Secretul profesional in

practica
medicala. Confidentialitatea la
actul medical

George Cristian Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea Medicina UMFCD

 Secretul profesional in general si in particular cel din domeniul

medical (din practica medicala) este ferm reglementat legal si etic.
Aceste imperative legale si etice trebuie bine cunoscute nu numai
pentru a nu le incalca dar si pentru a cunoaste exceptiile prevazute de
lege cu privire la confidentialitate.
Prin secret profesional se nelege secretul a carei cunoatere a fost
dobndit in exerciiul unei activiti profesionale.
Termenul de profesie se refer la ocupaia, ndeletnicirea cu caracter
permanent pe care o exercit o persoana n baza unei calificri
corespunztoare.

 Secretul profesional se refera la pastrarea secretului in

exercitiul profesiei in respectul legii (divulgarea fara drept a
secretului profesional = infractiune); legea exprima
valoarea dreptului la intimitate, dar si a valorilor morale ale
loialitatii, a datoriei ca obligatie legala
Confidentialitatea se refera la pastrarea confidentelor pe
care o persoana le face altei persoane in afara exercitiului
profesional, in relatiile interumane si are la baza valori
morale precum loialitatea, fidelitatea, solidaritatea, datoria
ca obligatie morala
Confidentialitatea priveste orice secret nu doar pe cel
medical si de aceea se foloseste sintagma de
confidentialitate medicala pentru exercitiul profesional
medical.

 Secretul profesional este reglementat prin:

Norme juridice
Nationale
legislatie penala : incalcarea secretului profesional este
infractiune de drept comun (art. 196 Cod penal, art. 79 Cod
Procedura Penala, art. 79 alin. 1, CPP)
legislatie organica (legea 46/2003 privind drepturile
pacientului partea I art. 21-25, legea 95/2006 a reformei
medicale, Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de
medic sectiunea 1,4 art. 39, h)
Internationale
Declaratia Universala a Drepturilor Omului art. 8-10, Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene art. 7
Respectarea vietii private si de familie, Art. 8 Protectia datelor
cu caracter personal
Norme etice si deontologice medicale
Nationale
Codul deontologic al medicului dentist, 2010
Internationale
Juramantul Hipocratic, Declaraia de la Geneva, Codul
internaional al eticii medicale, Principiile Etice Internationale
pentru profesia medicala dentara ale Federatiei Mondiale
Dentare).

JURAMANTUL HIPOCRATIC, cca 400 iH

Norme etice si deontologice
Tot ceea ce voi vedea sau auzi in timpul tratamentului sau in afara lui in legatura
cu viata aceluia si care nu trebuie vorbit in nici un fel in afara, nu voi vorbi, cu
privire la cele ce nu se pot spune.
DECLARATIA DE LA GENEVA, 1948, WMA
Voi respecta secretele care imi sunt incredintate chiar si dupa ce pacientul a murit.
CODUL INTERNATIONAL AL ETICII MEDICALE, 1949, Asociatia Medicala Mondiala,
WMA
Un doctor datoreaza pacientului completa loialitate, si toate cunostiintele sale.
Un doctor va pastra secretul absolut asupra celor ce le cunoaste despre pacientul
sau ca raspuns la increderea pe care acesta i-a aratat-o.
PRINCIPIILE ETICE INTERNATIONALE PENTRU PROFESIA MEDICALA DENTARA ALE
FEDERATIEI MONDIALE DENTARE, 1997
4. Va asigura confidentialitatea tuturor informatiilor aflate in exercitiul
profesional.Raspunde de confidentialitate si fata de personalul din subordine. Va
actiona altfel doar daca legile tarii indica diferit.
CODUL DEONTOLOGIC AL MEDICULUI DENTIST, 2010
Art. 2 Prezentul cod deontologic are rolul:
e) de a garanta secretul profesional.
Art. 16 Medicul dentist va respecta secretul profesional.

Cazul Tarasoff v. Regents Univ. California (17 Cal. 3d

425, 551 P.2d 334, 131 Cal. Rptr. 14 (Cal. 1976)
In acest caz istoric, Curtea Suprema de Justitie a SUA a stabilit (ceea
ce va deveni o norma internationala de atunci) ca medicii care se
ocupa de ingrijirea psihiatrica si psihologica au o datorie sa
protejeze persoanele care sunt puse in stare de pericol de catre
pacientii instabili psihic.
Prin extensie norma internationala a vizat toti medicii care trebuie
sa apere un interes al unui tert ori un interes public sunt datori sa o
faca intrucat interesul celui vulnerabil prevaleaza asupra interesului
pacientului iar medicul are datoria sa rezolve dubla lolialitate in
interesul celui vulnerabil.
Datoria ii da dreptul profesionistului sa actioneze pentru a instiinta
victima de pericolul in care se afla fie individual fie prin intermediul
autoritatilor fie ambele sau sa ia orice alte decizii care sa conduca
spre instiintarea potentialei victime si salvarea ei.

Prosenjit Poddar a fost un student din India, Bengal la UC Berkeley. In 1968

participa la cursuri de dans unde o intalneste pe Tatiana Tarasoff. Au urmat mai
multe intalniri; la una dintre ele Tatiana l-a sarutat pe Poddar. El a interpretat
gestul ca fiind unul ce implica un angajament serios intre ei, in timp ce Tatiana a
considerat ca a fost doar un gest de curtoazie fata de Poddar intrucat mai iese si
cu alti baieti. Nu au mai urmat intalniri dar Poddar vazand ca Tatiana il respinge si
iese cu altii a suferit o stare depresiva care a impus asistenta de specialitate.
La inceputul anului 1969 Tatiana a parasit Berkeley plecand in America de Sud. In
timpul sedintelor de psihoterapie ce au urmat Poddar marturiseste medicului dr.
Moore ca doreste sa o omoare cand va putea. Medicul solicita ajutorul politiei din
campus opiniind ca Poddar sufera de schizofrenie. Politia intervine si il retine dar
in verificarea care s-a dispus Poddar a fost considerat neviolent de catre alti
medici responsabili, fiind eliberat. A intrerupt consultanta psihologica si
psihiatrica.
In octombrie 1969 Tarasoff se intoarce la Berkeley si nu este anuntata de cele ce sau intamplat. Pe 27 Octombrie 1969 Poddar o injunghie. In procesul ce a urmat
Poddar a fost acuzat de omucidere impreuna cu medicul curant si alti membri ai
administratiei Universitatii. Poddar a fost condamnat. A urmat apelul care a anulat
sentinta pe motiv ca instanta a fost dezinformata. Au urmat doua infatisari I ndoua
etape la nivelul curtii supreme de justitie a SUA. S-a dispus un al doilea proces
care nu a mai avut loc, Poddar fiind eliberat cu conditia sa paraseasca definitiv
pamantul american si sa se reintoarca in tara sa.

 Politicile publice care promoveaza protectia caracterului

confidential al relatiei medic-pacient in domeniul
psihoterapiei trebuie sa tina cont de deschiderea acestei
confidentialiti atunci cand se creaza pericol pentru altii.
Privilegiul protectiv asupra relatiei se termina acolo unde
incepe pericolul public (avocatul acuzarii).
Regulile pentru alte cazuri in viitor trebuie sa tina seama
de predictia concreta spre violenta a fiecarui caz in parte
si nu trebuie stabilite prin standarde profesionale
obiective intrucat predictiile nu pot fi obiectiv relevante
iar politia este in masura sa exercite protectie intr-o
masura superioara fiecaruia dintre noi (avocatul
apararii).

 Tarasoff I (at the Supreme Court):

California Supreme Court reverses the trial courts decision, stating
that the trial court must hear the case. Reasoning: therapist bears
a duty to use reasonable care to give threatened persons
warnings as are essential to avert foreseeable danger.
This causes uproar in community of MDs and policemen, causing
the California Supreme Court to rehear the case again, in 1976
Tarasoff II (at the Supreme Court):
California Supreme Court: When a therapist determines, or
pursuant to the standards of his profession should determine, that
his patient presents a serious danger of violence to another, he
incurs an obligation to use reasonable care to protect the
intended victim against such danger.
After a first Appeal at the Court of Justice defendants lose the case
and so, the student obliged to go home and leave forever the
American soil.

Conflicte etice. Conflictul loialitatii.

Dubla loialitate
Se poate manifesta un conflict etic intre:
interesul pacientului
(pacientul ne cere sa respectam
secretul/pacientul nu ne cere sa respectam
secretul dar o facem totusi datorita obligatiei
morale ce are la baza loialitate ca
raspuns la increderea sa)

Interesul unui tert/interesul public

Accesul liber la informatia de interes public
ne obliga sa aducem la cunostiinta publica
starea de pericol ori sa protejam
interesul unui tert/public anuntand
autoritatile

Conflictul loialitatii. Medicul are de ales intre loialitatea fata de pacient/fata de tertul care se afla
in pericol. Rezolvarea se obtine prin protejarea celui vulnerabil: tertul aflat in pericol
Dubla loialitate. Este solutia fata de conflictul loialitatii: Medicul nu trebuie sa faca alegerea si
sa manifeste dubla loialitate atat pentru pacient cat si pentru tert ajutand astfel ambele parti

Secretul profesional (confidentialitatea medicala)

Dreptul la informatie publica vs.

dreptul la intimitate

Beneficenta, nonmaleficenta vs. fidelitate,

loialitate, datorie
Tert/societate
Binele individual/tert [beneficenta)
Non-maleficenta

Pacient
Tert/societatea
Dreptul la sanatate Dreptul la libertate
Dreptul la proprietate
Dreptul la viata
Dreptul la autodeterminare

* Valori legale in bold

* Valori morale in italic

Pacient
Fidelitate, loialitate
Datorie

Inlantuirea valorilor morale din relatia medic-pacient decurge astfel:

LOIALITATE
INCREDEREA PACIENTULUI > INFORMARE > SECRET PROFESIONAL > CONFIDENTIALITATE >
CRESTEREA INCREDERII > SECURIZAREA RELATIEI MEDIC-PACIENT
Pacientul se adreseaza medicului manifestand incredere.
Medicul este dator moral pacientului loialitate (trasatura de caracter este fidelitatea)
protejand informatia dezvaluita in timpul consultatiei medicale si astfel securizand relatia
medic-pacient.
Medicul are o dubla loialitate atat fata de pacient cat si fata de ceilalti oameni care nu ii sunt
pacienti dar a caror bine poate fi pus in pericol de catre bolile pacientului sau actiunile sale.
Medicul are datoria sa faca bine pacientul (bine individual) dar sa si protejeze pe ceilalati
oameni (bine public). Pentru aceasta ceea ce aude ori cunoaste in relatia medic-pacient si
este de natura sa puna in pericol pe altii NU va constitui ca secret profesional.
Fata de ceea ce nu se constituie ca secret profesional (intrucat poate vatama pe altii ori pune
in pericol binele public ori al unui tert) nu are datorie morala de confidentialitate: din contra
are datoria morala si legala (decurgand din dubla loialitate) ca sa faca public ceea ce devine
informatie publica spre a proteja binele public.
Nu va uita insa ca datoreaza pacientului sau mai departe datoria de ingrjijire medicala si
respectul demnitatii umane.
De asemenea nu va uita ca informarea in interesul binelui public se refera doar la acele date,
informatii care privesc binele public iar nu la TOATE informatiile medicale ale pacientului sau.

 DECLARATION OF LISBON ON THE RIGHTS OF THE PATIENT, World

Medical Association, 1981, 1995
Right to confidentiality
a)All identifiable information about a patient's health status, medical
condition, diagnosis, prognosis and treatment and all other
information of a personal kind must be kept confidential, even after
death. Exceptionally, descendants may have a right of access to
information that would inform them of their health risks.
b)Confidential information can only be disclosed if the patient gives
explicit consent or if expressly provided for in the law. Information can
be disclosed to other health care providers only on a strictly "need to
know" basis unless the patient has given explicit consent.
c)All identifiable patient data must be protected. The protection of the
data must be appropriate to the manner of its storage. Human
substances from which identifiable data can be derived must be
likewise protected.

Norme juridice nationale .

Prevederi ale codului penal

Art. 196. (1) Divulgarea, fara drept, a unor date de catre acela caruia I-au fost
incredintate, sau de care a luat cunostiinta in virtutea profesiei ori functiei, daca
fapta este de natura a aduce prejudicii unei persoane, se pedepseste cu
inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. (2) Actiunea penala se pune in
miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate (3) Impacarea partilor
inlatura raspunderea penala.

n temeiul Art.79 Cod procedur penal persoana obligat s pstreze secretul

profesional nu poate fi ascultat ca martor cu privire la faptele i mprejurrile de
care a luat cunotin n exerciiul profesiei, fr ncuviinarea persoanei sau
unitii fa de care este obligat a pstra secretul profesional. Aceast interdicie
corespunde legii penale care ncrimineaz fapta de divulgare a secretului de stat,
serviciu i al celui profesional n articolele 169, 196 i respectiv 298 din Codul
penal.

Legi organice. Legea drepturilor pacientului

Legea drepturilor pacientului (legea nr. 46 din 21.01.2003, MO Partea I nr. 51 din
29/01/2003).
Capitolul IV. Dreptul la confidentialitatea (s.n.) informatiilor si viata privat a
pacientului.
Art. 21 Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigaiilor,
diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confideniale chiar i
dup decesul acestuia.
Art. 22 Informaiile cu caracter confidenial pot fi furnizate numai n cazul n
care pacientul si d consimmntul explicit sau dac legea o cere n mod expres.
Art. 23 n cazul n care informaiile sunt necesare altor furnizori de servicii
medicale acreditai, implicai n tratamentul pacientului, acordarea consimtmntului
nu mai este obligatorie.
Art. 24 Pacientul are acces la datele medicale personale.
Art. 25 (1) Orice amestec n viata privat, familial a pacientului este interzis,
cu excepia cazurilor n care aceast imixtiune influeneaz pozitiv diagnosticul,
tratamentul ori ngrijirile acordate i numai cu consimmntul pacientului. (2) Sunt
considerate excepii cazurile n care pacientul reprezint pericol pentru sine sau pentru
sntatea public.

Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire

la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie
a acestor date (MO nr. 790 din 12 decembrie 2001)-EXTRASArt. 3.In intelesul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc dupa cum urmeaza:
a) date cu caracter personal - orice informatii referitoare la o persoana fizica identificata sau identificabila;
o persoana identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect
b) prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operatiune sau set de operatiuni care se efectueaza
asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea,
inregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea,
dezvaluirea catre terti prin transmitere, diseminare sau in orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea,
stergerea sau distrugerea;
Art. 7. Al. 1 Prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasiala sau etnica, de convingerile
politice, religioase, filozofice sau de natura similara, de apartenenta sindicala, precum si a datelor cu
caracter personal privind starea de sanatate sau viata sexuala este interzisa.
Al. 2 Exceptii la alin. (1): g) cand prelucrarea este necesara in scopuri de medicina preventiva, de stabilire a
diagnosticelor medicale, de administrare a unor ingrijiri sau tratamente medicale pentru persoana vizata
ori de gestionare a serviciilor de sanatate care actioneaza in interesul persoanei vizate, cu conditia ca
prelucrarea datelor respective sa fie efectuate de catre ori sub supravegherea unui cadru medical supus
secretului profesional sau de catre ori sub supravegherea unei alte persoane supuse unei obligatii
echivalente in ceea ce priveste secretul; h) cand legea prevede in mod expres aceasta in scopul protejarii
unui interes public important, cu conditia ca prelucrarea sa se efectueze cu respectarea drepturilor
persoanei vizate si a celorlalte garantii prevazute de prezenta lege

Art. 9. cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sanatate

(1) In afara cazurilor prevazute la art. 7 alin. (2), prevederile art. 7 alin. (1) nu se aplica in privinta
prelucrarii datelor privind starea de sanatate in urmatoarele cazuri:
a) daca prelucrarea este necesara pentru protectia sanatatii publice;
b) daca prelucrarea este necesara pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea
savarsirii unei fapte penale sau pentru impiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte
ori pentru inlaturarea urmarilor prejudiciabile ale unei asemenea fapte.
(2) Prelucrarea datelor privind starea de sanatate poate fi efectuata numai de catre ori sub
supravegherea unui cadru medical
(3) Cadrele medicale, institutiile de sanatate si personalul medical al acestora pot prelucra date cu
caracter personal referitoare la starea de sanatate, fara autorizatia autoritatii de supraveghere,
numai daca prelucrarea este necesara pentru protejarea vietii, integritatii fizice sau sanatatii
persoanei vizate. Prelucrarea datelor cu caracter personal in afara limitelor prevazute in autorizatie
este interzisa.
(4) Cu exceptia motivelor de urgenta, autorizatia prevazuta la alin. (3) poate fi acordata numai dupa ce
a fost consultat Colegiul Medicilor din Romania.
(5) Datele cu caracter personal privind starea de sanatate pot fi colectate numai de la persoana
vizata. Prin exceptie, aceste date pot fi colectate din alte surse numai in masura in care este necesar
pentru a nu compromite scopurile prelucrarii, iar persoana vizata nu vrea ori nu le poate furniza.

Legea 544/2001 actualizata in 2002 privind accesul liber

la informatiile de interes public
Art. 1 stabileste principiul accesului liber si neingradit al persoanei la orice informatii de
interes public (s.n.),
Art. 2 stabileste la punctul b) ce este o informatie publica b) prin informatie de interes
public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei
autoritati publice sau institutii publice (s.n.), indiferent de suportul ori de forma sau de
modul de exprimare a informatiei
Art. 12 pct. D informatiile cu privire la datele personale care potrivit legii pot deveni
informatii de interes public:
Informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de
interes public numai in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii
publice,
Art. 12 pct. punctul e) informaiile privind:
procedura n timpul anchetei penale sau disciplinare
dac se pericliteaz rezultatul anchetei, se dezvluie surse confideniale
ori se pune n pericol viaa, integritatea corporal, sntatea unei persoane, n urma
anchetei efectuate sau n curs de desfurare
f) informaiile privind procedurile judiciare

Medicul curant, nu are voie sa dezvaluie public datele medicale ale bolnavului fara acordul
acestuia nici chiar daca sunt de interes public.

Existenta unor date de interes public se va comunica insa pe linie ierarhica catre conducerea
institutiei care va abilita purtatorul de cuvant al institutiei sa le gestioneze in interesul public dar
medicul va continua sa protejeze datele aparand secretul profesional si evitand incalcarea legii
penale.

Institutia (publica ori privata) va desemna un purtator de cuvant care va expune opiniei publice
date despre pacient numai in masura in care acestea constituie o informatie de interes public.
Medicul curant al pacientului nu poate fi aceasta persoana.

Medicul curant si unitatea medicala NU au proprietatea informatiilor medicale pe care le-au

aflat in practica profesiunii de la pacient. Proprietatea informatiilor apartine pacientului insusi,
datele fiind in administrarea unitatii medicale si a medicului curant care raspund de buna si
legala lor prelucrare.

Daca medicul se afla in conflictul loialitatii dupa cum s-a aratat atunci dand curs legii si datoriei
de dubla loialitate medicul va proteja tertul vulnerabil/comunitatea si va instiinta de indata
conducerea unitatii medicale.

Secretul profesional NU se incalca fara drept. Secretul profesional nu se deschide fara drept.

IN situatia in care exista un pericol pentru un tert (inclusiv pacientul insusi) ori cand binele public
este amenintat datele medicale critice dobandite in exercitiul profesiunii NU se vor inchide in
secretul profesional si astfel divulgarea lor devine legala, de drept, in exercitiul dublei loialitati
catre individ dar si catre societate si astfel medicul medicul are datoria sa anunte organale
atribuite pentru a proteja interesele tertului ori publice.

 Aspecte legale si morale intr-un caz Tarasof like

Datoria de a proteja sau de a anunta?
Cum poate un medic sa protejeze altfel decat sa anunte?
California Supreme Court: The discharge of this duty may require the
therapist to take one or more of various steps. This, it may call for him to
warn the intended victim, to notify the police, or to take whatever steps are
reasonably necessary under the circumstances.
Problemele care pot apare daca se anunta fara a fi nevoie sau fara a fi de
drept cazul:
1.Ruperea aliantei terapeutice
2.Precipitarea violentei din partea pacientului
3.Stigmatizarea publica a pacientului
4.Liabilitatea juridica a mediculiu care poate fi acuzat de delictul de a divulga
fara drept ce este infractiune penala
5.[http://www.stanford.edu/group/psylawseminar/Tarasoff.Greene.htm].

 Cum se interpreteza juridic datoria de divulgare in cazurile

Tarasof-like
Datoria de a actiona pentru a preveni vatamarea unei terte parti
sau a societaiti este o actiune ce decurge din datoria de dubla
loialitate si din prevederile legii penale (lasarea fara
ajutor/omisiunea de instiintare)
Se considera ca este necesar a se defini terta parte ca o victima
identificabila inainte ca medicul sa se afle in datorie fata de
aceasta: o persoana fata de care medicul se afla in cunoasterea
faptului ca este o potentiala victima in raport cu care are datoria
specifica de a o proteja
[http://www.stanford.edu/group/psylawseminar/Tarasoff.Greene.htm].

Deschiderea/divulgarea secretului ridicarea datoriei de loialitate:

Ridicarea datoriei cere parcurgerea mai multor pasi. A anunta, a notifica cat si
orice alti pasi ce trebuie intreprinsi:
1.Schimbarea tratamentului programului pacientului
2.Solicitarea din partea pacientului de a fi voluntar deciz sa nu intreprinda
actiunea
3.Determinare civila
4.Anuntarea potentialei victime
5.Anuntarea altora care ar putea notifica victima
6.Notificarea/contactarea politiei in aria victimei oroi a pacientului
Minimallizarea Liabilitatii juridice a medicului se poate realiza prin:
Urmarirea parcugerii acestor pasi [Psychiatrist Duties: Tarasoff, John M. Greene, M.D., Adjunct Clinical
Faculty, Stanford University Department of Psychiatry, August 3, 2000],
Consultare cu colegii
http://www.stanford.edu/group/psylawseminar/Tarasoff.Greene.htm].

Oricand medicul incalca secretul profesional el incalca legea penala. Legea penala nu
are exceptii in sine dar are conditiii de drept introduse de alte legi inferioare pentru
crearea situatiilor in care divulgarea devine de drept. De aceea medicul se va afla in
situatia de a lua o hotarare rezervata de a-si ridica datoria de loialitate si a divulga
secretul asigurandu-se ca actiunea sa este de drept si va trebui sa accepte ca este
posibila actionarea sa in judecata caz in care va face dovada starii de drept care a
determinat decizia sa.

IN CONCLUZIE
Care sunt situatiile care permit de drept divulgarea secretului profesional? In 4 situatii:
2 in interesul pacientului si 2 in interesul societatii
INTERESUL PACIENTULUI/INDIVIDULUI
1.
CAND PACIENTUL AUTORIZEAZA
2.
IN SCOPUL TRATAMENTULUI IN INTERESUL PERSOANEI VIZATE
a)
Cand prelucrarea este necesara in scopuri de medicina preventiva, de stabilire a
diagnosticelor medicale, de administrare a unor ingrijiri sau tratamente medicale pentru
persoana vizata ori de gestionare a serviciilor de sanatate care actioneaza in interesul
persoanei vizate
INTERESUL TERTULUI/SOCIETATII
3.
PENTRU A PROTEJA INTERESUL UNUI TERT/INTERESUL PUBLIC
a)
in scopul protejarii unui interes public important
b)
pentru protectia sanatatii publice
c)
pentru prevenirea unui pericol iminent
d)
se pune n pericol viaa, integritatea corporal, sntatea unei persoane
e)
pentru prevenirea savarsirii unei fapte penale sau pentru impiedicarea producerii
rezultatului unei asemenea fapte ori pentru inlaturarea urmarilor prejudiciabile ale unei
asemenea fapte.
4.
IN ANCHETE JUDICIARE ORI DISCIPLINARE
a)
privind procedurile judiciare: procedural n timpul anchetei penale
b)
privind anchete disciplinare