Academia de Studii Economice-Facultatea de Contabilitate,Informatica si

Gestiune
Master Contabilitate,Control si Expertiza

PROIECT
GESTIUNE FISCALA
ORGANIZAREA DEPARTAMENTULUI DE IMPOZITE SI TAXE
LA O SOCIETATE COMERCIALA

CUPRINS
1

1. Aspecte teoretice si legislative privind fiscalitatea in Romania

2. Aspecte teoretice privind impozitele si taxele datorate de o societate comerciala
2.1 Impozitul pe profit
2.2 Impozitul pe dividende
2.3 Impozitul pe venit
2.4 Impozitul pe veniturile obtinute de nerezidenti
2.5. Taxa pe valoarea adaugata (TVA)
2.6.Impozit si taxa pe cladiri
2.7.Impozit si taxa pe terenuri
2.8.Taxa asupra mijloacelor de transport detinute
2.9.Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate
2.10.Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate
2.11 Contributii sociale obligatorii
3. Studiu de caz: Mod de calcul al impozitelor si taxelor suportate de societatea
Vrancart
3.1 Scurta descriere s societatii
3.2 Mod de calcul al impozitelor si taxelor suportate de societatea S.C Vrancart
3.2.1.Calculul impozitului pe profit
3.2.2. Impozit pe venituri din salarii si contributii sociale obligatorii privind
persoanele care realizeaza venituri din salarii
3.2.2.1. Impozit si contributii retinute de la angajat pentru veniturile salariale
obtinute
3.2.2.2. Contributii datorate de angajator pentru veniturile salariale obtinute
de angajat
3.2.3 Aspecte privind contabilizarea si fiscalitatea privind taxa pe valoare
adaugata la S.C VRANCART SA
3.2.4 Calculul impozitului pe cladiri
3.2.5 Calculul impozitului pe teren
3.2.6 Calculul impozitului pe mijloacele de transport
CONCLUZII

1. Aspecte teoretice si legislative privind fiscalitatea in Romania

Problematica fiscalitatii a aparut si a insotit ca un fir rosu aparitia si evolutia institutiei
statului si a societatii romanesti in ansamblu. Fiscalitatea este un instrument eficient in
serviciul unei politici care se traduce printr-o anumita viziune asupra vietii in
comun,organizata de catre componente ale puterii specializata in gestionarea serviciilor
publice pentru a caror buna functionare este necesara colectarea unor resurse financiare
Este unul dintre domeniile care a trecut prin cele mai importante transformari in
decursul ultimilor zece ani ,aceste modificari avand loc fie prea lent, fie prea brusc, astfel
incat mediul fiscal s-a intiparit de multe ori in constiinta contribuabililor ca fiind un factor de
instabilitate in dezvoltarea sistemului economic romanesc. Tranzitia de la sistemul comunist
la economia de piata a presupus, printre altele,infaptuirea unei ample reforme in domeniul
finantelor publice, in cadrul careia reforma sistemului fiscal a ocupat un loc deosebit.
Sistemul fiscal romanesc cuprinde trei elemente componente:
1. Legislatia fiscala care reglementeaza ai instituie impozite si taxe considerate
componente de baza ale veniturilor statului si care consfintesc dreptul de creanta a statului
asupra contribuabilului.
2. Mecanismul fiscal -cuprinde totalitatea procedeelor tehnice si metodelor prin care
se realizeaza actiunea de urmarire si de percepere a impozitelor si taxelor.
3. Aparatele fiscale- cuprind organe specializate care pun in miscare mecanismul
fiscal in scopul realizarii obiectivului final, adica urmarirea si perceperea veniturilor bugetare.
Impozitele si taxele reprezinta fundamentul si motivatia pe care este construita
fiscalitatea. Ele sunt constituite prin legi sau alte acte normative bazate pe legi. In Romania,
sistemul fiscal modern a fost imbunatatit de Codul Fiscal, lege care a intrat in vigoare la data
de 1 ianuarie 2004. Adoptat la 22 decembrie, Codul Fiscal a fost urmat de Codul de Procedura
Fiscala, care contine dispozitii atat cu privire la drepturile procedurale si obligatiile
contribuabililor, cat si cu privire la procedurile aplicabile in cazul controlului fiscal,
contestatiile impotriva deciziilor organelor de control fiscal, precum si plafoanele amenzilor
aplicabile.
Obiectivul fundamental al elaborarii Codului Fiscal s-a dorit a fi armonizarea cu
legislatia fiscala a Uniunii Europene precum si asigurarea concordantei cu acordurile fiscale
internationale la care Romania este parte.

Principalele modificari ale Codului Fiscal in vigoare sunt

OG nr. 15/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal

HG nr. 1071/2012 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului
nr. 44/2004

OUG nr. 24/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale

HG nr. 670/2012 pentru modificarea Normelor Metodologice de aplicare a Codului

Fiscal

OUG nr. 125/2011 privind modificarea si completarea Codului Fiscal

OUG 15/2012 pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal
care a adus unele modificari referitoare la regimul facturilor fiscale, intrand in vigoare
incepand cu 1 ianuarie 2013.
Codul Fiscal cuprinde partea semnificativa a reglementarilor fiscale, dar mai exista

inca cel putin 20 de fonduri ale statului create in baza diferitelor legi, care nu sunt
reglementate de Codul Fiscal, si care reprezinta cel putin 20% din sarcina fiscala care sunt
exercitate asupra contribuabililor.Codul stabileste cadrul legal pentru impozitele,taxele si
contributiile sociale obligatorii care constituie venituri la bugetul de stat,bugetele
locale,bugetul asigurarilor sociale de stat,bugetul Fondului national unic de asigurari sociale
de sanatate,Bugetul asigurarilor pentru somaj si fondul de garantare pentru plata creantelor
salariale si specifica contribuabilii care au obligatia sa plateasca aceste impozite , taxe si
contributii sociale precum si modul de calcul si de plata al acestora.
Potrivit Codului Fiscal, sunt supuse inregistrarii fiscale orice persoane sau entitati,
subiecte ale unui raport juridic fiscal. Inregistrarea trebuie efectuata in termen de 30 de zile de
la data nasterii obligatiei de inregistrare, conform legii.De asemenea Codul Fiscal defineste
conceptul de domiciliu fiscal, aplicabil atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice,
acest concept fiind esential in materia jurisdictiei fiscale, dar si in privinta obligatiei de
inregistrare fiscala.
Taxele, impozitele si contributiile datorate bugetului de stat sau bugetelor speciale se
stabilesc in principal prin:
a) Declaratiile contribuabilului -stabilesc taxe si impozite doar in cazul cand legea prevede
obligatia contribuabilului de a calcula cuantumul taxei sau impozitului.
4

b ) Deciziile de impunere -Deciziile de impunere se emit de organul fiscal ca urmare a : depunerii

declaratiilor contribuabilului privind baza de impunere ( exemplu: declaratiile privind venitul din
activitati independente) , declaratiilor rectificative ale contribuabililor, efectuarii unei inspectii fiscale,
cand baza de impozitare se modifica si apar diferente suplimentare in cuantumul taxelor finantelor .

Declaratia fiscala se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie

gratuit de organul fiscal prin care contribuabilul va calcula cuantumul obligatiei fiscale, daca
acest lucru este prevazut de lege.
Categoriile de obligatii fiscale de plata datorate conform legii se completeaza pe baza
informatiilor comunicate de Registrul Comertului din constatarile proprii ale organului fiscal
si pe baza informatiilor comunicate de contribuabil prin depunerea formularelor:
F010 Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice,
asociatii familiale si asociatii fara personalitate juridica- Declaratia de inregistrare se
completeaza la infiintare, iar declaratia de mentiuni se completeaza cand se modifica datele
declarate anterior sau
F020 Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiune pentru persoane fizice romane
cu domicilul in Romania- Se completeaza de persoanele fizice, altele decat cele care
desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere.
Persoanele juridice au obligatia sa depuna numeroase declaratii, pe parcursul anului
financiar cum ar fi:
- Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat- se depune pana la data de 25
inclusiv a lunii urmatoare perioadei de raportare-Formularul 100
- Declaratie privind impozitul pe profit care se poate depune trimestrial, pana la data de 25
inclusiv a lunii urmatoare trimestrului de angajatorii si entitatile asimilate angajatorilor
nu au optat pentru depunerea lunara a declaratiei si lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare celei pentru care se datoreazaimpozitul pe venit si contributiile sociale de ceilalti
angajatori si entitati asimilate angajatorului-Formular 101
- Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si
evidenta nominala a persoanelor asigurate care se poate depune - trimestrial, pana la data de
25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului de angajatorii si entitatile asimilate angajatorilor
care nu au optat pentru depunerea lunara a declaratiei sau lunar, pana la data de 25 inclusiv a
lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza impozitul pe venit si contributiile sociale de
ceilalti angajatori si entitati asimilate angajatorului-Formularul 112;
-Decont de taxa pe valoarea adaugata- (daca societatea se incadreaza si alege depunerea
trimestriala a deconturilor de TVA)- Formularul 300 se depune la organul fiscal competent
5

lunar- pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se depune
decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscala este luna

calendaristica
trimestrial- pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator celui
pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscala

este trimestrul calendaristic

semestrial-pana la data de 25 inclusiv a primei luni din semestrul urmator celui pentru
care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care organul fiscal

competent a aprobat ca perioada fiscala semestrul calendaristic

anual-pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se
depune decontul.

- Decont special de taxa pe valoarea adaugata-Formularul 301 se depune

pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care ia nastere exigibilitatea

operatiunilor prevazute la sectiunile 1, 3, 4 si 4.1 din formularul (301) "Decont special
de taxa pe valoarea adaugata", cu exceptia achizitiilor intracomunitare de mijloace de
transport care nu sunt considerate noi

pentru care se datoreaza taxa pe valoarea

adaugata in Romania;
inainte de inmatricularea in Romania a unui mijloc de transport nou sau a unui mijloc
de transport care nu este considerat nou conform si pentru care se datoreaza taxa, dar
nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei in care ia nastere exigibilitatea taxei
aferente achizitiei intracomunitare de astfel de mijloace de transport

- Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile intracomunitare de bunuri-Formularul

390 VIES se depune se depune lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unei luni
calendaristice, de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA.
- Declaratie informativa privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate in
anul N
Formularul 392A- persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, a caror cifra de
afaceri, efectiv realizata la finele anului calendaristic, este inferioara sumei de 35.000 de eurose depune depune la organul fiscal competent, pana la data de 25 februarie, inclusiv, a anului
urmator celui de raportare
- Formularul 392 B- Se completeaza de catre persoanele impozabile neinregistrate in
scopuri de TVA, a caror cifra de afaceri realizata la finele anului calendaristic, excluzand
veniturile obtinute din vanzarea de bilete de transport international rutier de persoane, este

inferioara sumei de 35.000 de euro, calculata in echivalent lei, potrivit legii,se depune organul
fiscal competent, pana la data de 25 februarie, inclusiv, a anului urmator celui de raportare.
- Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul
national-Formularul 394- Declaratia 394 se depune la organul fiscal competent pana in data
de 25 inclusiv a lunii urmatoare incheierii perioadei de raportare (care este perioada fiscala
declarata pentru depunerea decontului de taxa pe valoarea adaugata - formularul 300).
-

Declaratie

rectificativa-Formularul

710-

Se

utilizeaza

pentru

corectarea

impozitelor/taxelor declarate la bugetul de stat, stabilite de catre platitori prin autoimpunere

sau cu regim de retinere la sursa, precum si a contributiilor sociale datorate de angajatori si
retinute de catre acestia de la asigurati.
In functie de natura activitatii desfasurate, exista declaratii fiscale specifice cu termene
de depunere diferite:
-Declaratie privind impozitele si taxele locale termen de depunere: 30 de zile de la data
achizitiei/reevaluarii sau de la data oricarei modificari valorice
- Declaratie privind accizele lunar
- Declaratie privind impozitul cu retinere la sursa lunar.
De la momentul inceperii activitatii, contribuabilii care datoreaza impozite, taxe si/sau
diverse contributii au obligatia de a depune Declaratii fiscale la termenele stabilite in Codul
fiscal sau in cazul in care Codul fiscal nu prevede, Ministerul Finantelor va stabili termenul de
depunere a declaratiilor fiscale. Persoanele care se ocupa de functionarea departamentului de
impozite si taxe trebuie sa aiba in vedere ce impozite, taxe si contributii trebuie sa calculeze si
sa achite lunar, ce declaratii sa depuna si care sunt termenele limita de depunere. Este
important sa se determine corect cuantumul fiecarui tip de impozit deoarece orice plata mai
mica a sumelor datorate atrage calculul de dobanzi si penalitati de intarziere.
Taxele si impozitele reprezinta pentru orice societate comerciala elemente foarte
importante atat pentru activitatea curenta cat si in ceea ce priveste planificarea si dezvoltarea
pe termen lung.

2. Aspecte teoretice privind impozitele si taxele datorate de o societate

comerciala
Persoanele care se ocupa de functionarea departamentului de impozite si taxe trebuie sa aiba
in vedere ce impozite, taxe si contributii trebuie sa calculeze si sa achite lunar, ce declaratii sa
depuna si care sunt termenele limita de depunere. Este important sa se determine corect

cuantumul fiecarui tip de impozit deoarece orice plata mai mica a sumelor datorate atrage
calculul de dobanzi si penalitati de intarziere.
Cele mai importante taxe si impozitele care sunt platite de o companie sunt: impozit pe profit,
impozitul pe dividende, impozit pe venituri din salarii, impozit pe veniturile obtinute de
nerezidenti (daca este cazul), taxa pe valoarea adaugata, impozit si taxa pe cladiri, impozit si
taxa pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport detinute, taxa pentru folosirea
mijloacelor de reclama si publicitate, contributii sociale obligatorii.
2.1.

Impozitul pe profit

Profitul este o forma de venit obtinut in urma desfasurarii unei activitati economice ca urmare
a capitalului investit in societate. Venitul realizat poate fi calificat drept profit daca activitatea
economica a fost desfasurata in scopul obtinerii de beneficii economice.
Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra profitului impozabil.
Cota de impozit pe profit este de 16%.
Profitul impozabil se determina ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si
cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile 1, luand in calcul si
elementele similare veniturilor si cheltuielilor.
Profit impozabil = (total venituri venituri neimpozabile) (total cheltuieli cheltuieli
nedeductibile) elemente similare veniturilor + elemente similare cheltuielilor = sold cont
121 + cheltuieli nedeductibile venituri neimpozabile.
Daca rezultatul obtinut in urma aplicarii formulei de mai sus este negativ, societatea a
inregistrat pierdere in perioada respectiva si nu datoreaza impozit pe profit. Daca rezultatul
este pozitiv inseamna ca societatea a inregistrat profit din punct de vedere fiscal, fapt pentru
care datoreaza impozit pe profit in cuantum de 16% aplicat la valoarea profitului impozabil
obtinut.
In categoria veniturilor neimpozabile se includ dividendele primite de la o persoana juridica
romana, diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, venituri provenite din
anularea cheltuielilor nedeductibile, venituri neimpozabile ca urmare a unor memorandumuri,
venituri din impozit pe profit amanat.

1 Cod Fiscal, art. 19, alin. 1

8

Cheltuielile se impart in cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si

cheltuieli care nu sunt aferente veniturilor impozabile. Cheltuielile care nu sunt efectuate in
scopul realizarii de venituri impozabile sunt integral nedeductibile, in timp ce cheltuielile
aferente veniturilor impozabile se impart in:

Nedeductibile integral, conform precizarilor exprese din lege

Deductibile limitat, conform precizarilor exprese din lege

Deductibile integral.

Conform articolului 21, alineatul 1 din Codul Fiscal, in categoria cheltuielilor deductibile
sunt incluse numai acele cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile. Printre
acestea amintim:

Cheltuieli cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre

contribuabil

Cheltuieli de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei,

produselor sau serviciilor

Cheltuieli de transport si cazare efectuate pentru salariati si administratori

Cheltuieli pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat

Cheltuieli efectuate pentru protectia muncii, pentru prevenirea accidentelor de

munca si a bolilor profesionale

Cheltuieli reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si

boli profesionale,

Pierderi inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate in cazul in

care procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii
judecatoresti, debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la
mostenitori, debitorul este dizolvat, debitorul inregistreaza dificultati financiare
majore care ii afecteaza intregul patrimoniul.

Conform articolului 21, alineatul 3 din Codul Fiscal, in categoria cheltuielilor cu

deductibilitate limitata includem:

Cheltuieli de protocol ( in limita unui procent de 2% aplicat asupra diferentei

dintre total venituri impozabile si total cheltuieli aferente veniturilor impozabile,
altele decat cheltuieli de protocol si cheltuieli cu impozitul pe profit)

Cheltuieli cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor ( in limita a de 2.5 ori

nivelul legal stabilit pentru institutiile publice)

Cheltuieli sociale (limita a 2% aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile

personalului)

Perisabilitati ( in limitele stabilite prin Hotararea Guvernului nr. 831/2004 pentru

aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in
procesul de comercializare)

Cheltuieli cu tichete de masa acordate angajatorilor

Cheltuieli cu provizioane si rezerve Pentru imprumuturi obtinute de la alte entitati

inafara de cele specializate: dobanzile deductibile sunt limitate la nivelul ratei de
referinta BNR corespunzatoare ultimei luni din trimestru pentru imprumuturile in
lei si 9% pentru imprumuturile in valuta; pentru partea determinata ca fiind
deductibila se aplica regula bazata pe nivelul gradului de indatorare din perioada
respectiva; cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile in cazul in care gradul de
indatorare este mai mic sau egal cu 3 (grad de indatorare = (capital imprumutat la
inceputul perioadei + capital imprumutat la sfarsitul perioadei) / (capital propriu
initial + capital propriu final)) ; daca gradul de indatorare este mai mare decat 3
atunci cheltuiala se reporteaza in perioada urmatoare pana la deductibilitatea
integrala a acesteia;

Cheltuieli cu amortizarea

Cheltuieli efectuate in numele angajatului la schemele de pensii facultative (limita

a 400 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant)

Cheltuieli cu primele de asigurare voluntara de sanatate ( limita a 250 euro intr-un

an fiscal pentru fiecare participant)

Cheltuielile pentru funcionarea, ntreinerea i repararea locuinelor de serviciu

situate n localitatea unde se afl sediul social sau unde societatea are sedii
secundare

10

Cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii, aferente autoturismelor folosite

de persoanele cu funcii de conducere i de administrare ale persoanei juridice,
deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane cu
astfel de atribuii.

Conform articolului 21, alineatul 4 din Codul Fiscal, in categoria cheltuielilor nedeductibile
includem:

Cheltuieli cu impozit pe profit datorat

Cheltuielile cu dobanzi, majorari de intarziere, amenzi, penalitati datorate catre

autoritatile romane/straine

Cheltuieli cu stocurile sau activele corporale constatate lipsa din gestiune ori
degradata, neimputabile pentru care nu au fost ncheiate contracte de asigurare,
precum i taxa pe valoarea adugat aferent, dac aceasta este datorat.

Cheltuieli cu TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma avantajelor in

natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa

Cheltuielile nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ

Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile

Cheltuieli cu prime de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu

sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului

Cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de

servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora

Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private,

acordate potrivit legii ( se scade din impozitul pe profit datorat minimul dintre 3 la
mie din cifra de afaceri, 20% din impozitul pe profit datorat si cheltuiala cu
impozitul pe profit efecuata)

Cheltuielile reprezentnd valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, n cazul n care,

ca urmare a efecturii unei reevaluri, se nregistreaz o descretere a valorii
acestora

50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate
exclusiv n scopul activitii economice, cu o mas total maxim autorizat care

11

s nu depeasc 3.500 kg i care s nu aib mai mult de 9 scaune de pasageri,

incluznd i scaunul oferului, aflate n proprietatea sau n folosina
contribuabilului.
Impozitul pe profit se declara si se plateste trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei
luni urmatoare incheierii trimestrelor I-III. Impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat se
declara si se plateste pana la 25 martie inclusiv a anului urmator.
Anual, platitorii de impozit pe profit intocmesc pana la data de 25 martie a anului urmator
Declaratia 101 privind impozitul pe profit.. Pentru platile anticipate in contul impozitului pe
profit anual se intocmeste Declaratia 100 Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul
de stat. Declaratiile se depune la organul fiscal in a carui evidenta fiscala contribuabilul este
inregistrat ca platitor de impozite, taxe si contributii.
2.2.Impozitul pe dividende
Impozitul pe dividende, conform articolului 36 CF, se stabileste prin aplicarea unei cote de
16% asupra dividendului brut distribuit unei persoane juridice romane. Conform art. II din
Ordonanta Guvernului nr. 200/2008 dividendele reinvestite incepand cu 2009, in scopul
pastrarii si cresterii de noi locuri de munca pentru dezvoltarea activitatii persoanelor juridice
romane distribuitoare de dividende, conform obiectului de activitate al acestora inscris la
Oficiul National al Registrului Comertului, sunt scutite de la plata impozitului pe dividende.
Persoana juridica care distribuie dividende trebuie sa retina, sa declare si sa plateasca
impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare celei in care se distribuie/plateste dividendul. Daca dividendele nu au fost platite
pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul se plateste
pana pe 25 ianuarie a anului urmator.
2.3.Impozitul pe venit
Persoanele care datoreaza impozit pe venit sunt: persoane fizice rezidente, persoane fizice
nerezidente care desfasoara activitati dependente sau independente in Romania.
Conform articolului 42 din Codul Fiscal, in categoria veniturilor care nu sunt impozabile
includem:

ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din

bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,
bugetele locale si din alte fonduri publice; Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile
12

pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav,

potrivit legii;

sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor

naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces,

sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauza de utilitate publica, conform legii

pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe

pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate,

sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat

veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor

imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul
titlurilor de valoare

bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau

perfectionare in cadru institutionalizat

veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in

Romania

alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de
venit.
Cota de impozit pe venit este de 16%, iar perioada impozabila este anul fiscal care

corespunde anului calendaristic.

In ceea ce priveste impozitul pe venituri din salarii, acesta se calculeaza aplicand cota
de 16% asupra veniturilor in bani si/sau natura, obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o
activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut. Conform articolului 55
CF, cota de impozit se aplica si asupra veniturilor asimilate salariile dintre care amintim:
indemnizatii din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, a unei
functii alese inc adrul persoanelor juridice fara scop patrimonial, indemnizatia lunara bruta
cuvenita administratorilor societatii, remuneratia directorilor, presedintelui asociatiei de
proprietari, orice alte sume sau avantaje de natura salariala.
In categoria avantajelor de natura salariala se includ: utilizarea oricarui bun, cazare,
hrana, imbracaminte, imprumuturi nerambursabile, anularea unei creante a angajatorului
asupra angajatului, abonamente si costul convorbirilor telefonice efectuate in scop personal,
13

permise de calatori pe orice mijloace de transport folosite in scop personal, tichete-cadou,

prime de asigurare platite de catre angajator, altele decat cele obligatorii.
Conform articolului 55, alineatul 4, nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt
impozabile urmatoarele sume:

ajutoare de inmormantare, ajutoare pentru pierderi produse in urma calamitatilor naturale,

ajutoare pentru boli grave si incurabile, ajutoare pentru nastere, cadouri pentru copiii minori
ai salariatilor acordate cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului, cadouri oferite
salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie daca valoarea cadoului nu depaseste 150 lei,
contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru
tratament si odihna

drepturi de hrana acordate de angajatori angajatilor

contravaloarea folosintei locuintei de serviciu

contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii

isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui
abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta
contravaloarea chiriei, conform legii

sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a

indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in
strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de
persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit
peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice

veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat

cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului

legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;

costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice,

efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu

veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator;

Conform articolului 56, alineatul 1, persoanele fizice rezidente au dreptul la deducerea unei
sume din venitul net lunar sub forma de deducere persoanala. Aceasta se acorda lunar numai

14

pentru veniturile obtinute la locul unde salariatul are functia de baza si se determina in functie
de venitul brut obtinut si in functie de numarul de persoane aflate in intretinere.
Pentru persoanele fizice cu un venit lunar brut mai mic de 1.000 lei inclusiv se acorda
250 lei daca nu are nicio persoana in intretinere, 350 lei daca are o persoana in intretinere, 450
lei daca are doua persoane in intretinere, 550 lei daca are trei persoane in intretinere sau 650
lei daca are patru sau mai multe persoane in intretinere. Daca venitul lunar brut este cuprins
intre 1.000,01 si 3.000 lei, deducerea personala se calculeaza folosind formula:
DPB = (1-(venit brut 1000)/2000)*deducerea personala acordata daca venitul este mai mic
de 1.000 lei.
Daca venitul lunar brut este mai mare de 3.000,01 lei nu se acorda deducere personala.
Deducerea personala obtinuta se rotunjeste la multiplu de 10 in favoarea contribuabilului.,
Din categoria persoanelor aflate in intretinere pot face parte: sotia/sotul, copiii sau
alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al
doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile nu depasesc 250 lei lunar. Daca
o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, deducerea personala se acorda unui
singur contribuabil. Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere persoanele fizice care
detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si
de peste 20.000 mp in zonele montane si persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si
din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor
scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor
decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole,
indiferent de suprafata.
Impozitul datorat de salariati se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venit.
Pentru calcularea venitului impozabil, din venitul brut se deduc urmatoarele sume:

Contributiile de asigurari sociale obligatorii

Deducerea personala calculata conform legii doar pentru locul de munca de baza

Contributii la fondurile de pensii facultative, in limita echivalentului in lei al sumei de 400 de

euro anual

Cotizatia sindicala.

15

Pentru venituri obtinute in afara celor de la locul de munca, venitul impozabil se

determina scazand din venitul brut contributiile sociale obligatorii.
Asupra venitului impozabil astfel obtinut se aplica cota de impozit de 16%. Impozitul
pe venituri din salarii astfel calculat se vireaza la bugetul de stat pana cel tarziu pe data de 25
a lunii urmatoare celei pentru care s-au platit salariile.
2.4.Impozitul pe veniturile obtinute de nerezidenti
Persoanele fizice nerezidente sunt obligate la plata unui impozit in Romania pentru
veniturile obtinute.Impozitul se aplica asupra veniturilor brute impozabile obtinute in
Romania.Veniturile impozabile in Romania,indiferent daca sunt primite in Romania sau in
strainatate sunt:
Venit impozabil

Cota (%)

Dividende

0/16

Dobanzi

0/16

Redevente

0/16

Comisioane

16

Servicii prestate pe teritoriul Romaniei

16

(cu exceptia transportului international)

Management si consultanta

(indiferent de locul prestarii)

16

Jocurile de noroc
25

Impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile obtinute in Romania se

calculeaza,se retin si se varsa la bugetul de stat de catre platitorii de venituri.Impozitul se
determina:
a)Prin aplicarea unei cote de 16 % pentru veniturile din dobanzi si redevente,daca
beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoana juridica rezidenta intr-un stat membru
al Uniunii Europene sau in unul din statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS)
sau un sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru din UE/AELS, situat in alt

16

stat membru.. Incepand cu 1 ianuarie 2011, aceste plati sunt scutite de impozitul cu retinere la
sursa, daca beneficiarul venitului este o societate rezidenta in UE, care detine cel putin 25%
din actiunile contribuabilului roman pentru o perioada neintrerupta de minim doi ani.
b)prin aplicarea unei cote de 16% pentru dividendele care platite de o intreprindere
care este persoana juridica romana sau persoana juridica cu sediul social in Romania,infiintata
potrivit legislatiei europene,unei persoane juridice

rezidenta intr-un alt stat membru al

Uniunii Europene sau in unul din statele AELS.

c) prin aplicarea unei cote de 25% pentru veniturile obtinute din jocurile de noroc
d) prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra celorlalte categorii de venituri.
Urmatoarele categorii de venituri obtinute in Romania de nerezidenti sunt scutite de
plata impozitului cu retinere la sursa:

Obligatiunile emise si/sau garantate de Guvernul Roman

Veniturile din transporturi internationale si servicii auxiliare
Premiile platite din fonduri publice
Venituri obtinute din asocieri constituite in Romania de catre o societate nerezidenta.

Aceste venituri se supun regulilor privind impozitul pe profit

Impozitul se calculeaza,respectiv se retine in momentul platii venitului catre
nerezidenti si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25,inclusiv a lunii urmatoare
celei in care s-a platit venitul.Calculul se face pe baza cursului de schimb al pietei
valutare,comunicat de BNR,valabil in ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti.
Impozitul standard cu retinere la sursa aplicat dobanzilor si redeventelor platite nerezidentilor
este de 16% si se poate reduce prin folosirea prevederilor mai favorabile din conventiile
pentru evitarea dublei impuneri.
2.5. Taxa pe valoarea adaugata (TVA)
Conform definitiei din Codul fiscal al Romaniei2, taxa pe valoarea adaugata este un
impozit indirect datorat la bugetul statului si care este colectat conform prevederilor Codului
fiscal.
Pe de alta parte, taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect stabilit si perceput
asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al productiei si al distributiei si nu asupra intregii
valori a produsului sau serviciului. Prin stabilirea valorii adaugate se evita inregistrarile
2 Codul fiscal al Romniei, Titlul VI Taxa pe valoarea adugat, Capitolul I, Art. 125
17

repetate ale consumurilor externe ale intreprinderii productive, practic, aceasta cuprinde marja
comerciala din revanzarea marfurilor si aportul industrial propriu din activitatea de
exploatare.3
Obiectul taxei pe valoarea adaugata il reprezinta livrarile de marfuri catre terti si
pentru consumul propriu, achizitiile de bunuri, prestatiile de servicii, bunurile importate. De
asemenea, sunt impozitate si unele operatiuni care pot fi asimilate vanzarii sau cumpararii
(creditul pentru consum, cesiunea de marfuri, orice tranzactie privind transferul proprietatii
unui bun material).
La baza aplicarii taxei pe valoarea adaugata poate sta fie principiul originii marfurilor,
fie principiul destinatiei acestora.
Tarile care au introdus taxa pe valoarea adaugata au optat pentru principiul destinatiei 4,
dand prioritate ideii de impulsionare a activitatii economice prin consum, apelandu-se la
taxarea importurilor, taxa pe valoarea adaugata aferenta exporturilor intrand in bugetul tarii
consumatoare.
Persoanele impozabile normale au obligatia de inregistrare in scop de TVA inainte de
efectuarea operatiunilor.
Conform articolului 127 din Codul fiscal, este considerata persoana impozabila orice
persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice
de natura operatiunilor cuprinse in sfera TVA, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei
activitati. Operatiuni cuprinse in sfera TVA: livrari de bunuri, prestari servicii, schimbul de
bunuri sau servicii, achizitii intracomunitare de bunuri, import de bunuri.
Pentru a intra in sfera TVA operatiunile trebuie realizate cu plata (livrari catre sine,
prestari de servicii catre sine) sau asimilata la o operatiune cu plata.
Baza de impozitare poate fi constituita din:
-

Pentru livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate in interiorul tarii si pentru

achizitiile intracomunitare: tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care
urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului
sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni; compensatia
aferenta; pretul de cumparare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, in
absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii. In cazul
in care bunurile reprezinta active corporale fixe, baza de impozitare se stabileste conform

3 Georgeta, V., Fiscalitate. Metode i tehnici fiscale, 2004

4 Conform acestuia se impoziteaz ntreaga valoare adugat realizat att n ar, ct i n
strintate, pentru toate bunurile destinate consumului rii respective (exporturile sunt scutite
de plata taxei pe valoarea adugat, importurile sunt impozitate).
18

procedurii stabilite prin norme; suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru
realizarea prestarii de servicii; valoarea de piata pentru respectiva livrare/prestare;
Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:
a) impozitele si taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei pe valoarea
adaugata;
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si
asigurare, solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului. Cheltuielile
facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului, care fac
obiectul unui contract separat si care sunt legate de livrarile de bunuri sau de prestarile de
servicii in cauza, se considera cheltuieli accesorii.
Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret, acordate de furnizori
direct clientilor la data exigibilitatii taxei;
b) sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a
obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se
exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate;
c) dobanzile, percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu intarziere;
d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara
facturare;
e) sumele achitate de o persoana impozabila in numele si in contul altei persoane si care apoi
se deconteaza acesteia, precum si sumele incasate de o persoana impozabila in numele si in
contul unei alte persoane.
-

Pentru import: valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in

vigoare, la care se adauga orice taxe, impozite, comisioane si alte taxe datorate in afara
Romaniei, precum si cele datorate ca urmare a importului bunurilor in Romania, cu
exceptia taxei pe valoarea adaugata care urmeaza a fi perceputa.

Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele si cheltuielile de

ambalare, transport si asigurare, care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in
Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare
mentionata anterior. Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia indicata in
documentul de transport sau in orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in

19

Romania, sau, in absenta unor astfel de documente, primul loc de descarcare a bunurilor in
Romania.
Daca elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se
exprima in valuta, cursul de schimb valutar se stabileste conform prevederilor comunitare care
reglementeaza calculul valorii in vama.
Daca elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operatiuni, alta
decat importul de bunuri, se exprima in valuta, cursul de schimb care se aplica este ultimul
curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb utilizat de
banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru
operatiunea in cauza.
Cota standard este de 24% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse.
Cota redusa de 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii
si/sau livrari de bunuri:
a) serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice,
targuri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe, altele decat cele scutite conform art.
141 alin. (1) lit. m);
b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate
exclusiv sau in principal publicitatii;
c) livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;
f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv
inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a
politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construita
locuinta include si amprenta la sol a locuintei.
Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa:
a) spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate
de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum:
spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare
medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii
de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati;
20

b) prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si

tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de
tehnicieni dentari;
c) prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical,
conform prevederilor legale aplicabile in materie;
d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in
acest scop, de catre entitati autorizate in acest sens;
e) livrarile de organe, sange si lapte, de provenienta umana;
f) activitatea de invatamant prevazuta in Legea invatamantului nr. 84/1995,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formarea profesionala a adultilor,
precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati, efectuate
de institutiile publice sau de alte entitati autorizate;
g) livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate de caminele si cantinele
organizate pe langa institutiile publice si entitatile autorizate prevazute la lit. f), in folosul
exclusiv al persoanelor direct implicate in activitatile scutite conform lit. f);
h) meditatiile acordate in particular de cadre didactice din domeniul invatamantului
scolar, preuniversitar si universitar;
i) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau
protectia sociala, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand
caracter social, inclusiv cele livrate de caminele de batrani;
j) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a
tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter
social;
k) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor
colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop
patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica,
filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a
intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de
concurenta;
l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice,
efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau
educatia fizica;

21

m) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea,

efectuate de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial,
recunoscute ca atare de catre Ministerul Culturii si Cultelor;
n) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror
operatiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) si i) - m), cu ocazia manifestarilor destinate sa le
aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu
produca distorsiuni concurentiale;
o) activitatile specifice posturilor publice de radio si televiziune, altele decat
activitatile de natura comerciala;
p) serviciile publice postale, precum si livrarea de bunuri aferenta acestora;
q) prestarile de servicii efectuate de catre grupuri independente de persoane, ale caror
operatiuni sunt scutite sau nu intra in sfera de aplicare a taxei, grupuri create in scopul
prestarii catre membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, in
cazul in care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-parti de cheltuieli
comune, in limitele si in conditiile stabilite prin norme si in conditiile in care aceasta scutire
nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale;
r) furnizarea de personal de catre institutiile religioase sau filozofice in scopul
activitatilor prevazute la lit. a), f), i) si j).
Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:
a) prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara:
1. acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditelor de catre
persoana care le acorda;
2. negocierea garantiilor de credit ori a altor garantii sau orice operatiuni cu astfel de
garantii, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul;
3. tranzactii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente,
plati, viramente, creante, cecuri si alte instrumente negociabile, exceptand recuperarea
creantelor;
4. tranzactii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele si monedele utilizate ca
mijloc legal de plata, cu exceptia obiectelor de colectie, si anume monede de aur, argint sau
din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate in mod normal ca mijloc legal de plata sau
monede de interes numismatic;
5. tranzactii, inclusiv negocierea, dar exceptand administrarea sau pastrarea in
siguranta, cu actiuni, parti sociale in societati comerciale sau asociatii, obligatiuni garantate si
alte instrumente financiare, cu exceptia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;
22

6. administrarea de fonduri speciale de investitii;

b) operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare, precum si prestarile de servicii in
legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile
care intermediaza astfel de operatiuni;
c) pariuri, loterii si alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate,
conform legii, sa desfasoare astfel de activitati;
d) livrarea la valoarea nominala de timbre postale utilizabile pentru serviciile postale,
de timbre fiscale si alte timbre similare;
e) arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele
exceptii:
1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al
sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;
4. inchirierea seifurilor;
f) livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care sunt construite,
precum si a oricaror altor terenuri. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de
constructii noi, de parti de constructii noi sau de terenuri construibile. In sensul prezentului
articol, se definesc urmatoarele:
1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot
executa constructii, conform legislatiei in vigoare;
2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant;
3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata
cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a
constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii;
4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata sau parte transformata
a unei constructii, daca costul transformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din
valoarea de piata a constructiei sau a partii din constructie, astfel cum aceasta este stabilita
printr-un raport de expertiza, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;
g) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite daca taxa aferenta
bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut
obiectul excluderii dreptului de deducere.
Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei.

23

Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt
destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:
a) operatiuni taxabile;
b) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se
considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni
ar fi fost realizate in Romania;
c) operatiuni scutite de taxa
d) operatiuni scutite de taxa, in cazul in care cumparatorul ori clientul este stabilit in
afara Comunitatii sau in cazul in care aceste operatiuni sunt in legatura directa cu bunuri care
vor fi exportate intr-un stat din afara Comunitatii, precum si in cazul operatiunilor efectuate
de intermediari care actioneaza in numele si in contul altei persoane, atunci cand acestia
intervin in derularea unor astfel de operatiuni.
Persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata, daca aceasta este datorata in
conformitate cu prevederile prezentului titlu, este persoana impozabila care efectueaza livrari
de bunuri sau prestari de servicii, cu exceptia cazurilor pentru care beneficiarul este obligat la
plata taxei.
Taxa este datorata de orice persoana impozabila, inclusiv de catre persoana juridica
neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA, care este beneficiar al serviciilor care au locul
prestarii in Romania si care sunt furnizate de catre o persoana impozabila care nu este stabilita
pe teritoriul Romaniei sau nu este considerata a fi stabilita pentru respectivele prestari de
servicii pe teritoriul Romaniei, chiar daca este inregistrata in Romania.
Taxa este datorata de orice persoana inregistrata, careia i se livreaza gaze naturale sau energie
electrica, daca aceste livrari sunt realizate de o persoana impozabila care nu este stabilita in
Romania sau nu este considerata a fi stabilita pentru respectivele livrari de bunuri pe teritoriul
Romaniei), chiar daca este inregistrata in scopuri de TVA in Romania.
Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania si realizeaza sau
intentioneaza sa realizeze o activitate economica ce implica operatiuni taxabile si/sau scutite
de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri
de TVA la organul fiscal competent, denumita in continuare inregistrare normala in scopuri de
taxa, dupa cum urmeaza:
a) inainte de realizarea unor astfel de operatiuni, in urmatoarele cazuri:
1. daca declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri care atinge sau depaseste
plafonul de scutire, cu privire la regimul special de scutire pentru intreprinderile mici;

24

2. daca declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri inferioara plafonului de

scutire, dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa;
b) daca in cursul unui an calendaristic atinge sau depaseste plafonul de scutire, in
termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care a atins sau a depasit acest plafon;
c) daca cifra de afaceri realizata in cursul unui an calendaristic este inferioara
plafonului de scutire, dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa;
d) daca efectueaza operatiuni scutite de taxa si opteaza pentru taxarea acestora.
Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei, dar este stabilita
in Romania printr-un sediu fix, este obligata sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA in
Romania, astfel:
a) inaintea primirii serviciilor, in situatia in care urmeaza sa primeasca pentru sediul
fix din Romania servicii pentru care este obligata la plata taxei in Romania daca serviciile
sunt prestate de o persoana impozabila care este stabilita in alt stat membru;
b) inainte de prestarea serviciilor, in situatia in care urmeaza sa presteze serviciile de
la sediul fix din Romania pentru un beneficiar persoana impozabila stabilita in alt stat
membru care are obligatia de a plati TVA in alt stat membru, conform echivalentului din
legislatia statului membu.
c) inainte de realizarea unor activitati economice de la respectivul sediu fix care
implica:
1. livrari de bunuri taxabile si/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv livrari
intracomunitare scutite de TVA;
2. prestari de servicii taxabile si/sau scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de
deducere, altele decat cele prevazute la lit. a) si b);
3. operatiuni scutite de taxa si opteaza pentru taxarea acestora;
4. achizitii intracomunitare de bunuri taxabile.
Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta
decat o livrare/prestare fara drept de deducere a taxei, trebuie sa emita o factura catre fiecare
beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul
generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa. De asemenea,
persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar pentru suma
avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana
in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in
care factura a fost deja emisa.

25

2.6.Impozit si taxa pe cladiri

Orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania datoreaza anual
impozit pentru acea cladire, exceptand cazul in care Codul fiscal prevede altceva.
Impozitul pe cladiri, precum si taxa pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al
comunei, al orasului sau al municipiului in care este amplasata cladirea. In cazul municipiului
Bucuresti, impozitul si taxa pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al sectorului in care este
amplasata cladirea.
Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativteritoriale concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, dupa caz, persoanelor
juridice, altele decat cele de drept public, se stabileste taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina
fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta,
dupa caz, in conditii similare impozitului pe cladiri.
In cazul in care o cladire se afla in proprietatea comuna a doua sau mai multe
persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozitul pentru spatiile
situate in partea din cladire aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili partile
individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala
din impozitul pentru cladirea respectiva.
In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii.
Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre
0,25% si 1,50% inclusiv. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie revine
Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu,
inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare.
In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata, cota impozitului pe cladiri se stabileste
de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti intre:
a) 10% si 20% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani anteriori
anului fiscal de referinta;
b) 30% si 40% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 5 ani anteriori
anului fiscal de referinta .
Impozitul/taxa pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31
martie si 30 septembrie inclusiv.

26

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre

contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la
10%, stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta
atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Impozitul anual pe cladiri, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane
fizice sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de
plata. In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe cladiri amplasate pe raza
aceleiasi unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe cladiri
cumulat.
2.7.Impozit si taxa pe terenuri
Orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania datoreaza pentru acesta
un impozit anual, exceptand cazurile in care Codul fiscal prevede altceva.
Impozitul pe teren, precum si taxa pe teren se datoreaza catre bugetul local al comunei,
al orasului sau al municipiului in care este amplasat terenul. In cazul municipiului Bucuresti,
impozitul si taxa pe teren se datoreaza catre bugetul local al sectorului in care este amplasat
terenul.
Pentru terenurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativteritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, se stabileste taxa pe
teren care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de
administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditii similare impozitului pe teren.
In cazul terenului care este detinut in comun de doua sau mai multe persoane, fiecare
proprietar datoreaza impozit pentru partea din teren aflata in proprietatea sa. In cazul in care
nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun
datoreaza o parte egala din impozitul pentru terenul respectiv.
In cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga
durata a acestuia, impozitul pe teren se datoreaza de locatar.
In cazul in care contractul de leasing inceteaza, altfel decat prin ajungerea la scadenta,
impozitul pe teren este datorat de locator.
Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren,
rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului,
conform incadrarii facute de consiliul local.
In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la categoria de
folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei
terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare.
27

In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta

categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin
inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare, iar acest
rezultat se inmulteste cu coeficientul de corectie corespunzator.
Impozitul/taxa pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31
martie si 30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre
contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de
pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti,
aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Impozitul anual pe teren, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane
fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata.
In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza
aceleiasi unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe teren
cumulat.
2.8.Taxa asupra mijloacelor de transport detinute
Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie
inmatriculat/inregistrat in Romania datoreaza un impozit anual pentru mijlocul de transport,
cu exceptia cazurilor in care in prezentul capitol se prevede altfel.
Taxa asupra mijloacelor de transport, se plateste la bugetul local al unitatii
administrativ-teritoriale unde persoana isi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa
caz.
In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar,
pe intreaga durata a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datoreaza de locatar.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de
transport, conform celor prevazute in prezentul capitol.
In cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport
se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de
200 cmc sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare.
In cazul unui atas, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru
motocicletele, motoretele si scuterele respective.
Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele
de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.
28

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru

intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se
acorda o bonificatie de pana la 10% inclusiv, stabilita prin hotarare a consiliului local. La
nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului
Bucuresti.
Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara
a mijloacelor de transport in Romania, in conditiile legii, au obligatia sa achite integral, la
data solicitarii, impozitul datorat pentru perioada cuprinsa intre data de intai a lunii urmatoare
celei in care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv.
In situatia in care inmatricularea priveste o perioada care depaseste data de 31
decembrie a anului fiscal in care s-a solicitat inmatricularea, detinatorii prevazuti la alin. (3)
au obligatia sa achite integral impozitul pe mijlocul de transport, pana la data de 31 ianuarie a
fiecarui an, astfel:
a) in cazul in care inmatricularea priveste un an fiscal, impozitul anual;
b) in cazul in care inmatricularea priveste o perioada care se sfarseste inainte de data
de 1 decembrie a aceluiasi an, impozitul aferent perioadei cuprinse intre data de 1 ianuarie
si data de intai a lunii urmatoare celei in care expira inmatricularea.
Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiasi buget local de catre
contribuabili, persoane fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la
primul termen de plata. In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe
mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiasi unitati
administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe mijlocul de transport cumulat
al acestora.
2.9.Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate
Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate
Orice persoana, care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate in Romania in
baza unui contract sau a unui alt fel de intelegere incheiata cu alta persoana, datoreaza plata
taxei prevazute in prezentul articol, cu exceptia serviciilor de reclama si publicitate realizate
prin mijloacele de informare in masa scrise si audiovizuale.
Publicitatea realizata prin mijloace de informare in masa scrise si audiovizuale, in
sensul prezentului articol, corespunde activitatilor agentilor de publicitate potrivitClasificarii
activitatilor din economia nationala - CAEN, cu modificarile ulterioare, respectiv publicitatea
realizata prin ziare si alte tiparituri, precum si prin radio, televiziune si Internet.

29

Taxa prevazuta in prezentul articol, denumita in continuare taxa pentru servicii de

reclama si publicitate, se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza
careia persoana presteaza serviciile de reclama si publicitate.
Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se calculeaza prin aplicarea cotei taxei
respective la valoarea serviciilor de reclama si publicitate.
Cota taxei se stabileste de consiliul local, fiind cuprinsa intre 1% si 3% .
Valoarea serviciilor de reclama si publicitate cuprinde orice plata obtinuta sau care
urmeaza a fi obtinuta pentru serviciile de reclama si publicitate, cu exceptia taxei pe valoarea
adaugata.
Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se varsa la bugetul local, lunar, pana
la data de 10 a lunii urmatoare celei in care a intrat in vigoare contractul de prestari de servicii
de reclama si publicitate.
2.10.Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate
Orice persoana care utilizeaza un panou, afisaj sau o structura de afisaj pentru reclama
si publicitate, datoreaza plata taxei anuale prevazute in prezentul articol catre bugetul local al
comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz, in raza careia/caruia este amplasat panoul,
afisajul sau structura de afisaj respectiva. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta taxa
revine bugetului local al sectorului in raza caruia este amplasat panoul, afisajul sau structura
de afisaj respectiva.
Valoarea taxei pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se calculeaza anual, prin
inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a suprafetei afisajului
pentru reclama sau publicitate cu suma stabilita de consiliul local, astfel:
a) in cazul unui afisaj situat in locul in care persoana deruleaza o activitate economica,
suma este intre 0 si 28 lei;
b) in cazul oricarui alt panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si
publicitate, suma este intre 0 si 20 lei
Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se recalculeaza pentru a reflecta
numarul de luni sau fractiunea din luna dintr-un an calendaristic in care se afiseaza in scop de
reclama si publicitate.
Taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste anual, in doua rate
egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Taxa pentru afisajul in scop de
reclama si publicitate, datorata aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice si
juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata.

30

Consiliile locale pot impune persoanelor care datoreaza taxa pentru afisaj in scop de reclama
si publicitate sa depuna o declaratie anuala la compartimentul de specialitate al autoritatii
administratiei publice locale.
2.11 Contributii sociale obligatorii

Regula generala :
Baza de calcul = castigul brut realizat lunar
Contribuabili la sistemul public de pensii si la cel de asigurari sociale de sanatate:
- persoanele cu statut de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice;
- persoanele care realizeaza venituri din profesii libere;
- persoanele care realizeaza venituri, in regim de retinere la sursa a impozitului pe venit,
din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile, drepturi de proprietate
intelectuala, expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
- persoanele care realizeaza venituri din activitati agricole;
- membrii intreprinderii familiale;
- intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale.
Exceptie: Platitorii de venit care calculeaza, retin si vireaza contributiile sociale pentru
persoanele fizice care realizeaza venituri in baza contractelor de agent.

31

Nu sunt incluse in baza de calcul a contributiilor sociale individuale:

tichete de masa, vacanta, cadou, cresa

ajutoarele sociale, inclusiv cadourile in limita a 150 RON/eveniment

diurnele si indemnizatiile de detasare in limita a 2,5 ori nivelul pentru IP

Avantajele primite in legatura cu o activitate dependenta:

o Utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii, in vederea deplasarii de la
domiciliu la locul de munca si invers;
o Cazarea in unitati proprii;
o Hrana acordata potrivit legii;
o Permise de calatorie acordate in interes de serviciu

1.Contributia de asigurari sociale (CAS)

Baza de calcul = suma castigurilor brute lunare ale asiguratilor, corectate cu exceptiile
generale si specifice prevazute la art. 29615 si 29616 din Codul fiscal.
Baza de calcul CAS este plafonata.
Baza de calcul CAS:
plafonata la 5 x CSMB (pentru 2012 plafonul = 5 x 2.117- castigul mediu brut = 10.585
RON)
Contributia de asigurari sociale pentru somerii care beneficiaza de indemnizatie de
somaj se suporta integral din bugetul asigurarilor pentru somaj la nivelul cotei stabilite pentru
conditii normale de munca.
Pe perioada in care somerii beneficiaza de concedii medicale si de indemnizatii de
asigurari sociale de sanatate, cu exceptia cazurilor de accident de munca sau boala
profesionala, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bugetului
asigurarilor sociale de stat este suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut,
prevazut la art. 29614 alin. (3), corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul
medical, iar contributia de asigurari sociale se suporta la nivelul cotei stabilite pentru conditii
normale de munca.
Contributia de asigurari sociale pentru persoanele care beneficiaza de plati
compensatorii acordate potrivit legii din bugetul asigurarilor pentru somaj, se suporta din
bugetul asigurarilor pentru somaj, potrivit legii, la nivelul cotei contributiei individuale de
asigurari sociale, cu exceptia cazurilor in care, potrivit prevederilor legale, se dispune altfel.
32

Declararea contributiilor sociale individuale se face de catre platitorul de venit, care

in acest caz este asimilat angajatorului, prin depunerea declaratiei dupa caz, pana la data de 25
inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-au platit veniturile, respectiv a lunii urmatoare
trimestrului in care s-au platit veniturile.
2).Contribuia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata in
functie de clasa de risc
Contributia datorata de angajator in functie de clasa de risc,privind asigurarea pentru
accidente de munca si boli profesionale,este intre 0,15% si 0,85%.Asigurarea pentru accidente
de munca si boli profesionale asigura protectia sociala impotriva urmatoarelor categorii de
riscuri profesionale:pierderea,diminuarea capacitatii de munca si decesul ca urmare a
accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Contributia lunara de asigurare pentru accidente de munca sau boli profesionale datorata
de angajator se determina dupa urmatoarea formula: C=TR*FS/100 unde :
TR-tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul.Este procentul
din fondul brut de salarii realizat,corespunzator clasei de risc,clasele de risc stabilindu-se pe
categorii de activitati ale economiei nationale.
Fs-fondul brut de salarii realizate de catre angajator in luna anterioara perioadei de plata a
contributiei.
Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale,dupa calculare si
retinere se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza
drepturile salariale.
3) Contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj (AS)
Bugetul asigurarilor pentru somaj se constitue in scopul platii indemnizatiilor de
somaj in cazul nefericit in care o persoana nu-si poate gasi loc de munca.Veniturile acestui
buget sunt constituite in principal din contributia de asigurari de somaj platita lunar de
contribuabil.Mecanismul de functionare a contributiei de asigurari pentru somaj este
asemanator cu cel al contributiei pentru asigurarile sociale.Aceasta se calculeaza astfel
AS=Cota* Baza Impozabila
In ceea ce priveste cota de contributie, aceasta se diferentiaza in functie de categoria de
contribuabil,fiind diferentiat prin trei tipuri de cote:

Cota de contributie individuala de asigurari pentru somaj

Cota de contributie de asigurari de somaj platita de angajatori
33

Cota de contributie de asigurari de somaj platita de persoanele asigurate pe baza de

contract de asigurare de somaj

Nivelul cotelor de contributii de asigurari de somaj se stabileste anual prin legea

bugetului asigurarilor sociale de stat.
4).Contributia la fondul de garantare a creantelor salariale
Se aplica asupra sumei castigurilor brute lunare ale salariatilor angajati cu contract de
munca ( ce constitue baza de calcul a contributiei individuale a bugetului asigurarilor de
somaj) cu exceptia veniturilor de la art. 29615 din Codul Fiscal.Este una din sursele de
finantare a Fondului de Garantare a creantelor salariale.Nivelul contributiei este de 0,25%
din fondul total de salarii brute realizate de salariati
5.Contributia pentru concedii si indemnizatii de concedii medicale
Calculul contributiei pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate se
determina prin aplicarea cotei la baza de impozitare.
CCI =Cota *Baza Impozabila( venitul lunar asigurat care nu poate fi mai
mic decat salariu de baza minim brut pe tara)
Cota de contributii pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate
este de 0,85%.Termenul de plata a contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli
profesionale este data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-a realizat venitul baza
impozabila.
6.Contributia angajatorului la asigurarile de sanatate ( CASS) se aplica asupra sumei
castigurilor brute lunare ale asiguratilor fara indemnizatiile de concedii medicale suportate din
FNUASS si FAAMBP .
CASS= Cota * Baza Impozabila
Baza de calcul:
Pensie
- PFA/PFI: venitul declarat care nu poate fi mai mic de 35% din castigul salarial mediu
brut si nici mai mare decat echivalentul a de 5 ori acest castig; (31,3%)
- Conventii civile/venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala

venitul stabilit prin contractul incheiat intre parti, sau diferenta dintre venitul brut si
cheltuiala deductibila forfetara . (10.5%)

34

Sanatate
- PFA/PFI: diferenta dintre totalul veniturilor incasate si cheltuielile efectuate in scopul
realizarii acestor venituri; (5,5%)
- Conventii civile/venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala

venitul stabilit prin contractul incheiat intre parti, sau diferenta dintre venitul brut si
cheltuiala deductibila forfetara . (5,5%)
Exceptii:
- persoanele care sunt asigurate ale sistemului public de pensii/beneficiaza de una din
categoriile de pensii acordate in sistemul public de pensii nu datoreaza contributia de asigurari
sociale.
- persoanele care realizeaza venituri din IPR nu datoreaza contributia de asigurari sociale de
sanatate pentru aceste venituri, daca realizeaza venituri sub forma de salarii, indemnizatii de
somaj etc
Plata contributiei la asigurarile sociale de sanatate se face:

Lunar pentru contributia individuala platita asupra veniturilor din salarii si asimilate
salariilor supuse impozitului pe venit,indemnizatiilor de somaj si alocatiilor de
sprijin,veniturilor din pensii si pentru contributia datorata de angajatori asupra fondului de

salarii.
Trimestrial pentru contributia datorata asupra veniturilor din activitati desfasurate de
persoane care exercita profesii liberale sau autorizate potrivit legii sa desfasoare activitati
independente si asupra veniturilor din agricultura si silvicultura,stabilite potrivit normelor

de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator

Anual, pentru contributia asupra veniturilor din cedarea folosintei bunurilor,veniturile din
dividende si dobanzi,venituri din drepturi de proprietate intelectuala si altor venituri care
se supun impozitului pe venit..

Incepand cu 01.01.2011 angajatorii au obligatia depunerii declaratiei 112 Declaratiei privind

obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a
persoanelor asigurate, care reuneste intr-o singura declaratie declaratiile anterioare:

declaratia 100 doar impozitul pe venituri din salarii si asimilate salariilor

declaratia 102 privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor

speciale.

35

3. STUDIU DE CAZ: MOD DE CALCUL AL IMPOZITELOR SI TAXELOR

SUPORTATE DE SOCIETATEA VRANCART
3.1 SCURTA DESCRIERE A SOCIETATII
S.C. VRANCART S.A. Adjud este unul dintre cei mai importanti producatori de
carton ondulat, hartie pentru carton ondulat si hartii igienico-sanitare din Romania, cu o
vechime de peste 31 de ani in acest domeniu de activitate.
S.C. VRANCART S.A. Adjud a luat fiinta in anul 1977 sub denumirea de
Combinatul de Celuloza si Hartie Vrancea, denumire ce a fost schimbata in 1992 in
VRANCART. Are numarul de inmatriculare in Registrul Comertului anul J/39/239/1991 si
codul fiscal RO 1454846.
Sediul social al societatii este Strada Ecaterina Teodoroiu, nr. 17, Adjud, Vrancea.
Conform nomenclatorului privind clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN,
domeniul principal de activitate este CAEN 1721- Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a
ambalajelor din hartie si carton. Clasa din care face parte include fabricarea hartiei si
cartonului ondulat, fabricarea ambalajelor din hartie sau carton ondulat, fabricarea
ambalajelor din carton, pliabile, fabricarea ambalajelor din carton solid, fabricarea altor
ambalaje din hartie si carton, fabricarea de saci si pungi din hartie, fabricarea bibliorafturilor
si a articolelor similare. Aceasta clasa exclude fabricarea plicurilor.
S.C VRANCART S.A. Adjud se ocupa cu

producerea

si comercializarea

urmatoarelor produse:carton ondulat,ambalaje din carton ondulat (cutii) de diferite formate,

stantate si imprimate,hartie pentru carton ondulat,hartii igienico-sanitare in diverse
sortimente.
Societatea comerciala Vrancart S.A. este condusa de un Consiliu de administratie
format din 3 membri. SC Vrancart SA respecta principiile contabile in conformitate cu
reglementarile contabile din Romania si anume Legea Contabilitatii nr 82/1991, republicata,
ordinul emis de Ministerul Finantelor Publice nr 3055/2009- pentru aprobarea reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile ulterioare.Exercitiul financiar
incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie pentru fiecare an fiscal.
Imobilizarile corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar sunt reprezentate de
terenuri, constructii, instalatii tehnice si masini, alte instalatii, utilaje si mobilier, avansuri si
imobilizari corporale in curs.

36

Imobilizarile in curs existente la sfarsitul exercitiului sunt reprezentate de investitii

pentru achizitiile de materii prime, investitii de mediu si investitiile pentru cresterea gradului
de eficienta a productiei.
Societatea comerciala aplica principiul independentei exercitiilor financiare pentru
recunoasterea veniturilor si a cheltuielilor.
S.C. Vrancart a executat in anul 2012 investiii din surse proprii si a continuat proiectul
investitional privind modernizarea Masinii de hartii pentru fabricarea cartonului ondulat
inceput .S-au achizitionat utilaje noi pentru modernizarea masinii de hartie pentru carton
ondulat si se deruleaza pe o perioada de doi ani. S-au montat toate utilajele si s-au pus in
functiune echipamentele.Prin aceasta investitie se doreste dublarea capacitatii de
productie,posibilitatea obtinerii unor largi varietati de sortimente si imbunatatirea calitatii
produselor obtinute.
3.2 MOD DE CALCUL AL IMPOZITELOR SI TAXELOR SUPORTATE DE
SOCIETATEA S.C VRANCART
Taxele si impozitele pe care societatea S.C Vrancart trebuie sa le plateasca sunt:
impozit pe profit, impozit pe venituri din salarii, impozit pe veniturile obtinute de nerezidenti,
taxa pe valoarea adaugata, impozit si taxa pe cladiri, impozit si taxa pe terenuri, taxa asupra
mijloacelor de transport detinute, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate,
contributii sociale obligatorii.

3.2.1. Calculul impozitului pe profit

Am extras din contabilitatea societatii datele necesare calcularii impozitului pe profit
datorat pentru anul 2012. Intrucat impozitul pe profit se calculeaza trimestrial, este important
sa stim inca din momentul inregistrarii in contabilitate daca o cheltuiala este deductibila sau
daca un venit este impozabil Daca aceasta separare a cheltuielilor s-ar realiza doar la sfarsitul
fiecarui trimestru am fi nevoiti sa revedem toate documentele justificative pentru a determina
partea deductibila de cheltuiala. Astfel, am creat analtice distincte pentru tipurile de cheltuieli
care sunt partial deductibile, cum este cazul cheltuielilor cu combustibilii, cu intretinerea si
reparatiile sau a cheltuielilor reprezentand amenzi sau penalitati datorate autoritatilor romane.
Este important sa separam in mod corect cheltuielile deductibile de cele nedeductibile
deoarece, in urma unui control fiscal, orice cheltuiala nedeductibila tratata ca fiind o

37

cheltuiala deductibila atrage obligatia de plata a unor dobanzi si penalitati la buget. Trebuie sa
consideram deductibile sau partial deductibile doar cheltuielile aferente activitatii economice.
Pentru calculul impozitului pe profit avem nevoie de contul de profit si pierdere si o
serie de date privind activitatea intreprinderii dupa cum urmeaza:
Cont

Debit/Credit

Sold final

1012

811.600 lei

121

887.431 lei

105

2.018.546 lei

1061

162.320 lei

1065

3.185.016 lei

1068

16.462.253
lei

117

5.438 lei

Capital propriu la inceputul anului: 22.639.736 lei

Capital propriu la sfarsitul anului: 23.532.606 lei
Capital imprumutat la inceputul anului: 5.832.977 lei.
Capital imprumutat la sfarsitul anului: 5.515.288 lei

38

39

Pentru calculul impozitului pe profit trebuie sa determinam cuantumul cheltuielilor

deductibile si a celor nedeductibile, respectiv cuantumul veniturilor impozabile si al celor
neimpozabile.
a) Determinarea cuantumului veniturilor neimpozabile

Venituri din provizioane: conform art 20, lit c), sunt neimpozabile veniturile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere
Venituri neimpozabile = 62.520 lei.
b) Determinarea cuantumului cheltuielilor nedeductibile:

Cheltuieli privind combustibilul nedeductibil: conform art. 21 alin. 4, 50% din

cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv n scopul
activitii economice sunt nedeductibile; o parte din autoturisme sunt utilizate de agentii
de vanzari si de achizitii, cheltuielile cu combustibilul fiind integral deductibil, cealalta
parte a cheltuielilor cu combustibilul se deduce in limita a 50% . In cazul societatii noastre
o parte din autoturisme sunt utilizate exclusiv in activitatea economica, cheltuielile
generate de celelate autoturisme au fost impartite dupa cum urmeaza: 50% din cheltuiala a
fost inregistrata in contul 6022 nedeductibil, 50% din cheltuiala a fost inregistrata in
contul 6022 deductibil, 50% din TVA a fost inregistrat in contul 4426, 50% din TVA fara
drept de deducere s-a inregistrat in contul 6022 deductibil.
Cheltuielile cu combustibilul nedeductibil = 21.080 lei
TVA nedeductibil inregistrat pe cheltuiala = 24%*21.080*50% =2.529 lei

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile: au fost considerate integral deductibile

cheltuielile cu intretinerea si reparatiile echipamentelor tehnologice si a autoturismelor
utilizate de agentii de vanzari si de achizitii; au fost considerate deductibile limitat (50%)
cheltuielile cu intretinerea si reparatiile autoturismelor utilizate de persoanele aflate in
posturi in conducere; au fost considerate nedeductibile cheltuielile cu intretinerea si
reparatiile efectuate celorlaltor autoturisme. Pentru inregistrarea acestor cheltuieli s-a
folosit modalitatea enuntata la cheltuielile cu combustibilii.
Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile nedeductibile = 67.600 lei
TVA nedeductibil inregistrat pe cheltuiala = 24%*67.600*50% = 8.112 lei

40

Cheltuieli cu protocol: conform art. 21, alin. 3, lit. A, cheltuielile de protocol sunt
deductibile n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect
cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit
Baza cheltuieli protocol = total venituri total cheltuieli venituri neimpozabile +
cheltuieli de protocol + cheltuieli cu impozitul pe profit = 21.817.087 20.929.656
62.520 + 39.703 + 110.864 = 975.478 lei
Cheltuieli de protocol deductibile = 2%*baza cheltuieli protocol = 2%*975.478 = 19.510
lei
Total cheltuieli de protocol inregistrate in an = 39.703 lei
Cheltuielile de protocol nedeductibile = 39.703 19.510 = 20.193 lei
TVA aferent partii nedeductibile din cheltuielile de protocol = 24%*20.193 = 4.846 lei

Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferuri: conform art 21, alin 3, lit b, cheltuielile cu
indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in
strainatate este deductibila in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile
publice. Din totalul cheltuielilor inregistrat in 625, 5.313 lei reprezinta diurna acordata
salariatilor. In anul 2012 a avut loc o singura deplasare externa, de 3 zile, pe 20 aprilie, la
care a participat 1 persoana in Germania, acordandu-se o diuna egala cu 100 euro/zi.
Conform HG 518/1995, diurna maxima deductibila pentru Germania este de 35 euro.
Conform Legii 118/iunie 2010, cuantumul brut al indemnizatiilor se diminueaza cu 25% .
Conform Legii 285/decembrie 20010, cuantumul brut al indemnizatiilor creste cu 15%
fata de nivelul stabilit pentru luna octombrie 2010.
Diurna deductibila deplasari externe = 35*0,75*1,15*2,5*3 = 75,47*3 euro = 226.41 euro
Diurna nedeductibila deplasari externe = 100*3-226.41 =73,59 euro
Diurna nedeductibila deplasari externe RON = 73,59 euro * 4.3748 RON/euro = 322RON
In anul 2012 s-a mai acordat diurna pentru 80 zile in care salariatii au fost in deplasare in
interiorul Romaniei, fiecare angajat beneficiind de 50 de lei/zi. Pana in luna iunie 2012
totalul zilelor de deplasare a fost de 49 zile, din iunie pana in decembrie s-au adunat 31
zile, in luna decembrie neefectuandu-se deplasari.

41

Diurna pentru institutiile publice in cazul deplasarilor in interiorul Romaniei este de 13

lei/ zi. Conform OUG 19/ mai 2012, diurna se majoreaza cu 8% fata de nivelul din mai
2012.
Diurna deductibile deplasari interne = 13*0,75*1,15*2,5*49+13*0,75*1,15*1,08*31 =
1.373,5+375,5 = 1.749 lei
Diurna nedeductibila deplasari interne = 50*80 1.749 = 2.251 lei
Total diurna nedeductibile = 322 + 2.251 =2.573 lei.

Cheltuieli cu tichetele de masa: Conform Legii 142/1998 , numarul maxim de tichete de

masa de care poate beneficia un salariat este egal cu numarul de zile lucratoare din luna
dar nu mai mult de numarul de zile in care salariatul s-a aflat in unitate. Conform
Ordinului 2205/ 2011 si Ordinului 820/2012, valoarea nominala a unui tichet de masa
este de 9lei.
Nu se acorda tichete de masa pentru salariatii din toate departamentele, ci numai pentru 32
angajati.
In anul 2012 s-au acordat 1.400 zile de concediu de odihna, din care 570 zile au fost luate
de salariatii care primesc tichete de masa. Din cele 83 zile de diurna , 75 au fost acordate
salariatii care primesc tichete de masa
Cheltuieli cu tichetele de masa deductibile = 9lei * (32 salariati * 252 zile lucratoare 75
zile diurna 591 zile CO) = 66.582 lei
Cheltuiala 642 = 66.582 lei.
Cheltuielile cu tichetele de masa sunt in totalitate deductibile.

Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala: in aceast cont au fost inregistrate
sumele reprezentand ajutoare de inmormantare acordate, cadouri oferite copiilor
salariatilor, tichete cadou. Conform art. 21, alin. 3, lit. c, aceste cheltuieli sunt deductibile
in limita cotei de 2% aplicata asupra cheltuielilor salariale.
Suma deductibila = 2%* 1.118.496 = 22.370 lei
Total cheltuieli inregistrate in contul 6458 = 106.050 lei
Cheltuieli sociale nedeductibile = 106.050 22.370 = 83.680 lei

42

Despagubiri,amenzi,penalitati - amenzi datorate autoritatilor romane: conform art. 21,

alin 4, lit. b cheltuielile cu amenzile si penalitatile datorate autoritatilor romane sunt
integral nedeductibile.
Cheltuieli privind despagubiri, amenzi, penalitati nedeductibile = 103.372 lei.

Cheltuieli cu sponsorizari : conform art. 21, alin 4, lit p, cheltuielile cu sponsorizarile sunt
nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Cheltuieli cu sponsorizari nedeductibile = 174.260 lei

Cheltuieli din diferente de curs valutar: intrucat cheltuielile din diferente de curs valutar
depasesc veniturile din diferente de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu
dobanda; astfel, conform art. 23, alin 1, acestea sunt integral deductibile daca gradul de
indatorare al capitalului este mai mic sau egal cu 3.
Grad de indatorare = (capital imprumutat la inceputul perioadei + capital imprumtat la
sfarsitul perioadei)/(capital propriu la inceputul perioadei + capital propriu la sfarsitul
perioadei) = (5.832.977 +5.515.288) / (22.639.736 +23.532.606) = 22.696.531 /
92.344.684 = 0.25
Gradul de indatorare este mai mic decat 3, cheltuielile cu diferentele de curs valutar fiind
integral deductibile.

Cheltuieli cu dobanzile: intrucat toate imprumuturile societatii sunt contractate de la

institutii specializate, aplicam prevederile art. 23, alin 1 conform caruia cheltuielile cu
dobanzile sunt integral deductibile daca gradul de indatorare al capitalului este mai mic
sau egal cu 3. Gradul de indatorare mai sus determinat este mai mic decat 3, cheltuielile
cu dobanzile fiind integral deductibile.

Cheltuielile cu amortizarea : in cazul societatii noastre, amortizarea fiscala este egala cu

cea contabila, fapt pentru care cheltuiala cu amortizarea inregistrata este integral
deductibila.

Cheltuieli cu impozitul pe profit: conform art. 21, alin 4, lit a), cheltuiala cu impozitul pe
profit datorat este nedeductibila
Cheltuieli cu impozitul pe profit nedeductibil = 110.864 lei.

Rezerva legala : conform art. 22, alin. 1, lit a), rezerva rezerva legal este deductibil n
limita unei cote de 5% aplicat asupra profitului contabil, nainte de determinarea
impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile
aferente acestor venituri neimpozabile, pn ce aceasta va atinge a cincea parte din

43

capitalul social subscris i vrsat sau din patrimoniu, dup caz, potrivit legilor de
organizare i funcionare.
Profit inainte de impozit = 21.817.087 20.929.656 + 110.864 = 998.296 lei
Venituri neimpozabile = 62.520 lei
Baza rezerva legala = 998.296 62.520 = 935.776 lei
Rezerva legala deductibila = 5% * 935.776 = 46.789 lei
Capital subscris varsat = 811.600 lei
Maxim rezerva legala = 20% * 811.600 = 162.320 lei
Rezerva deja constituita (cont 1061) = 162.320 lei
Ramas de constituit = 0 lei.
Total cheltuieli nedeductibile = 21.080 + 2.529 +67.600 + 8.112 + 20.192 + 4.846 +
2.573 + 83.680 + 103.372 + 174.260 + 110.864 = 599.108 lei
Calculul impozitului pe profit:
Profit contabil = 887.432 lei
Cheltuieli nedeductibile = 599.108 lei
Venituri neimpozabile = 62.520 lei
Profit impozabil = 887.432 + 599.108 62.520 = 1.424.020 lei
Cheltuiala cu impozitul pe profit = 16% * 1.424.020 = 227.843 lei
Cheltuiala cu sponsorizarea: min(3/1000*CA, 20%*imp/profit, chelt sponsorizare) =
min(42.433, 45.569, 174.260) = 42.433 lei se scade din impozitul pe profit datorat
Impozit pe profit = 227.843 42.433 = 185.410 lei
Impozit pe profit deja inregistrat = 110.864 lei
Impozit de plata: 185.410-110.864 = 74.546 lei
Impozitul pe profit astfel obtinut trebuie sa fie declarat si platit pana la data de 25
martie a anului 2013. Declaratia care trebuie depusa este Declaratia 101 privind
impozitul pe profit
2.2. Impozit pe venituri din salarii si contributii sociale obligatorii privind persoanele
care realizeaza venituri din salarii
Pentru desfasurarea activitatii, societatea a angajat un numar de 140 salariati.
Departamentul de impozite si taxe trebuie sa urmareasca reglemenetarile legale si sa calculeze
impozitele si contributiile datorate pentru veniturile din salarii in conformitatea cu acestea.
Trebuie sa urmareasca daca in luna respectiva nu exista categorii de venituri pentru care
contributiile se calculeaza diferit sau pentru care nu se platesc deloc contributii. In cazul in
care nu se calculeaza corect si nu se declara la timp exista riscul de a fi calculate majorari si
dobanzi in cazul unui control fiscal ulterior.
Societatea retine lunar de la fiecare angajat suma reprezentand impozitul pe venit si
contributiile la bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de sanatate datorate de angajatul
respectiv in functie de salariul brut realizat in luna respectiva. Pe langa sumele retinute de la

44

angajat, societatea trebuie sa vireze la stat si contributiile datorate de angajator pentru fiecare
salariat in parte. Angajatorul este obligat sa vireze aceste sume la stat pana pe data de 25 a
lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza impozitul si contributiile (25 noiembrie
inclusiv).
Pentru luna octombrie 2012, venitul brut a fost de 214.329 lei, iar suma aferenta
tichetelor de masa acordate a fost de 22.473 lei. Deducerea personala de baza insumata pentru
toti salariatii a fost de 34.740 lei. Deducerea personala s-a calculat pentru fiecare salariat in
parte in functie de numarul de persoane aflate in intretinere si in functie de castigul salarial
obtinut in acea luna, fiind respectate prevederile legale.
Doi paznici sunt pensionari, iar conform articolului 296^16, nu se plateste somaj
pentru veniturile obtinute de pensionari. Veniturile obtinute de acestia in luna octombrie sunt
de 3.991 lei.
Conform articolului 296^5, baza de calcul a CAS datorat de angajator este egala cu
minimul dintre castigurile brute obtinute de un angajat si valoarea corespunzatoare a de 5 ori
castigul salarial mediu brut.

3.2.2.1. Impozit si contributii retinute de la angajat pentru veniturile salariale obtinute

Calcul contributiilor de asigurari sociale retinute de la angajati pentru luna octombrie 2012
(conditii normale de munca cota 10.5%):

CAS retinut de la angajati: 214.329 * 10.5% = 22.505 lei

Calcul contributiilor de asigurari sociale de sanatate retinute de la angajati pentru luna

octombrie 2012 (cota 5.5%):

CASS retinut de la angajati: 214.329 *5.5% = 11.788 lei.

Calcul contributiilor la bugetul asigurarilor de somaj retinute de la angajati pentru luna

octombrie 2012 (cota 0.5%):

Nu se calculeaza somaj pentru veniturile obtinute de pensionari

Somaj retinut de la angajati: (214.329-3.991)*0.5% = 1.052 lei.

Calcul impozit pe venit retinut de la angajati pentru luna octombrie 2012 (cota 16% aplicata la
venitul impozabil):

45

Venit impozabil = fond salarii contributii sociale obligatorii deducere personala de

baza + tichete de masa acordate = 214.329 22.505 11.788 1.052 34.740 + 22.473 =
166.717 lei.

Impozit pe venit: 166.717 * 16% = 26.675 lei.

3.2.2.2. Contributii datorate de angajator pentru veniturile salariale obtinute de angajat

Calcul contributiilor de asigurari sociale datorate de angajator pentru luna octombrie 2012
(conditii normale de munca cota 20.8%): 20,8% * minim (140*5*2.117; 214.329) = 44.580
lei
Calcul contributiilor de asigurari sociale de sanatate datorate de angajator pentru luna
octombrie 2012 (cota 5.2%): 214.329*5.2% = 11.145 lei.
Calcul contributiilor la bugetul asigurarilor de somaj datorate de angajator pentru luna
octombrie 2012 (cota 0.5%): (214.329-3.991)*0.5% = 1.072 lei.
Calcul contributiilor pentru concedii si indemnizatii pentru luna octombrie 2012 (cota
0.85%): 214.329 * 0.85% = 1.822 lei.
Calcul contributiilor la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale pentru luna
octombrie 2012 (cota 0.25%): 214.329 * 0.25% = 536 lei.
Calcul contributiilor pentru risc si accidente de munca si boli profesionale pentru luna
octombrie 2012 (pentru codul CAEN 1721, conform HG 50/2009, cota este de 0.38%):
214.329 * 0.38% = 814 lei.
Calcul contributiilor pentru fondul de solidaritate pentru luna octombrie 2012 :
Conform Legii 448/2006, art. 78, Autoritile i instituiile publice, persoanele
juridice, publice sau private, care au cel puin 50 de angajai, au obligaia de a angaja persoane
cu handicap ntr-un procent de cel puin 4% din numrul total de angajai. Autoritile i
instituiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaz persoane cu
handicap n condiiile prevzute mai sus, pot opta pentru ndeplinirea uneia dintre urmtoarele
obligaii: s plteasc lunar ctre bugetul de stat o sum reprezentnd 50% din salariul de baz
minim brut pe ar nmulit cu numrul de locuri de munc n care nu au angajat persoane cu
handicap sau s achiziioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a
persoanelor cu handicap angajate n unitile protejate autorizate, pe baz de parteneriat, n
sum echivalent cu suma datorat la bugetul de stat.

46

Fond handicap aferent lunii octombrie: 4%*50%*140*700 = 1.960 lei.

3.2.3 Aspecte privind contabilizarea si fiscalitatea privind taxa pe valoare adaugata la
S.C VRANCART SA
Metoda determinarii taxei pe valoarea adaugata la fiecare etapa a circuitului economic
consta in stabilirea valorii adaugate aferente operatiilor realizate in circuitul economic din
fiecare unitate patrimoniala, valoare ce constituie baza de calcul la care se aplica cota de
impozitare, rezultand direct taxa pe valoarea adaugata de plata, care se inscrie in factura si se
incaseaza de la client. Metoda deducerii se caracterizeaza prin aceea ca baza de impozitare la
care se aplica cota procentuala de TVA este pretul, respectiv tariful aferent bunurilor livrate si
al serviciilor prestate, adica doar valoarea adaugata ca diferenta intre pretul de livrare si costul
de achizitiionare. Dreptul de deducere se exercita lunar prin scaderea taxei pe valoarea
adaugata deductibile, aferenta facturilor pentru aprovizionari de bunuri si servicii din taxa pe
valoarea adaugata colectata, aferenta facturilor pentru bunurile livrate si serviciile prestate.
Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operatiune, ci pentru
ansamblul operatiunilor realizate in cursul unei luni.
Pentru reflecatrea in contabilitate a decontarii cu bugetul statului privind TVA-ul se
tine cu ajutorul conturilor :

4423 tine evidenta TVA-ului de plata la bugetul statului

4424 tine evidenta TVA-ului de recuperat de la bugetul statului

Documentele legale in care se consemneaza livrarile de bunuri, prestarile de servicii si

operatiile asimilate acestora sunt: Factura trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele
informatii:Numarul de ordine, care identifica factura in mod unic,data emiterii
facturii,denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei
impozabile care emite factura,denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de
TVA al cumparatorului de bunuri si servicii,numele si adresa cumparatorului precum si codul
de inregistrare in scopuri de TVA si adresa exacta a locului in care in care au fost transferate
bunurile, in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri,denumirea si cantitatea bunurilor
livrate, denumirea serviciilor prestate,data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile
sau data incasarii unui avans, cu exceptia cazului in care factura este emisa inainte de data
livrarii sau incasarii avansului,baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare
cota, scutire sau operatiune netaxabila, pret unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile,
remizele, risturnele si alte reduceri de pret,indicarea, in functie de cotele taxei, a taxei
colectate si a sumei totale a taxei colectate, exprimate in lei, sau a urmatoarelor mentiuni:
47

a)

In cazul in care nu se datoreaza taxa, mentiunile scutit cu drept

de deducere, scutit fara drept de deducere, neimpozabila in Romania sau dupa caz,
neinclus in baza de impozitare

b)

In cazul in care se datoreaza de beneficiar, mentiunea taxare

inversa

O referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci

cand se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operatiune

Semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii

Acest formular se intocmeste de furnizor in 3 (trei) exemplare, de catre
compartimentul financiar, cel de desfacere sau orice alt compartiment desemnat, in baza
deciziei de livrare, a avizului de insotire sau a altor documente tipizate care atesta executarea
lucrarilor sau prestarea serviciilor.
Sunt prevazute si documente pentru centralizarea operatiilor efectuate de agentii
economici inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, atat in calitate de furnizori sau
prestatori cat si in calitate de cumparatori. Aceste documente sunt:
a) jurnalul pentru vanzari -serveste ca document de stabilire lunara a taxei
pe valoarea adaugata colectata si de control al unor operatii inregistrate in
contabilitate.
Se completeaza la serviciul financiar contabil pe baza facturilor emise privind
vanzarile de bunuri si prestarile de servicii.
b) jurnalul pentru cumparari-serveste ca document de stabilire lunara a taxei
pe valoarea adaugata deductibila si de control al unor operatii inregistrate
in contabilitate.
Se completeaza la compartimentul financiar contabil pe baza facturilor si chitantelor
fiscale privind cumpararile de valori materiale sau serviciile achizitionate prin agentii
economici din tara.
Pentru bunurile procurate direct din import, inregistrarea in Jurnalul pentru
cumparari se face pe baza facturilor externe insotite de declaratiile vamale de import vizate
de organele vamale pentru taxa pe valoarea adaugata platita acestora iar pentru servicii pe
baza dispozitiei de plata vizata de organele bancii sau a altor documente care confirma plata
taxei de catre beneficiar.
La baza intocmirii declaratiei privind obligatiile de plata la bugetul de stat stau aceste
doua jurnale respectiv cel de vanzare si cumparare.

48

Decont privind taxa pe valoarea adaugata se completeaza si se depune la organul fiscal

unde este inregistrat .Declaratia se completeaza in doua exemplare, dintre care:

originalul se depune la organul fiscal in evidenta caruia este inregistrat platitorul;

copia se pastreaza de platitor.

Potrivit Legii 571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare privind TVA,

corectarea TVA determinata in mod eronat, inscrisa in facturi fiscale sau alte documente legal
aprobate se va efectua astfel:
-in cazul in care documentul nu a fost transmis catre beneficiar, acesta se anuleaza si
se emite un nou document
- in cazul in care documentul a fost transmis beneficiarului, corectarea erorilor se
efectueaza prin emiterea unui nou document cu valorile inscrise cu semnul minus, in care se
va mentionanumarul documentul corectat si concomitent se emite un nou document corect.
Documentele respective se vor inregistra in jurnalul de vanzari, respectiv de cumparari si vor
fi preluate in decontrile intocmite de furnizor si, respectiv de beneficiar pentru luna in care a
avut loc corectarea.
EXEMPLU
In luna noiembrie societatea Vrancart SA s-a confruntat cu urmatoarele operatiuni:
1) Societatea Vrancart SA achizitioneaza in luna noiembrie pe 16.11.2012 combustibil de la
Rompetrol,TVA 24%.
Bonurile fiscale sunt utilizate ca documente de inregistrare a platilor in Registrul de
casa,fara a reprezenta documente valabile pentru exercitarea dreptului de deducere a TVAului.Bonul emis la vanzarea carburantilor auto este document justificativ de exercitare a
dreptului de deducere a TVA-ului numai in situatia in care combustibilul respectiv este utilizat
pentru desfasurarea activitatii economice autorizate in conditiile reglementate prin articolul
145 si 146 din Codul Fiscal.
Cheltuielile cu combustibilul si cu TVA-ul sunt deductibile in procent de 50%,nu in
intregime,daca activitatea desfasurata de societate nu se incadreaza in exceptiile de la art 121
alin 4 sau art 145 din Codul Fiscal.
Societatea va inregistra in contabilitate bonurile de benzina in jurnalul de cumparari si
va evidentia TVA-ul nedeductibil.In decontul de TVA 300 se va trece baza impozabila la
randul 21 si valoarea tva-ului deductibil fiscal se va trece la randul 26 conform art 145 si art
1451 sau art 147 si art 1451.

49

2) Societatea achizitioneaza o masina din Germania in data de 17.11.2012 la cursul 1=4,3 lei.
Receptia se face pe data de 19.11.2012 la un curs de 1=4,4 lei.
Bunul importat din Germania este expediat pe teritoriul altui stat motiv pentru care
operatiunea se considera o achizitie intracomunitara de bunuri pentru care se datoreaza TVA
prin aplicarea regimului de taxare inversa.Pentru achizitia intracomunitara efectuata,firma din
Romania este obligata la plata taxei conform articolului 151 din Codul Fiscal. Deoarece este o
achizitieintracomunitara, operatiunea se evidentiaza fiscal in jurnalul pentru cumparari si
jurnalul pentru vanzari completat pentru perioada fiscala in care are loc achizitia. Pentru
justificarea deducerii TVA, sunt necesare documentele care sa atestee efectuarea transportului,
factura de achizitie, declaratia vamala si dovada platii TVA.
Cursul valutar utilizat pentru receptia bunurilor si inregistrarea acestora in evidenta
contabila va fi identic cu cel din data emiterii facturii,respectiv 19.11.2012.La acest curs se
consemneaza si operatiunea de achizitie intracomunitara in jurnalul de cumparari.Cursul la
care se evidentiaza TVA-ul este cel valabil la data facturii,comunicat de BNR in ziua
anterioara datei emiterii facturii.(4,4 lei).Deoarece societatea utilizeaza in mod exclusiv in
activitati economice acest autoturism ,nu are obligatia limitarii deducerii TVA din contul
4426.Prin decontul de TVA operatiunea se raporteaza la randul 5 si 5.1 respectiv 17 si 17.1
Achizitii intracomunitare pentru care cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa)
iar furnizorul este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru in care a avut loc livrarea
intracomunitara.
3) Societatea Vrancart SA vinde pe data de 19.11.2012 catre un client ambalaje pentru
protejarea stocurilor materiale pe timpul depozitarii.
Societatea aplica

principiul returnarii potrivit carei ambalajele nu sunt facturate

clientului,circuland doar pe baza avizului de insotire a marfii,clientul fiind obligat sa le

restitue.Din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata,baza de impozitare nu cuprinde
valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti,prin schimb,fara
facturare.In conditiile in care acestea nu se restituiau acestea s-ar fi inregistrat ca marfa fiind
obiectul unei vanzari definitive s-ar fi putut colecta TVA.
4) Societatea Vrancart vinde deseuri de carton unei firme colectoare de deseuri pe data de
20.11.2012.Ambele sunt inregistrate in scopuri de TVA.
Conform art 160-Masuri de simplificare din Codul Fiscal privind livrarea de deseuri
feroase si nefereroase se va aplica regimul de taxare inversa. Societatea va inregistra
50

vanzarea,va calcula tva-ul care il va inscrie pe factura cat si in jurnalul de vanzari.Societatea

va inregistra livrarea deseurilor in regim de scutire de TVA in Decontul de TVA 300 la randul
13 si Sectiunea C a Declaratiei 394 livrari de bunuri/prestari de servicii efectuate pentru
care se aplica taxarea inversa.
Livrarile de bunuri supuse masurilor de simplificare (taxare inversa pentru deseuri) se
preiau la randul 17,17.1 din decontul de TVA completand numai valoarea totala a bazei
impozabile,fara TVA.
5) Societatea Vrancart achizitioneaza pe data de 22.11.2012 bunuri din Dubai.

Factura se

emite de furnizorul din Dubai pe numele societatii in luna noiembrie.Receptia se va face pe

data 23.11.2012.
Utilajele importate din Dubai si expediate pe teritoriul altui stat se considera o achizitie
intracomunitara de bunuri pentru compania din Romania motiv pentru care se datoreaza
TVA prin aplicarea regimului de taxare inversa prin formula contabila 4426 = 4427. Plata
TVA aferenta achizitiei de bunuri se va efectua prin aplicarea regimului de taxare inversa la
momentul achizitiei intracomunitare de bunuri. Baza de impozitare a TVA pentru aplicarea
regimului de taxare inversa este determinata de conditia de livrare negociata cu furnizorul.
Cursul la care se evidentiaza TVA-ul este cel valabil la data facturii respectiv 23.11.2012.
Operatiunea efectuata se va raporta prin Decontul de TVA cod 300 o achizitie
intracomunitara de bunuri formata din valoarea facturii emise de catre furnizorul din Dubai la
randul 5 si 17 denumit "Achizitii intracomunitare de bunuri pentru care cumparatorul este
obligat la plata TVA (taxare inversa)", cu reportarea sumei la randul 5.1 si 17.1 denmit
"Achizitii intracomunitare pentru care cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa),
iar furnizorul este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru din care a avut loc livrarea
intracomunitara.
De asemenea, operatiunea efectuata se va raporta si prin declaratia 390 VIES, ca
achizitia intracomunitara de bunuri cu simbolul A.
3.2.4 Calculul impozitului pe cladiri
Societatea comerciala Vrancart S.A. detine doua cladiri in municipiul Focsani,
respectiv o cladire localizata pe Str. Mihail Kogalniceanu nr. 3 si o cladire localizata pe Str.
Tudor Vladimirescu nr. 3-5. Cladirea din Str. Mihail Kogalniceanu a fost achizitionata in
cursul lunii Decembrie 2011, in timp ce cladirea din Str. Tudor Vladimirescu a fost
achizitionata in cursul anului 2009 si nu a suferit nici o reevaluare ulterioara.

51

Prin Hotararea privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2012 ale
Consiliului Local Focsani s-a stabilit procentul de impozitare care se va aplica pentru anul
2012, respectiv:
-

5% la valoarea de inventar a cladirilor reevaluate in ultimii trei ani inainte de anul

2012;

10% la valoarea de inventar a cladirilor nereevaluate in ultimii trei ani inainte de anul
2012.

Calcul impozit cladire Str. Mihail Kogalniceanu

Aceasta cladire este declarata de contribuabil prin depunerea Declaratiei de impunere. In baza
declaratiei depuse se stabileste valoarea impozitului, prin aplicarea procentului de 5% asupra
valorii de achizitie de 1.261.022,84 RON, rezultand urmatorul impozit pe cladire:
1.261.022,84 x 5% = 63.051,142 RON
Intrucat data dobandirii este luna decembrie 2011, obligatia de plata se creaza
incepand ce data de 01.01.2012, termenele scadente fiind 31 martie pentru semestrul I si 30
septembrie pentru semestrul al II-lea, obligatiile de plata sunt:
-

31 martie: 63.051,142/2 = 31.525,571 RON

30 septembrie: 31.525,571 RON

Calcul impozit cladire Str. Tudor Vladimirescu

Aceasta cladire este declarata de contribuabil prin depunerea Declaratiei de impunere. In baza
declaratiei depuse se stabileste valoarea impozitului, prin aplicarea procentului de 10% asupra
valorii de achizitie de 605.406,12 RON, rezultand urmatorul impozit pe cladire:
605.406,12 x 10% = 60.540,12 RON
Obligatia de plata se infiinteaza pentru intreg anul 2012 , termenele scadente fiind
31 martie pentru semestrul I si 30 septembrie pentru semestrul al II-lea, obligatiile de plata
sunt:
-

31 martie: 60.540,12/2 = 30.270,306 RON

30 septembrie: 30.270,306 RON

52

3.2.5 Calculul impozitului pe teren

Proprietatea din Str. Mihail Kogalniceanu dispune si de un teren ocupat de curte cu o
suprafata de 800 mp. Pe langa acest teren, societate mai detine un teren extravilan (arabil) cu
o suprafata de 350 mp in zona D a orasului.
Calcul impozit teren intravilan
Rangul localitatii Focsani este II, iar terenul se afla in zona B.
Pentru suprafata de teren ocupata de curte, valoarea impozitului este:
0,08 x 4.540 RON/ha = 363,2 RON
Obligatia de plata se stabileste incepand cu data de 01.01.2012 (cu data de intai a lunii
urmatoare achizitionarii terenului), termenele scadente fiind 31 martie pentru semestrul I si 30
septembrie pentru semestrul al II-lea, obligatiile de plata sunt:
-

31 martie: 363,2/2 = 181.6 RON

30 septembrie: 181.6 RON

Calcul impozit teren intravilan

Rangul localitatii Focsani este II, iar terenul se afla in zona D.
Pentru suprafata de teren extravilan, valoarea impozitului este:
0,035 x 36 RON/ha x 2,1 = 2,646 RON
Intrucat valoarea impozitului este mai mica de 50 lei, impozitul se achita in totalitate la primul
termen scadent, respectiv la data de 31.03.2012.

3.2.6 Calculul impozitului pe mijloacele de transport

Societatea comerciala detine si un autovehicul cu capacitate cilindrica de 2500 cmc,
achizitionat in anul 2011.
Conform Hotararii privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2012

ale

Consiliului Local Focsani, impozitul pe mijlocul de transport se calculeaza in functie de

capacitatea cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cmc sau fractiune din
aceasta cu suma corespunzatoare.

53

Determinarea numaralui de unitati de 200 cmc: 2500 cmc : 200 cmc =12,5 unitati cmc
(conform legislatiei in vigoare, numarul unitatilor se rotunjeste in sus, respectiv 13
unitati cmc).

Determinarea impozitului: 13 unitati cmc x 72 RON/200 cmc = 936 RON/an

Intrucat achizitionarea autovehiculului s-a efectuat in cursul anului 2011, obligatia de plata se
infiinteaza incepand cu data de 01.01.2012, existand doua termene de plata:
-

31 martie: 936/2 = 468 RON

30 septembrie: 468 RON

CONCLUZII

Sistemul fiscal din ultimiizeceani a fost supus unor schimbri numeroase,

imprevizibile si, uneori, controversate, care au influentat mediul de business, neutralizand
previziunile financiare sau planurile de afaceri.La prima vedere Romania are un sistem
fiscal competitiv in regiune, cota unic de impozitpe profit de 16% si cota standard de TVA de
24% sugerand un climat propicepentru companiile eexistente sau noii investitori. Cu toate
acestea, sistemul fiscal romanesc pierde din competitivitate, date fiind frecventa schimbarilor
legislative, zonele neclare, contradictorii sau insuficiente reglementate si iineficienta
aparatului administrativ si judiciar.Lipsa de sofisticare a cadrului fiscal de reglementare in

54

anumite domenii cheie nu poate raspunde complexittii afacerilor desfsurate astzi in

contextul european si international. Acest lucru s-a r putea traduce printr-o incertitudine a
impactului fiscala supra tranzactiilor efectuate.
In acest context, sunt necesare anumite recomandri generale oferite de mediul de
afaceri.In primul rand, pstrarea coteiunice reprezint un obiectiv necesar pentru mentinerea
Stabilittii fiscale drept contrapondere la turbulentele economice actuale. De asemenea,
evolutia cadrului legislativ trebuie s vin firesc, pentru a acoperi necesittile actuale impuse
de complexitatea mediului economic, fr a fi un factor de incertitudine sau destabilizare
pentru contribuabil.
Separat, imbunttirea relatiei dintre autoritti si contribuabili trebuie s aib la baz
un proces continuu de schimbare a atitudinii autorittilor ,precum si dezvoltarea expertizei si
chiar o specializare a acestora pe tipuri de industrii. Flexibilitatea si transparenta unei astfel de
relatii necesit o mai bun formalizare legislativ drepturilor si obligatiilor dintre prti si
posibilitatea negocierii si imedierii directe intre contribuabil si autoritatea fiscal.

BIBLIOGRAFIE

VASILE RAILEANU-ABORDARI CONTABILE SI FISCALE PRIVIND TAXELE

SI IMPOZITELE,EDITURA ECONOMICA,BUCURESTI,2009
LUCIAN TATU,DELIA CATARAMA-FISCALITATE,DE LA LEGE LA
PRACTICA,EDITURA C.H.BECK,BUCURESTI 2010
LEGEA 571/2003 CODUL FISCAL,PUBLICATA IN M.O NR 927 DIN 23.12.2003
CU MODIFICARILE ULTERIOARE IN VIGOARE.

55

ORDINUL MINISTERULUI FINANTELOR PUBLICE NR. 3055/2009, PENTRU

APROBAREA REGLEMENTARILOR CONTABILE CONFORME CU

DIRECTIVELE EUROPENE
www.vrancart.ro

56