10.10.

2016 Seminar 1 Briciu

Principiul disponibilitatii.
Are mai multe aspecte:
I.

De regula, procesul debuteaza numai la solicitarea uneia dintre parti; sunt

si exceptii (punerea sub interdictie, cand procurorul declanseaza procesul
etc)

II.

Limitele procesului sunt fixate de catre reclamant sau de catre parat, daca
el vrea sa faca o cerere reconventionala de catre parti, conform cererii
lor. Ca regula generala, obiectul procesului si partile sunt stabilite de catre
reclamant, judecatorul nu poate sa schimbe obiectul si nici cadrul
procesual, sub aspectul numarului partilor. In ceea ce priveste temeiul de
drept al cererii, reclamantul face o propunere de incadrare juridica, dar nu
e obligatorie pentru judecator, acesta o poate reincadra daca a fost gresit
incadrata. Chiar si asa, judecatorul este obligat sa puna in discutia partilor
recalificarea, si daca exista un raport expres al partilor cu privire la
recalificare, judecatorul nu are voie sa o schimbe, decat daca sunt in mijloc
interese de ordin public (dispozitie noua, art. 22 alin. 5) daca
reclamantul solicita anularea unui contract de vanzare, iar la temei indica
viciul de consimtamant al erorii, insa din descriere, rezulta ca in realitate,
ceea ce el imputa, nu este un viciu al consimtamantului, ci chiar al lucrului
(el voia lucrul, dar acesta nu avea proprietatile dorite). In acest caz,
judecatorul ar putea sa respinga, dar el are rolul activ (nu pentru ca nu e
adevarat, ci pentru ca nu are legatura cu ceea ce cere), nu poate da
anulare, poate doar rezolutiune, desi nu a cerut-o partea. Judecatorul va
ridica problema in fata partilor va propune reclaificarea cererii, din
anulare in rezolutiune (nu se poate antepronunta, pentru ca nu a fost
investit cu o cerere in rezolutiune). In incheiere se scrie ca s-a recalificat
cererea. Reclamantul ar putea sa spuna ca a inteles, este in regula, dar el
are o teza juridica care spune ca viciile lucrului duc la nulitate (nu exista
autor care a mai spus asta, ce I drept ) si el e de acord sa se judece doar
pe nulitate poate sa nu accepte recalificarea, pentru ca este vointa
partilor, nu exista minori etc etc, astfel se aplica alin. 5 se respinge
cererea pentru ca a fost calificata gresit si nu a fost acceptata recalificarea
acesta este rolul alin. 5. In practica chestiunea devine serioasa cand
diferenta de calificare nu este atat de evidenta.

III.

Al treilea aspect al disponibilitatii sunt situatii in care legea da voie

instantei sa introduca parti din oficiu in proces (nu trebuie sa le stim pe
toate, 1-2 exemple) chemarea in judecata art. 78 NCPC, alin 1
introducerea fortata din oficiu in cauza a altor persoane, deci, daca nu
exista o procedura expresa, este posibila oricand la vointa judecatorului,
dar doar la procedurile necontencioase (cel ce formuleaza cererea nu
opune un drept nimanui aviz, autorizare etc, cum s ar spune, nu ai un
proces cu cineva de exemplu, cand infiintezi o asociatie sau o fundatie si
treci pe la instanta pentru verificare), insa in procesele contencioase,

regula este ca se poate, dar numai pe baza unei prevederi exprese a legii
(in materia actiunilor privind filiatia parintele si copilul vor fi intotdeauna
citati, chiar daca ei nu figureaza ca parati in cauza; daca avem o actiune
de stabilire a paternitatii si mama da in judecata tatal, chiar daca copilul
nu e parte, acesta este chemat oricum; si in materie de contencios
administrativ, instanta poate sa cheme in cauza organismele afectate de
actul administrativ etc.)
IV.

Un alt aspect este acela ca partile sunt cele care pot renunta, tranzactiona
sau achiesa la cererile celorlalte parti, tot ele sunt cele care pot formula
sau renunta la cai de atac, pot decide sa execute sau nu o hotarare. O
singura mentiune, daca este un minor, persoana sub interdictie sau
disparut, poate cere procurorul executarea (manifestarea respectivului ar fi
vointa altora, de ex. parinti, tutore, daca el e disparut).

Principiul conform caruia procesul trebuie sa fie echitabil, in

termen optim si previzibil.

In cazul acestui principiu, format din doua parti, procesul echitabil (art. 6
CPC, paragraful 1 din CEDO) (notiune de import) este un proces ce
respecta dreptul la aparare, egalitatea, contradictorialitatea si egalitatea
armelor in proces (egalitatea armelor in proces nu este o notiune expresa,
inseamna ca legislatia nu poate sa prevada pentru o parte drepturi
procesuale mai mari decat pentru cealalta, adica si judecatorul trebuia sa
ia masurile pentru ca ceea ce permite unei parti, sa ii permita si celeilalte,
de exemplu, reclamantul cere martori, 3, si paratul cere, tot 3, iar
judecatorul acorda paratului doar 2 este incalcarea principiului; dar, daca
judecatorul respinge proba cu martori pentru ca nu au fost ceruti in
intampinare - nu e incalcare; sau unul sa aiba dreptul la apel si altul nu.
Insa, se poate intampla ca una sa aiba dreptul la atac si alta nu, la
incheierea de executare silita).

Termenul optim si previzibil

Conventia europeana vorbeste despre termen rezonabil, care trebuie sa fie

si optim si previzibil, am spus noi. Rezonabil este o chestiune raportata la
ceva general, pe cand optim si previzibil se raporteaza in proces in
concret, de exemplu, se formuleaza actiunea de ordonanta prezidentiala
de suspendare a unei sedinte AGA, sedinta are termen peste 4 zile, cererea
se solutioneaza in 7 zile, termenul e rezonabil dar nu este optim. Notiunea
de optim este superioara celei de rezonabil.
Termenul sa fie previzibil, adica sa poti estima cam cat dureaza un
proces. Aceasta a doua parte este garantata printr un text, art. 288 CPC.
Nu intotdeauna tine de judecator termenul de optim, mai tine si de noi, de
exemplu, decedarea uneia din parti, introducerea mostenitorilor in locul
aceleia, se suspenda judecata, astfel se intarzie etc. CEDO spune ca statul
incalca regula procesului rezonabil in solutionarea procesului, nu ori de
cate ori acesta dureaza mai mult, ci cand aceasta intarziere este

imputabila judecatorilor, adica statului nu este imputabila cand se

datoreaza mai multor cauze, mai multor probe, comportamentului partilor
sau cand intervin imprejurari mai presus de vointa instantei. Aceste
termene se aplica inclusiv in situatiile in care este nevoie de o procedura
prealabila pentru sesizarea instantei. De exemplu, in contenciosul
administrativ, inainte de a declansa procesul, exista o procedura
prealabila, aceste notiuni de procedura prealabila intra in calculul
termenului rezonabil. Notiunea de termen rezonabil, optim, previzibil, se
aplica si fazei de executare silita (daca iti da hotarare intr un termen scurt
nu e suficient, trebuie sa se si asigure executarea ei intr un termen scurt).
Art. 522 plus urmatoarele este o procedura introdusa in noul cod, care
vizeaza tocmai situatiile in care se incalca acest termen optim si previzibil.

Oralitatea dezbaterii

art. 15 CPC principiu il legam de publicitate, art. 7. Prin dezbaterea

orala si in public s-a dorit sa existe un control al actului de justitie si din
partea persoanelor dezinteresate. Este o garantie pentru justitiari, in
sensul ca se limiteaza posibilitatile de abuz din partea judecatorului. In
plus, este si o chestiune de cultura a etatii (previzibilitatea actului de
justitie). Aceste doua principii nu sunt absolute, exista cazuri cand nu
avem oralitate (se face pe baza de inscrisuri, art. 1626, procedura cererii
de valoare redusa, cele pana in 10 000 lei, este exclusiv formularistica).
Oralitatea presupune si costuri si timp, organizarea sedintei etc. In ceea ce
priveste publicitatea, lucrurile sunt mai complicate, exista mai multe
motive (cazuri in care se renunta la publicitate din motive de urgenta, de
ex. sechestrul asigurator art. 954 de urgenta, in camera de consiliu, fara
citarea partilor;). Art. 213 alin. 2, alte valori, minoritatea, viata privata a
partilor, interesele justitiei.

Principiul continuitatii

odata desemnat, acelasi judecator va trebui sa duca cauza la bun sfarsit.

Dar, pentru motive temeinice, acesta ar putea fi inlocuit daca moare,
daca iese la pensie, daca are o boala serioasa, avansarea in functie.
Distribuirea aleatorie a dosarelor, care trebuie sa se respecte.

Limba romana de desfasurare a procesului

reglementat in art. 18. Se presupune ca limba materna ajuta la intelegere,

dar asta nu inseamna ca partea adversa va functiona la fel, ceea ce
inseamna ca instanta trebuie sa puna la dispozitie un interpret autorizat.
Cetatenii straini si apatrizii au acest drept. Alin. 4 cererile si actele de
procedura se intocmesc numai in limba romana. Desi se poate vorbi in

instanta in limba materna, cererea de chemare in judecata trebuie sa fie in

limba romana.

Accesul la justitie

statul nu trebuie sa aiba piedici juridice sau de facto. Dar nu este absolut
limitarile trebuie sa slujeasca unui interes legitim, si sa serveasca scopului
dorit de ex., forma pe care trebuie sa o aiba actul de chemare in
judecata; sau taxa judiciara de timbru CEDO a considerat-o legitima,
pentru ca aceasta finanteaza justitia, dar aceasta trebuie sa fie
proportionala, cand taxele sunt greu de suportat de o persoana, trebuie sa
existe un sistem de ajutor public judiciar poti obtine scutire sau plata pe
jumatate. Exista un text care spune ca dincolo de aceste plafoane, instanta
poate acorda ajutor public judiciar chiar daca nu se respecta plafoanele,
daca persoana face o cerere etc.
Nu reprezinta o piedica la justitie aplicarea unor proceduri prealabile (ca la
contenciosul administrativ). Au existat mai multe cauze
(Weissman/Romania), cand taxele de timbru au impiedicat partea sa
acceada la un tribunal. Alt exemplu, dupa ce regimul comunist a
confectionat o serie de bunuri, dupa 90 au inceput sa fie restituite
acestea, persoanele au inceput sa le ceara in instanta, desi nu era
prevazut dreptul in lege, era in Codul lui Cuza in acest context s-au
castigat foarte multe procese; la indemnul presedintelui, procurorul
general a introdus recursurile in anulare pentru cererile pentru care s-au
instituit imobile, spunand ca trebuie sa se astepte aparitia legii (din 1996),
apoi sa se faca cererea. S-a considerat ca s-a incalcat accesul la justitie,
pentru ca se poate face analogia legii, sau pe baza principiilor generale
etc.; nu trebuie sa se astepte aparitia unei legi s-a desfiintat institutia
recursului in anulare.
A doua exigenta ceruta de Conventia Europeana este ca procesul sa fie
echitabil, public si intr-un termen rezonabil. Legat de publicitate, CEDO a
admis ca nu se intelege ceva absolut, se poate accepta ca uneori acestea
sa nu fie publice. Tot legat de aceasta, CEDO accepta ca asta nu inseamna
si transmiterea prin mass media etc., ci doar permiterea prezentei in sala
e daunator profund sa se transmita sedintele de judecata, chiar daca s-ar
transmite in totalitate. De asemenea, este greu sa controlezi sistemul, nu
sunt lucruri pe care toata lumea sa le inteleaga. Se accepta in practica
CEDO luarea unor imagini de la inceputul sedintei, de pe culoare, de la
momentul pronuntarii, dar nu si dezbaterea propriu-zisa.
In ceea ce priveste problema termenului rezonabil, are o traditie in CEDO,
este impusa printr-o practica a Curtii de la Strassbourg (Kudla contra
Poloniei) statele sunt obligate sa aiba un mecanism prin care sa se
acceada la CEDO dupa ce durata unui proces a depasit durata unui termen
rezonabil, chiar daca el nu s-a inchis.
O alta exigenta a Conventiei este ca tribunalul care judeca procesul sa fie
independent si impartial. Independenta este o chestiune care tine de

sistemul judiciar. Se respecta principiul separatiei puterilor si statutul

judecatorilor este in consecinta. Impartialitatea tine de fiecare judecator in
parte. Poate fi independent, dar nu si impartial (prietenia, mita, abuzul
etc). Impartialitatea este de doua feluri se poate baza pe criterii
subiective (afinitate, interes, mandatari etc) dar si pe criterii obiective,
adica ceea ce ar putea sa considere in mod rezonabil tertii ca fiind un caz
de afectare a impartialitatii: cand se avanseaza in grad si cauza in apel de
exemplu vine aceluiasi judecator avansat; daca s-a antepronuntat. Solutia
este abtinerea, recuzarea.
Ultima conditie este ca hotararea sa fie pronuntata in public. In aceasta
privinta, CEDO nu e chiar atat de stricta, prin pronuntare in public nu
intelege sa fie citita in public, accepta ca variante suficiente si punerea la
vederea publicului pe paginile de internet etc. Noi am pastrat formula
clasica de citire in public, dar mergand pe practica CEDO, s a hotarat ca
atunci cand se amana pronuntarea, sa nu mai fie citita in public, ci sa fie
pusa la dispozitie prin registratura solutia.