Legile lui Kepler

n astronomie, legile lui Kepler descriu

micrile planetelor n jurul soarelui
(sau stelei sistemului solar
respectiv) i n general
comportamentul oricrui sistem
de dou corpuri ntre care
acioneaz o for invers
proporional cu ptratul distanei.
Aceste legi nu sunt valabile dect
n cadrul mecanicii newtoniene.

Prima Lege
Planeta se mic n jurul stelei pe o orbit eliptic, n
care steaua
reprezint
unul din
focare.
Johannes
1609, a
aceast

Kepler, n
infirmat
presupunere.

A Doua

Lege

Planetele nu se nvrt n jurul Soarelui cu o vitez

constant, ci se mic mai repede dac sunt mai
aproape de Soare i mai lent dac sunt mai departe.

Legea se mai numete i legea ariilor

egale pentru c, dup
observaiile lui Kepler, linia
dreapt care unete planeta cu
Soarele mtur arii egale n
perioade de timp egale.

A Treia Lege
La 8 martie 1618, Johannes Kepler enun a treia lege a
micrii planetelor: Ptratul perioadei de revoluie a
planetei, u ,este proporional cu cubul semiaxei mari a
orbitei, a : u 2 a 3 .

fa
timp n

A treia lege, numit i

legea armoniei
stabilete legtura dintre
distanele a dou planete
de Soare i perioada de
care planetele realizeaz un
parcurs complet (o revoluie).

Legea susine c dac o planet A este de 4 ori mai

departe fa de Soare dect o alt planet B, atunci
planeta respectiv A are o orbit de patru ori mai mare
iar timpul n care B realizeaz o rotaie complet n jurul
Soarelui (revoluie) este de dou ori mai mic.