Sunteți pe pagina 1din 12

Chimizarea metanului

Nume: Rauta Vlad


Clasa : a X-a C

Chimizarea metanului
Metanul (CH4) este o
hidrocarbur saturat,
componentul principal al gazelor
naturale.
Metanul a fost descoperit de
catre A. Volta in anul 1778 in
malul baltilor si numit gaz de
balta. Metanul este cel mai
simplu alcan, o hidrocarbura
saturata aciclica.
Metanul se gaseste sub forma
de zacaminte naturale, in stare
destul de pura, se poate intalni
in minele de carbuni unde in
amestec cu aerul formeaza

amestecul exploziv numit gaz


grizzu.

In scoarta terestra puritatea


ajunge pana la 99% . Tara
noastra poseda zacaminte de
metan cu puritate ridicata
(98% - 99%), cele mai
importante fiind cele de la
Bazna, Sarmasel, Copsa Mica,
Nades, Sincai, Deleni, etc..

Obtinerea metanului

Metanul se utilizeaza drept


combustibil, dar in ziua de
astazi se pune un accent
deosebit pe transformarea lui
intr-o serie de compusi chimici
de o mare importanta practica.
Aceasta prelucrare se numeste
chimizarea metanului. El se
extrage din zacaminte cu
ajutorul sondelor. De aici se
transporta la consumatori
(laboratoare, industrie,
termocentrale, locuinte) cu
ajutorul conductelor.
Metanul este produs prin
fermentarea resturilor vegetale
sau animale mai ales pe funduil
baltilor, metoda se poate folosi

si in cazul epurarilor apelor


reziduale din marile orase si nu
numai.

Proprietati:
Fizice :
Metanul este un gaz
incolor, mai usor decat aerul,
insolubil in apa, solubil in
alcool, eter, benzen. Mirosul
gazului metan din conductele
industriale si casnice este dat
de substantele ce contin sulf, si
sunt adaugate special pentru a
face gazul usor de cunoscut
prin miros. Eventualele scapari

de gaze pot fi depistate la


timp.
Chimice:
Metanul prezinta
proprietatile alcanilor, dar are
si proprietati specifice. Cele
mai importante reactii la care
participa metanul sunt:
1. Reacia de halogenare:
+Cl2

+Cl2

+Cl2

+Cl2
CH4 CH3Cl CH 2Cl2 CHCl3 CCl4
-HCl

-HCl

-HCl

-HCl

2.Reacia de ardere
CH4 + 2O2 CO2 + 2H2O + Q

CH4 + 2O2 + 8N2 CO2 +


2H2O + 8N2

3. Reacia de oxidare la
aldehida formic
Condiii : 400-600C i
catalizatori oxizi de azot
CH4+O2 CH2O + H2O
( aldehida
formic )
4. Reacia de oxidare cu vapori
de ap
Condiii: Ni , 300-1000C i
catalizator Ni
CH4 + H2O CO +3H2

Condiii: 400C i catalizatori


oxizi de fier
CO + H2O CO2 + H2
5. Reacia de amonoxidarea
Condiii : catalizatori de Pt ,
1000C
CH4 + NH3 + 3/2O2 HCN +
3H2O

6. Reacia de obinerea
acetilenei
Condiii : 1500C
2CH4 CH CH +3H2
(acetilen)
7. Reacia de obinere a
negrului de fum

Condiii : temperatur ridicat


CH4 C + 2H2
Chimizarea metanului se poate
realiza prin urmatoarele cai:
Prin piroliza, se obtine negru
de fum de calitate superioara,
care poate fi folosit in industria
cauciucului, a cernelurilor de
tipar, a lacurilor si vopselelor
negre. La temperaturi de peste
13500 C in anumite conditii,
se obtine acetilena.
Prin oxidarea partiala a
metanului se obtine gazul de
sinteza din care se pot fabrica:
alcool metilic, alcooli superiori,
benzine de sinteza. Prin

oxidarea catalitica a metanului


rezulta la 600-7500 C
formaldehida. Hidrogenul
separat din gazul de sinteza
poate folosi la fabricarea
amoniacului, a unor
ingrasaminte chimice, etc.
Clorurarea metanului este o
cale de obtinere a unor
dizolvanti si agenti frigorifici.
Prin nitrarea metanului se
obtine nitrometanul, folosit ca
bun dizolvant si in unele
sinteze organice. Prin
amonooxidare (tratarea cu
amoniac si oxigen, respectiv
aer) din metan se fabrica acid
cianhidric, din care se obtine,
pe langa cianurile alcaline,
diferite produse intermediare

pentru industria materialelor


plastice, a fibrelor sintetice, a
cauciucului sintetic, etc. Tot din
metan se poate obtine si
sulfura de carbon, prin tratare
cu sulf la 600-7000 C, in
prezenta catalizatorilor).
O alta cale pentru valorificarea
metanului o poate constitui
utilizarea lui ca agent
energetic. Gazul metan este un
combustibil superior carbunelui
si chiar produselor petroliere,
la incalzitul cuptoarelor
industriale el prezita avantaje
din punct de vedere tehnic si
economic: puterea calorifica
mai mare, cheltuieli de
exploatare si transport mult

reduse, iar cele de depozitare


inexistente.

Bibliografie: Surse:
Wikipedia, Clopotel.ro,
Enciclopedia Copiilor.

S-ar putea să vă placă și