Sunteți pe pagina 1din 6

Mihai

Eminescu (nscut Mihail


Eminovici; n. 15
ianuarie 1850, Botoani
d. 15 iunie 1889, Bucureti) a
fost
un poet, prozatori jurnalist ro
mn, socotit de cititorii romni
i de critica literar postum
drept cea mai important
voce poetic din literatura
romn.[2] Receptiv
la romantismele europene de

secol XVIII i XIX, a asimilat


viziunile poetice occidentale,
creaia sa aparinnd
unui romantism literar relativ
ntrziat. n momentul n care
Mihai Eminescu a recuperat
temele tradiionale ale
Romantismului european,
gustul pentru trecut i
pasiunea pentru istoria
naional, creia a dorit chiar
s-i construiasc un
Pantheon de voievozi,
nostalgia regresiv pentru

copilrie, melancolia i
cultivarea strilor depresive,
ntoarcerea n natur etc.,
poezia european
descoperea paradigma moder
nismului, prin Charles
Baudelaire sau Stephane
Mallarme, bunoar. Poetul
avea o bun educaie
filosofic, opera sa poetic
fiind influenat de marile
sisteme filosofice ale epocii
sale, de filosofia antic, de
la Heraclit la Platon, de marile

sisteme de gndire ale


romantismului, de teoriile
lui Arthur
Schopenhauer, Immanuel
Kant (de altfel Eminescu a
lucrat o vreme la traducerea
tratatului acestuia Critica
raiunii pure, la ndemnul
lui Titu Maiorescu, cel care i
ceruse s-i ia doctoratul n
filosofia lui Kant la
Universitatea din Berlin, plan
nefinalizat pn la urm) i de
teoriile lui Hegel.

Rdcina ideologic
principal a gndirii sale
economice sau politice
era conservatoare; prin
articolele sale publicate mai
ales n perioada n care a
lucrat la Timpul a reuit s-i
deranjeze pe civa lideri
importani din acest mare
partid care au lansat sloganul,
celebru n epoc, Ia mai
oprii-l pe Eminescu sta!.
Publicistica eminescian
ofer cititorilor o radiografie a

vieii politice, parlamentare


sau guvernamentale din acea
epoc; n plus ziaristul era la
nevoie i cronicar literar sau
teatral, scria despre viaa
monden sau despre
evenimente de mai mic
importan, fiind un veritabil
cronicar al momentului.

S-ar putea să vă placă și