U.S.A.M.

V FACULTATEA DE MANAGEMENT BUCURESTI

AGRONOMIE
SPECIALIZARE :
INGINERIE I MANAGEMENT N ALIMENTAIE PUBLIC
I AGROTURISM
ANUL II NVMNT LA DISTAN

Tehnologiiagricole II
Exploatarea cabalinelor

Exploatarea cabalinelor
Principalele rase de cabaline
Rasa Arabaeste o rasa usoara de cabaline formata in platoul Asiei Centrale, de unde
a fost adusa in Peninsula Araba. In procesul de formare s-a aplicat o selectie riguroasa,
crestrea in rasa curata, o harnire rationala, precum si gimnastica functionala a aparatului
locomotor.
Caracteristici morfo-productive. Acestia au talia de 148-152 cm si 450 kg greutate
corporala. Capul este bine proportionat, cu profilul drept, gatul este frumos arcuit. Grebanul
este inalt, spinarea scurta, dreapta si larga, iar crupa potrivit de musculoasa si orizontala.
Culoarea predominanta este murga si mai rar neagra sau roiba. Este un cal de viteza, alura
obisnuita fiind galopul pe distante lungi.
Rasa Pur-sange englez- s-a format in prima jumatate secolului al XVIII-lea, in
Anglia, prin incrucisarea armasarilor din rasele Araba,Berbera si Turceasca cu iepele locale
englezesti.
Caracteristici morfo-productive. Capul este fin, cu profilul drept, gat lung si purtat oblic,
greabanul este inalt, iar spinarea si salele sunt drepte. Membrele sunt lungi, cu tendoane
puternice si cu articulatii largi si bine conturate. Toracele este profund, iar abdomenul este
supt. Talia este cuprinsa intre 155-165 cm,culoarea parului este de regula murga si roiba iar
aptitudinea principala este viteza in galop.
Varietatea Ghidran- face parte din categoria raselor usoare, care s-a format in
Ungaria din imperecherea armasarului arab Ghidran cu iepe unguresti si moldovenesti,
descendenta femela obtinuta fiind imperecheata cu armasari pur-sange englez.
Caracteristici morfo-productive. In medie talia este de 155 cm iar greutatea de 500 kg, au
culoare roiba de diferite nuanate. Sunt folositi pentru calarie si tractiune usoara.
Calul romanesc- se presupune ca la formarea acestei rase au luat parte rasele ariana si
mongola.
Caracteristici morfo-productive. Talia este de 130-145 cm iar greutatea de 350-400 kg,
culoarea predominanta fiind cea murga si neagra.
Rasa Hutula- originara din zona Carpatilor Nordici ai Moldovei.
Caracteristici morfo-productive. Talia este de circa 137-140 cm, greutatea de aproximativ
de 400 kg iar nuantele sunt diferite cum ar fi: neagra,murga,soricie,roiba si sarga.
Rasa Lipitana- provine de la herghelia Lipizza(Austria), unde s-a format prin
incrucisarea cailor italieni, spanioli, danezi si arabi.

Caracteristici morfo-productive. Talia aprox. 152 cm si greutatea de 450 kg. Se

caracterizeaza printr-un mers elegant, iar culoarea este vanata sau murga si mai rar nagra sau
roiba.
Trapasul Romanesc- s-a creat prin incrucisarea Trapasului american cu Trapasul
Orlov si Trapsaul francez.
Caracteristici morfo-productive. Conformatie neuniforma, in schimb este foarte omogen ca
aptitudini, fiind specializat pentru trap. Culoarea este murga, neagra si roiba.
Rasa Ardeneza- s-a format in Belgia in zona muntilor Ardeni.
Caracteristici morfo-productive. Au conformatia specifica raselor de tractiune grea, cu talia
cuprinsa intre 150-170 cm si o greutate de 650-750 kg. Culoarea ste roiba,murga si de resa.
Tehnlogia reproducerii cabalinelor.
Cresterea, intretinerea si hranirea cabalinelor adulte
Intretinerea si hranirea armasarilor de productie constituie masuri importante care
conditioneaza performantele lor de reprductie si calitatea produsilor obtinuti in generatiile
urmatoare.
Armasarii de reproductie(pepinieri) din herghelii se tin in boxe individuale, dispuse pe doua
randuri, cu culoar si serviciu central, sau pe un rand cu culoar lateral. Armasarii intretinuti in
boxe se tin liberi si nepotcoviti.
Armasarii din depozite sunt cazati in grajduri de tip hala, cu o capacitate de 40-50 de capete.
Pot fi dispusi pe unul sau doua standuri individualizate, prin stanoage sau pereti ficsi.
Adaposturile trebuie sa fie spatioase, luminoase si bine aerate cu o temperatura de 8-12oC.
Hrana administrata este constituita din nutreturi bogate in substante proteice si vitaminice (fan
de graminee, de leguminoase, paiele de ovaz, fanul de borceag, fgraunte de ovaz si orz), iar in
perioada de monta pe langa cele 2-4 kg de fan se administreaza si furaje de origine
animala(oua,lapte). Furajele concentrate (10-15kg/zi) se administreaza astfel: dimineata si
seara ovaz si la pranz un amestec de uruiala de orz, mazare, ovaz, tarate de grau.
Zilnic armasarii vr fi supusi unui program de miscare de 2-3 ore.
Intretinerea si hranirea iepelor de reproductie. Iepele sunt cazate in grajduri de tip
hala unde se tin libere, nepotcovite si grupate pe stari fiziologice: iepe mame cu manji, iepe
gestante si iepe sterpe. Pe timp de vara se practica sistemul mixt, iepele fiind mentinute ziua
pe pasune si noaptea in adapost.
In perioada de alaptare(care coincide cu primele 4-5 luni de gestatie) iapele sunt hranite cu fan
de leguminoase, de graminee, graunte de ovaz si orz, mazare, tarate, porumb, sroturi, iar vara
nutreturi verzi.
In sezonul de iarna, miscare se executa prin scoaterea in padoc iar vara prin deplasarea spre si
de la pasune.

Intretinerea si hranirea cailor de munca. Caii de munca sunt tinuti in adaposturi

care au o capacitate de 20-50 de capete.
Pentru producere energiei necesare se recomanda hranirea cu: fan de graminee, paie de ovaz,
coceni de porumb, boabe de orz si de povaz, sfecla furajera,etc.
O atentie deosbita se va acorda pansajului, igienei copitelor si potcovitului.
Monta si insamantarea artificiala
Tineretul cabalin se poate utiliza la prima mnta din momentul instalarii
maturitatiisexulae, in jurul varstei 15-18 luni. Varsta optima de reproducit ste de 2.5-3 ani la
rasele grele si de 3 ani la rasele pur sange si de 5-5.5 ani la rasele naturale.
La iepele adulte aldurile apar la 8 zile dupa fatare, iar daca nu raman gestante reapar dupa 21
de zile.
Durata ciclului sexual variaza intre 16 si 28 de zile. Iapa in calduri ste nelinistita, necheaza,
are vulva tumefiata si de culoare rosu aprins. Momentul optim pentru mnta este prima zi la
iepele adulte si a 2-a si a 3-a zi la ele primipare.
Depistarea iepelor in calduri se face cu ajutrul armasarului incercator la bara.
Tipurile de monta care se practica sunt: monta libera, monta in harem si monta dirijata.
Un armasar adult poate efectua 2 monte pe zi iar cei sub 6 ani si cei peste 14 ani singura mnta
pe zi.
Insamantarea artificiala a fost limitata drastic de consensul ca un produs aparut pe aceasta cale
sa nu fie inscris in cartea crescatoriei.
Gestatia
Dureaza in medie 11 luni cu variatii cuprinse intre 307 zile si 345 in functie de rasa,
individ, sexul manzului, alimentatie,varsta,sezon,etc.
Iepele ramase gestante nu mai intra in calduri,sunt linistite si isi recapata pofta de mancare.
Spre sfarsitul perioadei de gestatie abdomenul se mareste foarte tare.
In aceasta perioada iepele vor fi hranite rationa, vor fi ferite de eforturi mari si inghesuieli.
Iepele gestante in luna a 3-a, a 6-a si cele in stare avansata vor fi atent supravegheata fiind mai
expuse la avort.
Fatarea si ingrijirea manjilor

Fatarea la iapa dureaza in medie 20-30 de minute iar eliminarea invelitorilor fetale si a
placentei se face dupa 3-4 ore(daca se intarzie cu eliminarile se impune interventie medicala).

Dupa expulzare se curata gura, nasul si urechile manzului de mucozitati. Daca cordonul
ombilial nu s-a rupt se va taia la 8-10 cm de abdomen si s dezinfecteaza cu tinctura de iod.
La o ora dupa fatare, manzul va fi ridicat in picioare si va fi dat la supt colostru.
Pentru refacere la cca 2-3 ore se va administra iepei 8-10 l de barbotaj.

Cresterea tineretului cabalin

Dupa nastere manzul va ramne langa mama sa timp de 9-12 zile iar apoi in grajdul
iepelor mame.
Hrana de baza din prima luna este laptele matern iar apoi vor fi obisnuiti treptat sa
consume nutreturi concentrate sau fan de gramninee. Primavara pot fi scosi la pasunat pe
pasuni de buna alitate. Cantitatea de cncentrate se majoreaza u 0.5 kg / luna astrfel incat la
intarcare manzul sa fie capabil sa consume minim 3.5 kg/zi.
De la varsta de 4 luni manjii trebuie obisnuiti la capastru.
Intarcarea pentru cabalierul de munca se face la 4-5 luni, iar a celui de prasila la 6 luni.
Intarcarea se va face treptat timp de 10-12 zile.
Dupa intarcare se va acorda atentie deosebita alimentatiei si ingrijirii manjilor. Ratia trebuie
sa fie completa iar pe timp de vara pot fi scosi la pasunat.
De la varsta de 1-2 ani incepe sa se desavarseasca procesul maturitatii sexuale. Tineretul
cabalin va fi obisnuit cu fraul, zabaluta si chinga.
De la varsta de 4 ani poate fi utilizat la efectuarea lucrarilor obisnuite din ferme.
Productiile cabaline
Productia de munca. Este influentata de numerosi factori:

Talia si greutatea corporala;

Varsta(caii cu varsta intre 6- 14 ani au cea mai mare forta de tractiune);

Conformatia corporala;

Temperamentul.

Regimul de munca trebuie organizat astfel: dupa fiecare ora de munca se face o pauza de 10
min, iar la amiaza o pauza de 2-3 ore pentru administrarea tainului de hrana.

Productia de carne. Carnea de cal este cnsumata pe scara larga in unele tari din
Europa si Asia. Valoarea nutritiva a carnii de cal este asemanatoare cu cea de taurine, insa
cresterea lor pentru carne este neecnomica.
Productia de lapte. Productia de lapte a iepelor variaza intre 1300-1600l/cap pe o
perioada de lactatie de 5-6 luni. Laptele de iapa este folosit pentru alimentatia unor popoare
din Orient.