Evaluarea initiala a stocurilor

CORPUL EXPERILOR CONTABILI I

CONTABILILOR AUTORIZAI DIN ROMNIA
- FILIALA BUCURETI -

EVALUAREA INITIALA A
STOCURILOR
CADRU LEGISLATIV SI
STUDIU DE CAZ

BUCURETI
MAI 2015

Page | 2

Evaluarea initiala a stocurilor

CAPITOLUL I - FUNDAMENTAREA VALORII N DOMENIUL CONTABILITII
1.1. Bazele referitoare la evaluare
1.1.1. n cutarea noiunii de evaluare
Dezvoltarea actual a societii i ritmul n care aceasta se realizeaz conduce la aplicarea
unor schimbri majore n modul de gndire i de realizare a unor obiective mai vechi sau a unora
noi, care apar cu fiecare pas fcut spre o lume modern i respectabil.
Aflat n situia de a depi obstacolele care intervin n modernizarea societii i a
serviciilor asigurate n acest scop, managementul de la nivelul fiecrei ntreprinderi a fost nevoit
s gseasc diverse modaliti de asigurare a creterii performanelor acesteia. n acest context, a
aprut o modalitate de a asigura aceast strategie, i anume evaluarea tranzaciilor desfurate la
nivelul ntreprinderii n cauz.
Odat ce domeniile supuse procesului de dezvoltare se diversific, si evaluarea devine tot
mai divers. Astfel, s-a ajuns la ideea cum c orice se poate evalua: bunurile mobile i imobile,
cadrele didactice, societile, chiar i resursele umane.
La o prim vedere, termenul de evaluare face referire la o practic natural, ntlnit n
toate aspectele vieii de zi cu zi. Pus pe seama trecerii timpului, evaluarea devine din ce n ce
mai clar, o tiin de sine stttoare.
Analiznd definiiile acordate de diveri autori sau organisme internaionale vom constata
cu uurin c, n esen, n ciuda unor mici diferene, exprim unul i acelai lucru: operaiunea
de cuantificare, msurare, desfurat pe baza unor metode i respectnd anumite standarde
specifice, prin care se atribuie o valoare unei proprieti (ntreprindere, afacere, resurse
materiale, bunuri create), la un anumit moment de timp.
Pentru a nelege evaluarea n ansamblul ei, trebuie s se cunoasc anumite aspecte
istorice n ceea ce privete acest proces, conceptele i scopurile sale caracteristice, tensiunile i
influenele care i modeleaz existena.
1.1.2. Pornind de la istoricul evalurii
Teoria evalurii a aprut la sfritul secolului al XIX-lea, punctul de pornire al acesteia
constituindu-l dezvoltarea teoriei valorii. Aceast concepie a aprut datorit ideii susinute de
numeroi specialiti, conform creia prin evaluare nu se creeaz valoare, ci se interpreteaz piaa
pentru a se ajunge la estimarea unei valori, n urma creia se ajunge la o evaluare fiabil.
Dei numeroi specialiti ne asigur, prin studiile de specialitate abordate de-a lungul
timpului, c termenul de valoare s-a fcut remarcat la nceputul secolului al XVIII-lea, putem s
conchidem totui c valoarea, ca i manier de ntrebuinare n viaa de zi cu zi a oamenilor, a
existat cu mult timp nainte.

Page | 3

Evaluarea initiala a stocurilor

coala clasic a continuat dezvoltarea tezelor fiziocrailor propunnd o teorie a valorii
bazat pe costul de producie, acesta reprezentnd practic i punctul de pornire n domeniul
evalurii n contabilitate. A. Smith (1721-1790) considera c valoarea este un fenomen obiectiv,
aceasta fiind creat din combinaia factorului capital cu pmntul i munca. Dac preul natural
al unui bun reflecta n general ct costa acel bun pentru a fi produs, raritatea este cea care confer
valoarea de schimb a bunurilor.
Discipolii acestui teoretician, precum J.B. Say si J.S. Mill , urmndu-i ntr-o oarecare
msur exemplul, au rafinat aceast teorie a valorii, fr a aduce vreo critic n acest sens,
consolidnd fundamentele stabilite de acesta. Aceast abordare nu a fost susinut ncepnd cu
cea doua jumtate a secolului XIX, cnd Marx (1818-1883) a expus teoria valorii-munc,
considernd c valoarea tuturor bunurilor este rezultatul direct al muncii.1
n zilele noastre, diversitatea ariilor care se evalueaz este impresionant. Aceast
diversitate va provoca evaluatorii s dezvolte metode noi, strategii organizaionale i s
reconsidere ceea ce pot i ar trebui s fac, ajungnd s exceleze n numeroase domenii, precum:
psihologie, statistic, educaie, sociologie, tiine politice, antropologie i, nu n ultimul rnd, n
cadrul economiei.
1.1.3. Concepte de baz
Evaluarea contabil este un act complex, n cadrul cruia finalitatea este dat de legtura
dintre obiect, scop, mijloace. Acest concept are un caracter dinamic, fiind din ce n ce mai util
viziunii investitorului, n condiiile n care pieele de investiii sunt tot mai mult supuse
globalizrii.
Teoria i practica evalurii necesit abordarea unor concepte de baz, cu care acestea
opereaz, precum: proprietate, active, valoare, pre, cost, pia. Tehnica evalurii are n vedere
bunurile de natura activelor imobilizate i circulante, bunurile mobile i imobile care formeaz
proprietatea, ntreprinderile sau afacerile n ansamblul lor i nicidecum bunurile de consum.
Studiile privind evaluarea dovedesc faptul c aceasta se refer la mrimea valorii
bunurilor care aparin unei proprieti, fr a lua n considerare, n mod special, sursa valorii.
Totodat, noiunea generic de valoare nu este intens folosit, aa cum ar fi de ateptat,
fiind extrem de apreciate n practic urmtoarele expresii: valoare de pia, valoare just,
valoarea de investiii, valoarea ipotecii, valoare de asigurare, etc.
De cele mai multe ori, se produce o confuzie n ceea ce privete anumite categorii
economice; pentru exemplificare, propunem 2 termeni relevani n acest domeniu, i anume:

Sorin V. Stan, Ion Anghel Evaluarea ntreprinderii, Ediia III(revizuit), Editura IROVAL, Bucureti,
2007,pag. 100 - 105.
1

Page | 4

Evaluarea initiala a stocurilor

valoarea si preul. Avnd n vedere mai multe criterii de difereniere, vom expune aceste dou
mrimi economice prin comparaie, obinnd urmtoarea situaie:
Astfel, din punct de vedere al definiiei acordate fiecrui concept, preul reprezint
expresia bneasc a unei valori a bunului, pe cnd valoarea se refer la totalitatea calitilor care
dau pre sau importan obiectului evaluat.
n ceea ce privete mrimea sau multitudinea elementelor pe care le poate accepta la un
moment dat, preul este considerat a fi unic, n msura n care atributele valorii sunt multiple,
evaluatorului fiindu-i recomandat s nu se opreasc la o singur valoare, ci la o palet de valori.
Avnd n vedere locul de formare al acestor termeni, valoarea este conceput n mintea
evaluatorului, fiind astfel considerat o mrime convenional, n timp ce preul este stabilit n
cadrul raportului ncheiat ntre vnztor i cumprtor, ctignd astfel calitatea de a fi considerat
o mrime concret, tangibil.
Un ultim criteriu de difereniere utilizat const n maniera de stabilire a acestora, n
cadrul cruia se consider c preul este rezultatul artei de a negocia pe pia n funcie de
raportul cerere-ofert existent; de cealalt parte, valoarea reprezint rezultatul artei de a evalua,
pe baz de diagnostic i expertiz. Aceasta din urm, pus la dispoziia principalilor participani
pe pia, se poate concretiza sau nu n pre.
Scopul evalurii este de a construi propoziii de valoare, iar aceste propoziii sunt
chestiuni de fapt, nu de opinie.
Obiectivul final al evalurii economice i financiare l constituie determinarea valorii de
pia a unui bun, a unei ntreprinderi i nu poate fi atins dect pe baz de expertiz i diagnostic.
1.1.4. Interdependena evaluare-contabilitate
n ceea ce privete necesitatea evalurii, se are n vedere ideea conform creia, n virtutea
continuitii activitii ntreprinderii, acest concept evolueaz ntre timpul trecut, trece prin
mediul prezent i are grij de existena valorilor economice n viitor.
Din multitudinea domeniilor n care este utilizat, problematica evalurii reprezint cu
certitudine cel mai controversat i delicat subiect al contabilitii.
Conform acestei concepii, scopul tiinei contabilitii nu este stabilirea valorii care se
poate schimba dup realizarea unei tranzacii, ci stabilirea valorii n timpul desfurrii acesteia.
n aceste condiii, contabilitatea se vede obligat s rezolve nenumrate probleme legate
de urmrirea patrimoniului i a rezultatului activitii desfurate prin intermediul evalurii. Fr
evaluare nu se poate realiza contabilitatea unitii patrimoniale.
Cauza principal a interdependenei create n jurul acestor dou concepte provine prin
prisma faptului c evaluarea este un procedeu comun tuturor tiinelor economice, dar i datorit

Page | 5

Evaluarea initiala a stocurilor

utilizrii aceleiai uniti monetare, etalonul bnesc, pentru a exprima tranzaciile efectuate,
precum i elementele din cadrul patrimoniului2. Exist 2 convingeri cu privire la aceast relaie:
Un prim aspect care atest aceast convingere prezid n faptul c principala surs
informaional n cadrul evalurii economice o constituie contabilitate prin situaiile financiare
frunizate, iar n cadrul acesteia din urm se recurge la procedee specifice evalurii pentru a
nregistra valoarea elementelor patrimoniale.
De asemenea, aceast interdependen se deduce i din simplul motiv c evaluarea este
un procedeu al metodei contabilitii, care se realizeaz printr-un sistem de preuri, costuri, tarife
i unele valori contabile, iar n cadrul evalurii sunt atribuite diferite valori activelor i afacerilor,
pe baza informaiilor de pe pia.
ntr-adevr, evaluarea n contabilitate se face la timpul prezent, obiectul evalurii
constituindu-l activul si pasivul, cheltuielile i veniturile.
1.2. Culmile atinse n planul contabilitii:
de la cost istoric la valoarea just.
1.2.1. Evaluarea n contabilitate
Ca procedeu al metodei contabilitii, evaluarea constituie exprimarea n etalon bnesc a
existenei, micrii i transformrii patrimoniului economic pentru a-l reflecta n contabilitate.
n ceea ce privete domeniul contabilitii, evaluarea este un concept extrem de important
n cadrul acesteia, ntruct n absena ei nu se poate realiza contabilitatea unitii patrimoniale.
Contabilitatea folosete astfel evaluarea att pentru nregistrarea curent a operaiunilor
economice, ct i pentru centralizarea i generalizarea datelor sale informaionale.
Contabilitatea nu poate lucra dect cu valori, adic dup ce diversitatea elementelor ce
aparin patrimoniului n cauz este adus la acelai numitor, prin exprimarea acestora n bani.
Pornind de la criteriile care s-au conturat n evaluarea fluxurilor venituri - cheltuieli i a
stocurilor de active i pasive n teoria i practica de contabilitate, valoarea de utilitate, valoarea
real, valoarea de pia i timpul, normalizatorii n domeniul contabilitii, IASC/IASB i FASB3
au stabilit bazele ce pot fi folosite n evaluarea elementelor recunoscute n situaiile financiare.
Acestea sunt prezentate succint n cele ce urmeaz:
1). Costul istoric este definit ca valoarea real n momentul intrrii activelor n
patrimoniul afacerii i crearea obligaiilor aferente, constituind o valoare verificabil. , costul
istoric al activelor reprezint suma de bani cu care au fost pltite sau valoarea considerat la
Feleag Niculae, Malciu Liliana Provocrile contabilitii internaionale, la cumpna dintre milenii.
Modele de evaluare i investiii imateriale, Editura Economic, Bucureti, 2004, pag. 27 33.
3
International Accouning Standards Committee(IASC) este fosta denumire a normalizatorului
internaional , denumindu-se, din 2001, International Accounting Standards Board (IASB), iar Financial
Accounting Standards Board (IASB) reprezint organismul american de normalizare.
2

Page | 6

Evaluarea initiala a stocurilor

momentul achiziiei sau produciei, iar costul istoric al pasivelor const n echivalentele obinute
n schimbul obligaiei.
2). Costul curent sau de nlocuire se definete ca fiind costul pe care organizaia este
dispus s l accepte pentru a dobndi un bun similar cu obiectul evalurii; n cazul activelor,
noiunea de cost curent face referire la numerarul oferit pentru achiziia la momentul prezent, n
timp ce pasivele sunt evaluate la sumele oferite pentru a stinge obligaia la momentul actual.
3). Valoarea realizabil face referire la acea valoare pe care ntreprinderea ar putea s o
primeasc dac s-ar vinde la momentul actual activul sau, n ceea ce privete datoriile, valoarea
pe care trebuie s o ofere pentru a-i achita obligaiile.
4). Valoarea actualizat sau capitalizat cristalizeaz estimarea efectuat n prezent
asupra valorii actuale determinat din perspective viitorului. Avnd n vedere activele, pentru
stabilirea valorii actualizate se utilizeaz fluxurile viitoare de intrri de numerar generate, iar
pentru datorii aceasta este generat de fluxurile viitoare de ieiri de numerar pentru stingerea lor.
Capitolul II . Recunoasterea stocurilor
Conform Legii contabilitatii nr.82/1991, republicata si a OMFP nr. 1804/2014 stocurile
sunt active circulante care:
-sunt detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
-sunt in curs de productie in vederea vanzarii pe parcursul desfasurarii activitatii; si
-sunt sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile, ce urmeaza a fi folosite
in procesul de productie sau prestare de servicii.
Deci, caracteristica esentiala a stocurilor este consumul acestora intr-un ciclul de
exploatare, respectiv fazele ciclului economic : aprovizionare, productie si desfacere.
Dupa faza circuitului economic si locul de gestionare al stocurilor, deosebim :
-stocuri de productie
-stocuri de produse
-stocuri de productie in curs de executie
-stocuri de marfuri si ambalaje, specifice in deosebi sferei comerciale, si
-stocuri aflate la terti

Page | 7

Evaluarea initiala a stocurilor

Un activ este o resursa controlata de o intreprindere, ca rezultat al unor evenimente
trecute si care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare catre intreprindere'. Activele
trebuie sa fie recunoscute atunci cand:
a. Este probabil sa genereze beneficii economice viitoare catre sau dinspre intreprindere;
si
b. Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil.
In mod normal, recunoasterea stocurilor nu pune probleme. Totusi, exista cazuri in care
forma legala a tranzactiilor nu reflecta realitatea economica. In asemenea cazuri, trebuie utilizat
principiul prevalentei economicului asupra juridicului pentru a determina daca stocurile
respective trebuie sa fie recunoscute ca active.

Capitolul III .Clasificarea stocurilor

Stocurile si productia in curs de executie reprezinta, dupa caz, bunurile materiale,
lucrarile si serviciile destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vandute in situatia in
care au stare de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de
executie aflata sub forma productie neterminate.
In contabilitatea financiara a inteprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate in fuctie
de patru criterii : fizic, destinatie, faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiuni
.Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele structuri :
-

materii prime, care participa direct la fabricarea produselor regasindu-se in componenta

lor integral sau partial, in stare initiala sau transformata ;

materiale consumabile sau furniturile cuprind materiale auxiliare, combustibilii,

materiale pentru ambalat, piese de schimb, si alte materiale consumabile care participa
indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de regula in produsul rezultat,

produse sub forma semifabricatelor ( produse in curs de fabricatie , produselor finit

( produse care au parcurs intregul proces de fabricatie ) si produselor reziduale ( rebuturi,
materiale recuperabile si deseuri )

productia in curs de fabricatie reprezinta materiile prime care nu au trecut prin toate
stadiile de fabricatie, produse nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necontrolate in
intregime precum si lucrarile si serviciile in curs de execurie sau neterminate ;

marfurile, respectiv bunurile pe care inteprinderea le cumpara in vederea vanzarii ;

Page | 8

Evaluarea initiala a stocurilor

-

materiale de natura obiectelor de inventar;

rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile, reprezentate de bunurile care nu

corespund calitativ in scopul pentru care au fost fabricate.

lucrari in curs de executie, costurile aparute in procesul de prestare a unui serviciu

pentru care inteprinderea nu recunoaste inca venitul aferent ( IAS 18, par.28).
Aceasta clasificare pune in evidenta destinatia stocurilor ce este influientata de domeniul

de activitate al inteprinderii respective ( de exemplu : terenurile si constructiile sunt stocuri intr-o

societate imobiliara, dar intr-o inteprindere sunt imobilizari corporale).
Nu se includ in categoria stocurilor urmatoarele categorii :
-

productia in curs de executie generata de contractele de constructii, inclusiv contractele

conexe privind prestarea de servcii ( IAS 11 );

instrumentele financiare ( care fac obiectul unor standarde separate );

stocurile de pasari, produsele agricole, forestiere si de minereuri care apartin

producatorilor, daca sunt evaluate la valoarea neta de realizare, conform practicilor din
respectivele sectoare ( daca riscul de a ramane cu productia nevanduta este minim
Cadru general impune ca activele ( imobilizate si curente ) sa fie recunoscute in

momentul in care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de catre inteprindere si
atunci cand se poate estima, in mod credibil, un cost sau o valoare. Atunci cand este imposibil sa
se estimeze beneficiile economice viitoare, se recunoaste o cheltuiala a perioadei.
Toate elementele si stocurile mentionate se cuprind in categoria activelor circulante, si
care pot sau nu sa fi intrat fizic in unitate, si care pot sau nu sa faca parte din patrimoniul
societatii.
Daca avem in vedere apartenenta stocurilor, putem deosebi:
-

Stocuri aflate in gestiune, care fac parte din patrimoniul, indiferent ca sunt in
depozitele proprii sau in depozitele diversilor terti, si

stocurile aflate in gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniu propriu, apartinand
diversilor terti.
Potrivite din punct de vedere al provenientei stocurilor, putem sa deosebim :

stocurile provenite din cumparari, si

stocuri provenite din productie proprie.

Page | 9

Evaluarea initiala a stocurilor

Structura stocurilor din diferite puncte de vedere prezinta importanta pentru evaluarea
acestora, dar in mod deosebit si pentru contabilizarea corecta a lor.
In sens larg, stocul este definit in IAS 2 paragraful 4 si cuprinde toate activele obtinute in
scopul revanzarii pentru desfasurarea normala a activitatii, inclusiv terenuri si alte mijloace fixe.
Totusi, un activ achizitionat in alte scopuri decat vazarea in desfasurarea normala a activitatii nu
devine stoc in baza unei decizii ulterioare de vanzare a acestuia. Stoculfurnizorilor de servici
include stocul pe care il incuba serviciile oferite dar pentru care nu au fost recunoscute veniturile
aferente. ( Totusi, acesta va fi adesea la un nivel minimal datorita cerintelor din IAS 18,
Venituri, ce prevede ca veniturile obtinute din servicii sa fie recunoscute pe baza metodei
gradului de finalizare).
Capitolul IV . Evaluarea stocurilor
Conform Legii contabilitatii nr.82/1991, republicata, este interzisa detinerea de bunuri
sub orice forma, precum si efectuarea de operatii economice, fara a fi inregistrate in contabilitate.
Pentru a fi inregistrate in contabilitate, activele circulante de natura stocurilor si a productiei in
curs de executie trebuie evaluate.
Evaluarea stocurilor are loc in diferite momente ale circuitului lor economic, si anume:
la intrarea in gestiunea unitatii patrimoniale, cand evaluarea are in vedere modul de dobandire a
stocurilor , si anume:
-

materiile prime si materialele consumabile, marfurile, ambalajele si alte stocuri

procurate cu titlu oneros, se evalueaza la costul de achizitie:

productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite, ambalajele si alte

materiale consumabile obtinute din productie proprie se evalueaza la cost de productie;

animalele si pasarile se evalueaza la cost de achizitie daca sunt procurate din afara, sau
la cost de productie daca sint obtinute din unitate;

bunurile dobandite cu titlu gratuit sau provenite din donatii se evalueaza la valoarea de
utilitate in functie de pretul pietei, starea si locul unde acestea se afla.Valoarea de utilitate
exprima dimensiunea pretului pe care un potential client l-ar accepta in functie de
utilitatea bunului pentruunitatea respectiva;

bunurile aduse ca aport in natura se evalueaza de aport, stabilita, de obicei, prin

evaluarea de catre evaluatori autorizati;
Conform IAS nr.2 Stocuri stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre

cost si valoarea realizabila neta.

P a g e | 10

Evaluarea initiala a stocurilor

Evaluarea stocurilor se efectueaza la intrarea in intreprindere, la data bilantului si la
iesirea din intreprindere sau darea in consum. OMF 94/2001 mai prevede un moment de evaluare
a stocurilor -inventarierea- in care trebuie determinata valoarea de inventar pentru fiecare
categorie de stoc in parte.
In unele tari, stocurile sint evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea de
piata unde, de exemplu, valoare de piata este definita ca valoarea cea mai mica dintre costul de
inlocuire si valoarea realizabila neta ( dar in nici un caz mai mica decat valoarea realizabila neta
diminuata cu o marja normala a profitului). IAS 2 paragraful 6 stipuleaza ca stocurile sa fie
evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoare realizabila neta, evitand prin urmare
complicatiile ce pot aparea in aplicarea principiului celei mai mici valori dintre cea a costului si a
valorii pietei. Conform principiului de evaluare la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea
de piata, costul de inlocuire constituie, de obicei, evaluarea valorii de piata, cu excepitia cazului
in care valoarea realizabila neta este mai mica, caz in care aceasta devine valoarea de piata. Pe de
alta parte, in cazul in care costul de inlocuire este mai scazut, stocurile nu trebuie, in general,
evaluate la valoare cea mai mica decat valoarea realizabila neta redusa cu marja normala de
profit. Aplicarea acestor principii poate fi dificila in anumite conditii.
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,
precum si toate costurile suportate pentru a aduce stocurile in forma si la locul unde se gasesc in
prezent. El cuprinde costurile directe si alocarea regiei de productie.
Costurile directe
Costurile directe includ pretul de achizitie al materialelor, costurile cu manopera directa,
costurile de transport, taxele vamale de import, costurile cu asigurarea si manipularea bunurilor.
Reducerile comerciale si financiare trebuie deduse din costul stocurilor. Reducerile financiare se
acorda pentru plata imediata a bunurilor receptionate. Astfel, este corecta reducerea costului
stocurilor pana la valoarea care a fost, practic, platita pentru respectivele bunuri.
Regia de productie
Regia de productie include, in mod normal, costurile cu manopera indirecta, costurile cu
materialele indirecte, amortizarea, intretinerea cladirilor unei fabrici etc. Nu este permisa tratarea
acestor costuri ca si cheltuieli ale perioadei. Ele trebuie sa fie alocate costului stocurilor.

P a g e | 11

Evaluarea initiala a stocurilor

Regia fixa trebuie alocata pe baza 'capacitatii normale'. Capacitatea normala trebuie sa fie
realista, si nu un ideal care trebuie atins. Regia variabila este alocata fiecarei unitati de productie
pe baza productiei actuale.
Anumite tehnici de determinare a costului stocurilor pot fi utilizate pentru simplificare daca
rezultatele aproximeaza costul actual. Acestea pot fi :
(i) Metoda cu amanuntul
Costul = Pretul de vanzare - Procentajul marjei brute normale.
Aceasta metoda este utilizata pe scara larga in comertul cu amanuntul. Pe baza acestei
metode bunurile sunt evaluate la pretul de vanzare mai putin profitul brut normal per element.
Aceasta metoda este adecvata societatilor care activeaza in comertul cu amanuntul acolo unde
exista stocuri de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu
este practic sa se foloseasca alta metoda de determinare a costului. Metoda de evaluare la pretul
de vanzare cu amanuntul presupune evaluarea initiala a stocurilor la pret de vanzare, ajustanduse la valoarea costului prin aplicarea marjei brute. Stocurile aflate in aceasta situatie au o viteza
de roatie mare, sint confundabile si au marje brute asemanatoare. De asemenea, stocurile trebuie
grupate pe categorii,pentru care marjele brute sint diferite. In acest caz nu este de dorit folosirea
unui cost mediu pe intreprindere, pentru a se evita asupra sau subevaluarea anumitor articole din
stoc.
(ii) Metoda costului standard
Costul standard ia in considerare nivelul normal al consumului de materiale si consumabile, al
eficientei manoperei, si al capacitatii de productie. Daca se utilizeaza acest sistem este esential sa
se faca revizuirea periodica a acestor costuri si, daca este necesar, sa se revizuiasca in functie de
conditiile

actuale. Altfel,

s-ar

utiliza

date

depasite

pentru

determinarea

costului

stocurilor. Metoda costului standard presupune calculul si utilizarea periodica a unui cost
prestabilit, urmand ca la sfarsitul perioadei ( luni, ciclului de fabricatie etc.) sa fie ajustat in
functie de costul efectiv. Aceasta metoda poate fi utilizata daca aproximeaza costurile reale.
(iii) Metoda elementului individual
Aceasta metoda trebuie utilizata pentru produsele ale caror costuri pot fi usor identificate (ex. un

P a g e | 12

Evaluarea initiala a stocurilor

proiect care are o natura unica). Acestea sunt metode utilizate, de regula, pentru evaluarea
stocurilor care nu se inscriu in circumstantele descrise mai sus, adica cele pentru care metodele
(i), (ii) si (iii) sunt mai adecvate. Acestea sunt utilizate acolo unde exista un mare numar de
elemente fungibile. Aceste metode include:
1. Primul intrat, primul iesit (FIFO)
Aceasta metoda presupune ca primul stoc primit este si primul vandut. Pe baza acestei metode
stocul va fi evaluat la cel mai recent pret de achizitie. Costurile inregistrate in contul de profit si
pierdere vor fi, prin urmare, mai mici pe baza acestei metode. Evaluarea activelor bilantiere va fi
facuta la valoarea cea mai actuala dintre toate evaluarile ce s-ar obtine prin metodele elementelor
grupate.
2. Costul mediu ponderat (CMP)
Costul fiecarui element este determinat pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor
similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau
cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata pe o baza periodica sau odata cu receptia
fiecarui transport, in functie de circumstante.
3. Ultimul intrat, primul iesit (LIFO)
Aceasta metoda presupune ca ultimul stoc primit este si primul vandut. Costurile inregistrate in
contul de profit si pierdere vor fi, prin urmare, mai mari pe baza acestei metode.Evaluarea
bilantului va fi bazata pe pretul stocurilor achizitionate in urma cu ceva timp.
Cea mai frecventa modalitate de a detine stocuri este prin achizitie. Prin
urmare, costul de achizitie este valoarea cu care bunul respectiv va fi inregistrat in contabilitate.
Componentele costului de achizitie sint urmatoarele:
pretul de cumparare;
-

taxele vamale si taxele nerecuperabile (cu exceptia celor pe care intreprinderea le poate
recupera );

costurile de transformare a acelor materiale in produsul ce urmeaza a fi vandut ;

cheltuielile direct legate de transport, manipularea si alte costuri care pot fi atribuite
direct achizitiei de stocuri;

reducerile facute pentru discount-urile comerciale, rabaturile precum si alte elemente

similare se scad ( in IAS 2 paragraful 8, se recomanda ca toate discount-urile de care a

P a g e | 13

Evaluarea initiala a stocurilor

beneficiat intreprinderea ca urmare a platii imediate a facturilor pentru stocuri trebuie
considerate ca alte elemente similare si deduse din costurile stocului, dar cateodata
acestea sint reflectate ca venit financiar, in cazul in care sint nesemnificative ).
-

costurile indatorarii (in situatia in care este finanzata productia unui stoc care necesita
timp mai indelungat pentru aducerea in stare de vanzare/utilizare; de exemplu productia
de vinuri );

diferentele de curs valutar aferente unor stocuri achizitionate in valuta (diferente de

curs valutar - ce pot rezulta dintr-o devalorizare sau depreciere monetara accentuata,
impotriva careia nu se pot lua nici un fel de masuri de acoperire a riscului si care
afecteaza datoriile ce nu pot fi decontate si care apar din achizitia recenta a unui activ
facturat in valuta, trebuie incluse in valoarea contabila a activului respectiv, cu conditia
ca valoarea contabila ajustata sa nu depaseasca minimul dintre costul de inlocuire si suma
recuperabila prin vanzarea sau utilizarea activului - IAS 21, par. 21).

Exemplul 1:
O societate a achizitionat marfuri din import pentru care sint necesare lucrari de ambalare
si etichetare. Cheltuielile efectuate sint redate in tabelul de mai jos:
Pretul de cumparare facturat de furnizor

25.000.000 lei

Taxe vamale achitate in vama

2.500.000 lei

Comision vamal

12.500 lei

TVA achitata in vama

400.000 lei

Cheltuieli de transport pe parcurs intern

3.570.000 lei

Cheltuieli de manipulare

100.000 lei

Cheltuieli cu verificarea caliatii marfurilor

700.000 lei

Prima

de

asigurare

platita

unei

societati

pentru

marfa

asigurata

impotriva

calamitatilor

900.000 lei

Reducere comerciala acordata de furnizor

600.000 lei

Diferenta de curs valutar rezultata din plata furnizorului extern

100.000 lei

Intreprinderea estimeaza ca marfurile vor fi vandute la pretul de 60.000.000 lei.

In scopul vanzarii vor fi necesare:

costuri cu evaluarea marfii

costuri cu pregatirea vanzarii

6.000.000 lei

costuri cu vanzarea efectiva

8.000.000 lei

a)

calculul costului de achizitie:

P a g e | 14

20.000.000 lei

Evaluarea initiala a stocurilor

Valoarea in vama

25.000.000 lei

Taxe vamale achitate in vama

Comision vamal

Cheltuieli de transport pe parcurs intern (exclusiv TVA)

Cheltuieli de manipulare

100.000 lei

Cheltuieli cu verificarea calitatii marfurilor

700.000 lei

Prima de asigurare

900.000 lei

Reducere comerciala acordata

600.000 lei

2.500.000 lei
12.500 lei

COST DE ACHIZITIE

3.000.000 lei

31.612.500 lei

IAS 2 paragraful 9 permite ca, in anumite conditii, diferentele rezultate din schimbul
valutar sa fie incluse in costul de achizitionare a stocului, asa cum este descris ca si tratament
contabil alternativ permis in IAS 21, Efectele modificarilor cursurilor de schimb valutar,
paragrafele 21 si 22. Este de asemenea necesar sa se faca referire la SIC -11, Schimb valutarCapitalizarea pierderilor rezultate din dezvoltari severe ale monedei.
Costurile ce nu apar in realitate, dar care pot fi atribuite in scopuri manageriale (cum ar fi
dobanda atribuita capitaluilui si amortizarea atribuita) nu trebuie incluse in costul stocului.
O alta modalitate de a obtine stocuri este productia /prelucrarea in cadrul intreprinderii. In
aceasta situatie valoarea initiala a stocului este data de costul de productie.
Componentele costului de productie sint:
-

cheltuielile directe de productie (consumul de materii prime si materiale,manopera

directa) si

cota de cheltuieli indirecte, alocata sistematic bunuilui obtinut ( amortizarea

intretinerea sectiilor si utilajelor, conducerea si a administrarea sectiilor - IAS 2, par.10).

Prin urmare, cheltuielile generale de intreprindere (cheltuieli de administratie) si cheltuielile de

distributie nu se includ in costurile de productie. Intreprinderile romanesti care aplica IAS
trebuie sa curete costurile de productie ale stocurilor si serviciilor de aceste cheltuieli si sa le
recunoasca ca si cheltuieli ale perioadei.
Exemplul 2 :
Pentru fabricarea unui produs finit s-au efectuat urmatoarele cheltuieli :
Materii prime consumate pentru fabricarea produsului finit
Materiale consumabile consumate pentru fabricarea produsului finit

P a g e | 15

40.000.000 lei
7.000.000 lei

Evaluarea initiala a stocurilor

Costul cu manopera muncitorilor direct productivi

25.000.000 lei

CAS aferent salariilor de mai sus

5.000.000 lei

Cheltuieli de protocol, reclama si pubilicitate

5.000.000 lei

Cheltuieli cu deplasari, detasari, transferari

1.000.000 lei

Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii

2.000.000 lei

Cheltuieli cu serviciile bancare

3.000.000 lei

Costuri cu manopera muncitorilor din unitatile de desfacere

12.00.000 lei

Amortizarea cladirilor fabricii, a instalatiilor si echipamentelor

17.000.000 lei

Costurile cu depozitarea si manipularea materiilor prime, a productiei in curs si a

consumabilelor

18.000.000 lei

Cheltuieli cu administratia sectiilor

6.000.000 lei

Cheltuieli indirecte cu materialele

18.000.000 lei

Cheltuieli indirecte cu forta de munca

28.000.000 lei

Nivelul normal al capaciatatii de productie este de 100.000 buc., iar nivelul real este de
80.000 buc.
- mii lei Denumirea cheltuielii
0

Directe Indirecte

Materii prime consumate pt

1
40.000

fabricarea produsului finit

Materiale
consumabile

7.000

consumate

pt

Generale de

Desfacere

administartie
4

fabricarea

produsului finit
Costul cu manopera muncitorilor
direct productivi
CAS aferent salariilor de mai sus
Cheltuieli de protocol, reclama

25.000
5.000
5.000

si pubilicitate
Cheltuieli cu deplasari, detasari,

1.000

transeferuri
Cheltuieli postale si taxe de

2.000

comunicatii
Cheltuieli cu serviciile bancare

3.000

Cheltuieli

cu

manopera

12.000

muncitorilor din unitatile de

P a g e | 16

Evaluarea initiala a stocurilor

desfacere
Amortizarea cladirilor fabricii, a

17.000

instalatiilor si echipamentelor
Costurile cu depozitarea si

18.000

manipularea materiilor prime, a

productiei

in

curs

consumabilelor
Cheltuieli
cu

si

admistratia

6.000

sectiilor
Costuri indirecte cu materialele
Costuri indirecte cu forta de

18.000
28.000

munca
TOTAL

77.000

41.000

46.000

11.000

12.000

b) determinarea regiei fixe ce este recunoscuta drept cheltuiala a perioadei:

Cheltuiala perioadei = Cheltuieli fixe (1- Nivel real/ Nivel normal)
Cheltuiala perioadei = 41.000.000x(1-80.000/100.000) = 8.200.000 lei
c) cheltuieli incorporabile in valoarea stocului:

Cheltuieli directe

77.000.000 lei

Cheltuieli indirecte(41.000+46.000)

Regia recunoscuta ca o cheltuiala a perioadei

COST DE PRODUCTIE

87.000.000 lei
8.200.000 lei
155.000.000 lei

d) cheltuieli neincorporabile in valoarea stocurilor:

Cheltuieli generale de administratie

Cheltuieli de desfacere

Regia recunoscuta ca o cheltuiala a perioadei

11.000.000 lei
12.000.000 lei

CHELTUIELI NEINCORPORABILE

8.200.000 lei
31.200.000 lei

Se insista asupra distinctiei dintre cheltuielile fixe si cele variabile deci se impune, prin
urmare, o explicitare a semnificatiei acestora, cu ajutorul urmatoarei clasificari a coturilor:
Astfel:
a) in functie de importanta in cadrul procesului de productie :
costul produsului include toate cheltuielile atasate unui obiect de calculatie (produs , serviciu,
activitate) ca, de exemplu, materii prime si materiale consumate, forte de munca etc si costul
perioadei care include cheltuielile ce nu au neaparat legatura cu productia, dar care sunt luate in

P a g e | 17

Evaluarea initiala a stocurilor

calculul rezultatului exercitiului respectiv (costuri de desfacere, costuri generale de
administratie).
b) in functie de comportamentul fata de variatia volumului productiei :
-

costuri variabile, care se modifica proportional cu volumul productiei (costul materiilor

prime si materialelor consumate productiv, costul cu forta de munca directa) si

costuri

fixe,

care

raman

constatante

indiferent

de

fluctuatiile

volumului

productiei/activitatii (amortizarea, intretinerea si repararea cladirilor, costuri generale de

administratie).
c) dupa modul de repartizare pe obiectul calculatiei (produs, comenzi, faze, activitati
functii):
-

costuri directe de productie, care se identifica direct cu un anumit produs/serviciu inca

din momentul degajarii consumurilor ( de exemplu: costul materiilor prime si al
materiilor consumate, costul manoperei direct productive, alte cheltuieli directe de tipul
redeventelor la un contract de proiectare pentru un produs) si

costuri indirecte de productie, care reprezinta toate celelalte costuri ascociate

productiei/prestarii de servicii.

Acestea la randul lor se impart :

-

costuri de productie indirecte variabile alocate in mod rational ca fiind legate de

fabricatia bunurilor ( cu materiale consumate, forte de munca), si

costuri de productie indirecte fixe ( amortizarea, intretinerea instalatiilor si

echipamentelor, a cladirilor fabricii, chirii si taxe comeriale pentru cladirile fabricii,
costurile de depozitare si manipulare a materiilor prime, a productiei in curs si a
consumabilelor, cheltuielile cu conducerea fabricii si de administrare).

costurile indatorarii, respectiv dobanzile si diferentele de curs aferente dobanzilor

privind imprumuturile care sunt direct atribuite achizitiei sau productiei unui bun pe
termen lung.
Referitor la cheltuielile indirecte de productie trebuie retinute urmatoarele aspecte

prevazute de norma IAS2 :

- Cheltuielile indirecte cuprind regia de productie fixa si variabila. Regia fixa de
productie include costurile indirecte care raman relativ constante, indiferent de volumul
productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor s.a. Regia variabila include
costurile indirecte de productie care variaza direct proportional cu volumul productiei, cum sunt:
costurile indirecte cu materialele si forta de munca;

P a g e | 18

Evaluarea initiala a stocurilor

- Alocarea regiei fixe asupra costului de productie se face pe baza capacitatii normale de
productie. In cazul unei productii scazute sub capacitatea normala, valoarea regiei fixe pe
unitatea de produs nu se majoreaza. Regia nealocata este contabilizata ca o cheltuiala a
perioadei. In schimb, in cazul productiei peste capacitatea normala, valoarea regiei fixe pe
unitatea de produs este diminuata;
Definitia capaciatii normale din IAS 2 paragraful 11 nu trebuie in mod necesar sa
insemne capaciatatea de productie totala a unei facilitati, sau eventual ceva apropiat de
capacitatea totala. Asa cum s-a aratat, capacitatea normala reprezinta productia prognozata a fi
realizata in medie pe parcursul a catorva perioade de timp in anumite conditii preconizate.
Capacitatea normala este in general mai mica decat capacitatea totala. In standard nu se specifica
numarul perioadelor de timp ce urmeaza a fi luate in considerare. Aceasta reprezinta o problema
de rationament ce trebuie sa ia in considerare natura activitatii intreprinderii, precum si factori
cum ar fi efectele ciclice, ciclul de viata al produsului, precum si acuratetea prognozelor.
Capacitatea normala trebuie sa fie realista. Ea nu trebuie sa fie un ideal ce urmeaza a fi realizat.
Costurile cu regia variabila de productie sint alocate pe fiecare unitate de produs pe baza
productiei reale. Costurile cu regia nealocata sint trecute pe cheltuieli in perioada de exercitiu in
care apar.
IAS 2 paragraful 14 (a) prevede ca unele cantitati neobisnuite de materiale pierdute in
procesul de productie (rebuturi), forta de munca sau alte costuri de productie trebuie inregistrate
pe cheltuieli la momentul aparitiei, si nu incluse in costul stocului. Implicatia ce nu trebuie
pierduta din vedere consta in faptul ca valorile normale de rebuturi sau pierderi sint incluse in
mod corespunzator in stoc ca parte a costului de obtinere a unitatilor de produs ce urmeaza a fi
generate.

Exemplul 3 :
Pentru fabricarea a 600 de bucati din produsul A in cursul anului N s-au efectuat
urmatoarele urmatoarele cheltuieli :
- Cheltuieli directe

5.000.000 lei

- Cheltuieli indirecte de de productie 3.000.000 lei, din care variabile 1.800.000 lei
Capacitatea normala de productie este de 1.000 buc.

P a g e | 19

Evaluarea initiala a stocurilor

Cheltuieli directe

5.000.000 lei

Cheltuieli indirecte variabile

Cheltuieli fixe

1.000.000 lei

1.200.000 ( 3.000.000 1.800.000 )x

grad de utilizare ( 600/1.000 )

=

1.200.000 lei

Cost de productie

7.520.000 lei

IAS 2 paragraful 14(b) permite capitalizarea cheltuielilor de depozitare numai in cazul in care
depozitarea este necesara in procesul de productie anterior unei viitoare faze de productie.
Exemplul 4 :
Costurile de depozitare a produselor finite definitivate anterior procesului de vanzare a
acestora nu sint incluse in costul stocului dar trebuie tratate ca o cheltuiala pe masura ce sint
suportate. Totusi, costurile unei distilerii aferente procesului de imbatranire a vinului in butoi
inainte de imbuteliere reprezinta un cost al stocului.
Alocarea regiei variabile asupra costului de productie se face pe baza folosirii reale a capacitatii
de productie.

Capitolul V. Valoarea realizabila neta

Estimarea valorii realizabile nete (VRN) trebuie facute in baza celor mai credibile
evidente disponibile. Aceste estimari nu trebuie facute in baza unui pret temporar sau a
fluctuatiilor de pret. In general, valoarea contabila a stocurilor trebuie redusa la valoarea neta
realizabila element cu element. Valoarea contabila a materiilor prime si materialeleor pastrate la
un nivel normal pentru productia viitoare nu trebuie redusa in cazul in care produsele finite
aferente se asteapta sa relizeze valori superioare costului istoric.
Este important a se mentiona ca VRN nu este aceeasi cu valoarea de piata la care s-a
facut referire in Cartea Verde, aceasta din urma fiind valoarea realizabila.
Valoarea realizabila neta este definita ca 'pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut
pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea

P a g e | 20

Evaluarea initiala a stocurilor

bunului si a costurilor necesare vanzarii'. Costurile de cedare includ toate costurile care pot fi
atribuite in mod direct elementului de stoc in cauza. Acesta poate include, de exemplu, costurile
de transport, ambalare si costurile generate de comisioanele agentilor de vanzari.
Prin urmare, diferenta dintre IAS si reglementarile contabile romanesti (RCR) este acel
termen 'net' din VRN, care tine cont de toate cheltuielile suplimentare care vor fi suportate odata
cu vanzarea elementului / elementelor de stocuri in cauza.
Exemple de situatii in care ar fi necesara o ajustare semnificativa a valorii prin reducerea
costului la VRN se inregistreaza atunci cand:
o

Stocul a fost avariat;

Stocul s-a uzat moral, total sau partial; sau

A fost scazut pretul de vanzare. In acest ultim caz, estimarile valorii realizabile
nete nu trebuie sa fie bazate pe fluctuatii temporare - scaderea pretului de vanzare
trebuie considerata ca fiind permanenta (desi acest rationament se poate dovedi a
fi gresit).

Minimul dintre cost si VRN trebuie calculat element cu element, cu exceptia situatiilor in
care evaluarea individuala a elementelor nu poate fi facuta in practica iar elementele stocului
sunt similare sau inrudite. Elementele se considera a fi similare sau inrudite daca ele provin din
aceeasi linie de productie, au scop sau destinatii finale similare si sunt produse si comercializate
in aceeasi arie geografica.
Exemplul 5 :
O societate a achizitionat marfuri din import pentru care sint necesare lucrari de
ambalare si etichetare. Cheltuielile efectuate sint redate in tabelul de mai jos:
Pretul de cumparare facturat de furnizor

25.000.000 lei

Taxe vamale achitate in vama

2.500.000 lei

Comision vamal

12.500 lei

TVA achitata in vama

400.000 lei

Cheltuieli de manipulare

100.000 lei

Cheltuieli cu verificarea caliatii marfurilor

700.000 lei

Prima de asigurare platita unei societati pentru marfa asigurata impotriva

P a g e | 21

Evaluarea initiala a stocurilor

calamitatilor

900.000 lei

Reducere comerciala acordata de furnizor

600.000 lei

Diferenta de curs valutar rezultata din plata furnizorului extern

100.000 lei

Intreprinderea estimeaza ca marfurile vor fi vandute la pretul de

60.000.000 lei.

In scopul vanzarii vor fi necesare:

costuri cu evaluarea marfii

costuri cu pregatirea vanzarii

6.000.000 lei

costuri cu vanzarea efectiva

8.000.000 lei

a)

20.000.000 lei

calculul costului de achizitie:

Valoarea in vama

25.000.000 lei

Taxe vamale achitate in vama

Comision vamal

Cheltuieli de transport pe parcurs intern (exclusiv TVA)

Cheltuieli de manipulare

100.000 lei

Cheltuieli cu verificarea calitatii marfurilor

700.000 lei

Prima de asigurare

900.000 lei

Reducere comerciala acordata

600.000 lei

12.500 lei

COST DE ACHIZITIE
b)

2.500.000 lei
3.000.000 lei

31.612.500 lei

Calculul Valorii Realizabile Nete:

Pretul de vanzare

60.000.000 lei

Costuri cu evaluarea marfurilor

20.000.000 lei

Costurile cu pregatirea vanzarii

6.000.000 lei

Costurile cu vanzarea efectiva

8.000.000 lei

VALOAREA REALIZABILA NETA

c)

26.000.000 lei

Conform IAS 2 Contabilitatea stocurilor Stocurile trebuie evaluate la valoare cea

mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.

Prin urmare min ( 31.612.500 si 26.000.000 lei) = 26.000.000 lei este valoare cu care
stocurile vor fi recunoscute in situatiile financiare.
Estimarea valorii realizabile nete se bazeaza pe cele mai credibile dovezi in momentul in
care are loc estimarea valorii stocurilor care se asteapta a fi relizata. Aceste estimari ia in

P a g e | 22

Evaluarea initiala a stocurilor

considerare fluctuatiile de pret si de cost care sint direct legate de evenimente ca au intervenit
dupa terminarea perioadei, in masura in care aceste evenimente confirma conditiile existente la
sfarsitul perioadei.
Estimarea valorii relizabile nete ia in considerare, de asemenea scopul pentru care
stocurile sint detinute. De exemplu, valoarea realizabila neta a stocurilor care urmeaza sa fie
livrate in baza unor contracte ferme pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii este
pretul stabilit contractual. In situatia in care cantitatea contractata este mai mica decat cantitatea
detinuta, valoarea realizabila neta a surplusului se va determina pornind de la preturile generale
de vanzare practicate pe piata.
Provizioanele sau stocurile detinute, sau din contractele ferme de cumparare. Asemenea
provizioane sau datorii contingente vor fi tratate conform IAS 37 - Provizioane, datorii si active
contingente.

Capitolul VI . Evaluarea stocurilor in situatiile financiare

Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta
folosindu-se fie tratamentul contabil de baza fie tratamentul alternativ.
Tratamentul contabil de baza
Costul stocurilor, cu exceptia celor mentionate anterior, trebuie determinat prin metoda primulintrat, primul-iesit (FIFO) sau metoda costului mediu ponderat. Aceasta metoda presupune ca
primul stoc primit este si primul vandut. Pe baza acestei metode stocul va fi evaluat la cel mai
recent pret de achizitie. Costurile inregistrate in contul de profit si pierdere vor fi, prin urmare,
mai mici pe baza acestei metode. Evaluarea activelor bilantiere va fi facuta la valoarea cea mai
actuala dintre toate evaluarile ce s-ar obtine prin metodele elementelor grupate.
Tratamentul contabil alternativ
Costul stocurilor, cu exceptia celor mentionate anterior, trebuie determinat prin metoda ultimulintrat, primul-iesit (LIFO).
ANALIZA COMPARATIVA A METODELOR DE EVALUARE A STOCURILOR
METODA
AVANTAJE
DEZAVANTAJE
primul intrat- urmareste miscarea fizica a stocurilor; profiturile pot fi supraevaluate, in
primul iesit

valoarea stocului este actuala;

P a g e | 23

anumite perioade;

Evaluarea initiala a stocurilor

usor de calculat.
costul

usor de calculat;

momente de timp;

permite comparatii.

trebuie

intrat utilizarea costurilor actuale;

-primul iesit

pe

diferite

comenzi,

activitati, sarcini sint greu de realizat.

deformarea costurilor, in anumite

mediu niveleaza profiturile;

ponderat

ultimul

comparatiile

usor de calculat.

verificata

acuratetea

rezultatului.
posibilitatea subevaluarii stocurilor in
bilant;
tratament alternativ;
nu urmareste distributia normala a
elementelor fizice din stoc.

Modelul de contabilitate a stocurilor in Romania adoptat in cadrul reformei este conceput

in conditiile in care ambele structuri informationale sint realizate prin contabilitatea financiara. O
asemenea optiune are motivatia nevoii de a asigura, in primul rand, deocamdata in perioada de
tranzitie, printr-un sistem standardizat, obligatoriu, evidenta si controlul integritatii stocurilor.

Capitolul VII .Concluzii

Solutia realizarii evidentei analitice a stocurilor prin contabilitatea financiara este discutabila. In
cele mai multe tari care au adoptat modelul continental de contabilitate, evidenta analitica a
stocurilor pe sortimente si gestiuni se realizeaza prin contabilitatea interna de gestiune. Mai mult,
ea se inregistreaza intr-un sistem mai general de control, prin costurile de stocare, asupra
nivelului stocurilor. De asemenea, in plan teoretic si practic se apreciaza ca evidenta analitica a

P a g e | 24

Evaluarea initiala a stocurilor

stocurilor nu poate fi standardizata. Metodele si tehnicile folosite sint de detaliu,
nefundamentale, si in consecinta decizia de adoptare trebuie sa corespunda conducerii
intreprinderii.
Totusi, la o analiza mai atenta se poate aprecia ca gestiunea analitica a stocurilor nu este numai o
problema interna a intreprinderii. Metodele de evaluare a stocurilor au implicatii financiare, ele
antreneaza efecte atat asupra rentabilitatii cat si asupra fiscalitatii.Inventarierea stocurilor si
nivelarea costurilor constituie o problema de construire a informatiei consolidate in situatiile
financiare - contabile de sinteza si raportare care sint standardizate. Data fiind aceasta realitate,
se poate aprecia ca solutia pentru evidenta analitica a stocurilor reprezinta o problema care
penduleaza intre contabilitatea financiarasi contabilitatea de gestiune ; criteriul de alegere
fiind cel al obiectivelor si intereselor informationale. In masura in care nu exista si nu
functioneaza un sistem de control de gestiune asupra stocurilor, problema evidentei analitice a
stocurilor pe sortimente si gestiune poate fi rezolvata prin contabilitatea financiara.

SFRIT

BIBLIOGRAFIE
1. CRI:
Adriana Florina Popa, Mirela Nichita, Cosmina Pitulice, Iuliana Camelia
Jianu-Studii practice privind aplicarea Standardelor Internaionale de Raportare
Financiar, Ed Contaplus, 2007.
David Cairns The use of vair value in IFRS, articol publicat n lucrarea Juste
valeur: enjeux techniques et politiques, Editura Economic, Paris, 2001, pag. 5-22.
Feleag Liliana, Feleag Niculae - Contabilitate financiar, o abordare european i

P a g e | 25

Evaluarea initiala a stocurilor

internaional, Volumele I i II, Ediia a II-a (Contabilitate financiar fundamental), Editura
Economic, Bucureti, 2007.
Feleag Liliana, Feleag Niculae, Nadia Albu, tefan Bunea, Marian Scrin,
Nicoleta Coman, Maria Mdlina Grbin, Ctlina Gorgan, M. C. Morariu, Paul
Diaconu, Viorel Avram Politici i opiuni contabile, Editura InfoMega, 2008.
Feleag Niculae, Malciu Liliana Provocrile contabilitii internaionale la cumpna
dintre milenii. Modele de evaluare i investiii imateriale, Editura Economic, 2004.
Feleag Niculae, Malciu Liliana Recunoatere, evaluare i estimare n contabilitatea
internaional, Editura CECCAR, 2004.
Feleag Niculae, Malciu Liliana - Reform dup reform: Contabilitatea din Romnia
n faa unei noi provocri, Editura Economic, Bucureti, 2005.
Feleag Niculae, Malciu Liliana - Reglementare i practici de consolidare a conturilor.
Din orele astrale ale Europei contabile, Editura CECCAR, Bucureti, 2004, pag. 167-176.
Ion Ionacu - Dinamica doctrinelor contabilitii contemporane, Ed. Economic, 2003.
Jeanjean T. Juste valeur et dcision, articol publicat n lucrarea Juste valeur: enjeux
techniques et politiques, Editura Economic, Paris, 2001, pag. 97-110.
Lungu Camelia Iuliana Teorie i practici contabile privind ntocmirea i prezentarea
situaiilor financiare", Editura CECCAR, Bucureti, 2007.
Maria Mdlina Grbin, tefan Bunea - "Sinteze, studii de caz i teste gril privind
aplicarea IAS (revizuite) - IFRS", Volum III, Editura CECCAR, Bucureti, 2008.
Mihaela Ionacu, Ion Ionacu - Raportarea financiar conform normelor internaionale
(IAS/ IFRS), Ed. Tribuna Economic, 2007.

2. ARTICOLE i STUDII:
Feleag Liliana; Feleag Niculae Contabilizarea i evaluarea imobilelor de plasament
(analiz i studii de caz privind standardul IAS 40 Imobilele de plasament), Revista
Contabilitatea, expertiza i auditul afacerilor, Nr. 8, 2006, pag. 35-40.
Feleag Liliana; Feleag Niculae - n contextul convergenei internaionale: problema
gruprilor de ntreprinderi (analiz i studii de caz privind standardul IFRS 3 Grupri de
ntreprinderi), Revista Contabilitatea, expertiza i auditul afacerilor, Nr. 10, 2006, pag. 38-45.

P a g e | 26

Evaluarea initiala a stocurilor

Feleag Liliana; Feleag Niculae - "Controverse privind politicile de evaluare,
depreciere i contabilizare a fondului comercial", Economie teoretic i aplicat, Nr. 6
(501), 2006, pag. 53-61.
Feleag Liliana; Feleag Niculae - "Modele i reguli de evaluare n contabilitatea
internaional", Economie teoretic i aplicat, Nr. 4, 2006, pag. 33-44.
Ioana Corina, Manea Cristina Lidia Valoarea just, Tribuna economic,
Bucureti, Nr. 24, 2006, pag. 62-64.

3. INFORMAII INTERNET (selecie):

http://www.ectap.ro/articole/
http://www.financiarul.com/articol_14635/clarificarea-valorii-juste-in-pietele-nelichideefect-al crizei-financiare.html

http://www.finances.gouv.fr/minefi/entreprise/comptablite/index.htm.
http://www.iasb.org/
http://www.ifac.org/
http://www.iasplus.com/
http://oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/
http://www.pwcglobal.com/
http://www.sciencedirect.com/
http://www.tribunaeconomica.ro/index.

***

P a g e | 27