Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ELECTROSTATICA
1. Cmp electric in vid
Acest capitol se ocupa cu studiul leg ilor si fenomenelor care presupun sarcina electrica
staionara. Energia se considera nmagazinata iar forele de interaciune nu produc deplasri.
1.1. Sarcina electrica. Stare de electrizare.
Sarcina electrica este o proprietate intrinseca a materiei respectiv a particulelor
elementare. La nivelul cunotinelor actuale se cunoate faptul ca sarcina electrica genereaz
cmp electric in regim staionar si cmp electromagnetic in regim variabil.
Cuanta elementara de sarcina este sarcina electronului :
1e 1,6 10 19 [C ]
In constituia materiei intra particule elementare cu sarcina negativa, pozitiva sau
neutre. Atunci cnd numrul sarcinilor negative este egal cu cel al sarcinilor pozitive corpul
apare ca neutru din punct de vedere electric. Daca printr-un procedeu oarecare (frecare) se
realizeaz un schimb de electroni intre doua c orpuri (primire / cedare) se spune ca ele s-au
ncrcat cu sarcina electrica (fenomen de electrizare). Surplusul de electroni conduce la
ncrcare cu sarcina electrica negativa iar deficitul nseamn sarcina electrica pozitiva.
Sarcina electrica are 3 propriet i fundamentale
1. Se conserva
2. Se cuantifica
3. Este un invariant relativist
1.2. Distribuii continue de sarcina electrica
In cazul corpurilor de dimensiuni mari care nu pot fi aproximate ca fiind punctiforme
se introduce noiunea de densitate de sarcina, ca fiind distribuia de sarcina electrica pe
unitatea de element geometric. Se cunosc 3 tipuri de distribuii:
a) Distribuia liniara (de lungime) in cazul firelor ncrcate
q
dq
l 0 l
dl
q sarcina
de pe fir
l lungimea
firului
lim
dq dL q
dl
q
L
C
m
q dq
A 0 A
dA
q sarcina de pe suprafata , A dimensiunea suprafatei
lim
dq dA q dA
A
constant q A
q
A
C
m 2
lim
V 0
q dq
V dV
dq dV q dV
v
constant q V
q
V
C
m 3
F
unde: 0 8,85 10 12 si se numete permitivitate electrica absoluta a vidului .
m
Asupra unui corp ncrcat cu sarcina q si amplasat intr-un cmp electric de intensitate
E, cmpul va aciona cu o fora F q E
Presupunem cazul particular a doua corpuri punctiforme amplasate in vid la distanta r
unul de altul.
F 1, 2 q 2 E 1, 2
E 1, 2
qq
F12 1 2 2 r0 - Teorema lui Coulomb
q1
4 0 r
r0
4 0 r 2
9 10 9
2
4 0
C
F12 F21
W 1,2
q0
Definim voltul ca fiind tensiunea intre doua puncte in cmp intre care daca deplasam
sarcina electrica pozitiva de un coulomb se cheltuiete energie de un joule.
3
Tensiunea electrica dintre doua puncte se exprima ca diferena potenialelor celor doua
puncte.
P 0 e E
e - susceptivitate electrica a materialului
Relaia anterioara definete legea polarizaiei temporare si este o lege de material.
Rotirea dipolilor dielectrici in cmp conduce la apariia unui cmp electric de
polarizare de sens invers celui iniial, care se suprapune peste acesta.
E0
E p camp de polarizare
E E0 E p
E E0 E p
D 0 E 0 e E 0 E1 e 0 r E
notam:
0 r D E
r - permitivitatea electricarelativaa mediului(adimensio
nala)
- permitivitatea electricaa materialului
Q
V
Capacitatea unui sistem format din doua corpuri conductoare ncrcate cu sarcini
electrice de semne opuse si aflate la poteniale diferite se definete:
C
q
q
V1 V2 U 12
Simbolizarea condensatorului
Acest lucru deriva din proprietatea de conservare a sarcinii electrice. Daca consideram
condensatorul ca un sistem fizic izolat, suma algebrica a sarcinilor de pe armaturi este
nula att in cazul condensatorului nencrcat cat si in cazul condensatorului ncrcat.
2L
r
ln 2
r1
r1r2
r2 r1
Q
U AB
1.Conexiunea serie
Se obine prin legarea succesiv ntre bornele de acces a mai multor conde nsatoare.
...
C AB C1 C 2
Cn
1
1
1
1
...
C AB C1 C 2
Cn
sau :
n
1
1
C AB k 1 C k
C
n
C1C 2
C2
C2
C2
C2
C1 (1
) 1
C1
C1
Analog se obine: C12 C1
C1C 2
C1 C 2
La legarea serie se obine o capacitate mai mica dect oricare din capacitile
condensatoarelor din reea..
2. Conexiunea paralel sau derivaie
Se obine prin legarea mai multor conde nsatoare la o aceeai diferen d e potenial sau
surs (au laturile comune doua cate doua).
U 1 U 2 ... U n U AB
q q1 q 2 ... q n
U AB C AB U AB C1 U AB C 2 ... U AB C n
n
C AB C k
k 1
C 2C3
C C
C 23 13 12
C2 C3
C13 C12
C 1C 3
C C
V2 0
C13 12 23
C1 C 3
C12 C 23
C C
C 1C 2
V3 0
C12 13 23
C1 C 2
C13 C 23
V1 0
C12
C1C2
C1 C2 C3
C23
C2C3
C1 C2 C3
C13
C1C3
C1 C2 C3
1
Dac C1=C2=C3=C C= C
3
Pentru transfigurarea invers se obin relaiile de transfigurare triunghi -stea :
C12 C13
C 23
C C
C 2 C12 C 23 12 23
C13
C C
C 3 C13 C 23 13 23
C12
C1 C12 C13
1 n
q k Vk .
2 k 1
n cazul particular a dou conductoare (cazul unui condesator), energia elec trostatic
nmagazinat are expresia:
1
1
1
1
q1V1 q2V2 q (V1 V2 ) q U
2
2
2
2
1 q2
1
sau W CU 2
2 C
2
1
1 A
1
1
CU 2
(E d ) 2 A d E 2 v E 2
2
2 d
2
2
W 1
E2
v 2
1
ED
2
n cazul general cnd vectorii cmpului nu sunt coliniari :
Daca : D E
W0
W0
1
ED
2
1
E DdV
2 V
11