Hrtie

STIATI CA....
Inca din anul 500 inainte de Christos, sumerienii au fabricat pentru prima data produse
asemanatoare hartiei avand ca baza papirusul ?
Substantele de baza pentru fabricarea hartiei sunt fibrele vegetale ca lemnul, paiele, inul, canepa,
bumbacul, dar si zdrente, precum si maculatura. Tehnica de fabricare a hartiei, care in principiu
se utilizeaza si astazi, vine din China. Nu cunoastem data exacta a acestei inventii. In schimb este
sigur ca chinezii cunosteau hartia inca din anul 60 inainte de Cristos. Chinezii foloseau ca
substante de baza unele parti ale dudului, fibra de ramie, bumbac si haine vechi (zdrentuite).
Substantele de baza erau amestecate cu apa, apoi maruntite, uscate, presate si iar uscate. De-a
lungul timpului, hartia si tehnica de fabricare a hartiei au ajuns in Africa de Nord trecand prin
Orientul Mijlociu si Orientul Apropiat si, de aici, o data cu cuceririle maurilor, in Spania unde
hartia a fost fabricata pentru prima data in anul 1150.
In Europa Centrala, prima papetarie a fost construita in anul 1360, la Nurenberg unde se utilizau
indeosebi fibre vegetale, precum si fire de in, canepa, iuta si paie. In Evul Mediu, se utilizau in
special materii prime secundare textile, precum zdrente, resturi de stofa si panza. Problema
aparuta datorita lipsei de materii prime din cauza consumului ridicat de hartie a fost rezolvata
catre mijlocul secolului XIX atunci cand s-a inventat un proces tehnic care a permis producerea
si tratarea fibrelor din lemn. S-a gasit astfel un material de substitutie foarte abundent si ieftin.
Cererea mare de lemn care a urmat in consecinta, a antrenat totusi, in tarile exportatoare de lemn,
precum Scandinavia si Canada, o exploatare abuziva a padurilor, fara sa se tina seama, in parte
chiar si in prezent, de functiile ecologice ale padurii.
In zilele noastre, hartia noua se fabrica in general avand ca baza pasta mecanica sau celuloza.
Pasta mecanica se fabrica mecanic prin defibrilarea bucatelelor de lemn cu ajutorul apei fierbinti
si a unui disc abraziv defibrator. Fibrele sunt scurte, groase si nu sunt foarte rezistente.
Dimpotriva, celuloza se compune din fibre mai lungi si mai solide. Totusi, trebuie sa subliniem
ca producerea celulozei din lemn realizeaza o puternica poluate a atmosferei si a apelor. Fibrele
de celuloza sunt extrase din lemn cu ajutorul produselor chimice sulfuroase, apoi albite.
Utilizarea fibrelor din maculatura permite inlocuirea fibrelor de celuloza, la cele mai multe tipuri
de hartie, fara ca hartia sa aiba o calitate mult mai scazuta.
In functie de intrebuintarea dorita, se pot adauga diferite adaosuri si produse chimice pentru a
imbunatati calitatea hartiei.
Inalbirea in clor, odata uzuala, a fost intre timp inlocuita in mare parte cu produsele chimice fara
clor. Totusi, diversi compusi sulfurati si clorati mai trec inca in apa, sol si atmosfera. Pe de alta
parte, reziduurile organice prezente in apele uzate de la fabricile de hartie polueaza cursurile de
apa si da nastere unei lipse masive de oxigen astfel incat, in mod frecvent, micro-organismele si
plantele nu pot supravietui. Poluarea mediului inconjurator poate fi redusa sensibil gratie
tehnologiilor moderne si utilizarii crescande de maculatura. Totusi productia de hartie este
considerata a fi dintre cele mai poluante ramuri industriale, in special in tarile in care normele de
protectie a mediului inconjurator nu sunt foarte riguroase.
Compozitia medie a hartiei
-maculatura 44%
-celuloza 28 %
-pasta mecanica 16 %
-adaos 5 %
-amidon 3 %
-produse chimice 2 %
-clei rasinos 1 %
-sulfat de aluminiu 2 %

In prezent, industria este in masura sa fabrice diferite tipuri de hartie pentru diverse utilizari.
Hartia de ziar
Se compune din aproximativ 80 % pasta mecanica, 15 % celuloza, 5 % adaos si clei. Continutul
ridicat de lignina (lignina este substanta care produce lignificarea) face ca hartia sa se
ingalbeneasca foarte repede. Practic, acest efect se previne in mod frecvent prin procedeul de
albire. In prezent, se fabrica deja hartie de ziar pornind de la 100 % maculatura.
Hartie pentru vederi (hartie lucioasa)
Aceasta hartie este mai buna calitativ decat hartia de ziar si se caracterizeaza printr-o suprafata
neteda. Se utilizeaza in special pentru reviste, vederi si prospecte.
Hartie pentru imprimat, hartie de scris, hartie pentru desen, sunt fabricate avand la baza deseuri
de stofa, celuloza, pasta mecanica si maculatura. Ele trebuie sa prezinte o suprafata neteda, sa fie
bine lipite si absorbante, astfel incat sa se poata scrie sau desena bine.
Hartie de ambalaj
Se fabrica in esenta din celuloza cu sulfat, albita sau nu. Este foarte rezistenta si se foloseste
pentru ambalaje sau materiale pentru ambalaje.
Hartie crep
Aceasta hartie se fabrica din celuloza de calitate excelenta si de asemenea, din pasta mecanica
nealbita. Are mici cute si deci este foarte extensibila. Din aceasta hartie se fabrica hartii igienice
precum batiste, servetele, servetele pentru masa, scutece din hartie si prosoape igienice.
Hartie fotografica
Este vorba de o hartie foarte pura fabricata din materii prime de calitate excelenta. Una din
suprafete este acoperita cu un strat fotosensibil.
Carton
Este vorba in principiu despre o hartie intre 150 si 225 g/m2.
Carton gros
Este fabricat din diferite amestecuri de hartie si alte substante. El are o greutate mare, mai mare
decat 225 h/m2.In Europa Occidentala, consumul de hartie pe cap de locuitor a ajuns de la
aproximativ 30 kg/an la mai mult de 230 kg intre anii 1950 si 1990.
Recuperarea hartiei si cartonului
Maculatura reprezinta o materie prima foarte cautata pentru fabricarea unor produse din hartie.
Tipurile de maculatura de buna calitate sunt usor de comercializat, dat fiind faptul ca cererea este
mai mare decat oferta.

Fibrele sunt extrase din maculatura si folosite pentru fabricarea hartiei noi. In acest scop,
maculatura se dizolva mai intai in multa apa pana cand se reduce la o pasta lichida. Impuritatile
mari, precum materialele plastice, metalele etc. sunt extrase, apoi se adauga produse chimice
pentru a elimina cerneala tiparita - spalate, iar apoi sunt albite, daca e cazul. Apoi, pasta este din
nou spalata sau subtiata.

In masina de hartie, aceasta pasta trece printr-un numar mare de bobine. Aici apa este extrasa si
astfel se obtine hartia reciclata.
Totusi, maculatura nu se poate folosi la nesfarsit pentru fabricarea produselor reciclate. La
fiecare reciclare, fibrele de hartie devin mai scurte si, de la anumita lungime critica, ele devin
inutilizabile.
-Utilizati la maximum hartia de scris, scriind si pe verso sau folosind hartia scrisa pe o parte, ca
ciorna.
-Intrebati-va daca n-ar fi mai bine sa va abonati la cotidiene in comun, de exemplu impreuna cu
vecinii sau colegii.
-Renuntati, pe cat posibil, sa cumparati produse care se arunca dupa folosire, de exemplu
servetele de hartie, role de hartie, vesela din carton, fete de masa din hartie, servetele pentru
masa din hartie sau hartia pentru impachetat cadouri.
-Puneti maculatura pe care ati strans-o, in container ori aduceti-o la centrul de reciclare sau
pastrati-o pentru colectarea viitoare.
-Utilizati chiar dumneavoastra produse reciclate din maculatura, de exemplu hartie de scris,
hartie igienica, batiste, caiete etc.
1. Pulpa lemnoas necesar fabricrii hrtiei se obine, de obicei, din plantaii controlate, n
general de conifere. Aceste plantaii controlate au nlocuit multe pduri vechi, fapt ce a nsemnat
crearea unor dezechilibre naturale, prin pierderea multor habitate naturale, ecosisteme,
distrugnd i ameninnd cu dispariia multe specii de plante i animale. De asemenea, copacii
btrni stocheaz cantiti mari de carbon, contribuind la reducerea gazelor cu efect de ser din
atmosfer. Atunci cnd acetia sunt tiai, mare parte din carbonul stocat ajunge napoi n
atmosfer. Aadar, reciclarea hrtiei ajut la pstrarea ecosistemelor i economisirea unor resurse
naturale epuizabile.
2. Reciclarea hrtiei presupune utilizarea de pn la 65% mai puin energie dect producia de
hrtie virgin (mare parte din energia dedicat produciei de hrtie se consum prin
transformarea lemnului n hrtie) i cu 80% mai puin ap.
3. Reciclarea hrtiei rezolv problema depozitrii deeurilor, att din punct de vedere al
costurilor, ct i al transportului.
4. Hrtia este biodegradabil. n timp ce putrezete n gropile de gunoi, se produce metan, un
gaz cu efect de ser foarte puternic. Reciclarea hrtiei ajut la reducerea emisiilor de CO2 i
metan i ajut la diminuarea nclzirii globale.
5. Hrtia reciclat nu este realbit n mod normal, iar dac totui intr ntr-un proces de albire, se
folosete oxigen i nu clor, ca la cea din fibre virgine. Asta reduce cantitatea de toxine degajate n
aer i n ap. Chimicalele folosite pentru descompunerea fibrelor i agenii de nlbire polueaz
i trebuie tratai nainte de a fi deversai sau eliberai n atmosfer.
Aadar, comparativ cu hrtia nou, din fibre virgine, reciclarea hrtiei reduce
daunele produse pdurilor, folosete mai puin energie pentru tot procesul de producie,
transport etc., folosete mai puin nlbitor, nu produce attea emisii toxice, economisete
ap, reduce nivelul de deeuri depozitate n gropile de gunoi, reduce poluarea etc. Este
timpul s devenim responsabili i s nvam s refolosim i s reciclm.
Cuprins:
Scurt istoric al aparitiei si raspndirii hrtiei n lume;
Materiale fibroase folosite la fabricarea hrtiei;
Macinarea. Teoria macinarii;
Instalatii de macinare. Generalitati;
ncleierea hrtiei. Generalitati;
Tipuri de masini de hrtie;
Sectiunea uscatoare

1. Scurt istoric al aparitiei si raspndirii hrtiei in lume

Inventarea hrtiei a fost atribuita chinezului Ts Ai Lun care n anul 75 al erei noastre a avut ideea
de a fabrica o foaie de hrtie din fibre textile n special de cnepa si in.
Se presupune ca s-ar fi utilizat n primele ateliere si fibre de dud si de bambus (bast) si chiar
resturi de frnghii si plase pescaresti.
O descriere incompleta a fabricarii hrtiei primitive chinezesti este data ntr-o carte chinezeasca
din secolul al XVII-lea : "Sita tinuta cu ambele mini se introduce miscnd-o ncoace si ncolo
n putina cu zeama de fibre. Cnd este scoasa din putina, materialul fibros ramne pe sita,
grosimea pastei depinde de mna omului. Daca sita se introduce putin n pasta, hrtia iese
subtire, daca se introduce mai adnc foaia iese mai groasa. Materia fibroasa pluteste pe sita, iar
apa se scurg 23223s184x e pe cele patru parti. Sita se rastoarna apoi, iar hrtia e lasata sa
cada pe scndura. n acest fel se pot face pna la 1000 de coli. Deasupra lor se aseaza o
scndura si se preseaza cu o funie si un retevei n acelasi mod ca la presarea vinului. Umezeala
se stoarce iar foile se ridica cu un ac de arama si se pun la uscare pe un perete ncalzit ".
Ca mai toate inventiile mari chinezesti ale vremii aceleia si fabricarea hrtiei a fost tinuta n mare
secret. Dupa putin timp hrtia s-a dovedit att de utila nct n cteva decenii a fost introdusa n
administratia de stat ca apoi sa fie decretata monopol de stat.
Cu toate ca secretul fabricarii hrtiei era foarte bine pazit, acesta a patruns dincolo de granitele
Chinei n anul 751 e.n. n urma unei batalii ntre chinezi si arabi pe fluviul Tharaz, lnga
Samarcanda, n care arabii au iesit nvingatori.
Printre chinezii luati prizonieri de arabi, se gaseau si lucratori din atelierele de hrtie chinezesti
care au nceput sa practice meseria mai nti n Samarcanda, unde i-au initiat si pe arabi n acest
mestesug de unde s-a raspndit si la alte popoare, mai devreme sau mai trziu.
2. Materiale fibroase folosite la fabricarea hrtiei
Fibrele celulozice :
Principalul component al peretelui celular al plantelor este celuloza.
mpreuna cu celuloza se mai gasesc, n procente diferite si alte substante cum sunt lignina,
hemicelulozele, substante pectice, grasimi, ceruri, gume, mucilagii, amidon, resturi de proteine,
saruri minerale, s. a.
Cele mai importante componente sunt celuloza si hemiceluloza, dar si prezenta ligninei prezinta
interes, ea mpiedicnd separarea fibrelor celulozice n procesul de macinare.
Cantitatile relative de celuloza, lignina si hemiceluloza din peretele celular al ctorva plante
Nr.
Planta
Celuloza
Hemiceluloze
Lignina
crt.
%
%
%
1.
2.
3.
4.

Lemnul
Paie de cereale
Inul
Bumbacul

40-50
31-45
65-75
88-96

12-34
35-38
15-21
pna la 6
(numai subst. pectice)

20-32
15-25
2-5
0

3. Macinarea. Teoria macinarii

Pentru a obtine anumite caracteristici de calitate ale hrtiei s-a constatat ca fi-bra trebuie sa
sufere un tratament mecanic. Transformarile fizice ale fibrei celulozice prin tratamente mecanice
se cheama macinare. n procesul de macinare se consuma o cantitate considerabila de energie
electrica.
Pentru sortimentele obisnuite de hrtie consumul variaza ntre 200 si 1000 Kwh/tona iar unele
sortimente speciale necesita chiar si 5000-7000 Kwh/tona.
Consumul acesta mare de energie obliga pe fabricantul de hrtie sa cunoasca bine procesul de
macinare pentru a obtine maximum de calitate cu minimum de energie.
mbunatatirile aduse hrtiei prin macinare nu sunt numaidect proportionale cu durata macinarii.

Pe lnga variatiile proprietatilor fizico-mecanice, macinarea produce si alte modificari ale hrtiei.
Astfel, opacitatea scade cu cresterea gradului de macinare pe seama cresterii densitatii, retentia
fata de umplutura si substantele de ncleiere si de colorare creste. Unele dintre aceste shimbari
sunt avantajoase, iar altele negative. Este necesar sa se cunoasca schimbarile proprietatilor
hrtiei, pe seama modificarilor aduse fibrei individuale n procesul de macinare.
Examinarea microscopica arata ca prin fibrilare se reduce lungimea si grosimea si creste
suprafata specifica. De asemenea, prin macinare se constata o crestere a cantitatii de apa retinuta
de celuloza.
Pe lnga aceste efecte masurabile s-a mai observat ca, datorita repetatei actiuni de frecare la care
este supusa fibra celulozica, se rup legaturile laterale interne avnd loc procesul denumit fibrilare
interna. Ca urmare polizaharidele ce se gasesc pe suprafata fibrei sunt partial dispersate sau
dizolvate. Acestea sunt efectele fundamentale pe care le are macinarea asupra fibrelor
individuale.
4. Instalatii de macinare. Generalitati
Toate instalatiile de macinare au aceleasi elemente de baza : doua suprafete de macinare care se
deplaseaza una fata de alta.
n cazul holendrului elementul n miscare este valtul cu cutite iar elementul static este platina.
Cutitele de pe valt si de pe platina pot fi nguste sau late, putine sau numeroase, grupate sau
separate, drepte sau n zig-zag.
Moara Jordan are statorul si rotorul de forma tronconica. Cutitele sunt fixate pe suprafata
rotorului si pe suprafata statorului.
Hidrafinerele se deosebesc de morile Jordan prin aceea ca au unghiul conului mai mare.
Hidradiscurile au cutitele dispuse radial pe rotor si stator, ambele suprafete fiind plane si facnd
unghi drept cu axul de rotatie.
n cazul rafinatoarelor dublu-disc ambele discuri se rotesc n sensuri opuse unul altuia.
Cutitele de pe statorul hidrafinerului sau de pe platina holendrului pot fi nlocuite cu bare de
bazalt. Cu aceleasi elemente din bazalt se pot echipa si valturile holendrului.
Moara cu bile si kollergangul sunt dotate de asemenea cu suprafete de bazalt.
5. ncleierea hrtiei. Generalitati
Hrtia si cartoanele se ncleie pentru a-si pastra performantele n contact cu unele lichide.
ncleierea hrtiei de scris sau de tipar pentru ca cerneale sa nu patrunda pe partea opusa sau sa nu
faca mustati n urma penitei este mai simpla.
Probleme deosebite ridica hrtia de saci sau hrtia de ambalaj n sensul ca apa sa nu treaca prin
coala de hrtie si n sensul ca hrtia sa-si pastreze proprietatile de rezistenta n mediu mai umed.
Hrtia pentru stratul neted de carton ondulat este ncleiata pentru a conferi cutiilor o suficienta
rezistenta si dupa o expunere la ploaie.
Unele hrtii pentru ambalat alimente trebuie sa reziste la acidul lactic sau la sucul de carne.
Tratarea cu ceruri sau cu polietilena permite obtinerea unor ambalaje corespunzatoare pentru
alimente sau chiar pentru confectionat pahare.
ncleierea n masa presupune folosirea colofoniului, a cleiurilor sintetetice, a emulsiei de
parafina precum si a altor aditivi pentru rezistenta n stare umeda si care se introduc n pasta de
hrtie nainte de lansarea ei pe sita.
ncleierea va reduce patrunderea lichidelor prin foaia de hrtie sau de carton, dar expunnd hrtia
la umiditate un timp mai lung, ea se va desface n fibre. Pentru ca hrtia n stare umeda sa-si
pastreze 30-50% din rezistenta n stare uscata este nevoie sa fie tratata cu substante speciale. Prin
tratarea la suprafata, n presa de ncleiere, sau pe calandru cu adezivi sau ceruri, ncleierea se
mbunatateste.
Acest tratament poate impermiabiliza hrtia sau cartonul ntr-o anumita masura dar n mod
obisnuit este necesara sa se casereze coala de hrtie sau carton cu o bariera de plastic sau de folie
metalica.
6. Tipuri de masini de hrtie
Exista doua tipuri de masini de hrtie : 1. masina de tip fourdrinier ;

2. masina cu sita cilindrica .

Aceasta clasificare este numai pe baza sistemului de formare al foii, caci ntre cele doua tipuri se
pot face multe combinatii iar pentru fabricarea hrtiilor speciale sunt masini speciale.
Principiile fabricarii hrtiei sunt aceleasi pentru toate tipurile de masini. Banda de hrtie este mai
nti formata dintr-o suspensie apoasa de fibre pe sita plana sau cilindrica. Dupa aceea banda de
hrtie se deshidrateaza n sectiunea preselor, se usuca n partea uscatoare si daca este cazul se
calandreaza si se nfasoara.
7. Sectiunea uscatoare
Procesul de uscare are n vedere eliminarea apei din banda de hrtie prin evaporare.
Necesitatea uscarii hrtiei
Hrtia ca sa poata fi folosita, trebuie sa contina sub 10% apa, raportat la greutate.
Asa cum iese din prese, umiditatea benzii de hrtie poate fi 35-45% n functie de tipul de prese si
respectiv nivelul tehnic al acestora.
De dorit ar fi ca sa se elimine prin stoarcere o ct mai mare cantitate de apa dar cum acest lucru
nu este posibil, se impune ridicarea uscaciunii hrtiei de la 35-45% (cu ct iese din prese) pna la
93-95% prin evaporare.
Metoda de uscare
n partea uscatoare a masinii de hrtie au loc doua procese fizice de baza, transferul de caldura si
transferul de masa.
Caldura se transfera de la aburul fierbinte la banda umeda de hrtie pentru a asigura energia
necesara deplasarii apei din hrtie. Apa se evapora si este apoi transferata din banda de hrtie n
mediul nconjurator prin procesul de transfer de masa.
Caldura este asigurata la temperatura ridicata pentru o evaporare rapida. n plus, atmosfera n
care se transfera umiditatea din hrtie este tinuta ct mai receptiva posibil prin reducerea
presiunii de vapori, cu un consum rezonabil de energie.
Poveste despre hirtie
Am citit intr-o carte despre povestea hartiei care mi-a placut foarte mult. Am sa v-o povestesc si
dumneavoastra. Povestea incepe asa:
A fost odata un baiat pe nume Ionut. Ionut era in clasa a IV-a, el avea multe teme si ca oricare
copil mai gresea dar spre deosebire de alti copii, el rupea 2-3 foi pentru o greseala de o litera.
Intr-o zi o foaie de hartie nemototolita sari din cosul de gunoi pe biroul baiatului si ii vorbi:
M-am saturat sa-mi arunci surorile in cosul de gunoi! De ce faci asta? Nu poti sa scrii si
tu macar o tema bine?!
Ionut incremeni. Ramase mut. Era foarte uimit cum o foaie de hartie poate vorbi si, chiar daca ar
putea vorbi, de ce i-ar vorbi tocmai lui? Ionut isi reveni in fire si cu glasul tremurat si bland
spuse:
-

Bubunaziua. Ma scuzati.

Hai cu mine, spuse foaia de hartie, luandu-l de mana pe Ionut. Te voi duce sa-ti arat cum
se fabrica hartia.

Dintr-o data, Ionut se trezi in mijlocul padurii. Acolo fu intampinat de un copac vorbitor care se
recomanda:
Salut! Eu sunt Bradut. Te-ai gandit cati frati de-ai mei sunt sacrificati si cata munca este
necesara pentru ca tu sa ai banala hartie? Vrei sa-ti spun povestea ei? Poate reusesc sa te conving
sa ai mai multa grija de caiete si sa folosesti cum se cuvine fiecare bucatica de hartie
Aceasta este marea mea familie: padurea. Ea se bucura de lumina soarelui, cantecul pasarilor,
harjoneala vesela a puilor de animale, aerul curat si inmiresmat si pe toate le ofera, cu multa
generozitate, oamenilor.
Dar sti tu cat sufera padurea cand unul dintre copiii ei este luat pentru a fi transformat in hartie?
Chiar atunci, atentia lui Ionut, fu atrasa de zgomote foarte puternice de masini si glasuri de
oameni, au sfasiat tihna locului.
Cativa barbati, imbracati in haine verzi au inceput sa masoare copacii si sa calculeze. Apoi s-au
indreptat spre bradul falnic din varful dealului, au pornit masinile zurniitoare si intr-o clipa, n-a
mai ramas pe deal decat cerul incremenit de suferinta si padurea care plange de durere. Bradul
cel falnic zacea intins la pamant.
Lemnul trist astepta sa fie urcat in camion. Odata lemnul incarcat, camionul a pornit spre fabrica.
Acolo Ionut a vazut tot felul de masinarii ciudate prin care era trecuta pasta, pentru ca in cele din
urma sa se obtina hartia. Tot acolo a aflat baiatul ca pentru fabricarea unei tone de hartie sunt
taiati aproximativ 20 de copaci.
Toate acestea l-au pus pe ganduri pe Ionut.
Din acea zi, baiatul deveni foarte atent cu temele, nu mai rupse foi din caiet si folosea cum se
cuvine fiecare bucatica de hartie.

ISTORIC
In zilele noastre, hartia este un material comun, insa, in trecut, ea era rara si foarte pretuita. A fost
inventata in anul 105 de Tsai Lun, un nobil chinez. Reteta lui nu parea complicata - a
amestecat scoarta de dud, canepa si apa, apoi a presat amestecul intr-o masinarie speciala si l-a
lasat
sa
se
usuce
la
soare.
Se spune ca datorita inventarii hartiei, considerata apoi baza comunicarii, China a fost una dintre
primele tari din lume in care s-au dezvoltat arta si literatura. Inca de atunci, chinezii au fabricat
hartia din materialereciclabile. Sa aflam impreuna cum se face acest lucru astazi, urmarind
schema
din
dreapta.
Spre deosebire de alte materiale reciclabile, hartia nu poate fi reciclata la infinit. Dupa mai multe
reutilizari fibrele devin prea slabe si scurte pentru a mai putea fi folosite. De aceea, fibrele noi
sunt de obicei amestecate cu fibre reciclate atunci cand sunt fabricate produse noi din hartie.
Astfel, cutiile de carton sunt, de obicei, un amestec de cantitati egale de fibre reciclatesi fibre
noi.
Putem reduce cantitatea de hartie pe care o folosim zilnic asigurandu-ne ca atunci cand scriem
folosim ambele fete ale unei pagini, ca nu incepem o pagina noua fara a o termina pe cea de
dinainte, ca nu rupem foi doar ca sa ne jucam si sa le aruncam pe jos.
1
Hartia si celelalte produse din hartie se fabrica din celuloza care se extrage din lemnul copacilor.
Aceasta este transformata intr-o pasta care este scursa, presata si apoi uscata.
2
Ziarele, revistele, cutiile si ambalajele de carton, caietele si multe alte produse pe care le folosim
zilnic pot fireciclate pentru a obtine noi produse.
3
Pentru a recicla corect aceste produse, trebuie sa ne asiguram ca le colectam separat.
4
De la centrele de colectare, hartia, cutiile de carton, ambalajele de carton pentru produsele
alimentare lichide sunt facute pachete si presate, apoi sunt trimise la fabricile de hartie unde
urmeaza sa fie reciclate. Aici sunt sortate pe categorii: ziare, reviste, cutii de carton etc., apoi
sunt tocate si amestecate cu apa pana se obtine o pasta de hartie.
5
Ambalajele de carton pentru produse alimentare sunt puse intr-un recipient cu apa unde sunt
agitate timp de 15-30 de minute pentru a separa pasta de hartie de celelalte materiale. Pasta de
hartie este spalata si uscata, rezultatul obtinut fiind hartia reciclata.
6
Hartia obtinuta este folosita pentru fabricarea altor produse din hartie: pungi, ziare, reviste,
plicuri, caiete, cartoane pentru oua si chiar hartie igienica.
DE CE AR TREBUI SA RECICLAM HARTIA?
Economisim energie. O fabrica producatoare de hartie foloseste cu 40% mai putina energie daca
foloseste
hartie reciclabila
, decat fibra noua.
Poluam mediul mai putin. Pentru a produce
hartie reciclata
se folosesc mai putine chimicale si inalbitori decat in cazul in care se produce hartie noua.
Protejam padurea. Daca hartia este reciclata se vor taia si se vor folosi mai putini copaci.