Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.peer-review-social-inclusion.net
R o mân ia
C om batereaărăciei
s în rân dul
co p iilo şi
r p ro m o varea
in clu ziu n ii
so ciale a co p iilo r
S tu d iu p rivin d p o liticile
ţion aale
În numele
Comisiei Europene
DG Ocuparea Forţei de Muncă, Probleme Sociale şi Şanse Egale
' CONSULTING"
ies
emplovment
stu dies
ROMÂNIA
C u prin s
S in te ăz....................................................................................................................2
2. P olitici
.............................................................................................................13
2.1. C adrul politic pentru protec ţia drepturilor copilului ................................................13
2.1.1. S tra tegia na ţion ală pen tru pro tec ţia cop ilu lui şi prom o va rea drepturilor copiilor
(2006-2013) ....................................................................................13
2.1.2. P rogram ul de interes ţional
na pentru 2007 .............................................13
2.1.3. P rogram ul de interes ţional
na pentru 2006 .............................................19
2.1.4. P rogram ul de interes ţional
na 2005 ......................................................20
2.2. A lte politici prin cipale ...................................................................................20
2.2.1. A lte stra tegii ţiona na le.......................................................................20
2.2.2. A lte ac ţiuni naţion ale.........................................................................21
2.2.3. Legisla ţie conex ă.............................................................................22
2.3. A na liza p oliticilo ........................................................................................23
r
2.3.1. Locuin ţele......................................................................................23
2.3.2. E ducaţia........................................................................................24
2.3.3. Sănătatea......................................................................................25
2.3.4. O cup area for ţei de m u nc ă..................................................................25
2.3.5. S erviciile socia ..............................................................................25
le
2.3.6. A ju toare le sociale ............................................................................27
2.4. R ecom and ări.............................................................................................30
R eferinţe...............................................................................................................34
RO MÂN IA
S inteză
Sărăcia nu presu p unîne m od n ece sa r fap tu ă un
l c cop il se va tra n sform în viito
a rîn tr-u n a du ltăra s c.
S ta b ilita te a fa m ă,
iliaul n ăc m in d e ce nşit a cce su l la e d uţieca su n t fa cto ri ch e ie p e n truăs ta
b uren a
co p iilorşi, cu su ficie n t a juşitorîn îm p re juări
r fa vo rab ile , nu e ste ne
ăraap
t n evo ie caărăcia
s d in fa m ilie
să fie m oştenită.
C o m ba tere aărăciei
s în rândul copiilor şi prom ovare a incluziun ii socia le a copiilor ăreopre priorita
zint te
m ajoră pentru R om ânia . Încă din 2001 , R oânia
m a depu s e fortu ri politice şi stru ctu rale con siderabile în
vederea solu ţio nării proble m e lor m ajo re privin d copii,
ăru teap în anii 1 990. A u fo st adopta te n oi şipo litici
o n o uă le g isla
ţie , a u fo st in stitu ite n o i stru c tu riţioinnsatitu
le , iaîn
r p re ze n t s u n t p uînse a p lica re
p ro gram e de ţiu a cne sp e cificeÎn.tr-o m a re ăsu
m ră, ace ste e fortu ri d au re zu lta te b un e, ia r siste m u l de
asiste ţnă so cială p entru copiii d in Râniaom seîm bunătăţeşte în m od sem nificativ.
În m o m e n tu l a ctu a l ţio
fu n ce a ăz o se rie se rvicii so cia le ţiae se
le ,n p re cu m
şi o reţe a d e s ig u ra
ţăn
con stân d în a lo caţii so cia le aco rda te p e ba za ven şi ituarilor
juăt la uşurarea m ulto r ca zu ri ărăcie
de s şi
de e xclud ere social ă în rând ul cop iilor. C u toate ace stea,ărăcias extrem ă esteîncă răspândită pe scar ă
la rgă, ia r ace ste ăsuri
m de pro tec ţie so cial
ă repre zint
ă o reţea de siguraţănfoa rte primăarp entru m ulte
fam iliişi pen tru copii ace sto ra .
E xistă m ulte fam ilii ca re nu beneăficiaz de alo ca ţiile la care au dreptu l, din cauza lipse i deţii inform şi a a
ig noranţei. S iste m ul co m plica t de m odifica re aţieileg în isla
R omânia este fo arte dificil deărit urmpentru
m a jo rita te a o a m e nşiilo br e n e ficia rii fin a li a i leţie
g isla
i p rivin d in clu ziu n e a so ă cia
su nl t a d e se a u ltim ii
care prim e sc in form ţii îna le gătură cu drep turile lor. T re bu ie a stfel ţi bviza
e n e ficiarii p oţia
te lin p rin
transm ite rea in form ţiilora într-un lim ba j accesibil. M aiă exist şi nece sitatea ca person alu l de ă, care
baz
repre zintă avangarda puneînriipractic ă a politicilo r,ă spună la disp ozi ţie informţiia politiceşi legisla tive
în tr-u n m o d m a i a cce sib il. A ce ste ca d re ă use n e oariflîn situ ţaia în ca re n u cu n o sc p ro ce d u rile , d in
c a u z a fa p tu lu iă cp ro p a g a re a in foţie rmi aşi a c tivăitţile d e in s tru ire s u n t in s u fic ie n te s a u
necorespunz ătoa re.
D eşi în ultim ii ani s-a realiza t un p rogres rem arcaţele bil, locuin
rep rezin
ă to excep ţie no tabil ă, în spe cial
lip sa a cce su lu i la loţec u in
d e ce n te , co n ve n a b ile d in p u n c t d e ve d eţurelu i.a l Aploreca
ţiile p e n tru
lo cuinţe nu e xist
ă şi se rem arcă o lip să a cuăt de lo cu ţe
in so cia le . U n năr
umto t m ai m are d e fam iliişip u r
sim plu nu-şi perm it ă-şi
s păstre ze locuin ţa şi încă nu exist
ă cen tre d e prote ţiecp en tru fam ilii.
M o n ito riza re a p u n în e riia p lica reşi a im p a ctu lu i p o liticilo r se ă înacăfl în tr-o e taăp tim p u rieîn , să
structurile institu
ţionaleşi ob ligaţiile de raportare sunt deja instituite.înfiin A fost
ţat un O bservator pentru
D re p tu rile C op iluşilu ia ce sta treb uieă ps re zin te p rim uău l s ra p o rtîn to cm it p e ba za ind ica to rilo r pe la
m ijlocul anului 2007 În .ultim ii ani, pro ced urile d e m onitorizare şi e va lu are au fost necore sp ătoa
unz reşi
u n e le p ro ie cte d e p ro ţieteac c o p ilu lu i a u a vu t d e su fe rit d in ca u za u n u i se t d e o b ie ctive şi , sa rcin i
te rm e n e d e fin ite
în m o d n e a d e cva t. A ăctivit ţile a ctu a le p aăr sfie p la n ifica te m a i b in e , m şoar i due
g estion aşit cup rin d crite rii de m o n ito riza re . A ce st p rog re ă sfiep are
rezuslta tu l u ne i co mţiib în
inatre
acum u larea de experien ţă şi resp on sabilita te a financiară cre scuăt la n ive l local.
RO MÂNIA
1 . A m p lo a reşia n a tu ra ărăc
s ie işi a b u năs tării în rân d u l c o p iilo r d in
R omânia
A c e st ca p ito l d e scrie a m p loşia nreaatu ra ărăcie
s işi a b u năstării în rân d u l co p iilo r d in Rân
omia , p rin
ind icare a principa lelor tendin
ţe şi sublin ierea cauze lor.
1 .1 . E le m e n te d e fo n d
1 .2 . P rin c ip a le le te nţed in
1.2.1. P opula
ţia de copii
S e e stim e aă zcă po p u la ţia d e co p ii d in Rân o mia1 e ste de 4 34 0 00 0 (1 ia nu arie şi2 00 rep6)re zină t
a p ro x im a tiv 2 0 % d in p oţiap u to la taăl a ţării. În tim p u l p e rio a d e i 1 9 9 0 -2 0 0 6ăru
, nl uco
m p iilo r d in
R o mân ia a sc ăzu t în m od d ra m a tic cu 3 5 % (a pro xim a tiv 2 30 0 00 0 de co p ii) d in ăde cauriza un e i sc
bruşte a rate i n a taă lit
ţii. A ce a st
ă situaţie re pre zin ă to co n se cin
ţă dire ctă a fap tu lu iăco m are m ajoritaate
p o p u laţie i se aăfl în situ ţaia d e a n u d isp u n e d e re su rse su ficie în con te
m p a ţie
ra c u co stu l d e tra i
relativ ridicat, acest lucru coând nd uc
la o practic
ă răspândită pe scar ă largă de fam ilii cu un singur cop il.
În sensul prezentului raport, „copiii" sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 17 ani, aceasta fiind noua definiţie
Laeken aprobată de către Comitetul pentru protecţie socială în iunie 2006.
RO MÂNIA
2,000,000
1 .2 .2. Nşteri,
a aband onul co p şi
iilor
în treruperi de sarcin
ă
N u măru l d e co piiăscuţi
n vii a sc ăzu t cu 3 0 % în pe rioa d a 1 9 9 0-2 0şi05
în 20 0 2 a atin s un n iveăzu
l sc
t
de aproxim ativ 210 000 (sau şteri 9 ,7 na la1 0 00 de locu ito ri). R ata ănatalit
ţii a începu t ăs creasc
ă uşor
d u pă 2 0 0 2 ,în p a rte d a toăritle g is la
ţie i p ro -n a ta lita te ca re a m o d ific a t b a za p e n tru a ju to a re le d e
m aternitate.
60
280, 00 0
0
260, 00 0
50
240, 00 0
0
220, 00 0 40
30
20
10
200,000
1990 1995 Sursa: 2005
Eurostat.
2000
1990 1995 2000 S ursa: Institutul Naţional de Statistic
ă din România.
N u măru l de c o p iiăscuţi
n vii atrib u it m a m elo r-co
înpfu
ii,ncţie de vârsta m am ei
16.000 [ ■ Vârs ta 1 7 ârs
V ta 1 6 âVrs ta 15 < 1 5
■ - — — I
—
I
12.000 : — — — — — — _
8.000
4.000
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Sursa: Eurostat.
N u măru l c o p iilo r a b a n dţio nîna m a te rnăitţile sp ita le lo r a ăzscu t b ru s cîn u ltim ii a nîn
i ( p rim u lânr d
da torită d ispo n ib ilit
ă ţii rid ica te a se rviciilo r care seă ocup de preven ire a a ba nd on ului co p iilo r), da r ra ta
aban donului copiilor este în că ridicată. În 20 06, au e xistat aproxim ativ 18 0 00 de beneficia ri ai serviciilor
de prevenire a aban donului co p iilor (ceea ceărepre aproximzin tativ 8 % dinşteri).
na
1.000
2003
2004
2005
20 0 6
Sursa: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
Notă: „Reintegraţi" înseamnă copiii reintegraţi în familia lor biologică. „Familii de substituţie" înseamnă copiii plasaţi în familii
de substituţie (rude sau asistenţi maternali). „Alţii" se referă la copiii bolnavi şi sănătoşi care rămân în spitale, copii trimişi în
diverse instituţii pentru persoanele cu handicap, decese.
RO MÂNIA
În tre ru pe re a d e saărcin
a fo st leg aliza
ă înt 19 9 0şi m uţil a n i d up
ă a ce ea , rata
în trerup e rilor le ga le d e
sarcină a fo st cu m ult m ai m areâtdec rata natalit
ăţii, în parte din cauza po sibilit
ăţii reduse de procu rare a
co n tra cep tiveloÎnr. ultim u l tim p , co n tra cep tivele a u d even it d isp on ibile ă lape
rgă, scar
da r ra ta
în tre ru pe rilo r de sarcin
ă a răm as a p ro xim a tiv eăga cul ra ta nşte
a rilor de co p ii vii. A ce st ra po rtîn e ste
m o d se m n ifica tiv m a i m areât de
în cm ajorita te a sta telo r m e m b re ale şi ace
U Est lu cru po a te sug e ra
fap tul ăc condiţiile socialeşi econo m ice din Rânia o m le de termăinpe m u lte din m amîn eledevenireă s
decidă să nu creasc ă un copil,în com paraţie cu cele din alte sta te m e m bre ale U E .
300%
■ ■
-250%
Jl
200%-
-
100%
1 ■
II li
I
I
nnnnnnn
IIIIIIII
--50%
-0% -
1990 1991 1992 19 93 1 994 1995 1996 199 7 199 8 1999 2000 2001 2002 2 00 3 2004 2005
Sursa: Eurostat.
Notă: Pe baza datelor disponibile referitoare la anumite state membre ale UE.
N u măru l to ta l de
în treru p eri leg a le de s arcin
ă atrib u it co p iilo r su b 15 an i
1.000.000
2005
1200
800.000
1000
600.000
400.000
200.000
1 .2.3. D ezinstitu
ţionalizarea
C o p iii afla
ţi în
îng rijirea institu
ţiilo r
şi a fam iliilo r de
sub stitu ţie
60.000
50.000
40.000
30.00
20.00
10.000
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
"•" Centre de plasament publice si private "■" Familii de substituţie
Sursa: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
Notă: În anul 2000, serviciile pentru copii aflate în subordinea organelor centralizate pentru sănătate, învăţământ şi persoane cu handicap, au fost
transferate Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (aflate în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi
Adopţie), de unde apare şi creşterea bruscă a numărului de copii instituţionalizaţi în anul 2000.
RO MÂN IA
P osibilitatea d e aţineob locuin ţe con venabile reprezint ă un facto r cheie care afecteaz ă sărăcia în rând ul
copiilorşi a fam iliilor. O m a re parte din fondu l p ublic ţed edin lo cu
R ominânia se afl ă într-o sta re proa ă st
în ce e a ce p rive
şte re p a ra
ţiile , ia r a ce st lu cru co m b in a t cuă og ecriz n e raăl d e lo cu ţe
in şi cu o lipăs
extremă d e lo cu ţein so cia le , fa ce ca ţimco ul p ii ăs trăia scă în con di ţii in accep ta bile , fap t ce are e fe cte
n e g a tive a su p raănătă
s ţii şi d e zvoăriilt a ce sto ra . L o cu ţe le
in săra ce se ca ra cte rize ă apzrin co nţiid i
insalubreîncălzire
, ne corespun ătozare, igra sie
şi scurgeri, lipsa spa ţiulu i, ilum ina rea sla ă şib m a teriale de
construţie c ca re nu asigură su ficient ă rezisteţă
n structuraă.l
M u lte fa m ilii tine re îşinup o t p erm iteă saibă p ro pria lor ca ă, sia rîn ultim u l tim p u ne le fa m ilii ăseîn a fl
situ aţia în ca re su n t e va cu a te d in p ro ă ţile
p riedteţin u te d e sta t ca re fu se ă se
a nrte rio r nţioa n a liza teşi
ca reîn preze n t au fo st re ven dicateştiidep roprietari,
fo dar
ărăf să existe vreun aranjam en t altern ativ.
1.2.5. Educa
ţia
A cce sul laîn vă ţămân tul p rim aşir licea l d e ba ă zîn R omân ia e ste ob liga toşiriug ra tu it (p ână la cla sa a
1 0 a a d ăic la vârsta d e 1 6 a n i). C u to a te a ce ste a , chă iafar mdiliile a c su n t scu tite d e p la ta ta xe lo r
şco la re p e p e rioaîn davă ţămân tu lu i o b lig a toriu , eăxist co sturi sup lim e n ta re pe care fam iliile cu ve nitu ri
m o d e ste n şi u le p o t p e rm ite (d e e xe mîmp lu b ră, căm in te ,în călţăm in te , re ch iziteărţi
, c a lte rn a tive ,
tran spo rt e tc.).În m ulte ca zu ri, fam iliile m ărace
a i s n uîşi po t p erm ite che ltu ie lile sup lim en ta re p en tru
e du caţia co p iilor loşir u nii co pii suăfedr e m a ln uţie tri , ce ea ce a re u n e fe ct n eg a tiv a ănătăsu praţii, s
asu pra dezvolt ării şi asupra abilit
ăţilor deînvăţare ale acestora. D ă up
clasa a zecea, şco lile im pun plata
m an ua le loşir a rechizite lo r, cee a ce le d escuăraşijemaai z m ult pe fa m iliile cu ve n itu ri m oă-şi de ste s
trim ită copiii ăs fre cven te ze cursurile .
RO MÂNIA
R ecenămâns tul naţional din 200 2 aăta art că peste 100 000 de persoaneârsta cu vcu prinăsîntre 15şi
2 5 d e a n i s u n t a n a lfa b e te . Aă cesitu
a staţie se p o a teîn rău tă ţi în v iito ru l a p ro p ia t d e o a re ce ra ta
abandonului şcolar (calculat
ă prin m etoda „intrat-ieşit") p en truînvăţământul prim aşir secundar a crescut
de la 0,6 % în 2 00 0 , la 1 ,5 în% 2 0 03şi 1 ,7 %în 20 04 . D a tele de uăltim oră d e la M iniste ru l E du ţieica
a ra ăt că în 2 0 0 4 , 3 1 2 8 4 d e co p ii a u a b a nşco d o an la
a t m a i d e vre m
şi e1 3 7 8 7 d e co p ii dârs e tvă
şco la ăr n u e ra uîn că în scrişi la vârs ta d eşa p te a n i. R a ta dînescrie re laşco aăl p e n tru co p ii d in
co m u năitţile de rom i este m u lt măzu a i sc
tă de cât m ed ia na ţio naă,
l iar discrim in a re a eîncă ste fo arte
vizibilă. C op iii rom i au oăratde aban don şi m ai rid icat
ă, în spe cial fete le.
1.2.6. Sănătatea
A sistenţa m edicaă l din cadrul sistem ului de asigur ări sociale deănăta
s te din R om ânia este furn izat
ă în
m o d g ra tu it p e n truţi ctoo p iii ână
p la vârs ta d e 1 8 a n i (aăd până ic la a b so lv ireîna vă ţămân tu lu i
se cu n d a r). N u eăxisn ticiu n fe l d e co stu ri m e d ica le p e n truşcocolile
p ii,d isp u n d e ca b in e te m e d ica le
ca re a sig ău r a co rd a re a p rim u lu i a juşitose r o c uăp d e c a m p a n ii d e va cc in a re , ia r m a jo rita te a
m edicam en telo r sunt furnizateţuri la pmreici sau
în m od gra tuit.
M o rtalitatea infantil
ă D ecese in fan tile (p er 1 000 de cop ii)
1.0
0.
0.
0.
1990 1995 2000 2005
2005
4
Sursa: Eurostat
0.
0.0
1990 1995 2000
Sursa: Eurostat.
E xcluzând m o rtalita te a in faă,ntil
în tim pul perioa dei 1 990-2005 , decese le copiilor (per 1 0 00 de cop ii cu
vârste cup rin se
în tre 1şi 17 a ni) au ăzu sc t cu a proxim a tiv 5 0 % , ce e a ce suă ge
o îm
re ab zu nătă ţire a
serviciilo r de asisten
ţă m edical ă pen tru copii.
L a sârşitu
f l a n u lu i 2 0 0în
6 , R o mân ia e x is ta u 5 5 1 2 1 d e cînore p iig is tra
ţi c a fiin d c o p ii c u h a n d ic a p
(1 1 ,3 % d in n ăru u m l to ta l d e p e rso a n e cu h a nîn d ica
re gpistra te ). Lînace p u tu l a n u lu i 2 0 0 7 , zia re le
loca le au anun ţat că un nou rap ort dat publicit ă ţii, elaborat de U N ICşiE Fde C en trul de R esurse Juridice
d in B u cu şti,
re a co n sta ta ăt csu n t în călc a te d re p tu rile m u lto r co p ii cu h a n d ica p c a reînlo cu ie sc
a dăp o s tu r ile o fe r ite d e s ta tu ân l ro
. mC u a cşti e c o p ii lu c r eăa zu n p e rs o n a l c u pătire re g
necore sp unz ătoareşi m ulte institu ţii n u re speăctsta ndardele m in im e obliga torii pentru astfel de servicii.
C on fo rm m a ss-m ed ia , ra po rtu l, ca reă ape corioa
p e r da 2 00 5-20 06 , ăa firm că p este d ou ă tre im i din
in s tituţiile v iz ita te oăfe cr o n dţiii d e ăgzd u ire s u b s ta n d a rd e le m inînimuen, e le c a zu ri o fe rin d u n
tratam ent„inum anşi degradant".
D a te le referitoa re ărăcie
la s dispon ib ile de la E urostaăt că arat
m ulţi din tre şa-num
a ţiii ind icatori Laeken
ca re cu a n tific
ă a m p lo a re aărăcie
s i — d e e xe m p lu , ra ta riscu lu iărăcie
d e s în fu n ţcie d e in te n sita te a
m un cii din g o spărie
od sau de starea de an g a ja ărinţilor
re a p co piilo r ca re p reăzinriscu t l de ărăcie
s —
nu sun t dispon ibili la m om entul actua l pentru
ânia.R om
O a na liz
ă a ra tei ărăciei
s în rân du l cop iiloîn
r, fun ţcie de ocu pţiaa ca pu lui fam ilieîni ba
( za un ui stud iu
privind buge tu l fam ilial din 2004), ă fap
in dic
tu l ăc fam iliile din zonele ruînra le
care capul fam ilie i nuu are
n
sta tu t o cu pa
ţio na l leg al (ca re d in m o tive sta tistice sun tţi cla ca sifica
a gricu lto ri d e sub zisten
ţă sau
„m u ncito ri ca re lu crea
ă pze con t prop riu în ag ricu ltuă")r su n t ce l m a i m ult expu se risculu ărăcie
i de s
extremă.
10
ROMÂNIA
Copii care locuiesc în gospodării % din Rata % din numărul Rata sărăciei % din numărul
în care capul familiei este: numărul sărăciei total de copii extreme total de copii în
total de săraci sărăcie extremă
copii
Angajat 46,4 9,4 17,9 1,6 9,1
Proprietarul unei afaceri 1,19 0 0 0 0
Muncitor care lucrează pe cont 7,47 32,7 10 12,8 11,7
propriu (nu în agricultură)
Muncitor care lucrează pe cont 15,5 46,9 29,8 17,2 32,3
propriu (în agricultură)
Şomer 8,81 48,6 17,5 21,5 23,1
Pensionar 18,7 27,6 21,1 8,6 19,6
Elev/Student 0,07 31,1 0,09 28,9 0,3
Casnică 1,25 43,7 2,24 19,2 2,9
Altele 0,61 54,5 1,37 15,3 1,1
Sursa: Cătălin, Z., Sărăcia şi riscurile dezvoltării copiilor în România, Academia Română, Institutul de Cercetare a
Calităţii Vieţii, Bucureşti, 2005.
Vârsta m inim ă pentru angajare în R omân ia este de 16 ani, d ar cop iii pot m u nci cu ărinţilor acordulsau p
a l tu torilo r de laârsta
v d e 1 5 an i, şid en u m ai„în fun ţcie de de zvo ltarea ă, fizic
a p titu dinşii cu noştinţe ".
C op ii ca re m u n ceşiscn u au 16 a n i a u d re p tu l şid econa - tinu a stud iile
şi leg eaîi ob ligă pe an ga ja torisă-
i a juteîn le gătură cu acest aspect. C u toa te acestea în practic
, ă, s-a rap ortată cm ulţi copii renun ţă
o ca zio n a l la fre cv e n ta re a cu rsu înrilo
timr,p ce m u n ceîns cg o sp oăria
d fa m ilie în i, s p e c iaînl zo n e le
ru ra leşi în co m u năitţile d e ro m i.ărinţii
P ca reîn ca lcă le g ile p rivin d m u n ca co p ilu lu i p o t fi ţip efie d e p si
p rin a p lica re a u n o r a m e n zi fieîn chc is
u o a re a , d a r cu to a te a ce s te a ,ă ţile
a u tonrit
u a p lic
ă a ce ste
disp oziţii în m od conse cven t, preând tinzcă în anum ite cazu ri ped eapsa i-ar şiafecta m ai m ult pe cop ii.
În ia nu arie 2 00 5 , a inîntravig
t oa re le ge a privind pro ţia te
şi cprom o va re a d re ptu rilor co pilulu i, p rin ca re
se cereşco lilor ăs notifice im edia t serviciile socia în calezulîn care se ănu b ieşte că elevii lip sesc d e la
o re p e n tru a m u n ci. D e p a rtam e n te le d e se rvicii so cia le su n ăt aco u to
la riza
b o retezes cu
şco lile în
ve d e re a re in teării
g r a ce s to r co pînii sis te m u l dîne vă ţămân t. Şi g u ve rn u l a e fe ctu a t ca m p a n ii d e
in form a reîn vederea sporirii vigilen
ţei în rândul copiilor, a poţialilorten angaja tori şi a m are lui pub lic.
11
RO MÂNIA
12
RO MÂN IA
2 . P o litic i
P re ze n tul cap
o lit d escrieşi eva lu eaăz ca drul g en eral pe n tru co ordo şi na dreezvo
a lta re a po liticilo
în r
R omân ia, identifică politicile prin cipale aplicate
în prezenînt vederea redu cerii ărăciei
s în rândul cop iilor
şi a e xclu ziu nii so cia le ,ă oofe eva
r lu are a un ora d in tre p rincipa le leşi porelitici
co m anăd câte va zo ne
asupra ărora
c trebuie con cen trate eforturileîn ved erea consoării
lid pu neriiîn practic ă a acestor politici.
C o m b a te re aărăcie
s i în rân d u l co p iiloşir a e xclu ziu n ii so cia le a co p iilo r dân in iaR oremp re zin
ă to
p rio rita te nţioa n aă.
l D in 2 0 0 3 ,âncd A u to rita te a ţio N an aăl p e n tru P ro te ţiac C o p ilu luîm
i p re u ăn cu
U N IC E F au început ăs reda cte ze o lege privind pro ţia şitecprom o varea drepturilor copiilor, m ulte d in tre
re su rse s-a u con cen tra t a supra a ce ste i ch„Setra stiuteg
n i.ia na ţion ală p en tru p ro te ţiac cop ilu luşii
p ro m o va re a d re p tu rilo r co p iilo r",ă aca
sigdurur l p e n tru a b o rd a re a in te g ra to ărăc a re ieai îns rân d u l
cop iilo rşi a exclu ziunii socia le a copiilor, şte stabile
resp onsabăţile ilit în ve derea coo rdo ăriinşi pune riiîn
p ra ctică şi stab ile şte ob ie ctivele po litice . O b ie ctive le p olitice suînn t p prauctic seă p rin in te rm e diu l
program elor anuale de inte res ţionaln a pentru proţia tecdrepturilor copiilor. Fiecare program ătuit este alc
din tr-un num ăr de proie cte cu obiective, sarcini cu an tificabile şi buge te stabilite .
„S tra te g ia na
ţion ală pe ntru p ro te ţiac co p ilu luşii prom o va re a drep tu rilo r co piilo r" (20 06 -20 13ă) co n tinu
e xp e rien
ţa C o m ite tulu i de sp rijin a ţiilor
institud e pro te ţiec a co piluluîni fiin
( ţa t în 19 90 ) ca re a d even it
C om isia Nţional
a ă pentru P rote ţiac C o piluluiîn 1993, D eparta m en tul pentru ţia P rotec
C opiluluîni 1997,
A g enţia N aţion ală p e n tru P ro te
ţiac D re p tu rilo r C o p iilor
în 1 9 99 , A u torita teaţionN aală p en tru P ro te
ţiac
C opiluluşii A dopţie în 2001şi A u to rita tea N ţional
a ă pentru P rote ţiac D rep turilor C opiilor
în 20 05.Ţinte le
strategiei sunt:
■ copiii co
n frun taţi cu riscu l separ
ării de părinţi;
■ copiii sep ara
ţi de părinţi;
■ copiii a bandona
ţi în u nită ţi sanitare;
■ tinerii beneficia ri ai unei fo rm e deţieprote
; c
■ copiii care sun t victim e ale abuzu lui, ţei
neglijen
sau exploa
ării;
t
■ copiii delicven
ţi;
■ copiii cu hndicap
a , H IV /S IDşiAb oli cronice grave ;
■ copiii str
ăzii;
■ copiii cu tu lbu
ărir co m portam enta le;
■ copiii care apar
ţin u nor m inorit
ă ţi etnice.
13
RO MÂN IA
14
RO MÂN IA
P la nul de punere în aplica re a strategîşiieiprop uneăsproteje zeşi să prom ove ze dre ptu rile copiilor, ă s
p re vină se pa ra re a co piilo r de fa m iliile
şi sălo or fe re p ro teţiec sp e ciaă l p en tru co piii se pa
ţi ra
de părinţii
lor. P rincipalele obie ctive sunătoarele
t urm :
■ creşterea re spo n sabilit
ă ţii fam iliilor
în vederea cre
şterii,în grijiriişi educării p ropriilor lor copii;
■ prom o varea
şi respectarea drep tu rilo r copiilor prin :
- reducerea sem n ificaă tiv
a numărului de copii
ărăf acte d e id entita te ,
- a s ig u ra re a fo n d u rilo r n e c e s a re ăca
fieredsisp o n ib ile la n iv e lu l c o n s iliilo rînlovceadlee re a
gara nării
t consulta ţie i m edico -le gale gra tuite pe înreg
ntruistrarea şterii
na cop ilului,
- d e z vo lta re aşi p u n e re aîn a p lic a re a m e to d o lo g ie i p e n tru inţiate in
rvte
e nr-in s titu
ţio n aăl în
vederea sta b ilirii iden ăţiititcopiilor aba ndona
ţi,
- e lib e ra re a a cte lo r d e id e n tita te te m p o ra re p e n tru m a m e le ca re n u a u u n d o m iciliu sa u a cte d
iden titate, astfelîn cât un co pil nouăscut n să fie înregistra tâtc m ai repe de posibil,
- p u n e re aîn a p lic a re a u n u i s is te m
ţio n a l d e ra p o rta re a c a z u rilo r d eără
c o ap cii tef d e
iden titate precuşima com unit ăţilor cu risc,
- c o o p e ra re a in te r-in ţio
s titu
n aăl în v e d e re a id e n tific
ării c o p iilo rără
f a c te d e id e n titaşiteîn
vederea m onitoării riz com unăitţilor din care p rovin cop ărăiiiiden
f titate ,
- îndepărtarea oric ăror obstacole în vederea a sigurării elib er
ării actelo r de iden titate copiilor
ţi afla
în îngrijire institu
ţionalizaăt la vârsta de 1 4 a ni;
■ creşterea acce sului la serviciileănătate
de s (adaptare a se rviciilor m e dica le la ne voile copiilo r);
■ asigurare a accesulu i e gal la ţie
educa
pen tru ţitocopiii;
■ prom o varea activit
ăţilor recrea tive
şi cu ltura le pen tru copii;
■ m onitorizareaedr
pturilor copiilor;
■ in iţ ie re a u n o r ţiu
a c n i m u ltid is c ip lin a re , in te r-in
ţiosntitu
a le îm
, p o triv a a b u z u lu i a s u p ra c o p iilo r,
neglijen ţei şi exploaării;
t
■ prom o varea
şi sprijin irea in struirii profe sionale ;
■ c reşte re a re s p o n sa bă ilit
ţii c o m u năitţii lo c a leîn ve d e re a p re ve n irii se
ării
p aco
r p iilo r d eărinţi
p şi
sprijinirea fam iliilor
în vederea cre şterii,îngrijiriişi educării propriilor co pii;
■ con tinuarea reform e i serviciilo r socia le pentru
şi fam
cop
ilii;ii
■ p ro te ţcia gru p urilo r vulne ra b ile d e şicoptine
ii ri ca re ne ceă sit
o a te ţnie sp e ciaă l(cop iii str
ăzii, cop iii
d e licveţi,n co p iii cu h a n d ica p , co p iii cu H IVşi/Scu ID bAo li cro n ice /te rm in a le , tin e riiărăse
ca resc
p
siste m ul de proţie te csociaă).
l
■ fo nd uri e xte rne p rin in te rm ed iul prog ra m e lo r b ila terale (fon du ri şirane m braursab
m b ursab
ile ileîn )
v e d e re aîn fiinţării se rv iciilo r p e n tru cşio pfaii m ilii, c a m p a n ii d eştie
co n tiza re , s tu d ii, c eări,
rc e t
asistenţă tehnică;
■ donaţii, spo n soriz
ări şi a lte con tribu
ţii.
În prezent, se discu
ă unt proie ct d e stra tegie actua
ă pentru
liza t perioa da 2007-2013.
P ro ie ctu l 1„în
, fiinţa rea de cen tre de p la sam e n t d e tip faăsuţe m ilia şi
l (cap artam en te ) pe ntru cop iii d in
in stituţiile cu o ca p a c ita te m a i m a re d e 1 00 d e lo cu ri, ca re n u a u fo st re stru ctu ra te p e m o d u le d e
fam ilia l" are ca sco pştecre re a caălitţii îng rijiriişi p ro teţiei
c co piilo r sep ţiarade părinţi, prin red uce re a
n u măru lu i d e c o p ii aţifla
în în g rijire in s titu
ţio n aăl d e tip c la s ic , fin a liz a re a p ro ie c te lo r d in c a d ru l
p rogram ului de in tereţionals na n r. 1/2006 şi creşterea nu m ărului de ce ntre d e plasam en t de tip fam ilial.
U rm e aăz să fie în fiinţa te ce l pţinu şa s e ce n tre d e p la sa m e n t d e tip fa m ilia l, d e ca re ăa r tre b u i s
b e ne ficie ze 96 d e cop ii, ce e a ce are ca înch re zuidlta
erea
t a trei in stitu
ţii. B u ge tu l a fe re n t a nu lu i 2 00 7
e ste d e 3 6 6 7 0 0 0 R O N (a p roxim a tiv 1 1 0 0 0 0 0 E U R O ).
16
RO MÂN IA
S e preconizează înfiinţarea a patru servicii altern ative pentru cop iii cu ăţi/hdizabilit
an dicap/H IV /S ID A , de
care ar trebuiă sp oată beneficia cel ţin p u 24 de copînii cad rul unor planuri individualiza te de ţie protec
care ăs le p ermăit d ezin stitu
ţio na liza re a d in ce n tre le d e p la sa m e n t. B u ge tu l a fere n t a nu lu i 20 07 e ste d e
2 3 73 00 0 R O N (a proxim a tiv 71 0 0 00 E U R O ).
P roie ctu l 3,
„dezvoltarea ţeleire de servicii spe cializa te pentru copiii ăror apărinţi
i c su nt pleca ţi la m unăc
în străinăta te ",îşi p ro p u n e ă s p re vină n e g lija re a co p iilo r ăro
a i rc părinţi su n t p le ca
ţi la m u năc în
străinăta teşi să-i ajute pe ace ştia să m enţină relaţiile cu fam ilia , prin :
a) p re ve n ire şi
a co m b a te re a n eării
g lij c o p ilu lu i, su b o rice ă,
fo rm
p re cu mşi a fe n o m e n e lo r c a re p o t
de term ina in stitu irea unor ăsuri
m de pro teţiec sp e cial ă;
b) cre a re aşi d e z vo lta re a d e se rvic ii sp e cia liza te p e n tru reşia bpilitaro tereţia
c a s p e ciaă l a co p iilo r
v ic tim e a le n e ărg lij
ii, în v e d e r e îm
a b u nătă ţir ii şa n s e lo r a c e s to r a d e d e z v o lta r e ădşie p lin
arm onioas ă;
c) co m b in a re a e fo rtu rilo r la n ive luţiilo
l d ire
r gce n e ra le d e a sisteţă son ciaăl şi p ro teţia
c co p ilu lu i, p rin
d e z v o lta re a u n u i se t d e p ro cşie dfourm
ri a re a e ch ip e lo r m u ltid is c ipşilininate
rer-in s titu
ţio n a le ,
in clu s iv co n s ilii c o m u n ita re c o n s u lta tiv e , c a reîn ina te
c ervin
s te ca z u ri re fe rito a re la n e g lija re a
cop iilor a iăror
c părinţi sun t ple ca ţi la m unc ă în străinătate ;
d) dezvoltarea unui se t deăsuri m şi proceduri destina te copiilor ăror
ai pcărinţi sunt plecaţi la m unc ă în
străinăta te , ca reăsfa cilite ze d ân
o bd ire a a b ilit
ă ţilo r n e ce sa re p e n tru in te g ra re a lo rţioendauă,
lca
ocupaţională şi social ă;
e) sen sibiliza re a o p iniei pu în
b lice
ve de re îm
a bu nătă ţirii a titud inşiii com po rta m e n tu lui ge n e ra l p rivind
problem a tica spe cific
ă a neg lij
ării copiilo r aiăror
c părinţi su nt pleca ţi la m u nc
ă în străinăta te;
f) g estion area eficie
ă an t re su rselo r um aşin efin an ciare im p licaîntesistem ul de proţie
te cspe cial
ăa
copilului.
P ro ie c tu l 4„p
, ro m o v a re a s ta n d a rd e lo r m in im e o b lig a to rii d in d o m ţie e n iiu cl oppro
ilutelucşii
m o n ito riza rea re spări
e ctd rep tu rilor co p ilu lu
îşii",p ro pu ne ca ob ie ctivşterea
cre caălitţii în grijirii cop iilo r
d e către p e rso n a lu l d in se rviciile d e p re ve n ireării a se
coppailur lu i d e fa mşiiliea ce lo r d e p roţie te c
spe cială a cop iilor se paţi ra
de părinţi, prin:
a) disem ina rea
standarde lor m inim e obligato
în dom
rii eniu ;
b) cre a re a u n u i s is te m d e fo rm a re p ro ăfela sionnive
a l l re g io n a l, caăres psrijin e p ro fe sio n a liza re a
p e rm a n e ăn ta p e rso n a lu lu i d in s e rviciile d e p re ve n ireăriia sep
co p ailur lu i d e fa mşiiliea ce lo r d e
prote ţcie spe cial ă a cop iilor sepaţi ra de părinţi;
c) p ro m o va re a in te rve
ţie inm u ltid iscip lin aşirein te r-in stitu
ţio n a leîn b e n e ficiu l co p ilu lu i p rin u tiliza re a
m etodei m anagem entului de caz;
d) sprijin irea activit
ăţilor d e m onitorizare a respe
ării drepturilor
ct copiilor;
e) sprijin ire a fo rm
ării p ro fe sio n aîn
le (ve d e re a re aării
liz sta n d a rd e lo r m in im e o b lig a to rii d in d o m e n iu l
prote ţciei copiluluşii) fin alizare a proie cte lor din cadrul progra m ului d eţional in teresnr.na4/2 006.
17
RO MÂN IA
V a fi în fiinţa t ce l pţin
u u n ce n tru re g io n a l d e fo rm a re a p ştilo ro fers iod nini d o m e n iu l p roţietei şic
p rom oării
v drep turilo r cop iilo r. A ce st lu cru va pe rm ite ca 47 deşti psăro fie fe sion
p reătiţi
ig în do m e niul
e va luării sta nd a rd elo r m in im e ob liga to rii din do m e niul ţie i cop
pro teilucluşi,
i to to daă,t pregătiţi p en tru
m o nito riza re a nive lu lu i d e respe cta re a d re p tu riloÎnr co plus,
p iilor.
ce l ţin
p u 1 5 0 d e p ro fe sio ştinvo
i r fi
pregătiţi în dom eniul m anagem entului de şi cel
caz puţin 150 de cazuri încălcare de a drepturilor copiilor
vor fi m onitorizate de ătrec direc
ţiile generale de asisten ţă so ciaăl şi pro teţia c cop ilului. C elţinpu30 de
se rvicii d e p re v e n ire a se ăriip aco
r p iilo r d e fa m şiilie3 0 d e se rvicii d e p ro ţietesp
c e ciaă l a co p iilo r
se pa raţi d e fam ilie vo r fi evalua în te
ved erea sta b ilirii fa p tu luiă su d ac
n tîn con form ita te cu sta nd arde le
m inim e obliga torii. B uge tu l a ferent anu lui 200 7 este de 1 390 000 R O N (aproxim ativ 420 00 0 E U R O )
P ro ie ctu l 5„su
, sţin erea reţe le i d e asisten
ţi m a terna li pe ntru p ro ţiatesp
c e ciaă l a cop ilu lui
în vârstă de
până la 2 ani lipsit te m po rar sau de finitiv d e ocrotirea ărinţilor săi",
p îşi prop uneăscreeze b iro uri zonale
p e n tru a suţins e reţe a u a d e a s iste
ţi nm a te rn a li,în fiinţa tă p rin in te rm e d iu l p ro g ra m e lo r d e in te re s
naţiona l, p e o perioadă de 6 lu ni, prin:
a) prom ovar ea dreptu lui co pilului de ştere la na până la vârsta de 2 ani, lip sit te m po ra r sau definitiv de
o c ro tire a ărinţilo
p r săi, la p ro teţie
c s p e c iaă lîn re g im d e u rgţăe ns a u p la s a m e n t la a s is te n tu l
m aternal;
b) m o n ito riza re a e voţielui co p iilo r d e laşten are până la vârsta d e 2 a n i, aţifla în p ro teţie
c la a sisteţin
m a te rn a li, p rin in te rm e d iu ării
l u tiliz
p la n u lu i in d ivid u a liza t d e pţiero, te
cacre va a ve a d re p t o b ie c tiv
reinteg rarea în fam ilia b iolog ă,icin tegrarea în fam ilia extin ă şi
s adopţia naţională;
c) p re ve n ire a sp
ta liz
i ării p re lu n g ite
şi n e ju s tifica te a c o p iilo r d eşte
la re
n apână la vârs ta d e 2 a n i,
părăsiţi de fam ilieîn unită ţile sanitare ;
d) prevenire a abuzului
şi neglijării copiilor de laştere
na până la vârsta de 2 ani.
V or fiînfiinţate cel pu ţin patru centre de consiliere şi sprijin pe ntruărinţi p şi cop iişi cel puţin 23 de birouri
zo n a le a le se rviciu lu i d e aţă sism teante rn ăa l d in ca d ru l d ire
ţiiloc r g e n e ra le d e a s iste
ţă son ciaăl şi
p ro te ţcia co p ilu lu i p e n tru coînp iiivârs tă d e până la 2 a n i d eătre c ju d ţee le ca re p a rticip ă la p ro g ra m u l
d e in te re s ţion an a l p e n tru a n u l 2 0 0„cre 5 - a re a reţe le i d e a s is te ţi nm a te rn a li p ro fe sio
şti npi e n tru
p rote ţcia în regim de urgen ţă a cop iilorîn vârstă de până la 2 ani sepaţirade fam ilie" şi ce l puţin 46 d e
a sistenţi so ciali d in cad ru l a ce sto r b iro u ri zo na le vo r o fe ri servicii de sp rijin (in form are , con silie re e
a siste ţnilo r m a te rn a li p e caîi re
m o n ito rizeă. a z S e vo r d e zvo lta ceţin l p 1u 9 0 d e p la n u ri in d ivid u a liza te
d e protec ţie, a vând drept ob iectiv reinteg rarea coînpilu fam
luiilia biolog ă,icin teg rareaîn fam ilia extin ă sşi
a dopţia naţională. B uge tul a fere nt anului 2007 este d e 1 700 000 R O N (ap roxim ativ 5 00 000 E U R O ).
a) prevenire a separ
ării copilului de fam ilia saăaflat
în situaţie de criz
ă (im inen
ţ ă de evacuare a fam iliei
din casaîn care locuie
şte , cata strofe naturale , pierderea serviciu lui etc.);
18
RO MÂN IA
e) crea reaşi form are a stru ctu rilor com un ita re con sultative .
S e pre co nizea ă în
z fiinţa rea a ce l ţin pu 50 de servicii d e p re ve n ire aării se cop
pa r ilu lu i de fa m iliaînsa
ce l puţin 10 judţee , 2 00 d e p erso a n e cu aţiitribu în a sisteţă n so ciaăl treb u ie ăs fie a ng aja te la n ive lu l
con siliilor lo cale com una şi 2le00 de stru ctu ri co m un itare consulta tive ătrebu fie înfiin
ie ţas te şi form ate.
V o r fi d e zvo lta te crite rii o b ie ctive dţie e se a lefacm iliilo r ca re b e n eăficia
d ez s p rijin u l se rv iciilo r d e
a siste ţnă so ciaăl şi al serviciilo r de p re ve n ire , cee a ce va fa ce ca 60şi0 fam d e coiliile
pii a ce sto ra
ă s
bene ficieze de p lanu rile de se rvicii p entru prevenării ireacop
separ
ilulu i de fam iliaşi sa să aibă acce s la
s e r v ic ii d e a s is ţă
te ns o c iaăl şi s e r v ic ii s o c ia le c o m u n ita r e . B u g e tu l a fe re n t a n u lu i 2 060 7 e s te d e
3 9 2 0 00 R O N (a p ro xim a tiv 1 90 0 0 00 E U R O ).
19
ROMÂNIA
20
RO MÂN IA
(H o ăt rârea G u vernulu i nr. 430/200 1, M onito rul O ficial nr. 252 /20 01)
(H o ăt rârea G u vernulu i nr. 1295 /20 04, M onito ru l O ficial nr. 802 /2 004)
21
RO MÂN IA
„P lan u l na
ţio n al de ac ţiun e an tis
ărăcie şi de p ro m o va re a in clu ziu n ii so ciaţin le"e co
obnie ctiveşi
acţiu ni de sp rijin pe n tru aăuto ţileritlo ca leîn e la bo ra reşia p un e reaîn a plica re a p ro gram elo r de
in clu ziun e so ciaă. lE ste o stra te g ie p e term e n lu ng ca re p re ve de d ezvo lta re a u ne i cu ltu ri so cia l
m en ite ăs cre a scă capa citatea de a ide ntifica şi rezo lva p roblem ele so ciale prin elim in area surse lor
d e e x clu d e re soăciaşil p rin a sig u ra re a a cce su lu i la se rvicii so cia ărâre
le . a(HGout ve rn u lu i n r.
829 /20 02 , M onitoru l O ficia l nr. 66 2/2 002)
2 .2.3 . Legisla
ţie coneăx
■ Le gea nr. 7 /20 07privindţinerea
su s fam iliei
în vederea cre
şterii co pilu lui (M o nito rul O ficial nr. 33 din
17 ianuarie 2007).
■ H o ăt râre a G u ve rn u lu i n r. 5 /2 0 0 7 p rivin d in d e xare a n ive lu lu i lu n a r a l ve n itu lu i şi
m in
a lim g a ra n ta t
alo caţiei pentru copiii nou-n ăscuţi, prevăzute d e Legea nr.416/2001 privind ven itul m inim g aranta t
■ Le gea nr. 4 82/2006 privind acord area de trusou ri pentru
ăscuţi. nou-n
■ Le gea nr. 1 93/2006 privind acord area tichete şi
lora cado
tichete
u lor de şă.
cre
■ H o tărâre a G u ve rn u lu i n r. 3 1 /2 0 0 6 , p rivin ţiile
d coşinpdro i ce d u ra d e lice
ţie re
n şi d e in s p eţie
c a
serviciilo r de p re ve n ire a ării
se pacor pilulu i de fa m ilia sa , precum
şi a ce lo r d e p roţie
te csp e ciaă la
cop ilului lipsit tem p orar sau definitiv de ocro ărinţilor
tire a săi.
p
■ H otărârea G uvernului nr. 1231/2005 privind aprobarea cuantum ului sprijinulu i fin anăciar ce se a cord
ele vilorîn cadrul P rog ra m ului
ţional
na de pro tec
ţie sociaăl „B an i de liceuîn" an ulşco lar 2005 /2 006 .
■ H o ăt rârea G u vernu lu i nr. 882/2005 privind actualizarea lim ite i valorii ziln ice pen tru prod use le la ctat
şi d e p a n ifica
ţie a co rd a te p e n tru e le v ii d in cla se le în
I-IV
vă ţămân
d in tu l d e s taşit p e n tru c o p iii
preşco lari din ădini
gr ţele de stat.
■ O rdinu l M in istrulu i nr. 756 /2005 privind coo rdonare ăţiloar activit
de pre venire a aban donului co p iilor
în unită ţile sanitare ca re înaustru ctur
ă se cţii de nou -n
ăscuţi şi/sau de pediatrie.
■ O rd o n aţa
n d e U rg eţăn n r. 2 8 /2 0 0 5 p e n tru m o d ifica
şi re
coam p le ta re a L e g ii n r. 2 6 9 /2 0 0 4 p rivin d
acord a rea u nui aju to r finan înciar
ved erea stimăriiul achiziţio nării de calculatoare
■ O rd in u l M in is tru lu i n r. 1 2 3 /2 0 0 4 p rivin d a p ro b a re a R e g u la m e n tu lu i şid efuonrg
cţioannaiza
re re
a
S u bg ru pu lui pe n tru co ordo na şi ereva
a lua re a a ctivit
ă ţii d e p re ve n ire
şi d e co m b a te re a tra ficulu i de
copii.
■ O rdinu l n r. 80/2004 pentru aprobarea norm elo r m etodo logice
în to cmprivind
irea planului de servicii;
■ H o ăt rârea G u vernu lu i nr. 1443/2004 privin d m etodo logia de repatriere âni
a copiilor
neînsoţiţirom
şi
asigurarea ăsurilor
m de pro tec
ţie spe cial
ă în fa voarea ace sto ra.
■ H o ăt râre a G u ve rn u lu i n r. 1 4 4 2 /2 0 0 4 p rivin d sşie rviciile
a c tivit
ă ţile ce p o t fi d eă sşuf ra te d e ătre
c
organism ele private ân roemîn cadrul p rocedurii adop ţiei in terne.
■ H o ăt rârea G u ve rnu lu i n r. 1 43 9 /20 04 privind se rviciile spe cia liza te de stin a te coăvârşit
pilulu i ca re a s
o fapăt p enală şi n u ăr spunde penal (intra ă înt vigoare la 1 ianu arie 2005).
■ H o ăt râre a G u v e rn u lu i n r. 1 4 3 8 /2 0 0 4 p e n tru a p ro b a re a re g u la m e n te lo r-c a d ruşid e o rg a n iz a re
fu n cţio n a re a s e rv ic iilo r d e p re v e n ire aăriis ecpoapr ilu lu i d e fa m ilia s a , p reşicau m
c e lo r d e
pro tecţie specială a copilu lui lip sit te m pora r sau definitiv de ocro ărinţilo
tirea
r săi.
p
■ H o ăt râre a G u ve rn u lu i n r. 1 4 3 7 /2 0 0 4 p rivin d o rgaşinm
izae to
re da o lo g ia d e fu
ţionnca re a co m isie i
pentru protec ţia co pilulu i.
■ H o ăt râre a G u v e rn u lu i n r. 1 4 3 4 /2 0 0 4 p riv inţiile
d a şi
tribRue g u la m e n tu l-c a d ru d e o rg a nşiiz a re
fun cţio nare ale D ireţieic gene rale de asisten ţă so cială şi pro teţia
c copilu lui.
22
RO MÂNIA
H o ăt rârea G uve rn ulu i nr. 143 6/2 004 pentru defa lcare a pe ca teg orii d e cheltuieli şi fixe
a taxe i unice
a feren te se rviciilo r e fe ctua te de O ficiu
ânl pe
R ontru
m A d ţii
opîn în d e plin ire a p ro ced urii d e ţie
a do p
in ternaţională pe teritoriul R om
âniei.
H o ăt râre a G u ve rn u lu i n r. 1 4 3 5 /2 0 0 4 p e n tru a p ro b a re a N o rm e lo r m e to d o lo g ice d e a p lica re a L e
nr. 273 /2004 privind re gim ul jurid ic ţiei. al ado p
H o ăt râre a G u ve rn u lu i n r. 1 4 3 2 /2 0 0 4 p rivinţiile
d a, trib
o rgu a n iza reşia fu n cţio n a re a A u toărit
ţii
N aţionale pen tru P roţia tecD reptu rilor C o pilului (intra
ă în vigoare
t la 1 ianuarie 200 5).
Legea nr. 272/2004 privind ţia
protec
şi prom ovarea drepturilor copilu lui (M onitorul O ficia l nr. 557 din
23 iunie 2004).
Legea nr. 273/2004 p rivind regim ul juridicţieial (M
a dop
onitorul O ficial nr. 557 din 23 iun ie 2 004).
Lege a nr. 274/2004 privind înfiinţarea , organiza rea
şi fun cţionare a O ficiu lui Rân
ompentru A dop
ţii.
(M o nito rul O ficia l nr. 55 7 din 23 iunie 2004)
L e g e a n r. 4 1 /2 0 0 4 p e n tru a p ro b a re a Oţe rd
i doen aunrg eţăn a G u ve rn u lu i n r. 1 0 5 /2 0 0 3 p rivin d
alo caţia fam iliaă lco m ple m entaă şir alo caţia de sus
ţinere pentru fam ilia m on oparen ă. tal
Legea nr.2 17 /2003 p en tru preveşincom
irea ba terea viole
ţei nîn fam ilie.
H o ăt rârea G u ve rnu lu i n r. 1 17 7/20 03 pe n tru ap ro ba re a cu an tu m u lu
ţiei i ind
lunem
aren iza
de hran
ă
cu venit ă persoanelo r infe cta te cu H IV sau bolnave de S ID A .
Le ge a nr. 5 84 /2 00 2 p rivin
ăsu
d rile
m d e p re ven ireăspând
a r irii m a la d ie i S IDînA R omân ia şi d e
prote ţcie a p ersoanelo r infe ctate cu H IV .
O rdine le co m un e nr. 7 2 5/20 02 ,1 27 09 /2 0 02 privind criteriile ăroprae se
ba za
stab
c şte
ile grad ul d e
h a n d ica p p e n tru coşip se
ii a p lic
ă măsu rile d e p ro te
ţiec sp e ciaă l a a ce sto ra (M o n ito ru l O ficia l n r.
781 din 28 octom brie 2002).
Legea nr. 678/2001 p rivind prevenirea
şi co m ba terea tra ficului d e persoane .
Legea nr. 114/1996 p rivind ţele
locu(M
in onitoru l O ficial nr. 254 din 21 octom b rie 19 96).
H o ăt râre a G u ve rnu lu i nr. 5 91 /1 99 3 privin
ăsudrilem pe n tru a plica re a disp
ţiiloor ziL eg ii n r.6 1 /1 99 3
referitoa re la gestionarea fo ndu rilor, stabilirea
şi p lata alo ca
ţiei d e sta t pentru copii.
2.3.1. Locuin
ţe le
23
RO MÂN IA
2.3.2. E duca
ţia
A bandon ul şco lar tim p uriu se raportea ă la znivelul de educa ţie şi statu tul p rofesio nal al cap ulu i fa m iliei,
o rig in e a e tnă,ic zo n aîn ca re lo cuşte
ie fa m iliaşi n ive lu l d eărăc
s ie a l a ce s te ia
În. a n u m ite s itu
ţii,a
părinţii au slujbe tem po rare pe ţa pnia
ea gr
ă şi tin d ăs-şi im pliceşi cop iiiîn ace ste a ctivit
ă ţi, cee a ce
d eterm in ă prezen ţa redusă a acestora şcoal
la ă.
A sig u ra re a a cc e su lu i la eţie
d u ca
p e n tru c o p iii cu n e vo i sp e cia le e ste u n a sp e ct fo a rte im p o rta n t,
deoarece educa ţia e ste unul din tre elem en teleţiaesen le ca re perm it incluziunea ă.sociaÎn acest
l sen s,
au fo st dezvo lta te p rogram e ăcare stimsule zeînscrierea copiilo r cu nevoi sp ecia în cadrul
le un or fo rm e
şco lare speciale , da rîncura
se jeaz ă to todat ă şi frecve nta rea siste m ului educa
ţional n orm al, atunând
ci c
e ste po sib il (a ce sta rep reânzen
d prin
t cip a lu l m o tiv p en tru ca re
ăruln um
cop iiloînscri
r şi la şco li sp e cia le
a scăzu t în ultim ii ani).
24
RO MÂN IA
U n stu diu asup ra situ ţiei acop iilor a ba ndţiondain R o mân ia , e fe ctu aînt an ul 20 05 d eătre c M in iste rul
Sănătă ţii şi U n ice f R oân m ia , a raăt că m u lte d in tre m a m e le ca îşi rea b a n d o n e ăa zco p iii su n t fo a rte
tinere, needucate şi trăiesc la lim itaărăciei.
s În ultim ii ani au fo st create noi stru cturi ţionale,
instituat
ât la
n ive l ce n tra ât
l cşi la n ive l lo ca l, in c lu siv se rvic ii p e n tru
şi fa
comp ilii
ii în d ificu lta te , caşi se rvicii d e
asistenţă pentru m am ele care sun în situ
t aţia de aşi- abandona cop ilul.
25
RO MÂN IA
26
RO MÂN IA
P oliticile d e prote
ţie cso cial
ă pentru asigu rarea unor ven itu ri adecva te includ:
■ D in 1 ia nu arie 20 0 7 , aţia lo ca
p en tru n ouăscu -n t e ste d e 20 4 R O N (ap ro xim a tiv 6 0În E2u00 ro).
6,
1 8 4 4 7 7 m a m e a u b e n e fic ia t d eţiaa lo p eca
n tru n o uăscu
-n t. D e la a ceşie ad a ăt , a lo caţia d e sta t
lu na ăr pe ntru co pil e ste de 2 5 R O N (ap ro xim a tiv 7 ,50 E u ro ). P e n tru prim ii dîno icaanzui (tre l i a ni
c o p iilo r c u h a n d ic a p ) aţia
lo clua n aăr p e n tru c re
şte re a c o p ilu lu i e s te d e 2 0 0 R O N (a p ro x im a tiv
2
Legea 7/2007 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului stipulează că indemnizaţiile de maternitate sunt
disponibile doar pentru primele trei naşteri. Începând cu cea de-a patra naştere, aceste alocaţii nu se mai acordă.
27
RO MÂNIA
F am iliile sau perso anele singure ca re beneficia ă de ajuztoare pe ba za venitulu i m inim garantat au
d re p tu l la o a loţia
ca p e n truîn călzire (5 0 R O N p e ăluînn tim p u l se zo n u lu i re ce ă) duatilizec aăz
le m n , ăcrb u n e sa u co m b u stib ili p e tro lie ri în
p ecălzire
n tru .În 2 0 0 6 , u n n uărma p ro xim a tiv lu n a r1d e
4 7 2 2 1 8 fa m ilii a u b e n e ficia t d eţiea lo p ecan truîn călzire - a p ro xim a tiv 3 5 % p eînncălzire
tru
cen trală, 41 % pen tru gaze na turale şi 24 % pe ntru com bustib ili pe trolieri lich izi sau solizi.
D eoare ce ace ăast alocaţie este stabilit ă pe baza verific ării veniturilo r, ea este ţiona
dire căt m ai ales
către fa m iliile cu ve n itu ri m a i mşiici,b ednee ficiile su n t se m n ifica tiv m a i m a ri p e n tru fa m iliile d in
m e d iu l urba n , ca re u tilize
ă reţe
a z le le d eîncălzire cen tral
ă, şi m ai pu ţin pe n tru fa m iliile din m ed iu l
rura l ca re fo lose în
sc,gen eral, lem n, ărbune
c sau co m bustibili pe trolieri încălzire
pentru .
D in 1 ianuarie 2007, venitul m inim ga ran tat - un prag m inim al pentru venituriătre guve
stabilit
rn de c
şi care se bazeaz
ă pe nu m
ăru l m em brilor une i fam ilii - este un ven it lunar de:
96 RON(aproximativ 29 Euro) pentru o familie de o persoană
173 RON(aproximativ 52 Euro) pentru o familie de două persoane
241 RON(aproximativ 72 Euro) pentru o familie de trei persoane
300 RON(aproximativ 90 Euro) pentru o familie de patru persoane
356 RON(aproximativ 107 Euro) pentru o familie de cinci persoane
24 RON(aproximativ 7 Euro) pentru fiecare persoană suplimentară
C u a n tu m u l a loţie
cai p rim ite e st e g a l cu d ife
ţa re
d in
n tre ve n itu l m in im g a raşin ve
ta tn itu l n e t a l
fam ilie i. D e exem p lu , o fa m ilie d e tre i p e rso a n e cu un ven it d e 15 0 R O N va be ne ficia de u n a
so cia în
l va lo a re d e 2 4 1 -1 5 0 = 9 1 R O Nă.p e lu n
28
RO MÂN IA
V e nitu l m in im ga ra n ta t este verifica şi se t b azeaă z pe ve n itu ri, b un urile g ospo ăriei,d tere n uînl
proprie ta teşi este co ndi ţiona t de im plicarea beneficiaînrului m uncaîn fo losul com unit ă ţii (p entru a
d escura ja in a ctivita tea ). Eînste co, n se cin
ţă, u n tip d e a ju tor so cial cu dţie estina
la rgă, p e n tru ce i
care sunt am en ţaţiin de sărăcie sau excludere socia ă. A lpro xim a tiv 38 0 000 de fa m ilii, sau 5 % din
p op ulaţie , au b en e ficia t de a ce st tip de a ju torîn so a nucial l 2 00 5.ămânR în să n şi te pro b le m e
n e re zo lva te p riv in d e c h ita te a a ce s tu i tip d e a ju to r s o c ia l. A n u m ite fa m ilii ca ă re a u d re p tu
b e n e fic ie ze d e a ju to r s o c ia l s u n t vic tim e le ă ţilo
a mrb igp uunite riiîn a p lica re , a le b iroţiec ra i,
capa cit ăţii adm inistrative reduse sau lipsei resurselor financiare şi a informţiei, a în spe ciaînl zonele
ru ra le . P e d e ăa ltp a rte , u n e le d in tre fa m iliile ca re b eăn ed ficia e a cze s t tip d e a ju to r s o cia l
n eg lijeaăz să rap orte ze po sib ile schăriimde b circum sta ţe n, m a i a leîn s ce ea ce p rive şte ve n itu rile
o ca zion ale , n ed eclara te . V en itu l m inim g araă nota tmoinfer imă sig u ran ţă fa m iliilo r care sun t cu
a d e văra t d e p e n d e n te d e a c e s t a ju to r s o cia l, d e o a re c e o fa m ilie ă tipb eicăn evfic
a ia
trăir în
con tinuare în condi ţii de sărăcie extre m ă.
În a n u l 2 0 0 6 , m a i m u l t d e 6 5 0 0 0 0 d e fa m i li i a u b e n e f i c i a t d e a j u to r s o c ia l s u p l i m e n
D e la aceea şi dată, alo caţia d e sprijin pentru fam iliile m onop arenta le ă acorda
(o sumăt dacă venitul
m ed iu ne t lu na r pe r m em bru d e fam ilie este m ât a i 1m76
ic de
R OcN , a proxim a tiv 5 0 E —uro
se)
aco rdă lunar, dup ă cum urm eaă:z
În anul 2006, ap roxim ativ 2 50 000 de fa m ilii m onop aren tale au beneficia t de ace st tip de aju tor.
A ce s te d oăutip u ri d e a ju to a re a co rd a te fa m iliilo r se
ă paecob ardza ve rific
ării ve n itu riloşir a u o
la rgă destinaţie . D eo arece aceste aju toare ăvizeaz fam iliile cu venituri m ici, valoareaşilomr,ică, de
e ste se m n ificaă.tivC u to a te ace ste a , aţiile
lo care p re zin
ă tun aju to r sup lim en ta r m ic pe ntru fam iliile
cu m ai m ult de un copil.
29
ROMÂNIA
2 .4 . R e c o m aări
nd
R e com anările
d cu privire la do m e în
niile
ca re treb u ieă se
s co n ce n tre ze e fo rturile pe ntru co n so lid area
p rocesu lui de punere
în aplicare a ce sto r politici includ :
■ In iţie re a u n o r p ro g ra m e d e m o n ito riza re aării
re sp
d ree pc ttu rilo r c o p iluşiludie n u ţna re a o ric
ăre i
încălcări a a ce sto ra.
■ A sigu rarea u ne i abări ordin teg ra te -ân lud în con sid era re to a te aspe cte le con e xe ca re ţeainzăflu e n
d e zvo lta re a co p ilu lu i, in c luănăta
siv ste a , e d u ca
ţia , p ro teţiac so ciaăl şi p o liticile d e m uăn-cp e n tru
rezo lvarea asp ectelo r legateărăcie de sşi excludere so cial ă. D e zvoltarea capacit ă ţii instituţiona leşi
a com pe teţei n pro fesiona le a p ersonalulu i su nt ţiale
esen (p entruănăta
s te, educa ţie , servicii so ciale
e tc) pe n tru a pu tea a sig ura o a b ord a reăina tepro g rab tle m e lo r ce lo r m ai d eza va n taja te pe rso an e ,
in clu siv ed ucarea ărinţilo
p r cu privire la aspe cte leg a te ănăta
d e te
s , e du ca
ţie şi p ro teţia
c co p ilu luşii
a fam iliei.
■ D e zvo lta re a u n o r p o litici p e n tru cre a re a u n o r se rvicii a lte rn a tiv ţăesod eciaaă,lsiste
e d unca
ţie ,
sănăta te /c o m u n ita teîn , sp e c ia l la n iv e lu l c o mă ţii
u ncitu im p lic a re a c re ăs cua tlid e rilo r lo c îna li
a s p e c te c a re p riv e ănăta
s c s te a p u b lică, p la n ific a re a fa mă, iliaidl e n tific a re a s ituţiiloa r d e ris c ,
m enţinerea cop ilului în m ediul fam ilia l etc. E ste nevoie de o m ai m are con ce ntrare asup ra pre ven irii
d e cât a s u p r a trăr
a tii a c e s to r p r o b le m e , p r in s ta b ilir e a u n u i m e d iu p r o te c to r înm a i e fic ie n t
de favoare a unuia re cup eratoriu careşeşte nu reuîn totdeaunaă svinde ce trau m ele.
■ A cordarea u nei
şi m ai m ari a ten
ţii prevenirii sepării
a r copilulu i de fam ilie prin sprijinirea fam
şi ailiilor
tinerelor m amîne specia l (ab andonul).
■ A sigu rarea resurselo r (ba zate pe nevo i) su ficie nteîn fam vederea
iliilo r unei
îngrijiri core spunzătoare
a co p iilo r, in clu siv sp rijin m aşitefin
riaal n cia r (a cce s la hă,raîmn b răcăm in te , lo cuţă,
in e d u c ţaie ,
servicii m ed icale , recree re).
■ A te nţie p e n tru n e v o ia d e re c o n c ilie reţii ad ev ia
fa m ilie c u c e a p ro fe să,io pn rin a l a s ig u ra re a
a c ce s u lu i la se rvicşi iimăs u ri d e sp rijin ca re fu rn iz ă ea asisz te ţnă în în g rijire a c o p ilu lu i c o n fo rm
u ltim e lo r p o litic i d e p eţa pmiau n c ii. D e e x e m p lu , ăe xo iscte re re m a re p e n truşec re c u c o s tu ri
perm isive, dar în prezent num ăru l acestora este lim ita t, chiar şi în se cto rul privat.
■ C re area un ui m ed iu se cu riza t p e ntru co p ii prin d ezvo lta re a u no r m e ca nţie
ism
îmepode
triva
p ro te c
viole nţei, abuzurilor, neării
glijşi exploaării.
t
■ In s tru ire aşi p e r feţio
c n a r e a la lo c u l d e măuan cp e r s o n a lu lu i c a r e lu cărec au zc o p ii p e n tr u
a sig urarea un ei a na lize m a i e ficien te a n evoilor, cu o bieşictive p la nuclare
ri in divid ua leîng derijire
m onitorizate şi eva luate regulat prin asigurarea ării particip
copiilo r.
■ A sigu rarea sprijinului adecva
şi continuu
t al cop iilor
şi tinerilor ca reărăsesc
p institu
ţiile de asisten
ţă.
■ D e z v o lta re a s is te m u lu i reţia
z idl edneîn g rijire p e b a z a u n o r s ta n dşia rd
u tiliz
e ân d o rg a n is m e
obie ctive pen tru m onitorizarea şi eva luarea acestor standa rde.
■ A s ig u ra re a p a rtic
ăriiip c o p ilu luşii a fa m iliiloînr p ro c e s u l d e c iz ioşin aal u n o r o fe rte a lte rn a tiv e
baza te pe in fo rm ţii aactua liza te .
30
ROMÂNIA
NATIONAL
ALTE
l/l
MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂŢII SOCIALE Şl FAMILIEI
OFICIUL ROMÂN
LL
MINISTERE AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI J
PENTRU ADOPŢII C
C
K
D
CONSILII JUDEŢENE (41 JUDEŢEA
DE JUDEŢE) | MINISTER
N O
MINISTER MINISTER CC
IS O C IE T A T E A CĂ IV
| IL
a
.
~1T
POLIŢIE EDUCAŢIE
........ SĂNĂTATE
<
LLJ
C
C
O
a.
r
Q.
[ 5 O C I E T AA TCCI V I L ' <
i/i
POLITIE
I... SERVICII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ SĂNĂTATE N
CC
EDUCAŢIE
ONG-uri
T z
servicii de zi o
Sursa: Protecţia copilului în România - descrierea procesului de reformă; Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului.
Notă: * DGASPC: Direcţiile Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului. Ministerul Muncii, Solidarităţii
Sociale şi Familiei şi-a schimbat de curând denumirea în Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Autoritatea
Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului coordonează şi monitorizează implementarea „Strategiei naţionale pentru
promovarea şi protecţia drepturilor copilului" (2007-2013). Comisiile judeţene pentru protecţia copilului sunt, de asemenea,
subordonate Consiliilor Judeţene şi au dreptul să intervină în anumite situaţii (de exemplu, privarea copilului de drepturi sau
rele tratamente aplicate copilului) pentru a decide dacă un copil trebuie îndepărtat de părinţii săi.
31
ROMÂNIA
32
RO MÂN IA
33
RO MÂN IA
R eferinţe
P roie ctu l S tra tegieiţiona
na le p rivind p roteţia şi
c p rom ovarea drepturilor copiilor 200 7-2013
h ttp ://w w w .co p ii.ro /file s/stra E
teNgy_
20 07 52 45 3 1 32 3 4 .p d f
C e n tru l d e C e rce
ări tIn n o ce n ti a l U N IC E F , ţia
S itutin
a e riloşir a co p iilo r la n ive l re g ioînn aRlo mân ia ,
C e n tru l d e C e rce
ări t In n o c e n ti a l U N IC E F , p ro ie ctu l M O N E E , R a p o rtu l ţaa nră,a litic
B u cu d ere
şti,
n oie m brie 20 04h ttp
. ://w w w .un ice f-icd c.o rg /re se arch /E S P /co u n tryre po rt2 00 4 /R o m an ia su bn a tio na l.pd f
F undaţia E urope an ă pentruÎm bunătă ţirea C ondi ţiilor de T raişi de M unc ă - C alitate a vie
ţii în R omânia şi
B ulga ria , p rim u l stu d iu eu ro pe an p rivin d ca ţii.litaLu
te axevie
m b u rg : O ficiu l p en tru Pţiiu blica
O ficiale a le
C om u nităţilo r E u ropene , 2 006 IS B N 92-8 97-0959-6
h ttp ://w w w .e u ro fo un d .e u ro p a .eu /p ub do cs/2 00 6 /6 7 /en /1 /e f0 66 7e n .p d f
In stitu tu l R oân
m d eŞtiinţe a le E d u ca
ţie i, M in iste ru l E d ţie
u cai N aţio n a le E
, d u caţia p e n tru ţi,
to In stitu tu l
R omân deŞtiinţe ale E du ca ţiei, M inisteru l E duţiei
caN aţionale, B u cuşti, re 19 99 .
h ttp ://w w w .une scog/educa
.o r tion /w e f/coun tryreports/rom ania /conten l ts.h tm
M in isterul E duca
ţiei şi C erceării,
t R apo rt asupraării
st edu ca
ţiei, 2005M, iniste rul E duca
ţiei şi C erceării,
t
Bucureşti.
h ttp ://w w w .edu .ro/index.php /articles/3590
A genţia N aţională A ntidro gR, ap ort de eva luare asupra im plem ării strateg
e nt iei ţion
na ale antidrog 200 5 ,
A genţia N aţională A ntidro g , B u cure
şti. h ttp ://w w w .an a .gov.ro /ro m /R a port% 20eva luare% 202006 % 20 % 20-
% 20A N A .p df
C a ta lin , Z Sărăc
., ie şi ris c u riîn d e z vo lta re a c o p iluînluRi o mân ia ,A c a d e m ia R oână,
m In s titu tu l d e
C erceta re pentru C alitatea ţii, VBieu cure
şti, 2005h. ttp ://w w w .iccv.ro /ro m a n a /a rtico le /Scoa ra
p ilu
cialu i
o ct 2 0 0 6 .zip
A d re s e w e b
Eurostat.
Centrul de Cercetări Innocenti al UNICEF
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
Campania de promovare a drepturilor copilului
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
Salvaţi Copiii, România
Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
Institutul Naţional de Statistică
Ministerul Justiţiei — Administraţia Naţională a Penitenciarelor
35