ELABORAREA METODICA Nr.

2(student Bodrug Gheorghe)

Tema: Morfologia functionala a sistemului stomatognat.
Morfologia functionala a maxilarilor.
1.Sistemul stomatognat.,,Definitie.
Notiunea de sistem stomatognat include un ansamblu de organe si tesuturi situate in regiunea
maxilo-faciala,care direct sau indirect participa la realizarea functiilor de baza ale
organismului:masticatie,deglutitie,respiratie,fonatie si fizionomie.

2.Compartimentele sistemului stomatognat.

Sistemult stomatognat este compus din: schelet,dinti,muschii mobilizatori ai mandibulei,
buzele si muschii oro-faciali,limba,palatal dur si palatal moale,fibromucoasa cavitatii bucale,
vesele sangvin si limfatice si nervii aferenti;trei perechi de glande salivare si articulatia
tempore-mandibulara(A.T.M).

3.Morfologia functionala a sistemului stomatognat.

Studiul morfofunctional al sistemului stomatognat oglindeste unitatea dintre starea
morfologica si functia diferitor organe.Schimbarile morfologice duc la modificari de functie
si invers.Totodata schimbarile unui organ neaparat duc la modificari morfologice si
functionale in toate celelalte verigi ale sistemului.Aceste relatii ne dau posibilitatea sa
urrmarim legatura dintre sistemul stomatognat cu alte sisteme ale organismului.

4.Patru factori ce influenteaza dezvoltarea si formarea

sistemului stomatognat.
Factorii ce influenteaza si dirijeaza dezvoltarea si formarea sistemului stomatognat sint:
-factorii biologici;
-factorii genetici;
-factorii functionali;
-factorii neendocrini.

5.Rolul factorului functional la dezvoltarea si formarea sistemului

stomatognat
Se considera ca rolul principal la diferentierea dintilor dupa
forma(incisivi,canini,premolari,molari)l-a jucat schimbul de functie determinat de caracterul
alimentar.
Modelarea de structura si forma are loc sub influenta factorilor
proprii:masticatia,fonatia,fizionomia si functia de automentinere.
Automentinerea include autoconservarea,autostimulare,autoreglare

6.Morfologia functionala a mandibulei.

Mandibula este unicul os nepereche si mobilizabil al scheletului maxilo-facial care se
dezvolta din doua segmente egale si simetrice.Unele schimbari au loc datorita modificarilor
de functie,care duc la resorbtia tesutului osos din zona unghiului gonian,cit si la
restructurarea osului integral.Este alcatuita din corp,situat in plan orizontal terminindu-se cu
doua apofize:una anterioara si posterioara.Intre apofiza superioara si posterioara se gaseste
incizura mandibulei.Precum pe fata externa,asa si pe fata interna se gasesc mai multe
neregularitati:tuberozitatea maseterica,tuberozitatea pterigoida aparute datorita activitatii
musculare.

7.Traiectorii de forta la mandibula si importanta lor in

practica.
Mandibula este formata din tesut osos dens.Aceste directii de aranjament al trabeculilor au
capatat denumirea de linii sau travee de forta si sint destinate pentru suportarea si
neutralizarea fortei masticatoare.Liniile de forta nu altceva decit stilpi de rezistenta care
impreuna cu placile osoase compacte ii atribuie mandibulei rezistenta cuvenita.Localizarea,
densitatea si directiile acestor linii sau travee sint in raport cu tensiunile din tesutul osos
provocate de forta musculara si directia ei.Deosebim urmatoarele linii(travee) de forta:
1.marginale,care se impart in doua grupe indreptindu-se anterio-posterior spre condilii
articulari unde se incruciseaza;
2.bazilare;
3.transversale;
4.anterioare;
5.posterioare;
6.capulans;
7.radiale.

8.Morfologia functionala a maxilei.

Maxila este un os pereche compus din corp si patru apofize:frontala,molara ,alveolara si
palatinala.Pe maxila nu este inserat nici un muschi mobilizabil,toti muschii situati pe
suprafata ei sint mimici.Din aceasta cauza si morfologia ei se deosebeste de cea a
mandibulei,practice fiind lipsita de rugozitati pronuntate.Corpul ei contine un sinus
pneumatic iar baza o constituie tesutul spongios inclus intre doua placi subtiri de tesut osos
compact.

9.Stilpii de rezistenta a maxilei.

Deosebim 4 stilpi de rezistenta:

1.stipul fronto-nazal:reprezinta curentul de presiune care se produce la nivelul dintilor canini

si incisiv,acest current de presiune urca prin apofiza frontal a maxilarului si se rasfringe
dedesubtul si deasupra orbitei,ajungind pina la marginea supra orbital a frontalului unde se
neutralizeaza din intilnirea cu cel de-al 2-lea stilp.
2.stilpul zigomatic:este puternic si reprezinta curentul de presiune care ia nastere la nivelul
primului molar.El urmeaza creasta zigomatico alveolara ,intilneste peretele lateral al antrului
maxilar,trece apoi prin osul zigomatic si de aici se imparte in 2 directii,o prima directie merge
de-a lungul marginei laterale a otidei prin apofiza zigomatica a maxilarului,iar a 2-a ramura
trece Ia grosimea arcului zigomatic,se duce catre osul temporal ajunge deasupra articulatiei
temporo-mandibulare,intre linia temporala superioara;
3.stilpul pterigo-palatin:curentul de presiune ia nastere la nivelul molarilor posteriori,de aici
urca prin osul palatin si prin apofiza pterigoida,astfel incit el transmite presiunea direct asupra
bazei craniului,in dreptul locului de intilnire al stilpului sagital medial al bazei cu arcul
transvers anterior.
4.stilpul palatin:prezenti prin apofizele palatinale care consolideazaambele segmente laterale
ale arcadelor dentare neutralizind presiunea masticatorie in plan transversal.

10.Morfologia functionala a palatului dur.

Palatul dur este peretele superior al cavitatii bucale,in forma de bolta,alcatuit din apofizele
palatine le celor doua maxilare superioare,precum si din oasele palatine,acoperite de o
mucoasa groasa.Este curprins intre arcadele superioare iar la formarea lui participa trei
oase:incisivul,maxilarul si palatinul.

11.Morfologia functionala a proceselor alveolare.

Existenta apofizelor alveolare depinde de dezvoltare,eruptia si functia dintilor.In decursul
vietii forma si dimensiunile apofizelor alveolare permanent se schimba.

12.Functiile proprii si suplimentare ale sistemului

stomatognat.
Modelarea individuala de structura si forma ale componenetelor sistemului stogmatognat are
loc sub influenta functiilor proprii si a celor generale.Din functiile proprii fac parte:
masticatia,fonatia si fizionomia.
Masticatia este cea mai importanta functie ce influenteaza formarea intregului sistem
stomatognat.Durata masticatiei este aproximatix de 2 ore zilnic.
Fonatia,fiind cea mai recenta functie,totodata constituie si caracteristica cea mai esentiala a
omului.Omul vorbeste in mediu timp de 8-10 ore zilnic.

Fizionomia este manifestata de tegumentele fetei care prin trasaturie sale ii da posibilitate
omului sa-si exprime dispozitia,dorinta,starea de indiferenta relaiva,si este la fel un mijloc de
comunicare intre oameni.

13.Componenta functiei de automentinere.

Functia de automentinere,care este caracteristica pentru orice organ sau tesut,include 3
componente:autoconservare,autostimulare si autoreglare.Prin autoconservare se subintelege
acele aspect de structura si functii ale componentelor sistmului stomatognat care asigura
prevenirea afectiunilor ce pot provoca tulburari functionale ale intregului sistem.Aici include
si notiunea de autocuratire a cavitatii bucale prin intermediul salivei. Termenul autostimulare
prevede acele aspect de structura si functie care genereaza actiunea stimulilor de
intretinere,consolidare si perfectionare a componentelor sistemului stomatognat (functia
musculara,presiunea masticatorie).

Liniile de rezistenta la nivelul palatului dur:

Stilpii de rezistenta la mandibula dupa Sicher:

Maxilarul cu liniile de rezistenta verticale

Liniile de forta la nivelul mandibulei: