neaplicarea tratamentilui in’ unele stu- pine} —,tratamente defectuoase care nu Pectii indicatiile de aplicare, —* Pentru a elimina‘ obstacolul fanului, ineepind din acest nroozei in tara noastra Produsul Varachet, pe baz stitutul de cercetare si apicultura va asigura wa tin i imilioane de doze, tratarea cficienti a intregulul efectiv de familii de albine din fara. Tratamensul se face prin fumigatie. Ca sit devina eficient tratdmentul varroozet trebuie sa se efectueze abligatoriu la intre- gul efectiv din stupina precum si la toate stupinele, indiferent de mérimea lor, Din experienta altor fai se pare ca trebuie si ne reconsiderdim orientarea in ceea ce pri- Veste aplicarea radicala a tratamentului nu- mai primévara si toamna sis instituim trac tamente radicale si dupa cmesurile de 13 saleim si de la floarea-soarelui. In plus de aceasta in uncle focare de varrooz’ trata. mentele se fac necesare ori de cite ori api- cultorul constata prezenta unui numdr mar mare de paraziti varroa, De asemenea, pen- tru a acoperi cit mai deplin cele 12 zile in care acarienii continu’ sf iasd din celule, este necesar’ ca un tratament s& reprezinte 4 fumigatii la’ intervale de 3 zile sau 3 fue migafii la intervale de 4 zile, Este necesar ca tratamentele s&s aplice Ja toate familifle “din stupina si de aseme- nea la toate stupjnele, indiferent de miari- mea lor. In acest sens apicultorii trebuie sa ajute la instituirea unei discipline ferme si Yiguroase in toate zonele {aril, ‘ Trebule si se respecte iitrutotul dozele si. indicatiile de aplicare a medicamentului conform prescriptiilor dit prospectil ce 1 Insofesc. Combaterea varroozel capita o importan}a cu totul deosebita intructt prin aceasta com- batem si bolile de asociere fie ele visoze sau bacterioze, distrugind agentul de transmi- tere. In paralel ins& sé impun si tratamente pentru combaterea direct a bolilor bacte- riene (paraloca), Si In fine s4 nu uitam c& aglomeratiile de familli de albine constituie unul din face tori care faciliteazi raspindirea bolilor, Pentru aceasta stuparitul pastoral trebuie practicat cu respectarea tuturor prevederilor din regulamentul de: stuparit pastoral, res= rezistentei an tratamen= se va face, cu de amitraz, In- productie pentru numar de cel pu- cee ce va permite O sarcina prioritara_sub gemnul urgentei: COMBATEREA FENOMENULUI DEPOPULARII FAMILILOR DE ALBINE Ing. Nicolae BORCESCU Inginer sef al Institutului de cercetare si productie pentru apiculturé {ii familiilor de albine re~ ima importanta ec Pin tn fata apicultorilor si specialistilor din fara nodgstré, cunoscind ci Inmulfirea efes~ fvelor si realizarea de producti apicole Sporite este strins legata de starea de sind tate a acestora, “wenomentl de depopuilare a familiilor de albine, aparat in anul 1986, condiice {a ple derea 1 mai ales la slabirea efectivelor prin Gepopulare si poate determina compromite, Tex planulu, de inmultire si productie al anului 1987. nhm evidentiat aceste aspecte pentru a In- telege cl tolli (apicultori, si specialisti) ne {Ssitatea imperioass de a ne mobiliza fo {ele pentra a combate §1 lichida fenomenul amintit_mai sus. La jnifiativa conducerii Academiei de Sti- inte Agricole si Silvice si a Comtetilut Exe” ui al Asociatiei Creseatorilor de Albine Sa hotirit ca aceasti actiune sa fie decba- fata de catre toate cadrele de apicultori specialisti pentru se cunoaste mai bine” eRuzele depopularii familiflor de albine ‘si & putea elabora mijloacele eficiente de com- Satere si eradicare totala a imbolnavirilor semnalate. is Tn ultimii ani s-a putut constata in unele stupine realizarea de producti sefizute de jniere, ca 0 consecinté a unei stiri de oare= tare ,oboseals® a albinelor, o dereglare, a fetiviltii, biologice a acestora si chiar la _ Unele mortalitati rapide printr-o depopulare progresiva si in uncle cazuri totali, Sint Specialisti straini care vorbesc de 0 anumité Stare de ,colaps*, iar subsemnatul, Incl din anii trecufi o numeam, in mod figurat, ca & apoplexie" inexplicabilé a unor familli Gen albine. Fenomenul patologic s-a pre- Sentat et totul izolat si la foarte putine fa- mili de albine, dar a ridicat semne de in- trebare neexplicate, Tn cursul anului 1985 au existat fenomene de depopulare.a familiior de albine, dar fara pondere mare si numai la uncle sti pine, incriminindu-se in mod special, o catt= Jalitate bazati pe intoxicarea familiilor de Zbine cu substan{e otganoclorurate sma or ganofosforice. ‘Anul 1986 si in special a dowa parte a sezo- mului apicol ne-a adus surpriza nepldcutii a inmultirii fenomenului_de depopuiare a fa miliilor de albine, atragind pierderi impor tante in efective, compromifind realizarea 6 planului de productie si In special al in- Ricatorului principal; mierea, De data faceasta problema a generat un interes deo- Sebit sia inceput si fie cercetata, studia si discutati de intreaga masd de apicul~ fori si specialigti. Apicultorii, indiferent de pregatirea profesionala, sint oameni pasio- hafi pentrn aceast’ indeletnicire si au pornit hot{iti la munca de depistare a cauzclor depopularii famililor de albine, aducindu-3i contribufia in vederea elucidarii situat: Consider cA specalistii tn patologia apicola trebuie s4 urmareasc’ bine aceste pareri, cu- noseind c& experienta tehnologilor si biolo- pior din apiculturd sta la baza intelegerii fenomenului patologic si cu totii tmpreund trebuie s& contribuie la succesul actiunii de aparare a sanatijii familiilor de albine. Prin natura obligatiilor de serviel am cer cetat fenomenul de depopulare a familiilor de albine Intr-un numa foarte mare de sti- pine din toale zonele farii si, am diseutat cu Foarte multi specialisti si apicultori, acumu- lind in aceasta problema. o experientd be~ gata, pe care dorese si o prezint In acest articol. Factorii care ar putea contribui la depopu- Jarea familiilor de albine, far a respecta ‘© ordine a’ importantei lor, sint de ordin @irect si adjuvant. Numai cunoasterea lor poate duce Ja combaterea eficienté a cau- zelor si efectelor nocive. —Secetea prelungiti manifestati In cursul anului 1986, in perioada iulie-septem= brie, a determinat o secrefie foarte redusd de nectar si existenja unor cantitati mict de polen. Evident: cd in ‘aceste conditii or ganismul albinei sa debilitat avind o vi- falitate mult mai redusi, Ponta maleilor a seazut simtitor si a atras dupa sine © re @ucere mai accentuata a cuibului decit in mod normal pentru perioada sfirsitului se~ zonului apicol. . Factoral ,seceti* poate fi Itiat in conside- ratie ca favorizant pentru fenomenul de depopulare al familiilor ‘de albine, dar nu reprezinté un factor direct de cauzalitate. ‘— Radiatiile mai puternice constatate in {ara noastra, In special in Tunile mai si Junie, au condus in unele’ zone Ja cresterea nivelului de incdreare .cu particule radio- active la florile melifere si implicit 1a po- Jen — aliment, principal in hrana puietului larvar al albinelor. Se stie cé himenop- terele sint deosebit de rezistente la iradieri, ar consider c&: larvele, prin structura si evolufia lor -biologica, sint mult mai pu- "yin rezistente la aceasti implicatie, Este posibil ca iradierea s& fi afectat direct 2—3 generatii de albine, dar studiind, arealul geografie de aparitie a depépularii familiilor de albine, zonele afectate de acest fenomen nu eoineid totdeauna cu zonele mai puternic contaminate radioactiv. De ‘exemplu, in Judejele Tasi, Botosani si Suceava’ ayem mult mai pufine cazuri: de depopulare la familiile de albine. Factorul ,iradiatie* poate fi luat In con- sideratie ca’favorizan{ pentru fenomenul de depopulare, dar el nu reprezint’i un fac- tor direct de canzalitate. ‘actorul ,intoxicatie“ a familiilor de albine cu substante Grganoclorurate, or- ganofosforice si triazinice folosite in ‘com- baterea dauniitorilor in agriculturé si la er bicidati, s-a constatat freevent in provoca- Tea unor shortalitati deosebite la familiile de albine. In zonele afectate cu aceste @ub- ante chimice albinele mor atit in afara stupului si in stup, iar in cazurile folosirii unor pesticide cu actiune puternicd, prin in- termediul albinelor lucréitoare sint introduse in stupi substantele respective, catizind mor- talitatea albinelor doici si chiar a larvelor. Pagurij de ceara sint infestati si devin otra= vitori pentru generatia de albine prezenté la un moment dat si in continuare si pentru celelalte generatil de albine care urmeagi In ciclul biologic, determinind o intoxicare de remanenti insidioast, cu caracter cronic si nociv, contribuind la’ depopularea fami- liilor de albine. Evident ci aceasté situate se poate aprecia ca factor de depopulare care actioneazi in mod direct, deci se impune luarea unor misuri severe de interzitere in folosirea pentvu combaterea daunitorilor in agriculturd, 2 acelor substante care con- due la mortalitatea si depopularea familiilor de albine, Pe viitor producerea si folosirea Acestui gen de’ substante, trebuiese insotite de avizul laboratoarelor de specialtiate, care prin experimentiiri pot determina gradul de nocivitate a substanjclor respective. Aceasta problema este pe cale de a fi solutionata da- torita unei actiuni concrete intreprinse de Ministerul Agriculturii, — Varrooza ca boala parazitara foarte pe- riculoasé pentru viaja albinelor, constituie un factor direct de cauzalitate in depopu- Jarea familillor de albine si trebuie sa-i dam © deosebita atentie in aciunile de comba- tere pe care le yom infaptui prin toate mij- loacele de care Paraziteaza albina adult si larvele, copiind un ciclu biologic de reproductie specific al- binei, Este vorba'de una din cele mai reu- site adaptari ale unui parazit ia biologia gaz dei parazitate, Femela de varroa isi depune ouale, de preferintaé In celulele de trintori sau chiar de albina Iucrdtoare si in paralel eu dezvoltarea larvel de albind, In citda fe- nomenuluj de consangvinitate, din oudle fo- dispunem. Varroa Jacobsoni: melei iau nastere indivizi maseuli si, femeli, are loc fecundarea femelelor de ciitte fratil lor consangvini, clupa care masculii mor, iar la cea 14 zile de la dépunerea oualor, deja in celulele de trintori si albina lucratoare exist 2—4 femele de varroa adulte 3i apte de parazitism, Porcesul teoretic de inmulfire a lui Varroa Jacobsoni este atit de intens incit un caicu= Jator poate indica imediat ci dintr-o femela pot rezulta cca 50000 paraziti th numai 4 luni de sezon apicol. De altfel, din stu diile statistice pe care le-am facut, am con- statat ca la fiecare feméla de Varvoa ob- servata In familia de albine mai sint apro: mativ 30 de femele nevazute, care se gasesc fie fn. anumite parti ale corpului chitinos al albinei unde sint neobservabile, fie se afl deja in stadiul de adulte sub opercu iul celulelor de trintori si albina lucratoare Practic trebttie tras’ concluzia foarte impdt- tanta ca la 5—10 paraziti observabili trebuie declansat tratamentul eu Varachet pe care-1 vom repeta de fiecare dati cind aceasta si- tuatie s-a constatat In familia de albine, In ultimii 3—4 ani, in mod eronat s-a cre- zut ci Varroa nu mai reprezint& un pericol pentru efectivele noastre de familii de al- bine, s-a scris foarte putin in-revistele de specialitate si s-a cercetat insuficient din punct de vedere biologic modul de parazi- tism al acestui acatian, S-a crezut ef se stie totul iar Sineacarul ca medicament poate In continuare si Indeplineasca condifiile te- rapeutice potentiale necesare. Din nefericire, tocmai factorii faVorizanti (seceta si iradial fii) care au contribuit la debilitarea familii- lor de albine, asocia{i cu anumiti reristen{a pe care Varroa a dobindit-o la Sineacar —- folosit Ye cirea 10 ani — au declansat con- ditii fayorabile pentru un soc de reproductic in exces al parazitului Varroa jacobsoni, Soe care s-a produs in vara anului 1986" Efectul simptomatic lam observat incepind la culesul de la tei si floarea-soarelui, cind sa evidentiat o depopulare progresiva a familiilor de albine, 0 dereglare a activi- tatii biologic in comportamentul familiilor, prezentind o diminuare a insusirii de bune culegitoare de ncetar si realizaren unor producti mici de miere par: rea stupului de catre albine, mutarca albinelor de pe anumite rame din cuib si chiar dupa diafragma, dact aveau spatiu si mai ales rame goalé. Depozitarea pe fa~ gurl a mierii si a polenului se efectuau in mod dezordonat, iar concentrarea puietului ssa produs pe ramele excentrice cuibului. , S-au mai constatat: lipst de aparare la Aurtisagul efectuat de albine straine i in special de viespi, starea de apatie generalt $1 prezenta de albina stajionaré pe scinda- relele de zbor si urdinise in plin cules, iar odaté cu aceste manifestari au aparut pe fagurif din chibut familiilor de albine puic- tul’pestrif, In mod normal puictul de pe . 7 un fagure se afld depus in cercuri concen- trice, bine Incheiate, fara celule-goale si avind in partea de sus un briu de miere. Prima impresie pe care au dat-o fagurii cu Duict pesirit a fost cea legata de existenta Jocei americane. La examenele de laborator nu sa confitmat aceasta boald, iar marea majoritate a apicultorilor au dobindit un sentiment de usurare, suspicionind de la caz la caz miitci batrine cu ponta neordo- hata, stiri de intoxicare sau consecinta procesultti de iradiere. Fenomenul patologic a continuat cu apa- ritia unor albine tinere fara vitalitate, cu aripi insuficient dezvoltate, uncori_consta- tindu-se. pirdsirea definitiva a stupuini de catre albine. Au fost observate albine epui- zate pe scindurile de zhor, ele se tirau cizind pe pamint si mureau la ‘oarecare departare de stup. ‘fabloul simptomatologic descris mai sus a determinat o oarecare confuzie in stabilirea diagnosticului. Daca insi Varroa, In. mani- festirile sale ca si materialele’ stiintifice apérute in revistele stréine s-ar fi studiat cu atentie,-imediat s-ar fi putut trage con- cluzia ca este vorba despre varrooz’ gene- ralizata, 1a care, In multe cazuri, s-a asociat si prezenja unor intoxicdri cu, substante organoclorurate sau organofosforice. Feno- menul de depoptlare a debutat in tulie~ august si a continuat mai intens fn septem= brie, iar prin tratamentele executate succesiv cu Sineacar (in Iunile august, septembrie 91 octombrie) nu s-a reusit stivilirea fenome~ nului de depopulare. Din observatiile subsemnatului si a _mul- tor apicultori si specidlisti in apicultur s-al. desprins urmatoatele concluzii : a) Tratamentele familiilor de albine exe- ‘cutate cu Sineacar de dowd ori in toamna anului 1985, o data in primévara anului 1986 si alt tratament dupa culesul de la saicim al anului 198, au condus la diminuarea numarului de paraziti Varroa si reducerea fenomenului de depopulare si diminuarea simptomatologiei, aratate anterior. S-a con- statat intotdeauna o eficacitate sigurd a tratamentelor facuite in momentul declan~ sari socului reproductiv . al agentului patogen. b) Manifestarea “ varroozei_ prin dezvolta- rea excesivi a numafului de paraziti a d terminat 0 mortalitate a pietului de toate yirstele si intrarea acestuia in. putrefactic. In aceasta situatie cadavrele pietului mort contin o toxin foarte otravitoare’ pentru albinele care cauti s4 curefe cu ajutorul aparatului lor mandibular celulele _purti- toare de cadavre. In acest mod albinele sin! inoculate natural cu aceastA toxin’ si se imbolnavese, O parte din. albine Ingrijesc si hréineso larvele sindtoase, transmifindu-le astfel toxina respectivi. Astfel boala se Vehicuieazd si se amplified afectind canti- tafi- tot mai mari de puiet si un numar 8 este in ca~ sporit de albine adulte. Consecinta depopularea familiilor de albine si, zurile thai grave, pierderea acestora. ‘Tratamentele cu Sineacar sau cu alt aca~ ricid, care sint efectuate dup& aparijia ve- hicularii toxinei intre albine si larve, se dovedese ineficace. ‘Prin tratament se izbu- teste omorlrea majoriti{il parazitilor exis ten{i in afara celulclor, dar acest tratament sste inofensiv pentru ‘parazitii din celule. Apoi procesul de intoxicare infectioas’ este deosebit de nociv. Trebuie si reconsider’m numarul de tratamente pe care urmeazd sd, le admi- nistrim si sd dovedim mai mult seriozitate in aplicarea lor. Faptul 4 Sineacarul si Varachetul utili- zat de noi are aclitne nocivé numai asupra parazitilor existenti in afara celulelor si actioneazi numai clteva zile dupa tratamen- tul efectuat atesté ci nu se pot distruge si-generatijle qe varroa existente in cclule Sub opercul, fiind necesare o serie de tra- tamente succesive, In cazul sineacarului vorn institui cel putin 5-tratamente @ toam= na, unul primavara si doud dupa culesurile de la salem si floarea-soarelui) iar‘In cazul Varachetului (medicament pe care-1 vom fo- losi cu precéidere fn, cursul anului 1987) se vor efectua cel putin 7 tratamente. Revin la 0 afirmare anterior’ si subliniez ca ort de cite ori vom observa in familia de albine, cu ochiul liber, mai mult de 10 paraziti trebuie si intervenim cu tratamentul pe bazi de famigatii cu Varachet (amitraza). Numarul de 7 tratamente, indicat mai sus, reprezintt tratamentele preventive ab- solut obligatorii, in functie de gradul de infestatie cu paraziti, numarul acestora cres- cind la nevoile absolute cerute de omorirea parazitiilor in caz de infestare masi In Ungaria si Franta fumigatiile cu ami- trazi (la noi Varachet) se fac in cazuri de infestatie periculoas cu Varroa jacobsoni, de 10—18 si chiar de mai_multe ori. De exemplu Raymond BORNEK, Intro revistd francezii de apicultura arata’ ei ,apicultorii frincezi au fiicut pink la 40 de tratamente cu amitraz’ pe an ca sa-si pastreze in productie familiile de albine* : Consider ca sineacarul, in formula actuala, prin-folosirea lui indelungata (10 ani) a de- terminat, in mod normal, un grad sporit de rezisienti a paravitozei la acest trata- ment. De’ asemeni prin componenta sa (pes- ticide de gr. IIT si IV de periculozitate), ridicé- probleme negative la exportul de miere prin prezenta brompropilatului sia amidonului rezultat din fama de griu folo- siti ca suport al sineacarului. Aplicarea amitrazei in procestl de tratament (sub denumirea de Varachet) poate rezolva pro- blema timp de cifiva ani dupa care, la tratamente repetate ta freevent’, se poate instala procestl de rezisientA al parazitului Tocmai din aceasta cauzi este bine sé ex- perimentim Inc de pe acum o gama larga de medicamente, gindind In special la acelea ir confinut de pesticide, de ordin biologic sau care activeaz’ prin ingestic ori la sub- stante acaricide implantate in fagurii_ artifi- ciali si cu efect terapeutic de durata. Tratamentele cu Yarachet prin fumigatie, trebuie executate intocmai prospectului care insofeste medicamentul. Orice depasire a cantitatilor precizate in umectarea_benzilor fumigene, sau efectuarea tratamentului la temperaturi. sub 15°C si fara soare, pot duce la accidente mortale pentru familiile de albine. De asemeni trebuie luate masuri de protectie a muncii pentru apicultoni In sensul de a se feri si inhaleze fumul ema- nat de benzile fumigene umectate cu pic’- Je de medicament (amitraza), deoarece substanta este toxicd pentru om. La aplicarea tratamentelor cu Varachet in pavilioanele apicole, apicultoryl va purta masci de gaze sau din tifon umed aplicat pe nas si pe gurd si se va feri si inhaleze Vaporii de medicament, dupa administrarea picaturilor pe banda fumigend find necesav 3 inchida imediat stupul. -Eliberarea urdi- nisurilor dupa tratament se va face numai in partea exterioaré a stupilor in afara pavilionului apicol. In interiorul stupilor vom umbla numai dupé 10—12 ore de la tratamente. Deoarece s-au facut tnele afirmatii cd la baza depopularii ar putea sta si prezenta unei viroze deosebit de contagioase si nc- cive, consider ca existenta unor virusi_pa- togeni In larvele moarte ca’o consecinti a prezenjei unui proces toxie infectios, poate fi lata in consideratie, dar numai\ca un rezultat al existentei varroozei generalizate care, netratataé rational, energic si viguros, poate duce la aceasta situatie, Virusu) para- liziei acute la albiné poate determina de- populari si chiar mortalitati: De altfel, orice fel de virozd cu caracter letal pentru albine va trebui reprodusi in ‘laborator si demonstraté prin identificarea _agentului patogen la microscoptll electronic si repro- ducerea bolif in familiile de’ albine. Consi- der ci odata Indepartat pericolul varrodcei, automat va dispare si actiunea virozei sus- picionate la data actuala. Arealul geografic al réispindirii depopularii familiilor de albine, consider e3 este in primul rind dictat ‘de gradul de infestare cu varrooza, calitatea si numarul de. trata- mente’ aplicate, sezontl in care s-a ‘ficut tratamentul, si ‘amploarea socului de repro- ductie in execs al agentilor patogeni ca urmare a conditiilr prielnice gasite. Este necesar ca in sezonul apicol 1987, inci de la inceput si Iuim urmatoarele misuri: @ Transvazarea obligatorié a familiilor de albine adapostite in actualii stupi, in aly stupi bine curétati si dezinfectati. Recomand flambarea cu lampa_de: benzind sau aragaz ‘cu arzdtor a tuturor componentelor stu- pului in care se va muta familia de albine. ‘@Indepirtarea ramelor cu faguri care contin puict mort si topirea lor. La toate familiile de albine la care s-au indepartat acesti faguri, procesul de depopulare s oprit, iar aplicarea tratamentului a distrus parazitii care ar fi putut reproduce condi- fille de bazd pentru imbolnavire. Este bine Sa precizéim cA nu hemolimfa albinelur supta de acarian duce la mortalitate (aceasta re- -prezinté o cantitate infima pentru familiile de albine), ci toxina inoctlaté cu ocazia intepaturii si reprodusi de cadavrele puie- tului_mort din celule. @ Efectuarea tratamentelor cu Varachet, asa cum s-a ardtat in articol (cel putin 7, amente preventive si ori de cite ori se constaté un minimum de prezenta a circa 10 paraziti observabili_ cu_ochitl liber). Se ‘va respecta intocmai prospectul atasat’ me- dicamentului respectiv si in timpul trata~ mentelor se vor lua masuri de protectie a muneii pentru apicultori. © Dupa indepartarea fagurilor (care au chiar numai citeva celle cu piet mort) sx Va proceda’ la restringerea cuiburilor, iar dac& depopularea a redus familia de albine sub 3 intervale se vor face unificdri, folosind inatcile cele mai tinere si cu ponta normal. © Pagurii care ia examenwl de laborater au fost. identificati cA au un confinut ri- dicat de substante organoclorurate sau. organofosforice, vor fi topifi iar ceara va pita o destinatie pentru industrie. Orice deplasare a familiilor de albine trebuie s& fie facuta numai dupa ce api- cultorul a vizitat mai fnainte locul de am- plasare si a luat legéitura cu_centrul local de protectia plantelor si serviclul de ‘com- batere a “daundtorilor ‘si chimizare de ta sediul intreprinderilor ‘agricole si silvice din zona. In acest mod se vor preintimpina multe cazuri de intoxicatie si mortalitai la familiile de albine ca urmare a unor tra- tamente fitosanitare necorelate. In final vreau s& subliniez ca la indicatia expresd a conducerii Asociatiei' Crescitorilor de Albine din R.S.R., Institutul de cereetare si productie pentru apiculturd a luat'ma- ‘rica in cursul lunii martie si se asigure intregul necesar de Varachet pentru toate efectivele de familii de albine din fiecare Judet. De asemenea, conducerile filialelor A din cadrul ‘fiecarni judef pot da indrumirile tehnologice si idiéa modul cum urmeazii sit fie aplicate’ tratamentele. , Avem convingerea ferma cA folosindu-ne loacele materiale pe care le, avem la indemina, putem preintimpina si lichida fenomenul de depopulare a familiilor de albine si si ne incadram astfel cu toate forfele in realizarea obiectivelor programului de dezvoltare a apiculturii pentra actualul cincinal, . Se apropie momentul infloririi unei principale spécii melifere PREGATIREA FAMILIILOR DE ALBINE PENTRU VALORIFICAREA CULESULUI DE LA SALCIM Radu DINCA Dorinta fiecérui apicultor este ca in primavara, la culesul de nectar de la pomii fructiferi si in special de la sal- cim, sa aibi familii puternice. ‘Acest lucru depinde de experienta cunostin{ele profesionale ale fiecarui apicultor, i Atit practica cit si literatura de spe- cialitate au demonstrat ci anul apicol fneepe inca din vara anului precedent. Lunile iulie si august ale anului sint luni care hotirase soarta fiecdrei fa- milii de albine, »privind pregatirea acestora’ pentru iernat, cit si pentru productia anului vitor. Zona unde locuiesc, Baraganul cala- rsean, zona de sud a trii, favorizeaza © vegetatie timpurie, astfel c& pomii fructiferi inflorese la 15—20 aprilie, jar salcimul in jurul datei de 20—25 mai, gasind de foarte multe ori gi fa- milii de albine mai putin dezvoltate. In ultimii 4 ani am reusit s& valorific culesul de la salcim, procedind in felul urmator’: Spre sfirsitul lunii julie sau incepu- tul lunii august, a anului precedent, fn raport de incetarea culesului de Ja floarea-soarelui, incep verificarea stu= pilor, notind in figa personala a fiecdrei familii lucrarile pe care le vci efectua. De reguli acestea constau in: — schimbarea matcilor ; — unificarea familiilor care impun acest lucru ; — deblogarea cuibului in vederea crearii spatiului necesar matcii pentru ouat ; —"stimularea tuturor familiilor pen- tru forfarea matcii,de a depune oua. Familiile aduse din pastoral pe vatra de acasa beneficiazé de un usor cules de intretinere de la bostdnoase, avind Ja circa 1 km serele LP.L. cu culturi de dovleci, pepeni, castraveti de toamna. Albincle aduc cantitafi insemnate de 10 polen, in unii ani pind aproape de sfirsitul lunii_ octombrie, determinind astfel matca si inséminteze pind tirziu. Precizez c& in perioada dupi 15—2 “august, familiile au deja asigurata hrana pentru iarn&, prin hr&nirile de completare efectuate anterior iar dup& 20° august le stimulez cu miere din ramele pe care le descdipacese si le tree peste diafragma, rame pe care le re- formez sau le pun la pastrat. Urmiatoarea etapa incepe de la 15—20 februarie a anului in curs, in raport de starea timpului, ind admi— nistrez hranirile stimulente de prima- vara. Precizez ca interventiile pe care le fac au scopul de a antrena matca si intreaga familie la reluarea progresiv: a ritmului de dezvoltare, cu toate c& ae generatie de rd. ‘Aga cum am precizat, in jurul datef de 15 februari sau chiar mai devreme, in raport de starea vremii, incep hra- nirile de stimulare care constau prin aplicarea a cite unei turte de 300— 500 g, avind in’ compo: morcov si limiie, zahar pudr, miere, ou proaspat si lapte praf. Aceasta turt& o pun deasupra ramelor in dreptul si- tei de la podigor, pe o hirtie perforata in 2—3 locuri. : Operatia 6 repet cam din 2 in 2 siptamini sau chiar mai des dacd este cazul, in raport de puterea familie: care 0 consuma. Continui acest procedeu, de hranire stimulentd pind la data de 10—15 apri- lie cind timpul se inclzeste, se aduce polen din natura si incep hranirile cw sirop de zahar. Pind atunci nu umblu in cuibul fa- miliei de albine. O data cu incalzirea timpului, execut primul control. am&nunfit al familiilor de albine. Procedez in raport de situa— tia gasit& la fiecare familie, avind ‘in vedere urmatoarele : —numiarul de rame ocupate com- pact cu albine ; — strimtorarea sau largirea cuibului dupa c: — rezervele de hrana ; — numérul ramelor cu puiet, starea acestuia etc. Familiile gasite la aceasti dat& cu 2—3 rame cu puict le consider bune sile notez in fisa personala. Din 7 in 7 cuibul lor, linga ultima ‘rama cu puiet, cite o rama Mo Obiective 13 cazuri 62 cazuri 9 cazuri 1% 7A°%o ULY/s stanfé naturala, nenociva, indicaté in terapia acestor afectiuni, rezultatele fiind comparabil — cel putin tot atit de bune ca acelea obtinute cu subsan- te medicamentoase clasice (unele din import), Intal, Bisolvon, Larin, ete. In plus nu prezinta riscuri de diseminare a infectiei (cazul hidrocortizonului) sau de alergizare (cazul antibioticelor) constituind o alternativa terapeuticd de preferat, motivata stiintific prin continutul sau ce nu poate fi egalat de nici o alté substanté, Substanfa se. gi- seste la indemina pacientului in co- mert, prezentind garantia unui produs conditionat dupa norme stiintifice. 2. Metoda de aplicare este foarte simpla si se deprinde ugor de catre pacienti printr-un _ instructaj minim (poate fi aplicata si la domiciliu), con- tribuind 1g realizarea unui buget indi- vidual economic si de timp favorabil mai alés pentru cei situati departe de centrele de terapie ORL. 3. Importanta terapeuticd a substan- tei consta si in faptul cd este indicata pentru cei ce-si desfasoara activitatea in medii cu noxe respiratorii (pulberi, seame, gaze toxice, umiditate sau aer uscat, variatii de temperatura) si pen- tru cei a cdror profesie implicd efort vocal. Este de importanta remarcabila s4 subliniem si aspectul folosirii lui in scop profilactic la aceasta categorie de virtuali suferinzi (aspect céruia nu totdeauna i se acorda atentia meritata). Impactul actual al vietii cotidiene a determinat ritmurile industrializarii, de chimizare (care a crescut la cote greu de controlat poluarea atmosfe- rei) sint factori care trebuie sA ne determine a folosi laptisorul de matcd liofilizat in profilaxia generalé a afec- tiunilor cdilor respiratorii. 4. Metoda constituie o alternativa ce se impune a fi propagata prin : revi- zuirea opticii in strategia tratamentu- lui afectiunilor ORL (chiar de catre specialist) si prin activizarea ‘propa- gandei sanitare avind in vedere, frec- ventele aspecte de polipragmazie (cu multiple efecte nocive) determinate de »presiunea* suferindului asupra tera- peutului si-de terapeut in cautarea unei alternative terapeutice eficiente. Substanta folosita fiind un produs ofe- rit de c&tre natura in apararea sinata- fii individuale, cu calitati remarcabile, aratate, 0 substanta nenociva, care im- bunaitafeste reactia terapeuticA favora- bilé a suferinzilor, folosirea ei trebuie s& fie daci nu prioritara altor tera- pii — macar concomitenta cu alte te- rapii (rezultatele clinice fiind constant favorabile in cazul utilizarii izolate sau asociate). Sreterererererererererereicieiersrereterererererores Aspect de la statia zonald apicola Maldardsti, jud. Vileea a I.C.P.A. Desen de Florin Stefureac - 22 8 Martie — Ziua internationala a femeii UNIVERSUL APICOL IN LITERATURA FEMININA ROMANA Prof, Emilia POPESCU-DICULESCU, Celor care au _uitat sa: fie copii, le propu- nem o fascinanta calatorie in Himea obis- nuitului ‘si impreund sa aducem suprema cinstire, acum-in prag de primivara, celor care ne-au dat viata, femeilor-mama, Spre deosebire de literatura apicola creata de barbati, literatura feminind e mai gin- gas, € © invitatie intr-o ,gradind Jerme- cata unde ,florile te intimpind proaspat- parfumate si cu-miere pe buze™ (1), 40 po- veste cu albine" (8) spusi in casufa unor tick ce viscazd la fagurele pe jumitate lin de miere® (2), adevarate incursiuni tn necunoscutul apropiat @), un joc fascinant pentru copii de la vitsta minimei injele- geri pind la cei de 75 de ani. * wSperanta mea std tn fagurit st in roiul de’ albine st in coptit met, Ci timp pe acest plmint vor eaista faguri si albine st copii, credinfa mea nt. va muri... $i de acolo de unde voi ft t vol bniecuvinta pe eci ce Maria Popescu DICULESCU inimitabila organizare din cuibul de albine, poftindu-ne si ne hranim ,indelung cu mie- rea gloriet™ (8), Intr-o ,Calatorie fara escalé“, Alexandra Joachim deseneazi in acuarele superbele flori care participa Ia parada modeé*, schim- bind ,,toalete dupa toalete* pentru a fi pli- cute albinelor, fiinded ele sint ,lacrimi pen- tru bunici sau pentru vindecat albine* (1). »intre fluvii de miresme si sunete, intre teit infloriti“ primim o invitatie ,mleroasa' din partea Mariei- Banus. Aici _,copiit ne-asteapta* cu ,atitea-ntrebari* ... despre camile si impdrai / si albine si lunt* (9). »Uimita fara de pricini*, Ana Bland i- ana s-a ,asezat printre flor in speranta co ,ba trezi cite-o albind / cu, biztitul ef enorm” din drumul inexorabil al imbat nirii. Ce poate fi fericirea", daca nu ,ora de miere“ a tineretii 2! ,Aceasta plutire este patrunsi de o adincd filozofie a vietii, iubese albinele si copiit. Fagurele rémas in stup creste la loc, e pururi viu si ne di miere pentru induleirea zilelor noastre, pen- tru vindecarea bolilor si a necazurilor ca vin peste noi“ (4) — ne spune un personaj dintr-o povestire a Oanei Catina. Dindu-le viati, Ingrijindu-i de cind sint dé-o schioapa, mamele se prind tn Jocul ne- vinovatiel. ,Lwnea copilulut e o gradina de vise® unde acesta ,aleargi descult prin flori cao albind*. Supremul cuvint patria — ¢ gradind lui de mere". ,Basmul nostru fara moarte coboara din istorte de departe* 4 vl este spus lingd leaginul unde ,picurd in visimierea florilor de cais* (5) Craiasa Copiliriei" vegheazi somnul f riit al celor’ mici, iar cind se fac mai mai nle dd si bea nectar din potirul adus de Nina-Albinita® (6). : »Licoarea dulce-a florilor de tei a inspi- rat si pe Doina, SAlajan in volumul »Smaljuri“, intr-o propunere ficutd copiilor, intr-un joc cu zilele saptaminii. ,Mierea, aur stins", are ,vapdi de stea” si un parfum inmirmuritor*. Pentru poet graiul ce dai- nuie de-o vesnicie pe pamintul nostru .e ca mierea pe piine* (2). »Despre stupi si despre miere* scrie si Victoria Ana TAuganu, prezentindu-ne APICULTURA—LITERATURA fiinded poeta invati ,cum se moare de ta albinele care se-nchid in. stupi* cind toamna pe aproape. (10). Intelepciunea stingerii o ia de la albina si Nina Cassian in poezia Moartea in galben": ,Albina~cu acul spre mine / imi Gratd,cum sd mor* (11) nin cea mai neagrd dintre méasti* Con- stanja Buzea vede ,grddini din ceara de albine". Cuvintul ,ceara* este folosit cu foarte multe intelesuri; de fragilitate, miros resemnare, Existentialismul poeziei’'sale a ales acest, cuvint ca lait-motiv : ,lumind de cearé nearsé", ,cuvintul bun si mirosind a, ceara", ,val, adine de ceard etc. (12). »Darurile* testamentare ale Angelei Croltoru sint ,nectarul, polenul, parfu- mul" aduse de clipele care ,zboard ca 0 albind cu cosurile pline* (13). © indragostita de flori si albine este yi Otilia Cazimir, De-a lungul vietii, poeta sia impresurat casa din asi cu o superba gradina din flori ,stropité cu blonde albine", adevarate ,picdturt de soare* (14). Carte pentru fatq Gu / o fetitd cum esti tu serie’ Daniela Crasnaru ca sd ,picu- re-n urechi* celor mici ,€tntecele dulci de miere“ (15). 23 Flori, albine, soare-iati un triungi fericit permanent in scrierile Eudochiel Pavel. ,Corabioara de argint ofer& gazduire albi- nelor care ,trag un’ pui de somn, apot zboara mai departe“ in cdutarea atragatoa- relor flori (16). Dar-nu numai mierea este elixirwl urmi- rit de poete, ci si nectarul. Forfa lui mira- ‘eulos-salvatoare este scoasi in evidenja de Marieta Nicolau, prin vorbele unui mos- neag cares-a visat imprat al lumii. Gindul de a avea un copil a facut-o pe impard- teasi sA ménince ,polen cules de regina albinelor™ (17). »Casa cu stupii de ceard, cu ferestrele de soare’ are multi dusmani, céci ,gustoasa miere de albine é datitoare de putere, @ ‘miresmatd, adunatd picituré cu picdtura”. De aceea Albina-de-aur prin sacrificiul su- prem apiird cetatea constienté fiind cd in ‘urma, in tainita albinelor va/fi jun trai imbelsugat si linistit“ sub o alta copila a ei... »Locasul de mieré ca o minwndtie cu luci- toare caturi mai mari si mai maruntele“ a fascinat si pe Profira Sadoveanu, copili ” fiind, lm umbra stejarulué dé la Pascani. Isi urmareste tat&l cind, dispare intre roitiri caitrun nor, ,cind vird mina pin’ Ia coate. / In stup, st faguri de aur scoate. »Zbirlind ségeti si ace de lumind* albinele il recunose de pirinte* (18). Dar ,pristiéarul cel mai mare* ne martu- viseste Valeria Boiculesi, e ,batrinul Soare care “cereeteazi ,stiubeiele dintre “tei, / de floare grei", ,ca si aibt pe po- triva / micre. / tofi din colectiva (19). »Dulcea, parfumiata mere“ se cuvine, dupi parerea Blenei Dragos, ,celor vrednici* iar celor lenesi, poate le-ar oferi, dac& ar fi albini, acul’ ,La potirele gingase“ de pe sdealul cu flori*, ,Vin albinele mereu / Ca st ia nectarut dulce“ (20). Ultima poveste bund si crezutd pe cuvint* are gust de lapte si cu mied, ,gust, de cetina, de albiné*, fermecate la ora unui vis fru- mos. E de fapt ,ora culorilor“ rasfatate de Nina Albinifa (21). Dar ,cine este Albinita" ? RAspunsul ni-l da Silvia Chitimia: ,Albinita sau fetita® cu ochisorii / Ca douii petale din flori de catifea | Care tot timpul zimbea*. Albinita 31 prietenii ei dup’ multe aventuri prin gra- dina plind de parfumuri au adormit gramada 24 aise 4 »somnul fericit al copiilor pe salteaua de iarba mirosind a rowa si uitare“ (22). BIBLIOGRAFIE Sara AL cin- 1, Alexandra Ioachim: |,Calatorie escal", Bditura I. Creang’ 1980; cilea", Edit. Tineretului ; 2, Blisabeta Preda : catii", Edit. I. Creanga ; 3. Maria. Zetea: ,Cldibucel in Carpati, Editura I. Creanga ; : 4. Oana Catina: ,Chesarina”, Bdifura [on - Creanga, Bucuresti, 1984 ; . 5. Elisaveta Novac: ,Ochiul de basm", Editura Ion Creanga, 1981 ; 6. Juliana Petrian: ,Aceasté poveste pen- tru tine’ este", Ed. Ion Creanga, Bucuresti, 1985 ; 7. Doina Junimea ; . 8, Victoria Ana Tausan: ,fntimpldri pen- tru tot anul", Ed. Ion Creanga ; 9. Maria Banus: ,Despre paint’, Edi- tura ‘Tineretului ; 10. Ana Blandiana: ,,Alte intimplari din »Bostdndria ferne- Salajan: ,Smalfuris, Editura . gridina mea“ Ed. Ton Creang’, 1983 ; TI. Nina Cassian:' ,O sut& de poeme* Editura Eminescu, 1974; : 12. Constanta Buzea: ,Cele mai frumoase poezii*. Bditura Albatros, 1977 ; 13. Angela Croitoru: Din. poezia romgnit contemporand*, Editura pentru literatura, 1987; 14, Otilia’ Cazimir : Baba ‘iarna intré-n sat", Editura Ion Creangi, 1972 ; : _ 15. Daniela Crisnaru: ,Cintece pentru fata Gu‘, Ed” Ion Creangé ; 16. Eudochia Pavel :’ ,Inima péimintului*, Editura Jon Creanga ; 5 1. Marieta Nicolau: ,Lacrimt de cureus beu", Editura Ton Creangé ; 18. Profira Sadoveanu; fn, umbra stegax rului“, Editura Tineretului ; ‘ (| 19. Valeria Boiculesi: ,Zburati, mei“, Bditura Tineretulut ; 20. Elena Dragos: ,fara de aur“, Editura Ton Creanga ; 1978 j 21. Cleopatra Lorinitiu : Editura Ton Creangé, 1979 ; 22. Silvia Chitimia; ,Albinifa sau fetita care zbura deasupra orasului*, Editura Jon Creanga. © hulubeit »Ora culorilor, ROMANIA INLUMEA APICOLA - Dr. Octavian MILEA ‘Am scris, in cadrul acestei rubrici, nenumarate reportaje despre apicul- tori, apicultura, organizatii apicole din diferite {ri ale’ lumii. Cind s-a ivit pri- lojul, nu am cmis sa mentionez dove- zile prezenjei Asociatiei Crescatorilor de Albine, ale apiculturii romanesti, tn respectivele arii si circumstante. Consideram fns& cé in acest ampli periplu apicol pe care revista noastra J-a intreprins gi fl va intreprinde si de aici incolo in lumea apicoli mondiala, se cuvine sA conturim o imagine cft mai cuprinz&toare a locului pe care Romania fl ocupa pe aceasta.scena. O spunem, de la bun inceput, si cu nedisimulaté mindrie, cA jara_noastra se numara printre protagonistii apicul- tuiii mondiale, in multe privinte ocu-, d locurile de frurite sau detinind nu numai prioritatea ci si chiar... unicatul Motivatia acestei pozi- fii se afli in traditia indelungati pe care cresterea albinelor: 0” are la noi, in dezvolta- rea ‘pe care a ctmos- cut-o in ultimele decenii datorita cli- matului si cadrului propice create de statul nostru, dar mai ales in deschide~ rea larga catre toate tarile lumii ce caracterizeazA politica extern’ a Ro- méniei, politic’ promovata cu_consec venta, inzestrati cu carate de stra- lucire de activitatea neobosita des rata, si in acest, domeniu, de condu torul partidului si statului nostra, to- variigul NICOLAE CEAUSESCU. Congresul al XX-lea jubiliar, al Fe- deratiei Internationale a Asociatiilor de apiculturé. APIMONDIA, care a avut loc la Bucuresti in anul 1965, congres care a rimas in atmintirea tu- {uror participantilor ca una dintre cele mai reusite si atractive manifestari de acest gen, a insemnat pentru apicultura romdtfeascd un prilej de a-si expune + realizdrile si totodatA o fereastra des- | APIMERIDIAN chis& larg spre* lumea apicola inter- nationala. " In climatul propice, de care vorbeam mai fnainte, prin munca neobosita si plin& de daruire a unor oameni pasio- nati, a tuturor apicultorilor romani, au crescut si realizdrile si totodata si faima apiculturii romAnesti. Cine ras foieste colectiile de reviste si publicatii apicole din intreaga lume, volumele de- dicate lucrarilor congreselor APIMON- DIA, va putea sesiza cu. usurinjé dina- mica crescinda a reusitelor apicole ro-- ménesti, a aprecierilor laudative care i-aw fost atribuite. O dovada concludenta a prestigiului apiculturii noastre o constituie faptul, unic in analele APIMONDIEI, ca timp de 20 de ani, incepind din anul 1963, pregedintele acestei federatii a fost un roman: prof. Veceslav Harnaj, de- venit acum presedinte de onoare al API- MONDIEL |. Nu iotimplator, ci fn strinsA conexiune cu acest prestigiu, ca 0 consecinté fireasc& de altfel, este faptul cA la Bucuresti isi desfasoara activita- tea, incd de la infiinjarea sa in anul 1977, Institutul Internafional de Teh- nologie si Economie Apicolé. Ca si cela mai recent, de stabilire a sediu- lui Academiei Mondiale de Stiinte Api- cole, tot in capitala Roméaniei. Meritul incontestabil, hotaritor. in conturarea si mentinerea acestei faime revine Asociatici Crescitorilor de Al- bine, care a fost pilonul principal al acestei constructii, factorul polarizator al entuziasmului, priceperii si harni- ciel miilor de -apicultori romani, sn- ~ port material si spiritual definitoriu pentru activitatea APIMONDIEI. Cfci, in fapt, membrii Asociatiei Crescatorilor de Albine, de la cel mai mérunt apicultor si pina Ja cercet&to- rul de vaz&, au fost cei care au conferit Rominiei, prin activitatea lor, blazonul de renumita fara apicola. 25 Renume care se poate constata atit in strdindtate, cit si in tara. In primul caz este vorba de afirmarea, la dife- rite manifestari internationale, a_spe- cialistilor nostri ‘apicoli, de aprecierile de care se bucuré nu numai produsele apicole romanesti, dar si: tehnologia prin folosirea careia ele au fost pro- duse si livrate pe cel mai. pretentioase piete ale lumii. Mierea romAneasca si-a cistigat un loc temeinic printre ,mar- cile de frunte ale lumii. Calitafile ci sint bine cunoscute de consumatori pretentiosi ca cei din R. F. Germania, fara care importé anual cea mai mare cantitate de miere din lume, din Ja- ponia ca si din Italia, din Austria ca si din S.U.A, de cei suedezi si de cei arabi. Produsele apiterapice romanesti, domeniu in care am detinut priorititi absolute, sint solicitate cu insistent& nu numai de clientii-traditionali, dar si de altii noi, din tari cu care nu am avut pind in prezent relatii comerciale pe linie de apiculturi. Medicamentele de uz apicol, printre care SINEACAR-ul define un loc de-frunte, au constituit, de asemena, mesageri convingatori ai tehnologiei si cercetarii apicole roma- nesti , Stiinta, si tehnologia apicold roma- neasc&, mai ales in ultimii ani, au pri- mit confirmari de prestigiu’ asupra standardului ridicat la care se prezinta pe scena mondial a domeniului. Avem, un institut de-cercetari care prin di- mensiuni si tematica abordata este unic in lume. Am constatat, cu multi sa- tisfactie, c& acest lucru este cunoscut de numerosi oameni din foarte multe tari ale lumii. Iatd de ce specialistii ro- mani sint solicitati fie in ‘cadrul unor protocoale de colaborare’ guvernamen- tale, fie de companii private, si reali- zeze studii si programe pentru dezvol- tarea apiculturii in farile respective, Este cazul unor asemena actiuni intre- prinse in ultima vreme in Iordania si indepirtata Brazilie. Alte solicitari sint pe cale de a li se da curs. . Din alte tari se primesc cereri ca specialistii apicoli .romani si presteze asiten{a tehnici la fata locului, pe pe- 26 ty rioade mai indelungate de timp, con- tribuind astfel la: dezvoltarea apicul- turii locale. © alt m&rturie a prestigiului sti- intei apicole romanesti o constituie prezenta la diferite simpozioane si con- ferinté internationale apicole, ca in- vitati, a specialistilor romani’ precum si alegerea acestora in. diferite comisii de lucru ale congreselor traditionale ale “APIMONDIA ca si in comisiile perma- nente de specialitate ale acestei fede- rafii, Este un titla de mindrie pentru Asociatia CrescAtorilor de Albine, ca secretarul Comitetului sau Executiv, esie membru in Consiliul Executiv al APIMONDIA si_presedinte al comi- siei permanente de economie apicol: Mult mai consistente mult mai usor de sesizat sint dovezile renume- lui de.care se bucura apicultura roma- neasca, pe care le avem aproape coti- dian ‘in fara. E suficient s& rasfoiesti cartea de impresii de la Expozitia per- manent& din Complexul apicol Bucu- resti-Banedsa, ca sa realizezi dimensiu- nile universale si amplitudinea fai- mei pe care apicultura romaneasca gi-a creat-o de-a lungul anilor din urma. De la cel mai simplu vizitator, apicul tor sau specialist, pin la ministru sau chiar set de stat, exist’ o unanimi- . tate in a aprecia, nu doar de comple- vent’, cu calificative maxime, real z&rile» apiculturii_romAnesti. Dorinta exprimata dea se incepe sau int&ri co- laborarea pe linie de apicultura, vine s: confirme odata in plus cA tehnologia apicol& rom&neasc4 se situeazA la ni- velul cel mai inalt, iar realiz4rile api- culturii_romAnesti constituindu-se in model ce se vrea urmat. lata asadar cA Roménia apicola si-a cistigat un loc aparte pe harta apicul- turii mondiale. Este de datoria noastra ca prin toate eforturile de conceptie $i transpunere fn practicA a ideilor ma- refe, mobile, de propisire, si mentinem si 4 sporim stralucirea pe care ea si-a dobindit-o. Este 0 mareata obligatie de a spori astfel caratele de strilucire ale minunatei patrii in care traim, mun- cim si visam — Roménia. DINTR-O FRUMOASA $I BOGATA ZONA MELIFERA VA PREZENTAM: UN SAT APICOL In pitoreasca zon din Ob- jie are 2 cinele Bucovinel, mergind pe [ey {ust Valea Sandrului’intilnesti un adevarat sat apicol” in care rdmii_uimit de frumusejea gridinilor, stupinelor si ca- banelor apicole. Apicultorii gospodari din zona organi- zati in cadrul cercului api col Cimpulung Moldovenese: judetul Siceava — impletesc armonios traditia_apiculturii cu folclorul, frumusejea i ospitalitatea locului, O cabana apicola (imaginea 1 si 2) este ornati la exte- rior cu motive apicole (de- Fig, Amplasamentul unel incinte de _gospodirie apicolé sene hexagonaic imitind for~ ae PES SE acuniton).AfESste [cabana in zona melifera din Valea Sandrulut apicolé a apicultorului Pris- ce cornié Gheorghe deti 30 familii de albine tite in stupi orizontali cu care’ practic 1 stup4ritul_pasto- ral in zona la mici distante. Cabana este confortabila con- finind un atelier si un la- orator pentru efectuarea diferitelor lucrari__apicole precum si o bibliotecé de specialitate. Vatra _stupinei este fngrijit amenajata cu fori. Izvorul natural din apropiere a fost captat asi- gurind apa potabilé. De ase~ re ee ce s EPRE © menea a fost ridicat’ o in- stalatie eoliani in curs de Fig. 2. Cabana apicol a stuparului Gheorghe Priscornic. iimenajare pentiu producerea In prim plan se observa stupii orizontali curentului electric, Bun gos- Gheorghe _imbina’ armonios \\ podar apicultorul Priscornic utilul cu frumosul fn imediata.: apropiere (fig, 3) este amplasaté o alla stupind a cunoscutului api- cultor Victor, Orendo-~ viel — vechi activist al Asociatiei Cresctitorilor de ‘Albine, Pe vatea — stupinei este, amplasati de asemenea, frumoasa cabané apicoli in curs de modernizare si or- nare. Apicultorul Orendo- viei dispune si de un pa vilion apicol mobil cu care practicd stuparitul pastoral la Tari distante Ia scopul valo pificdrii culesurilor de la tei, lui si chiar Ja ete eae Fig, 3. Pavilionul apicol al stuparulué Victor Orendovici. 27 Pig. 4. Alte douit pavitioane apicole care intregesc tmaginea de ansamblu a priceperii si hirnictei stupartior bucovinent DiALYLATA ORGAN ALBA : Jureté: Mircea — sily' tin Mircea — CAP, ‘ Iosif + silvic; Zabos Stefan — C.A.P. Tosif — C.A.P.; Nedijai Gheorghe — A. Cracea Vasile — AUS, BOTOSANI: Salariu Ion — silvic; Palaghia Constantin, i = Ce pomantin, ghia Constantin — C.A.P. Frumusica } Daraban- ARAD: Rozi Maria — I.A.S.; Munteanu BACAU:: Caia Petr — silvic; ,Ghenta Jn Imaginea 4 stupina pa- Vilionard a pasionatulul api- cultor Viorel. Bertigan din comuna Vatra Moldovitei. Mot pe Valea Sandrutui mai sint- amplasate stupinele si cabanele: apicultorilor dr. Constantin — Ardeleants medic stomatolog, presed!a= tele cercului apicol din ra- sul Cimpulung Moldoven Dumitru Patrunjel, Ilisei, Aurelian” Crasi, Constantin Mocrei si aljii care practic’ stup: fionar sau pastoral valori- ficind bogata flora de fineaya din zona si_ tmprejurimi Uriim acestor apicultori sa objina producti apicole re- cord si dorim ca exemplul lor si fie urmat si de aitii, AE, Pala- Ionescu Cristache, Botosani BUZAU : Stan, Gheorghd — silvic; Dobre CAP. Viperesti — Stefan, Constantin — D.G. Marin Ion — A.U.S, Blajani. CONSTANTA: Dobre Iie — C.AP. Chirana Filip, eee eee eae Statiunea de'corce- GALATI: Geru Vasile — LAS, Smtr Eom Wemen et: Chili Gheorghe — GAP. Talptel. Buzau . 2B Stelian — silvic ; Ionescu Cristache — C.A.P. Viperesti; Petre Constantin — C.A.P. Florica Neagu lon — C.AP. Chiojdu ; Chirana Filip “H. Cindesti ; CALARASI: Vlad Gheorghe — C.AP. COVASNA : Szekely Vasile — silvic. DOLJ: Vainea Paul — 1.AS. ; Bailesteanu Paul — silvic; Constantinescu E, — C.AP.; rdan; ee fare si Productile Ungureanu Nicolae — C.AP. Suceveni; etre Constantin, Buzau CAP, Florica, Com, Mihailesti, — Buziu GORJ: Oproiu Constantin — LAS.; Vaduva Constantin — silvic; Olaru Angela - — CAP. HARGHITA : Nagy Denes — LAS. ; Szocs Eugen — silvic; Tulith Andras —'C.AP, HUNEDOARA ! Munteanu Nicolae — silvic, IASI: Jordache Ion — silvic; Ciubotaru Constantin — C.A.P. MARAMURES : Deak Gheorghe — silvic. MEHEDINTI: Visan Jon — C.A.P. Simian. NEAMT: Ciobanu Constantin —C.A.P. Girov. SATU MARE: Mayer Terezia — silvic. Mayer Teresia, Insp. Munteanu Nicolae,” . TIMIS: Neda Emilia — LAS.; Mihali silvic — Satu'Mare Inspectoratul sil- Stefan — silvic; Lazar Eugeniu — C.AP. vie — Hunedoara Giroe. | ‘TULCEA : Calenic Simion — LAS. ; Nicola Parfente — silvic; Stan Nicolae — CAP. VASLUI: Vorobchievici Maria — silvic; Humi Mihai — C.A.P. Negresti; Trosin Vasile — AUS. VILCEA: Cirje Victor — C.AP. Oidnesti. VRANCEA: Sandru “Toader —_ silvic ; Spinu Ana — CAP. Bogza; Ciocirian Gheorghe — AEL Golesti. * MUN. BUCURESTI: Nan Ion — LAS.; Ghetu Nicole — AE. LS . BA . Lazy Eugeniu, ‘Vigan Jon, . C.AP. Giroc — » CAP. Simian — Timis + Mehedinti : " Ciobanu Constantin, Cirje Victor, Mihali Stefan, CAP. Girov — CAP. Olanesti — Inspectoratul sil- Neamt Vilcea vic — Timis VY aebcbiblidle QOQOCO rileappablieiibe RRR SRS SS VIND faguri_artificiall STAS confectionati_la_Combinatul_apicol_Telefon : 67.26.61. YVIND semiremorcd apicoli monoax tractabili IMS sau ARO pentru 28 stupi verticali, Prunila_Valeriu, Satu_Mare, tel. _997/12007. VIND 40 familii albine fara cutie. Hera-Ion, Curtea de Arge Neer rae rae twee 7 te 2 \ S S Tel. 14419 \ el. 14419 \ y a FA FF YF DD CRLENDAREE APICULLORU LOL Lucrari apicole Tn luna aprilie In aceasta lund conditiile devin favorabile pentru dezvoltarea familiilor de albine, de- pinzind acum doar de apicultor ca aceasta dezvoltare si fie cit mai intens’. Cunoscind 24 sporirea populatiilor de albine se bazeazi pe activitatea métcilor respectiv pe ritmul deptnerii de. puiet, si vedem care. sint In crarile menite si intensifice acest ritim: © CUNOASTEREA SI PREGATIREA FAMILULOR PENTRU CULES Timpul a devenit suficiant de célduros pentru ca apicultorul si poati executa ci minutiozitate asa numita revizie generaid de primavara. Nu vom abuza totusi de con- troale prea dese si nici nu vom fine stupii prea mult timp deschisi, luind in conside- rafie si consecintele negative pe care le au asemenea practici : vicirea cuibului, deran- jarea si iritarea albinelor, favorizarea fu sagului, Vom lucra deci operativ, insa atent si cu_miscari domoale, dictonul ,grabeste-te Incet* avind aici o foarte potrivita aplicatie. Toate constatérile ficute privind cantitatea de albina, puiet si hrand, numarul fagurilor in raport cu cantitatea de albine si puiet, nevoia de lirgire sau de restringere a cui bului, starea de sandtate, ritmul de lucru al albinelor etc. vor fi notate in carnetul de stupina. Pe baza lor vom identifica fami- liile foarte bune, bune, mediocre si slabe, categorisire necesara pentru pregatirea stu- pinei in vederea valorificarii maxime a cu- lesurilor iar, mai tirziu, pentru alegerea ma- terialului apicol de prasilé. Aceasta pregi tire a stupinei este rezultanta unor strategii si metode tehnice variate, aplicate in functie de numérul familiilor de albine, resursele melifere locale, nevoia de stupirit pastoral, culesurile practicate in cadrul pastoralului, specificul primului cules principal si carac- terul precoce sau tardiv al acestuia etc. In principiu, ele pornese de la faptul ca fa de scurtimea culesurilor’ din {ara noastr cel_mai economic ‘stuparit (ca productie, munca si cheltuieli) este cel intensiv, bazat In primul rind pe calitatea si mai putin pe numéarul familiilor de albine ; apicultorii experimentati find de acord ca Ia un cules de salcim de exemplu, 10 familii foarte bune recolteazi cit 17’ bune $1 cit ‘circa 35 mediocre. Cu: titlu orientativ, cind stu- pina urmeaz sa fie deplasati la dous lesuri succesive de salcim sau numai la cimul II, este indicat ca familiile mediocre 30 s& fie imputernicite pe seama celor foarte bune, existind ragazul necesar ca marea ma- fate a familillor s& participe cu un po- 1 optim la cel pufin unul din aceste culesuri. Daca insd se are in vedere numai primul ‘cules de salcim, este de preferat ca familiile bune sa fie cele Imputernicite. si anume pe seama celor mediocre. Personal, . eu care {in tn mod déosebit la mierea de salcim, practic’ acest din urma sistem, de- plasind numai familii foarte bune si bune Imputernicind apoi_ prin descongestiona: acestora pe cele mediocre, lasate pe vatra la iernare. In ce priveste familiile slabe, de~ oarece nu mai sint tindr ca si-mi permit. munci inutile, prefer si nu lucrez cu ele. unindu-le fard regret atit toamna cit si primavara. Tmputernicitea_mai_ sus amintita * cons! din transferul treptat de faguri cu puiet pe cale de eclozionare, perioada cea mai indicat fiind a doua jumatate a lunii apri- lie, Privitor la unirea familiflor slabe, doutr saul mai multe la un loc, ea se executd prin. strimtorarea lg maximum a cuiburilor aces~ tora, alegerea celei mai pune miitei si pri tejarea ei pe. rama pe care se aild, cu aju~ torul unei custi din plas de sirmA infipta in fagure, suprimarea celorlaltor matei, adu- narea cuiburilor intr-un stup gol (altul decit cei din care provin familiile de unity si amplasarea acestui stup in cauzd si pe Jocul celei_ mai populate dintre familiile in cauza si eliberarea matcii dup’ 24 ore. © LARGIREA CUIBURILOR In momentul in care tofi fagurii pe care- au iernat albinele sint plini cu puiet $i hrand, se va proceda la largirea cuibului astfel' incit mitcile si aibi spatiul nece- sar pe cave si-si extinda ponta, iar in activitatea lor sé nu existe stagnavi. Lar- girea se executa prin introducerea, la mai ginea sau la mijlocul cuibului cu puiet, a cite unui fagure bine construit, preferati fiind — cel putin la inceputul perioadei — aceia in care au mai fost crescute 13 ge- nerafii de ‘puict, Introducerea fagurilor got In_mijlocul cuibului (dup’ 0 prealabilz stropire cu sirop) da rezultate mai bune, insti metoda nu se aplict decit dupi ce puietul acoperé in totalitate fagurii pre- existen{i, Dacd la marginea cuibului exist faguri insimintati numai. pe o singura fata, acestia vor fi intorsi cu fata neinsdmintata spre fagurele cu puiet, aldturat. In_ prin— cipiu, cu cit albinele stht finute mai con- centrate pe faguri, cu atit rezultatele in dezvoltarea familiei sint | mai bune. In aceasti ordine de idei, putem gasi la in- ceputul primaveyii uncle euiburi prea largi,. datorita unor provizii prea imbelgugate (mai mult de patru faguri plini cu miere), Este bine ca surplustil acestor faguri si fie scos: si_centrifugat, mai ales ci acum sintem intr-o perioada cind hrana se giseste fie in natura fie in hrdnitor. © dati cu tnflorirea caisului si respectiv cu albirea fagurilor din cuib, putem tacepe ‘utilizarea fagurilor artificiali, fie pentru Jargirea cuibului (In lipsa fagurilor crescuti), fie pentru sporirea zestrei de faguri si va~ Jorificarea glandelor cerifere ale albinelor tinere, In acest din urma caz, fagurele ar- Aificial va fi introdus la marginea cuibului