Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Apicultura 1987 02

    Încărcat de

    Apicultorul
    50 vizualizări36 pagini
    Revista Apicultura in Romania 1987

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Revista Apicultura in Romania 1987

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    50 vizualizări36 pagini

    Apicultura 1987 02

    Încărcat de

    Apicultorul
    Revista Apicultura in Romania 1987

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 36
    Apicultura in Romania Revist’ lunar’ de schimb de experienta si Indrumare metodologicé apicoli editaté de Asociatia Crescétorilor de Albine din Republica Anul LXIl % nr. 2 % februarie 1987 CUPRINS 1§ A. MALAIU: Consideratii cu privire la de- popularea unor familii de albine in anul 1986. 6% D. PITIGOI: Ce se intimpli cind nu se res- pect prevederile ordinului privind protectia familillor de albine a V. ARSU : Importanta folosirii biostimulatorilor apicoli in raport de necesititi $i conditii locale. 11% LV.COZMA: Cum putem salva o familie mu- ribundd 12 § St. POPESCU: Interventiile rationale — 0 ce- rinté. fundamental. 14 2 M. IONESCU: Din nou despre umiditatea ex- cesiva din,stupi. 15 2 HB. STOICA: Stupul vertical cu 12 rame. 16 § Vv. COSMA: Stupul combinat in pavilion api~ col. 19 9 ***: Remorc4 pentru practicarea stuparitu- Jui pastoral. 20 § Tr. VOLCINSCHI : Originea cerii. 22 § 1. CODAU: O fotografie de acum mai bine de cinci decei 23 § DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE ***: Apicultori fruntayi tn anul 1986 278 V. POPESCU: Actiuni si manifestari in spriji- nul dezvoltarii apiculturii, 29 § CALENDARUL APICULTORULUI 31. @ DOCUMENTAR APICOL Coperta I-a: Lucriirile experimentale desfasurate tn laboratorul Colectivulul de valorificare superi- cart a produselor apicole pentru stintitate — apitera- pie — din Institutul de cercetare si producyie pentru ‘apiculturd al A.C.A, s-au finalizat prin mai mut produse apiterapice care se bucuré de unanime apré cleri in tard si in strainditace. + (foto: Pavel TANJALA) COMITETUL EXECUTIV AL Peele Wie eared IColy Pa aol ee OND rage Dr Sea res Sava frau treo ame Te Sareea Cos Ue retar Frame cch eta peered ane eee kaen ney CONSTANTIN FUIOR mht Ce aceon COLEGIUL REDACTIONAL eae Tenet Coan pes ers farsi oe Da oh aS toma foe rerton tne a Me cane POeeaLaS eter men ear fect oe orem ant Rvrena ney recite) ae eee ne ROMPRESFILATELIA — Sec- torul Sac) rity emmeriatts re ra erent CONSIDERATI CU PRIVIRE LA DEPOPULAREA UNOR FAMILII DE ALBINE IN ANUL 1986 Ing. Aurel MALATU Director al Institutului de cercetare si productie pentru apicultura g OANA ASS lizare cu totul neprevazuta, septembrie si octombrie, 'imprimindu: albine pind la intrarea acestora in iarn in stabilirea rapid’ si acestea amintim urmatoarele : Se z SS a) In aceeasi zun& unele stupine au fost grav afectate (in anumite cazuri s-a i registrat o evolutie nemaiintiinita, ajungin- du-se pind la pierderea familiilor din in- treaga stupind), in altele mai putin sau de- loc, De asemenea in cadrul aceleiasi stu- pine unele familii de albine au suferit de~ popul&ri pind 1a pierderea intregii populatii, iar altele nu au fost afectate, b) Repartizarea teritoriali a fenomenului de depopulare nu a facut posibili nici un fol de corelare cu diverse elemente spe- cifice agroecosistemetor sau ale regimului meteorologic, Astfel, depopularea care s-a finalizat cu cele mai multe pierderi de familii de al- bine si cu reducerea populatici Ia un im- portant efectiv apicol s-a inregistrat in ju- detele Brasov, Bistrifa si Mures. De aseme- nea o intensitate considerabil’ a avut-o de- popularea familiilor de albine in judetele din nord-vestul {arii, respectiy Maramures, Satu Mare, Bihor, Arad, Timis, Caras Se-” verin, Mehedinti, intr-o grup’ de judete din Moldova, ca: Neamt, Backu, Vasiui, Galati si o grapé de judete din contrul tari, res- Pectiy Sibiu, Cluj, Silaj si Covasna, carte putin afectate au fost familiile de albine din judetele Alba, Hunedoara, Gori, Vilcea, Arges, Dolj, Olt ,Teleorman, Constan- fa, precum gi familiile de albine din ju- defele Suceava, Botosani, Iasi, Harghita, Vrancea, Braila, / ¢) Esalonarea in timp a inceperii depopu- larii_ a fost foarte diversi, rospectiv 1a uncle familii de albine din primele luni ale se- Este cunoscut de majoritatea apicultorilor tirii_noastre s-a confriintat cu un fenomen familii de albine din anumite stupine, depopulare care Sesizat ine& de la inceputul lunit julie, acest fenomen a fares deve fn-special la efectivele transportate pentru culesul do la floarea soarelu, Depopularea a continuat si a cunoscut o intensificare in cursul lunilor O serie larga de situatii au derutat a concreti a naturii ANAK, ws IIS faptul c& in anul 1986 apicultiea respectiv depopularea unor a avut 0 evolutic si o fina- inedit, strat o extin- august, efectul destructiv asupra familiilor de picultorii “si chiar cadrele de specialisti, si cauzelor acestui fenomen. Dintre UA. zonului apicol, iar a altele de abia 1a stir- situl acestuia, d) A fost afectat concomitent, atit puictul indiferent de virsta aestuia (larve, prepupe, Pupe) cit si albinele eclozionate. €) Manifostiirile clinice care au insotit fe- nomenul nu au reprezentat simptomele spe~ cifice unei anumite boli, ci o insiimare de simptome regisite in boli ale puictului, ale albinelor adulte, in intoxteatiile de diverse naturi, in carente. nutritionale (proteino-vi- taminice) si de asemenea in cazul unor de dradiri genetice. f) La unele familii de atbine, ‘odati’ de- clansati, depopularea nu a putut fi stopala cu toate interventiile facute de apicultori tratamente pentru combaterea varroozei si 8 celorlalte boli cunoseute, intarirea famili- lor afectate cu puiet eXpicit sau prin uni ficiri, punerea familiilor de albine in con- ditii de cules natural, administrarea hrani- rilor de stimulare, efe. Aceasti ovolutic a fost cw atit mai acuti cu cit depopularea # inceput mai timpuriu in cursul sezonului apicol, Masurile de combatere au fost in nu- meroase cazuri ineficiente, aspect care pe ling derutarea apicultorilor a condus 1a demobilizarea acestora, Intrucit prin cunoasterea aminuntita a it mai multor aspecte din manifestarile fa- smilie de albine ca unitate biologic’, cit si a _albinelor ‘care o compun, se pot depista Insiisi cauzele care le determina, fn sezo- nul apicol 1986 s-au urinarit cu’ deosebita atentie de ctre colaboratori ai institutului (biolog Marla Dréigan §i biolog Mihaela Serban) un insemnat numar de familii de albine afectate de depopulare, -Constatarile au fost corelate cu observatiile deosebit de competente primite de la un mare numéar de apicultori si'pe baza acestora s-a con~ turat tabloul manifestarilor clinice legate de fenomenul de depopulare, dupa cum ur- meaza — reducerea continu’ a populatiei de al- bine din stupi in condifiile existentei puie~ tului in cantititi care in timp ar fi putut xestabili echilibrul biologic. Disproportia dintre cantitatea de albine si puiet s-a men- finut pind cind in familia de atbine nu a mai ramas nici o albina ; omportament agitat, dezordonat al familiilor afectate, cu albina raspinditi in interioral stupului, firk a se mentine struc- tura gi organizarea normala a unititii bio- logice + prezenta in fata stupilor, a unui nu- de albine aparent normale, care se de- plasau pe sol, incercind si zboare dar fir’ a putea realiza, acest Iucru, dup’ care mu- reau; — prezenta de pulet mort in stadiu Iar- var (inainte de ciipicire) cit si in stare de prepupa si pup’ (dupa cipacire), fir a pre- zenta caracteristici ale bolilor bacteriene (loca) sau micotice (puiet varos) ; ‘albine in curs de eclozionare, vii, dar far puterea de a pardsi celila, du mureau cu limba scoasi afar — aspect pestrit al fagurilor cu puiet da- toriti celulelor goale din care au fost eva- cuate de citre albine larvele moarte. Pre- zenta celulelor cu c&picelele perforate ; — albine eclozionate cu_malformatii, mai freevent intilnindu-se albine fari aripi $i albine pipernicite, nedezvoltate sau subdi- mensionat — infestatie cu parazili Varrooa jacobsoni, find parazitate atit albinele adulte cit si puietul de albind lucratoare ; ‘— fagurii rimasi fara albine, cu rezerve de miere si anumite cantititi de puiet aveau aspect curat ; — productivitatéa familiilor de afectate, dar care au supravie(ui puternic diminuata ; — nu s-au observat albine moarte in can- tittiti neobisnuite pe fundul stupilor. ‘La acest manifestiri sé mai pot adduga: — eazuri de pirisire a stupului de citre fntreaga, familie de albine, riminind re- zervele de hrani si puietul — aspect co- municat de mai mulfi apicultori; — aparitia de anomalii anatomice ale acului albinelor. Tabloul manifestirilor conturate mai sus cuprinde acele aspecte biologice legate de comportamentul 1a nivel colonial si indivi- dual, modificdrile morfologice ale albinelor, alterarea victii sociale a familiei de albine, ete, manifestéri ce au putut fi observate care albine a fost 2 de apicultorul tehnolog. Ele in mod cert pot fi completate de ctre specialistii in pa- tologia apicol. ‘Asa dupa cum s-a arditat, manifestarile cli- nice constatate nu reprezinté simptomele ~ numai ale unei anumite boli. Fata de multi- tudinea si diversitatea acestor manifestéri clinice, au fost incriminate drept cauze ale fenomenului de depopulare, urmatoarele — seceta indelungat& care a condus la lipsa polenului si calamitarea culesurilor de Ja tei, floarea soarelui si celelalte plante melifere ; — cildura excesiva care a perturbat bio- Jogia familiei de albine, inclusiv prin des- hidratarea puietului ; — contaminarea radioactivi a mediului in- conjuriitor 5 — intoxicarea albinelor ,urmare aplicrii tratamentelor cu pesticide 1a culturile agri- cole 5 — infestarea familiilor de albine cu aca- rianul Varroa -jacobsoni, ca urmare a unor factori de mediu favorizanti. Dup& urmarirea procesului de depopulare, pind Ja sfirsitul sezonului apicol si dupa alizarea amanuntita a manifestdrilor cli~ nice se pot trage urmitoarele concluzii SECETA, LIPSA_ POLENULUI SI A SECREPIEL DE NECTAR nu pot fi consi- derate drept cauze cu efect direct singular, {ntrucit depopularea a apirut si in perioada premergatoare instalarli secetei si de aseme- hea procesul de depopulare a apirut si la fa~ milifle de albine amplasete in-zone cu umi ditate, cu resurse polenifere si cu cules de Intrefinere si chiar de productie pe intreaga perioad iulie-octombrie, in timp ce In zone puternie afectate de secet’ au fost stupine la care nu s-a inregistrat nici un fel de de- populare. CALDURA EXCESIVA, de asemenea nu poate fi acuzati ca o cauzi cu efect direct, intrueti depopularea familiilor afectate a continuat si tn lunile récoroase de toamnii, Trebuie refinut tnsi faptul deosebit de important ci manifestirile unor boli viro- tice, ca paralizia albinelor, boala de padure, poala neagri ete (toate cu simptomatologie asemanatoare) sint legate de unele cauze secundare favorizante printre care: lipsa proteinelor si a vitaminelor, lipsa apei, ri- dicarea temperaturii in stupi, deci aspecte care s-au ficut puternie resimtite fn se- zonul apicol 1986. CAldura trebuie de asemenea implicata ca factor favorizant pentru dezvoltarea explo- ziv& a parazitului Varroa, facind ca prin fnmulfirea acestuia In progresie geometrica si se instaureze in scurt. timp 0 parazitare intensa a familiilor de albine. Acesti para- ziti au constituit o masa de yectori ai pe- riculoasei viroze — paralizia acuti a al- binelor — asa dup& cum Se va vedea in cadrul acestui articol. CONTAMINAREA RADIOACTIVA apiru- #4 in luna mai 1986, a fost pentru multi, da un moment dat factorul prin care 's-a * incereat explicarea tuturor fenomenelor des- trugtive inregistrate fn stupinele fri, A fost un aspect demn de luat in considerare, dar nu poate fi considerat determinant tn- trucit mutatiile constatate la albine (aripi seurte, albine subponderale) au aplrut si In ani anteriori. Intr-o analizti logic’, tre- buie admis ca in anul trecut contaminarea radioactiva a cuprins fntr-un anumit areal, intreg mediul inconjurator — cu tot cé contine el — materie vie vegetal si ani mala (inclusiy albinele si resursele nec- taro-polenifere) precum si materia anorga- nied. In aceste conditii faptul c& intr-o mi- erozond cu acelasi_nivel de contaminare, unele.stupine au fost afectate iar altele nu, mai mult faptul c& tn cadrul aceleiasi stu: pine, unele familii au disparut in totalitate prin depopulare, far altele nu au ayut pier dec! semnificative, ne face si excludem acest factor dintre cauzele raspunzitoare direct de fenomenul de depopulare si. si-l considersim tot ca un factor. favorizant, Aceasta, cu atit mai mult cu elt in zone cu nivel de contaminare mai ridicat s-au inre~ gistrat mai pufine depopulari fati de zone cw contaminare radioactivi mai micd dar in care: depopularea familiflor de albine au avut un caracter ingrijorditor. POLUAREA CU PESTICIDE, una din ¢auzele incriminate, pare a se fi confirmat Intrucit in toate probele de faguri cu puict, faguri cu piisturi si probele de albin& prelo- vate! de institut jn anul 1986, din diverse zone ale farii, au fost depistate de ciitre La- boratorul central de diagnostic sanitar-ve- terinar, pesticide, in special organo-cloru- rate: Acestea atest in mod cert existenta unei - stati de intoxicare cronicé a familiilor de albine, responsabila direct’ a urmiétoarclor simptome descrise tn lucrarile de patologie apicola : stare de excitare a albinolor intoxi- caté,, imposibilitatea acestora de a zbura, paralizie si moarte; diminuarea populatiei albinelor adulte ,aparind o disproportie intre acestea si cantitatea de puiet; activitatea familiei de albine este redus& si dezordona- t& caracterul insidios al intoxicatiilor cro- nice este determinat de depopularea continua a familiilor de albine ,fard o cauz’ aparenté, datorité actiunii lente, dar permanente a substantelor toxice; pierderile se produc prin moartea albinelor culegitoare, care se extinde si asupra albinelor tinere si a lar- velor (care mor sau dau albine neviabile), Plerderi care continua pind ce intreaga fa- milie este distrust, Toate simptomele de mai sus — clasice si specifice pentru intoxicatia cronie’, s-au Tegasit in complexul de manifestari clinice care au Insotit fenomenul de depopulare. Se poate rejine deci c& intoxicatia cronici a fost in anumite cazuri, direct responsa- bili a depopularii si mortalitatii familiilor de albine, Chiar dac& intoxicatia cronict nu a fost responsabila direct in toate cazurile de mor- talitate a familiilor de albine, ea a favorizat actionarea altor boli, care survin pe fon dul familiilor’ slabite ca putere, vitalitate si rezistenta biologica urmare intoxicdrii, boli care au desiivirsit efectul destructiv al acesteia pind la disparitia familiilor de albine. INFESTAREA CU PARAZITUL VARROA JACOBSONI a fost tndeobste facuti respon= sabild a depopularilor, Concluzia a fost de- terminati de unele ‘aspecte concrete obser- vate de majoritatea apicultorilor : familiile de albine care se depopulau continu, si plereau, erau infestate, cu un numdr réla- tiv mare de paraziti, Plis de aceasta, eon- fruntind o parte din manifestirile observate in tereh la familiile de albine afectate de fenomenul de depopulare, s-a putut con- stata asemanarea lor cu simptomele des- crise in luerairile privind bolile albinclor, Ja capitolul varrooza : 0 activitate generala slaba, puietul imprastiat pe faguri, capace- lele infundate si perforate, nimfe moarte in celule, in interiorul celulelor femele de Varroa pe nimfe, albine eclozionate nevia- bile, cu aripi nedezvoltate, organism diform. Pentru a trage insé anumite concluzii co. recte privind rolul varroozei in fenomenul apérut anul trecut, trebuie s4 tinem cont ci si fn anil anteriori au existal stupine in- festate intens cu varroa si cu toate acestea nu s-au observat manifestarile Clinice apa- rute in 1986, + De asemenea, trebuie retinut faptl cA in cadrul simptomelor varrozei nu se regisesc cele cu aspect neurotrop, consecutive unor elemente care actioneaz’’ pe cale nervoasé, Provocind tulburari de locomotie, paralizia si spol moartea albinelor. Pe de alt parte trebuie si tinem cont de Precizarea cercelitorilor (S.A. Popravko, La santé de Vabeille nr. 55/1980, citat de. ai J, Ograda in Bolile si daundtorii albinelor c& yalbinele nu mor, si familiile nu se de- populeazd din cauza pierderii de hemolimfa, ci datoriti intoxicatiilor gi infectiilor pe care infepiturite ‘acarienilor Je ocazioneazi, Pre- supunind ca in colonie existé 10 mii paraziti vii, greutatea- totala a acestora este de cca 3 grame (0,3 mg greutatea medie a unei femele), considerind c& necesarul de hrand al unui acarian este echivalent cu dublul Sreutatii sale, insemneaz& ci cei 10 mii acarieni consuma cca 6 g hemolimfa, ceea ce 3 pentru o colonie de 2 kg albine inseamn& maximum 0,3%0 din greutatea larvelor cres- cute. De asemenea trebuie si se {ind cont de faptul cé la familiile infestate cu acarianul Varroa jacobsoni, odatd declansaté depopu- - Jarea, aveasta a continuat si dupi tratarea albinelor cu Sineacar si Varachet, pind 1a un nivel care a eliminat parazitarea. Consider util a mentiona evolupia unui grup de 15 familii de albine, la care in pe- rioada culesurilor de la salcim s-a observat la o parte din stupi, ca prim simptom, o ne- corelare evidenti Intre cantita{ile mari de. puiet si populatia redusi de albine. ‘Aceasta situatie s-a mentinut pe intreg parcurstl anului cu toate masurile tehnice jntreprinse. Astfel, dup salctmul 111, pen- tua asigura culesuri_cel putin de in- tretinere, familiile de albine au fost. trans- portate la ofetar, teiul de oras, teiul de pa- Gure, floarea soarelni iar din august pind fn 10 octombrie Ja culesul de la flora spon- tana din Delta Dunarii. La sfirsitul lunii julie s-a aplicat un tra~ tament cu Sineacar, apoi la intervale de 7-9 zile inca 3 tratamente’ cu Varachet. Incepind cu a doua jumiatate a Tunii august, la toate familiile, infestatia cu Var- roa era ca si inexistenti. Posibilitatea de reinfestare a fost practic ‘redusi Intrucit SOMATA pind la data de 20 octombrie s-au mai apli- cat 3 tratamente cu Varachet. Ci toate acestea fenomenul de depopulare nu a putut fi stopat, In partea a doua a’ lunii septembrie deja 5 familil erau com- promise. Pentru a le salva acestea au fost ajutate cu cite 2—3 faguri cu puiet cdpacit de la celelalte familii la care cantitatea de puict era mult mai mare decit populatia de albine. tn final, cu toate misurile luate. cole 6 familii au disparut complet, iar la restul familiilor populatia de albina’ a fost consi- derabil redusi. Pe baza urmaririi fenomenului de de- populare, precum si a cercetarii amanun- fite a manjfestarilor clinice 's-a_conturat Jdeea ch pe lingé cumulul factorilor favori- zanti, a actionat si un factor cu caracter contagios, neobservat pind in anul 1986 tn apicultura din {ara noastra. ‘Pe baza literaturii de specialitate consul- tate cu deosebita atentie de biolog Mihaela Serban s-a_ suspicionat virusul paraliziei acute a albinelor, Din cercetarile Statiunii experimentale de la Rothamsted—Anglia si de la Tierbijgienisches institut din Frei~ burg, acest virus neurotrop se manifestA ca © infectic inaparenti cu o evolutie insidioast de la mijlocul verii (julie) pind tn toamna. ‘Pentru clarificare red&m ca atare urma- toarele extrase + ee q BOLILE PUSETULUL ALBINELOR $I VARROA (Rothamsted report for 1984) + se continu Iuerfirile, in cooperare cu colegii europeni, in sensul fur- nizirit’ anor amanunte cu privite la asociatia complex’ dintre Varroa jacobsoni 91 infectarea albinelor cu virusul paralizici acute (APV). in Germania (RF), vara trecuti, explozii de imbolndviri ate puiclulul au apiirut in eolonii care intretineau populatii mari de acarieni, S-au testat probe de puiet din asemenea colonii, prin imu: nodifuzie, pentru antiserul par riei acute, qe pape Loale Latvele din celulele nectpicite au dat reactie serologic pozitiva (desi acestea nu erau paraziti de varroa — ns prepupele si pupele din celulele cipiicite infest in timp ce numai jumiatate dir fe cu acarieni continea suficient APV pentru a fi detectabil prin aceastii metoda. ‘Yn timpul lucrului Ia Tierhygienisches Institut, de la Freiburg, acarieni. s-au colectat wau incubat timp de trei zile ta 30°C, Chiar din pupele izolate numal ta cite un singur acarian, 40% nu si-au continuat dezvoliarea si au reactionat po- zitiy 1a antiserul APV. Aceasta este prima dovadi conereti ca acarienii sint Zapabill sa transmith APV. Dar (aceasta) nu explics procentul ridicat al infectici de_APV conslatati in larvele din celulele neeipicite — ciel Varr cApicirii lor, Deducem de aici ci tarvele fulele de puiet abia cu putin inaintea itr in co- < Inger’ virusul, secretat in hrana larvali de catre albinele care le ingrijese, Luc crarile anterioare indie’ ci ABV se. raspi Z y g g q 4 Gg ‘cbrubete, individual. Pe ficcare pupa au fost transferati cite unul pind Ta einei | indeste cu infectie neaparenta, prin se- cretia glandelor salivare. Astfel, albinele adulte in care APV sc multiplich su ficlent pentru a le provoca in final moartea, pot si constiutie nu numai o sursi fle virus pe cate acarienii sa il transmit’ Ia puiet, ci pot de asemenca sa contribuie si direct Ia infectarea tinerelor larve.* ; g y i acariont vii din celule cu. puiet cApAcit si s-au transferat pe pupe Sindtoase, in | ; 3 4 q ue ae Desi virusul paraliziel acute este trans- mis de acarianul Varroa jacobsoni, albinele j Z i % 5 % VARROA SI_INCIDENTA thamsted report for 1985: 98—110. “in extractele de albine adulte moarte, fa ri transmit virusul par: report for 1984 :99), de chiai la individ. fn w virusul 1a _vecini. SAMTALAAINANAH NAT AANA HAAAANSSEASSSEEASASISEEASEEE niile infestate cu Varroa. ; | 4 Pornind de la datele furnizate de cerce- tatorii straini, in incerearea de a_elucida eauzele depopularii familiilor de albine, a aparijiei pentru prima data tn tara noas- tra a manifestarilor clinice mentionate an- terior, LC.P.A. a trimis Ja Institutul de cer- cetiri pentru protectia plantelor care are specialisti in virusologia la insecte probe de albine si puiet din familiile afectate Din primele probe trimise, s-a izolat si fotparafiat la microscopul clectronic, de eatre dr. biolog P. Ploaie, un virus sferic— identic virusului paraliziel acute a albinelor. Probele ulterioare au evidentiat 0 concen- tratie fantasticd a virusului, Fafa de informaiile prezentate, se poate formula foarte sintetic urmatoarea posibilé explicatie a fenomenului de depopulare si mortalitate a unot familli de albine in 1986 : — carente nutrifionale si intoxicarea cro- nic& cu pesticide a condus la debilita organismului albinelor, 1a sciderea_puterii si vigorii biologice a familiilor de albine = cumulul unui complex de factori (lip- sa polenului respectiv a proteinelor si vi- taminelor, a apei, eresterea temperaturilor timp ce Ia coloniile foarte infestate 80/\din probe contineau mult APY, ac icata a APV in coloniile germane infestate cu Varroa incepind cu luna julie coincide cu declinul brusc al populatiei de albine. Ceea ce tent ci APV este cauza primar’ a mortalitatii de albine adulte in coloniile din Germania infestate cu Varroa jacobsoni. In _experimentele de laborator, acarienii Varroa s-au dovedit a fi capabili sa izici acute (APV) pupelor de albin’i sanatoasa (Rothamsted -a_utilizat un test de imunoabsorbtie cu enzima. (ELISA) pentru determinarea gradului de adecvare populatiile de acarieni in coloniile infestate din Germani: . Testul s-a dovedit foarte specific si sensibil, detectind virusul in concentratit odati infectate pot la rindul lor infecta direct larvele prin hrand, Serene VIRUSURILOR ALBINELOR ADULTE (Ro- we Pierderea a multor colonii de albine pe (intreg) continentul european a fost atribuiti infestarii acestora ca’ acarianul Varroa jacobsoni. anterioare indici faptul ei moartea coloniilor infestate poate fi asociath cu vi- rusul paraliziei acute (APV) si posibil cu alte viroze ale albinoi. S-au colectat albine moarte de sub urdinisurile a 18 colonii de albine infestate cu Varroa in zona Padurii Negre in Germania si din 30 colo: Testele de imunodifuzie nu au depistat niciodata virusul paraliziet acute (APV) Luerarile neiniestate, din Hertfordshire. ‘oltate din coloniile din Britania. Spre ; i j i deosebire de acestca, probele de provenienti german din fiecare categorie de 4 infestare cu Varroa contineau suficient APV pentru a fi detectat direct prin g metoda serologicd. In grupul de infestatie seazuta incidenta APV a fost sub 3a 4 Per total probe analizate, dar in grupul cu infestatie medie a crescut 1a 40%, in 4 j y Inci- igereazii insis- ‘a tehnicii pentru avertizarea APV in iu Der acarian. Acarienii colectati atit de pe albinele adulle vii cit i de pe puict contineau APV dar concentratia de virus a variat amplu de Ia individ acarieni care se hranisera pe pupe infectate de APV s-a gasit 1g virus. Acarienii care ingereaza cantitati mati de APV in acest fel pot (ransmite Asemenea transmiteri de virus de ciitre numerosi acarieni pot eauza pierderi masive, neobisnuite, de albine adulte care se inregistreazl la colo- SAAN in stup, sc&derea rezistentei albinelor si po- sibil efectul radioactivitatil) a declangat vi- rulenfa unor agenti patogoni, in special a Virusului paraliziei acute, aflati curent in stare inactiva in organismul albinelor ; — condifii favorabile au determinat dez- voltarea exploziva a+parazitului Varroa ja- cobsoni, care a rispindit agen{ii_patogeni infectiosi in populatia de albine din stupi data instalate, intoxicarea cronict gi infectia cu virusul paraliziei acute sau aso- ciatii de virusuri, a determinat mortalitatea continua a albinelor, conducind Ja unele fa- milii pind Ia disparitia intregii populati chiar daca factorii favorizanti au incetat la un moment dat si mai existe. Faji de importanta acestei probleme, fati de faptul cé raspindirea epidemiilor viro- tice ar putea avea o influentai negativa con- siderabildasupra apiculturii din fara noas- tra, decd apicultorii nu sint in cunostinta de cauza si.nu vor lua masyri drastice pen tru limitarea raspindirii, ne propunem ca in numérul vitor al revistei noastre sd re- venim asupra acestei probleme, CE SE INTIMPLA CIND NU SE RESPECTA PREVEDERILE ORDINULUI PRIVIND PROTECTIA FAMILIILOR DE ALBINE ~ Dr. Dumitru PITIGOI Sectorul tehniec al A.C.A. Sporirea continua a numarului» gi productiei familiilor de albine Ja ni- ‘velul prevederilor Programului de dez- voliare a apiculturii impune ‘luarea unor masuri ferme in toate sectoarele pentru mentinerea sanatafii si poten tialului productiv al acestora. Cu toate masurile dispuse, se inre- gistreazi an de an fenomenul de de- populare care conduce la diminuarea potentialului biologic al familiilor de albine sau chiar pierderea acestora, ca urmare a intoxicafiei lor cu substante chimice destinate tratamentelor fitosa- nitare cu pesticide a culturilor agricole, plantafiilor pomicole si p&durilor. La nivel superior protectia albine- lor impotriva intoxicatiilor cu pesti- cide a fost reglementatA printr-o serie de masuri obligatorii cuprinse in Or- dinul 76/1980. Cu toate acestea tre- buie mentionat cé nu peste tot preve- derile Ordinului sint respectate, fie din necunoastere, fie din minimaliza- rea gravitatii sau nerespectarii aces- tuia chiar din nepasare. In sprijinul acestei afirmatii_men- tiona’m ca in anul 1986 cazurile de intoxicafie se cifreazi, pe fara,~ dupa datele furnizate de filialele A.C.A. ju- detene la 13569 familii de albine dis truse si 194085 familii de albine de- populate si scoase din productie. Picr- derile cele mai mari s-au inregistrat fn. judetele : Jalomifa, Teleorman, Me- hedinti, municipiul Bucuresti, Dol}, Arad, Dimbovita, Calirasi, Arges 5.2. Pentru edificare, vom relata un caz de intoxicatie petrecut fn comuna Birla judetul Arges, aga. cum. ne informeazi apicultorii Mie si Tache Bartosu. In ziua de 13 junie 1986, culturile de griu din zon& au fost supuse unor aviotratamente cu insecticide organo-fosforice. In urma acestor tratamente s-a pierdut albina cu- legdtoare in proportie de peste 65%, exi: tind totodata fanfilii total dispdrute. Aceasté situatie rezulté chiar din procesul-verbal de constatare incheiat de medicul veterinar 6 Jon Tutunaru si delegatul consiliului popu- Jar, constatare la care a fost solicitat si participe si reprezentantul Centrului de pro- tectia plantelor Costesl, Din documentele incheiate cu acest prile} si care au fost primite la Comitetul Execu- tiv al Asoclatiet Cresciitorilor de Albine re- iese ci Central de protectia plantelor Cos- testi nu a trimis un delegat pentru stabili- rea cauzelor si proportia pagubelor prici- nuite apicultorilor si nu a luat masuri pen- tru avertizarea operativa a consiliului popu- lar comunal Birla. asupra executirii trata~ mentelor aviochimice in zona respectivi. Consecinta, asa cum rezulté din informa- rea filialei A.C.A. jude} Arges, a fost com- promiterea polenizarii culturilor de floatea~ soarelui si pierderea unor cantititi fnsem- nate de miere. Situatii de acest fel se intfInese frecvent in relat&rile membrilor nostri din judetul Arges si se'referd la faptul ci in general centrele de protectia plantelor transmit avertiziiri ce cuprind intervale calendaristice mari care contravin prevederilor Ordinului mai sus mentionat. ‘Adrestim pe aceasti cale Inspectoratului Judetean de protectia plantelor Argos invi- tatia de a analiza situatiile ivite care con- stitule abateri de la prevederile legale pri- vind aplicarea tratamentelor cu substante toxice sia ne transmite mésurlle luate pen- tru. sancfionarea celor ce se fac vinovati, precum §i a actiunilor intreprinse pentru ‘a evita pe viitor asemenea situatii care adue importante prejudicii apicultorilor. Din cele relatate mai sus reiese cé greselile comise au constat in general din incalcarea Ordinului 76/1980. In aceste conditii intrebarea care ur- meaza firesc este ce se poate face (ce trebuie f&cut) pentru a se curma aceasta situatie, pentru a asigura ma- nipularea cu grija, in spiritul prevede- rilor legale, a pesticidelor. 1 Se impun cu precidere doua solutii = — factorii de raspundere sii urria- reascii indeaproape modul ‘cum sint utilizate pesticidele in agriculturé si si intervind prompt si responsabil in cazul abaterilor de la norme ; — st fie sanctionati sever cei ce se fae vinovafi. Importanta folosirii hiostimulatorilor apicoli in raport de necesitati si conditiile locale Vasile ARSU Secretarul Filialei A.C.A. Teleorman sift rational si numai cind situatia de st la stimularea pontei mateilor primd februarie, ultma luni din tarnd. de catre asociatie, FONDANTUL DE ZAHAR (SERBET) Este. un preparat din zahar pudra (farin) si api in proportie de 85—87%/ zahar $i 13—15%/ apa. Se prezint sub forma de pasti concentraté (ca un aluat) $i se comercializeaza, in ladite din PFL sau din carton, in greutate de 10 kg. Se administreaza sub forma de. turte cu grosimea de 1—1,5 cm, pentru a putea fi intoduse fn spatiul dintre partea superioaré a ramelor si podisor. Greutaiea unei turte prega- tita pentru administrare difera intre 0,5 si 1 kg, in functie de puterea fa- miliei de albine. Pregétirea turtelor din fondant se face astfel: dacd fondantul este proaspat si nu a pierdut din umi- ditate devenind dur, se taie cu un cutit bine ascutit in felii subtiri de 11,5 cm grosime,, pe litimea _calupului. Aceste felii se asazi pe o bucati de ti- fon indoita, cu dimensiunea de 20 x 25 om. Astfel pregatit fondantul cu ti- fonul se ‘asazi pe partea superioara a ramelor, exact deasupra ghemului. Tehnologiile avansate de crestere borate de Institutul de cercetare $4 prot Zilla apicultorilor, biostimulatori specifiel sezonulut rece de iarnd. ‘“Acesita, felon fapt o cere, duc la salvarea de la pleire a ul iernit, din cauza insuficientei de hrand vara timpuriu sau chiar incepind cu luna roturilor st familiilor de albine pe timp $i intrefinere a familiilor de albine, ela-, ductie pentru apiculturé au pus la dispo- In partea I-a a articolului publicat in revista ,Apicultura i Romdnia nr. 20/1986 pad. 3, am descris améanuntit folosirea apistimulud ta raport de timp si necesitétt. In aceasté a doua parte voi tncerca sti descriu metodele de folosire a biostimulatorilor apicoli specifict sezonului rece, pusi la dispozitia apicultorilor RRR! Peste fondant se aplicd 0 foaie de per- gament.de aceleasi dimensiuni, peste care se asazi podigorul si apoi capa- cul stupului. Daca din neatenfie felia de fondant este fiat’ mai groasi podigorul nu se mai asaz& bine, 148ind spatiu liber Intre el si corpul stupului, fn aceasta situafie peste podisor se asaz4 un ziar care dupa punerea capacului si depi- $easci corpul stupului pe o atime de 5—10 cm, tmpiedicind patrunderea curentilor de aer rece in interiorul stu- pului. Pe masura ce albinele consuma din fondant, felia de fondant isi mic- soreaza grosima si podisorul cade trep- tat pe locul lui. In cazul in care fon- dantul s-a intirit din cauza evaporarii apei cantitatea rémasa se framinti cu apa célduté sau cu miere fluidé pind eind se obtine consistenta dorita $i pasta se poate modela in turte cu gro~ simea de 1—1,5 cm, cu greutatea co- vespunzdtoare puterii familiei de albi- ne. O datd cu frimintarea fondantului este bine si se adauge la fiecare kilo- : . 7 gram de pasta 5—10 kg polen de la re- zerva’ stupinei, pentru a-l fnnobila cu substante proteice si cite 17 ml proto- fil, preparat destinat stimularii fami- liilor de albine si prevenirii nosemozei. Miasurarea protofilului se face -ugor, cu- noscindu-se cA volumul capacului din “plastic al flaconului de protofil repre- zintA cantitatea pentru 3 kg pasta. Turtéle astfel pregitite se introduc in spafiul dintre partea superioard a ramelor si podisor, dupa metoda des- cris mai sus. Att feliile de fondant, cit si turtele obtinute prin framintarea fondantului se pot introduce in pungi de plastic cu dimensiunile de 20 x 25 cm, care se aplici peste rame deasupra ghe- _ mului. Pentru ca albinele si aib& ac- ces la fondant punga se cresteazi cu cutitul pe partea cu care se va ageza peste rame (fig. 1). Pungile din /plas- tic se pot cumpara din comert. Administrarea turtelor din fondant in pungi de plastic are avantajul c& fondantul tsi mentine in permanenta prospetimea, iar caldura degajatd de albine se mentine in apropierea ghe- 25cm Fig. 1 — Punga de plastic cu fondant sau * miere, pregitita pentru a fi introdusd in stup: 1 — punga; 2 — turta de fondant sau miere; 3 — t&ieturi in punga de plas- tic pe partea cu care se va aseza pe rame ; 4 — cleme (capse); 5 — indoitura de la gura pungii. 8 mului si dupa ce albinele consum& fondantul. Prepararea fondantului se poate face si in gospodarie, dup& mai multe refete pu- blicate in literatura, de specialitate sau in coloanele revistei noastre (vezi nr. 10, pag. 8 articolul ,Retete privind hrana proteica" de ing. Stefan Popescu). Prepararea in gospodarie a fondantului din zahér pudra, miere si polen, fara a apela la tnlocuitori de polen, oferd fami-~ liilor de albine o hrand bogata in proteine, asigurind 0 crestere corespunzitoare de puiet inci din iarn& sau primévara tim- puriu, iar schimbul dintre albina uzatd in timpul iernii si generatia noud (tindra) de albine se face In condifii aproape normale. ZAHARUL CANDI Este un’ preparat obfinut la cald dintr-un amestec de zahar si miere in procent de 92—96%/) si api 4—80/. Se prezinté sub forma de placi_dreptun- ghiulare de grosimea 1—1,5 cm, in greutate de 600—800 g si de culoare galben maroniu. Placile ay un aspect dur sau semidur cu masa zgrumfuroasa (farimicioasd), asezate pe o foaie ‘per- gament, Pentru a stimula preluarea lui de cdtre albine, se recomanda ca inain- te de introducerea placilor in stup, partea neacoperité cu pergament, s& se ung& cu o pensuld muiata in miere sau apa‘calduté. Si pentru ca placile de candi nu se mai pot framinta ca fn cazul fondantului, nu’. se’, poate adauga polen in compozitia lor, dar pentru prevenirea nosemozei se reco- manda s& se unga partea neacoperit& de pergament cu o pensula muiata in suc de usturoi. Plasa de zahér candi se asazi cu partea neacoperit’ de pergament pe rame si deasupra ghemului. Asezataé astfel, placa de candi va absorbi con- densul din stup, consistenja ei va de- veni moale gi usor accesibil& albinelor. In momentul asezérii in stup a tur- telor de fondant sau a placilor de candi, o parte din albine va ocupa spa- fiul dintre rame si podisor. Pentru a nu strivi albinele, dupa ridicarea po- disorului, cu o. pensuld find se vor miatura albinele ramase pe podisor deasupra ghemului iar punga de-plas- tie cu fondant sau placa de candi se vor impinge pe directia longitudinala a ramelor, din spate in spre fata stu- pului sau invers, pind ce aceasta va veni deasupra ghemului (fig. 2). Biostimulatorit apicoli. specifici pe- rioadei de iarntt (fondantul si zaharul candi procurati de la asociatie sau pre- parafi in gospodarie) se folosese in fu- Tajarea familiilor de albine, cu scopul dea le completa hrana, de a econo- misi o parte din mierea lisata in stup ¢a hran& pentru iarnit'si de a stimula “eresterea puietulut primévara timpu- rin, Furajarea familiilor de albine pe timpul iernii cu acesti biostimulatori, in mod rational si in perioade.de timp corespunzatoare, inlitturi o serie de stlirt anormale ale familiilor de albine Pe timpul iernii, justificind cheltuielile $i munca depusi in acest scop. Alifel Zolositi, vom crea noi ingine stiri anormale in viata familiei de albine, stirl pe care de cele mai multe ori nu le mai putem inldtura. Asadar, propunindu-ne s folosim Acesti biostimulatori cu scopul de a asigura si economisi hrana din stup si a stimula cresterea puietului prima- vara timpuriu, vom incepe furajarea cu fordant sau‘ zahar candi, de regula cel mai devreme cu data de 1 februa- tie. In acest caz se adminstreaz’ Ja in- terval de 2—3 saptamini cite o turtd de fondant sau o placd de zahar candi, pind in jurul datei de 15 martie data ja care- se poate trece la stimularile de primavar& cu sirop din apistim ad- ministrat in hr&nitor, Sint situatii cind timpul rece se prelungeste si in’ luna martie si atunci in jurul datei de 15 martie se mai poate aplica o a treia turté de fondant sau plac de candi. ind acesti biostimulatori sint fo- Josifi pentru completarea rezervelor de hhrana care incepem sa-i Fig. 2 — Modul de’ aplicare a turtelor de fondant sau miere cristalizaté in pungi de plastic: 1 — pung& de plastic; 2 — tiie- turi in punga de plastic pe partea din spre rame; 3 — turta de fondant sau 5 — directia de impingere a pungii cu fo: dant sau miere cristalizata. inceperea hranirilor cu sirop din apis- tim, 0 familie sA primeascl 3—4 ratii de fondant sau zahar candi. Nu se recomandi ca furajarea fa- miliilor de albine eu astfel de biosti- mulatori sé se fact de la intrarea lor la iernat si pind la desprimivirat. 0 astfel de practic’ este catastrofala, du- cind la pieirea intregului efectiv inain- te de desprimavarare, Afirm aceasta pe_motivul cd am ‘cunoscut in timp cinei apicultori care, folosind aceastt metoda, au reusit intr-o singurd iamna sd.se autodesfiinteze ca apicultori. ‘Tre~ buie si fim convinsi ‘ed administrarea repetaté si indelungat& a biostimula- torilor, va uza de timpuriu albina jar in cazul in care pe perioada adminis- trarii lor, albinele nu beneficiaz’ ma~ car de un zbor de curafire, familiile se imbolndvese de diaree,' vor esi foarte slabe din iarna §i se vor reface foarte greu in sezonul apicol urmator. 9 Sint cazuri cind contrar vointei api- cultorului,, familiile de albine inirt la iernat cu 5—8 kg miere, cantitate insuficienté pentru traversarea iernii, care uneori se prelungeste pind la sfir- situl lunii martie. Dac& din lipsa de timp apicultorul nu poate aplica, hr- nirile de completare a rezervelor de rand cu sirop din apistim, in perioada optima (cel mai tirziu 15 august — 15 septembrie), in asemenea cazuri nu se mai recurgé lacfurajarea familiilor pe jimpul iernii cu fondant sau zahar candi. Intr-o astfel de situatie recur- gem la completarea rezervelor de ra- nai cu tame cu miere ciiplicité de la rezerva stupinei si dac& totusi nu dis- punem de aceste rame cu miere, re- curgem la furajarea familiilor de al- pine pe timpul iernii cu miere vrac, céipacita, introdus in pungi de plastic, rprocedind ca si in cazul in care folo- sim fondant in pungi. de plastic, dup& metoda descris& mai inainte (fig. 2). Din literatura de specialitate, se stie ‘ci o familie de albine in perioada no- iembrie-ianuarie consum% in medie pe juna 500—600 g micre. Incepind cu Juna februarie, cind matcile tsi reiau din instinct ponta si albinele incep sa creascA puiet, consumul lunar creste de la 1 la 1,8 kg miere. Tinind seam& de acest consum, la familiile de albine cu rezerva de hran& insuficienté (5—8 kg miere) putem ad- ministra fara nici un risc 1 kg miere cristalizatA in pungi de plastic, incd din luna decembrie. A doua ratie de 1 kg miere se va administra in luna januarie, a treia ratie tot de 1 kg in perioada 1—5 februarie iar o a patra ratie tot de 1 kg intre 10—15 februa- rie. Aplicind aceasta metodd de fura- jare, asigurim familiile de albine cu jrand natural, net superioaré fondan- tilui si zaharului candi. Din cauzachl- durii degajati de ghemul albinclor, mierea cristalizat’ din punga devine semifluida iar albinele consuma mierea prin tdieturile fine facute fn nunga, exact ca si cum ar consuma-o din ra- ma. fn plus, aceast’ metoda are avan- tajul ci mierea fiind amplasaté ge 10 asupra: ghemului, albinele nu-si_mai deplaseazi ghemul lateral, evitind ast- fel accidentele frecvent intilnite in timpul iemii cind din cauza gerurilor mari, albinele nu se pot deplasa lateral gi mor de foame gi frig, portiunile de faguri cu miere devenind inaccesibile, intructt ghemul este imobilizat, re- strins intr-o zon& lipsitd de ‘hrana. Dac& in luna martie, la un control su- mar constatim c& avem totusi un con- sum mare, de data aceasta putem in- terveni, furajind familiile de albine cu fondant sau zahar candi sau dac& timpul ne permite, putem trece Ja hra- niri cu sirop dat in hranitor. Tati, deci, ci si in situatii critice, apioultorul poate interveni in viata unei familii de albine aflata in sufe- rinta. Dar aceste interventii trebuiesc f&- cute de asa natura, incit sé ajute fa- milia de albine si nicidecum sa-i cre- eze sau s-i acutizeze unele stari anor- male. $i pentru ca orice interventie si-gi ating scopul, aceasta trebuie f4- cut& plecind de la faptul c&, cu cit ne vom indeparta mai mult de la condi- file naturale, in care o familie de al- bine isi desfasoara activitatea in mod normal cu atit gresim mai mylt. Al- pinele, respectiv familia de albine ca © parte organicd a naturii este capa- bild si infrunte capriciile vremii si cind isi creeazd sau i se creeaz’i con- ditii bune, traverseaz& cu succes iarna, perioada cea mai critica din viata unei familii de albine. Altfel ea refuza arti- ficialul chiar cu riscul supremului sa- crificiu. Aceasta presupune o analizi atentd si responsabild a fiectiret situatii ina- intea inceperit lucririlor de furajare a familiilor de albine pe timpul iernii, incit si stim precis ce avem de facut, cind si cu ce tip de biostimulator sa le furajim, fn condif{ii fn care poten— fialul lor biologic s& nu sufere. Numai asa vom reusi ca in prima- vari si avem familii de albine puter- nice, cu albind sén&toasd si viguroasa, capabil& s valorifice chiar si cele mat timpurii culesuri de nectar. Este bine sé nu se intimple ATES CS SCEODLE dar dacé totusi... CUM PUTEM SALVA O FAMILIE MURIBUNDA Yoan V. COZMA Adeseori, pe timpul rece de iarnd, cind temperatura de afaré coboard cu mult mai jos de zero grade, la contro- jul auditiv avem surpriza neplacuta s& .gisim familii de albine moarte. Cauzele care due la aceste situatii ar fi in primul rind familiile slabe, familii care au albine putine, sub un Kilogram, sau in jurul unui Kilogram. Ghemul acestor familii avind 0 coaja subfire, gerul puternice patrunde in in~ teriorul lui, 1 goleste de cdldura, cu toate eforturile albinelor de a mentine temperatura necesaré de 34—35°C,

    S-ar putea să vă placă și