FRIEDRICH NIETZSCHE NASTEREA FILOSOFIEI IN _EPOCA TRAGEDIEI GRECESTIExist adversari ai filosofiei, si e bine ca glasurile lor sa fie ascultate, mai ales atunci cand arata ca metafizica nu e recomandabila capetelor bolnave ale germanilor, si le predici dimpotriva purificarea prin fizica, asa cum a facut Goethe, sau vindecarea prin muzica, asa cum a facut Richard Wagner. Medicii poporului resping filosofia; si cine va mai vrea si o justifice va trebui sa demonstreze pentru ce popoarele sanatoase au nevoie de filosofie si la ce au folosit-o. $i daca reusesc s& o faca, poate chiar si bolnavii vor ajungé la intelegerea salutara a motivelor pentru care filosofia le este daunatoare. exista exemple elocvente de felul in care sanatatea se poate mentine fara nici un fel de practica a filosofiei sau prin folosinta foarte moderata a filosofiei, aproape ca in joaca: astfel romanii au trait in epoca lor buna fara filosofie. Dar am putea gasi inc unui popor ajuns bolnav céruia filosofia i-ar fi redat sana- tatea pierduta7 In cazurile in care filosofia s-a vadit util, salutara, preventiva, era vorba de joare sanatoase, pe cele bolnave ea n-a facut intotdeauna decat sa le imbolnaveasca mai tare.\Niciodata, atunci cAnd o natiune uzata isi simtea u-i-se legaturile care-i uneau pe cettenii sai, filosofia n-a izbutit sa stranga un intreg pe cei razleti. De fiecare data cand vreun om s-a vazut ispi- retraga la o parte si sd traga in jurul sau o bariera de izolare egois' ost intotdeauna gata sai-i adanceasc& aceasta instrainare gi sa-I dis- ee jnsingurat prin asemenea izolare. Filosofia este primejdioasa indata ‘se mai bucura de plenitudinea puterilor si drepturilor sale, si doar o sita sinatate nationala fi asigura aceste drepturi - si inca, lucrul nu este Sa ne intoarcem acum spre acea autoritate telegem ce anume fnseamné pentru un j fost in adevaratul sens al cuvantului sand eauna filosofia insasi, prin Tapil intr-o m&sura mult mai mare decat toate c eusit si se opreasca la timp, caci chiar gi int a a admiratori fervent ai filosofie’purceada filosofia din hemi oct a barbatiei mature, tn miezul ‘ului victorios. Faptul ca grecii sau tnvati deopotriva ce este i in realitate grecii insisi. Daca grecii ce trebuie Sa fie e pee erent sipioase wigte penseateln pe atunei niste ae ee 5 cultivati ai vremurilor noastre, sau daca a {ntr-o orgie enceriie de entuziasm, de me a i at sect tive, asa cum presupun mintile ignorante gi ae : ae aaa oe Ae Fracbit la lumind printre ei. Ar fi fost cel mull Un Ft pede in ni i isipindu-se in ceturl, dar niciodata acel fluvi du-se in nisipuri sau risipi cet Oo curgind in valuri majestuoase pe care: n i r E adevarat cd ni s-a aratat cu tot zelul cat de mult au fost in stare si si sd invete grecii de la straini, din Orient, si cat de diferite au fost bi in care le-au luat de acolo. $i intr-adevar am avea un spectacol mil i-am pune laolalt pe acesti presupusi invatatori din Orient $i pe ap: discipoli din Grecia, i daca i-am aseza alaturi pe Zoroastru eu indieni lang’ elati, pe egipteni langi Empedocles, sau chiar pe printre indieni si pe Pythagoras printre chinezi. in cazurile realizat astfel mare lucru; dar ideea fn sine, luata ca intreg, am j ta, dacd nu ni s-ar impune astfel concluzia ca filosofia a fost Grecia, si nu ar fi crescut din solul natural si firese, si c& d strain, mai degrabi i-a ruinat pe greci decat i-a facut s& ey fi mai absurd decét s& le atribuim greeilor o cul si-au asimilat cultura vie a altor popoaré, $i ¢ pentru ca au stiut s& arunce si mai inainte sd se opreasca. Ei sunt demni de admira ‘ocmai casi ei trebuie si noi s& inva invatat pentru propria noastra viata si 1 Cl ca sprijin de la care s stim sa ne asa cum inteles in clipele de feriie, in 3 inflacarate a varstei a lulte, nicit ou filosofia | mahnire, ep a curaj cum si-i imagi “originale” si hones ee ‘ Ci Cate nu-si gisesc | ele cCE jnceputuri duce pretutindeni spre barbarie; sh pastreze peas ke ie adevarul ca, ‘a jn toate timpurile la. ‘ ree corde po eae Fe peace, Pruneascd instinctul neostoit al cunoasterti, pentra off of caine anne jndatd ceea ce invatau. Grecii au filosofat ca oameni de cultura si Poa a es jelurle culturi, si si-au erufat astfel efortul de amai inventa o data din eine sie ce adéncuri intunecoase autohtone elementele filosofiei si stiintei, si au purces neintarziat s4 implineasca, sa dezvolte, sa mnalte tot mai sus si sa purifice ele- mentele preluate de la alfii, astfel incat au devenit acum, intr-un sens mai inalt si intr-o sfera mai pura, inventatorii unor lucruri noi. Anume ei au inventat prin- cipalele tipuri ale spiritului filosofic, si intreaga lor posteritate nu a mai ad&u- gat nimic esential la acestea. Orice popor trebuie si se simt& rusinat odata pus in fata unui atat de miraculos ideal al unei societati de filosofi, cum e cea alcatuita de maestrii greci vechi, Thales, Anaximandros, Heraclit, Parmenides, Anaxagoras, Empedocles, Democrit si Socrate. Toti acesti barbati par ciopliti pe de-a intregul dintr-un acelasi bloc de piatra. Gandirea gi carcaterul lor sunt legate laolalta de o stricta nece- sitate. Nici un fel de conventionalism nu-si mai are locul in ce-i priveste, caci pe vremea aceea nu exista 0 clast, a ierathiei a filosofilor $i invatatilor. Ei toti, {n singuratatea lor magnifica, sunt singurii a eéror viaféa fost, atunci, inchinata cunoasterii. Ei stapanese, toti, acea virtute energica a celor vechi, prin care fi deptisesc pe toti cei de mai tarziu, $i care! i propria forma si sa si-o dezvolte $i metamorfozeze i sicea mai mareat’ in proporfil. Caci mu le-a\ si cel care se ocupa cu grecii trebuie instinctul necontrolat al cunoasterii el; sigur, doar o foarte m Thales pana la Soerate, au generali, tot ceea ce s infeles al lumii helSe ij i intotdeauna rasfrangerea chi inreag # poporul gre, win genie sat cele mai male, bairmetit Ci 4n viata a filosofiei pe pamantul grec, sentingele eg apte inelepti, constituie 0 trastturd limpede, de neuitat, in imagines fu ares Alte popoare isi au sfinti, grecit au intelepti. S-a spus cu dreptat, un popor nu va fi carcaterizat atat prin nA mari, cat prin felul in carg ii recunoaste $i fi cinsteste pe acesti oameni mari. In alte vremuri, filosot un ratacitor singuratec, facdndu-si o aparitie intamplatoare parca intr-un ostil, strecurdndu-se pe furig parca, sau croindu-si drum cu pumni Numai la greci filosoful nu este o asemenea aparifie intamplatoare 1 secolul al saselea si al cincilea, dintre imensele primejdii si ispite ale unei yj secularizate, parasindu-si grota de la Trophonios, filosoful paseste in atmosfer fastuoasa, in entuziasmul marilor descoperiri, al bogatiei si senzualitatii 4 constiuie medial de vital colonilor grecest,simtim imediat c& el apare aseme= nea unui nobil prevestitor, pentru a lucra i el in slujba acelorasi idealuri tru care in acele veacuri lucra si tragedia si pe care misterele orfice le sug in ieroglifele stranii ale riturilor lor. Judecatile pe care acei filosofi le | lau, in primul rand despre viata si existent’, spuneau cu mult mai mult sunt in stare s4 spuna judecatile moderne, pentru cé ei aveau in fata lor. de o luxurianti desavarsire si pentru c4, in cazul lor, spre deosebire ni se intimpla noua, sentimentele génditorului nu se mai kasau tulbu dintre dorinta de libertate, de frumus\ preocupat doar de valoarea vietii, care isi are un stil unitar al ei, nu. acum, determinati cum suntem : nu traim intr-o asemenea cultu poate vorbi despre ce inse: Spuneam, sa indreptateasi €a, singura, poate si stie si fie un raticitor care sa rasa Exist’ 0 necesitate de of cultura; fns& ce se thtamp| ful este asemenea unei