NOTE COERENTE PENTRU INTRODUCER ( 1875) 1. Vine pentru fiecare un ceas cand se va intreba cu surprindere: Ia te uta, m mai traim! $i traim totusi - un ceas, fn care omul incepe sa inteleaga deo- data ca si el are o sensibilitate de acelasi fel ca cea pe care 0 admiré la plante, care se intorc gi se caf’ si in cele din urma razbesc la lumina si ajung sa " stapaneascd putin din imparatia asta a pamantului, si astfel igi creeaz pent ele insele partea lor de bucurie intr-un sol neospitalier. In descrierile pe care. le face cte cineva despre propria sa viata, exist intotdeauna un asemenea pi in care omul se minuneaza cum de mai pot trai plantele aici pe pamantul ta, si cum ele isi mai continua truda aceasta de a trai cu un curaj pe care nil nu li- zdruncina. Bxista vieti in care greutatile au crescut pana la a deveni i sianume vietile ganditorilor; si aici se cuvine sa ascultém cu atentie atun se povesteste cate ceva despre aceasta, caci aici intelegem vietii, si numai asculténdu-le simtim fericirea $i pentru cei de mai tarziu o lumina; aici este t temerar, de deznadajduit si, in i tin doar in calatoriile marilor desco de felul acesta, e vorba de cala primejdioase ale vietii. Lucrul ele exist doua instincte ostil care sunt aici constranse sa doreste cunoasterea trebuie. omul sa cuteze sa se ar ii mereu si mereu pentlupta intre viata si cunoastere devine cu atat mai un singur control ajunge cu atat mai apasato: instinctele, $i deci cu atét mai deplina si mai cat este mai insafiabila cunoasterea sicu cat m soiul de aventuri. 2. Nu ma mai satur straduindu-ma sa-mi ganditori, dintre care fiecare luat in parte infaitiseaza in sine acea calitate atat de greu de inteles si stameste in mod necesar acea uimire care ne face sane intre- bam cum a reusit el sisi g’seasc& posibilitatile proprii de viati: ganditorii care au trait in epoca cea mai viguroasi Si cea mai fecunda a Greciei, in secoul dinain- tea razboaielor medice gi in timpul acestora; caci acesti ganditori au descoperit chiar posibilitatile frumoase ale vietii; si mi se pare cA grecii de mai tarziu au uitat ce era mai bun in ce descoperisera inaintasii lor; si ce popor ar mai putea spune pana in zilele noastre ci le-ar fi descoperit el? - Sa-i compardim pe géin- ditorii altor vremuri si altor popoare cu acel sir de statui, care incepe cu Thales si se sfargeste cu Democrit, si chiar sa-i asezam pe Socrate si pe discipolii sai alaturi de acei greci vechi - asta vrem sa facem in aceast’ lucrare sie de nadaj- duit ca altii o vor face mai bine decat o putem face noi; oricum, eu cred ci o asemenea meditatie se va incheia oricand cu aceast’. exclamati frumosi sunt! Nu vad printre ei nici o figura crispata gi goal de ganduri, nici un chip popese, nici un ascet d it al pustiilor, niciunul din fanaticii care infrumuseteaza dura, aceasta constrangere sub ‘are, cu cat sunt mai puternice bogata viata, si, la randul ei, cu ai nestitioast impinge ea spre tot asez in fata sufletului un sir defnsusi, indoiala daca ‘coamenii se mai pricep CU adevarat inca sa traduc’ in fap ue a fei greac& pare sa inceapa cu 0 idee absurda, cu prineipiul ea; ar fi a gi matricea originara a tuturor Iucrurilor; ee et sa ne fi bam, este oare cu adevarat necesar sa ne oprim aict $i sat et im seriggia aceasta? ~ Da, si din trei motive: in primul rand, pentru ca mae pi a spune ceva despre originea Jucrurilor, in al doilea rand, pa cho a ia reourge ta imagini si la fabulatii mitice si, in sfarsit, in al treilea | i Ei cA in el, chiar si numai in stadiul acesta de crisalida, este cuprins gandurs ' Totul este uunuP, Cel dintai enuntat motiy il las pe Th ales inca in tovarasia religiosilor si super stitiosilor, cel de al doilea il scoate fiind primul cercetator al Naturii, si yaloarea de prim filosof grec. in Thal stiintific asupra celui mitic si, ine’, omul dintr-o asemenea comunitate $i fl aratica din al treilea motiv Thales isi dobandeste es invinge pentru prima data omul | intelept asupra celui stiintific. ‘ (vol. X, p. 233-235) Cum a fost oare posibil ca Thales sa se elibereze de mit? Thales ca om de stat! Aici trebuie s se fi petrecut ceva. Daca polis-ul a fost focarul voin helenice si s-ar fi intemeiat pe mit, atunci renuntarea la mit inseamna renun t la vechiul concept al cetatii. Acum, stim c4 Thales a propus crear: federatii a cet&filor, a polis-urilor, dar nu a avut succes; el a esuat in fa conceptii mitice a polis-ului. In acelasi timp el a simtit ins& I care ameninta Grecia daca aceasta forté izolatoare a mit mentinut cet&tile despartite. Intr-adevar, daca cetitilor pe care o propusese, Grecia ar fi fos prin aceasta si de victoria atenienilor $-au straduit si obtin’ o asemenea schi unei constiinte pan-helenice, Heraclitj bari si heleni, pentru a crea o mai conceptii inguste. - El gandeste o ordi presus de cea helenica. ' pe oameni gi, Parmenides: minim impotriva a ceeace. este fantast -vrea sa le dea oamenil